Educaie pentru antreprenoriat i afaceri
Programele internaionale Junior Achievement România (JA) sunt
implementate în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Cercetrii,
Tineretului i Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.
Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise®
(JA-YE) este s inspire i s pregteasc noua generaie pentru a
reui în economia de pia. În parteneriat cu mediul educaional i cu
sprijinul comunitii de afaceri,
JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea real, ajutându-i
s-i descopere i s-i valorifice potenialul.
Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaie
nonprofit (înfiinat în 1993), parte a Junior Achieve- ment
Worldwide® SUA (înfiinat în 1918) i a Junior Achievement
– Young Enterprise Europe (înfiinat în 1967), deruleaz în
colile din România programe de educaie economic, antreprenorial,
financiar i de orientare profesional, într-una dintre
formele:
• curriculum la decizia colii
• dirigenie/consiliere
• extracurricular/cerc
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României Comunitatea
mea: Ghidul profesorului i al consultantului voluntar /
Junior Achievement România. –
Bucureti: Junior Achievement România, 2013 ISBN
978-606-8347-03-5 316
Titlu original: Primary Programme: Our Community
Copyright © 2012, 2013 Junior Achievement România, pentru versiunea
în limba român
© 2008 Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All
rights reserved.
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar .........
7
Sfaturi pentru voluntari
......................................................................
8
Lecia 3. Construirea unei comuniti
............................................... 21
Lecia 4. Angajaii i
impozitele........................................................25
Stimate învtor/consultant voluntar,
Junior Achievement România (JA) v mulumete pentru c v implicai în
punerea în apli- care a programului Comunitatea mea.
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le
celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu
adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între
6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar
pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru
independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci
programe, câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare
program este compus din cinci activiti sptmânale a câte o or
fiecare. Scopul este acela ca învtorii i consultanii voluntari s
desfoare activiti practice i interactive, cu rezultate de lung
durat.
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag
în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele
publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea
economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele
prezenta- te, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i
competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii.
Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic
aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu
comunitatea. Tot- odat, programul permite consultanilor voluntari
participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale
pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproa- pe de
coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor
pentru participarea la acest program.
V dorim s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei puterea
de a schimba o lume!
Echipa Junior Achievement România
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar
Noi înine (grupa pregtitoare / clasa I) Prin intermediul unor
personaje de poveste, elevii înva despre „lumea muncii” i despre
importana economisirii, a câtigrii de bani, a lurii de decizii i a
lucrului în echip.
Familia mea (clasa I) Elevii înva s identifice membrii familiei,
precum i nevoile de trai i dorinele pe care le au acetia. Descoper
cum pot satisface aceste nevoi i încep s îneleag deciziile dificile
pe care trebuie s le ia familiile pentru a-i putea acoperi
cheltuielile.
Comunitatea mea (clasa a II-a) Elevii sunt învai cum funcioneaz
oamenii i întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evalueaz nevoile i
dorinele comunitilor i înva s-i asume responsabilitatea pentru o
comunitate pe care au desemnat-o prin activiti de votare i de
decizie.
Oraul meu (clasele III – IV) Elevii identific principalele trsturi
ale unui ora. Ei înva c locurile de munc i competenele lucrtorilor
din principalele sectoare economice sunt eseniale pentru
determinarea caracterului i vieii unui ora. Elevii îneleg c
interdependena dintre afaceri este esenial pentru libera circulaie
a banilor într-un ora.
Sfaturi pentru consultanii voluntari
coala Spre deosebire de învmântul gimnazial, învmântul primar este
organizat astfel încât fie- care clas de elevi are, de obicei, un
singur învtor pentru toate disciplinele. În general, elevii nu îi
schimb clasa sau profesorul de la o lecie la alta, dar exist i
câteva excepii (de exemplu, la limbile strine).
Elevii Copiii sunt foarte diferii din punctul de vedere al
capacitilor i atitudinilor, chiar i la o vârst foarte fraged. În
orice clas se va gsi o gam variat de capaciti. i durata de
concentrare variaz de la un elev la altul. Per ansamblu, îns,
copiii din clasa pregtitoare se pot concentra bine timp de 15
minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de
minute, iar copiii din clasa a II-a se pot concentra pân la o
jumtate de or. Ar fi normal ca elevii din clasele mai mari s se
poat concentra i mai mult, dei uneori nu este cazul.
Capacitile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârst. Iat o
prezentare orientativ a capacitilor la diferite vârste, dei vor
exista, cu siguran, elevi care depesc sau care nu ating aceste
niveluri:
• La finalul clasei pregtitoare, elevii pot adresa i pot rspunde la
întrebri simple, îi pot scrie numele i pot citi i scrie câteva
cuvinte comune. Pot recunoate cifrele pân la 10 i pot numra pân la
10.
• La nalul clasei I, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri în
contexte mult mai vari- ate i pot citi i scrie grupuri de cuvinte.
Unii copii citesc în mod fluent la sfâritul clasei a II-a. Elevii
ar trebui s tie s citeasc, s scrie i s ordoneze numerele pân la 100
i s adune i s scad în gând, folosind o serie de metode.
• La finalul clasei a IV-a, elevii pot adresa i pot rspunde la
întrebri care necesit gân- dire. Pot citi fluent o gam variat de
cri mai dificile i pot scrie propoziii corecte, cu punctuaie
corect. Pot identifica valoarea fiecrei cifre în numere de pân la,
dar i mai mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate
pentru rezolvarea unei probleme matematice.
Adresarea i oferirea de rspunsuri la întrebri
Educaia i învarea reprezint un proces bidirecional, în care este
esenial s se adreseze întrebri i s se rspund la întrebri. Fiecare
plan de lecie conine un set de întrebri generale care pot fi
adresate. Ideea nu este s adresai toate aceste întrebri, nici mcar
pe majoritatea. Adresai între- brile i rspundei la ele într-un mod
cât mai complet. Îns nu trebuie neaprat s rspundei la toate
întrebrile, pentru c nu ai face decât s întrerupei ritmul i
desfurarea activitilor. Dac primii o întrebare dificil sau una la
care nu putei rspunde, solicitai ajutorul învtorului.
În timp ce planificai leciile împreun cu învtorul, verificai
dac întrebrile sunt potrivite pentru clasa la care vei preda.
Gândii-v, împreun cu învtorul, i la alte întrebri.
Ritmul de lucru i programarea leciilor
Este important s atingei un echilibru corespunztor între diferitele
elemente ale unei lecii. De obicei, elevii între cinci i ase ani
pot rmâne ateni aproximativ o jumtate de or în timpul dimineii,
poate chiar mai puin dup-amiaza. Elevii mai mari pot rmâne ateni o
perioad mai lung. Indiferent de grupa de vârst, copiii au nevoie s
rmân activi. Acestea fiind spuse, s nu v fie team s alocai puin mai
mult timp elementelor pe care elevii le gsesc interesante.
Concluzie: Respectai programarea planurilor de lecie i fii
atent la limbajul non-verbal al copiilor. Urmrii când devin agitai
sau încep s se uite în jur; atunci e momentul s trecei mai
departe.
Ar fi bine s le prezentai copiilor instruciunile referitoare la
activiti când înc v aflai în faa lor, nu s trecei de la început pe
la fiecare. Instruciunile trebuie s fie cât mai clare. S nu v fie
team c v repetai! Artai-le copiilor ce vor face. Putei, de
asemenea, s le prezentai obiectivele leciei i s le explicai cum vor
ti când le-au atins. Tablele i panourile de aaj de care dispun
majoritatea claselor pot fi foarte utile în acest sens. Muli
învtori le cer copiilor s le explice din nou ce au de fcut înainte
de a începe lucrul.
Trecerea la activiti este, de obicei, perioada în care elevii se
vor manifesta cel mai zgomotos. Dup cum spuneam mai înainte,
trebuie s vorbii în prealabil cu învtorul, pentru a discuta
modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil,
stabilii dinainte cum vor fi împrii copiii pentru activitile pe
grupuri.
Captarea ateniei copiilor
10
la alte tehnici. Reinei c învtorul este cel care pstreaz linitea în
rândul copiilor, îns exist câteva strategii care îi pot face pe
copii s redevin ateni, fr s apelai la învtor.
• Continuai-v activitatea, dar schimbai-v tonul i expresia vocii.
De regul, va suci- ent, dac majoritatea elevilor v ascult.
• Întrerupei activitatea i începei s v batei pe genunchi
într-un ritm regulat, pân ce toi copiii vi se altur. Aa, le putei
capta din nou atenia. Apoi trebuie doar s reluai activitatea.
• Muli învtori folosesc semnale auditive sau vizuale care îi
informeaz pe copii c nu sunt suficient de ateni. Poate fi vorba
despre instrumente muzicale, despre aparate de msurat zgomotul i
despre multe alte lucruri. Din nou, discutai despre aceste
strategii cu învtorul înainte de a începe, deoarece copiii
reacioneaz mai bine la lucrurile cu care sunt deja
familiarizai.
Controlul/disciplina în clas
Exist mari diferene de la o coal la alta în ceea ce privete
disciplina i comportamentul pe care
îl impun copiilor. Trebuie s discutai aceste ateptri cu
învtorul înainte de începerea sesiunilor
de lucru. Unii învtori insist ca elevii s ridice mâna când vor s
rspund, alii se mulumesc cu
orice form de comunicare. Trebuie s aflai ateptrile învtorilor
înainte de a începe. Controlul
i disciplina în clas sunt responsabilitatea învtorului, nu a
consultantului voluntar. Trebuie,
îns, s reinei câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru s
se desfoare cu succes.
• Cea mai bun metod prin care îi putei determina pe copii s se
concentreze asupra unui aspect este s facei chiar dumneavoastr acel
lucru.
• Dac dorina dumneavoastr principal este „Vreau ca aceti copii s
învee…” i avei încredere c îi putei ajuta s realizeze acest
lucru, este foarte probabil s îi ajutai pe copii s se comporte
astfel încât s ating cu uurin acest obiectiv.
• Ludai-i i încurajai-i pe copii ori de câte ori avei ocazia. • Fii
pozitiv: spunei-le „v rog s facei asta”, nu „nu facei asta”, de
exemplu, atunci când
copiii rspund la întrebrile pe care le-ai adresat. • Alegei s
ignorai anumite întreruperi: copiii pot încerca s v capteze atenia.
• Fii un exemplu de comportament corespunztor. De exemplu, nu
vorbii foarte tare i
fii politicos. • Stabilii dinainte cu învtorul cum vei proceda cu
perioada de tranziie de la discuie
la activiti. De multe ori, în aceast perioad copiii pot deveni
zgomotoi sau dificili. Va foarte util s le explicai copiilor în mod
clar ceea ce au de fcut.
Pregtirea
11 Comunitatea mea
este nevoie de aceast pregtire. Planurile de lecii sunt concepute
astfel încât va fi suficient s le parcurgei timp de 10-15 minute în
seara dinaintea predrii.
Codul de conduit al consultanilor voluntari
Este important ca atât elevii, cât i consultanii voluntari s poat
participa la activitile JA în complet siguran. Acest cod de conduit
a fost conceput pentru protecia elevilor i a consultanilor
voluntari. În acest sens, JA dorete ca toi angajaii i consultanii
si voluntari s respecte acest cod de conduit.
Fiecare voluntar:
• Va respecta principiile cluzitoare i normele de program ale JA în
toate activitile desfurate ca i consultant voluntar al JA.
• Va informa JA cu privire la cazierul su judiciar, precum i cu
privire la ali factori sau ori- ce modificare a situaiei sale care
îi poate invalida participarea ca i consultant voluntar al JA sau
la orice alt activitate a JA.
• Recunoate c rolul de consultant voluntar JA îl plaseaz într-o
poziie de încredere fa de elevii care particip la programele JA, fa
de organizaia JA i fa de colegii si din reeaua de consultani
voluntari i de angajai i se angajeaz s se ridice în permanen la
înlimea încrederii ce i-a fost acordat.
• Se angajeaz s pstreze, conform procedurilor organizaiei,
confidenialitatea tuturor informaiilor referitoare la ceilali
consultani voluntari, susintori, elevi sau angajai care îi sunt
puse la dispoziie pe parcursul desfurrii activitii de consultan
volun- tar în cadrul JA.
• Nu va crea în mod contient situaii în care s fie singur cu un
elev i va lua msuri ca la reuniuni s participe întotdeauna mai muli
elevi i, pe cât posibil, un alt adult.
• Nu se va oferi s conduc un elev cu maina (se pot transporta
grupuri dac exist o asigurare auto corespunztoare).
• Nu va folosi JA pentru a obine avantaje financiare pentru propria
persoan sau pentru afacerea sa, de exemplu comercializând în mod
direct produsele sau serviciile companiei sale.
• Se va asigura c toate activitile JA care depesc activitile
normale ale sistemului de învmânt (de exemplu târguri, expoziii,
ateliere de formare a competenelor etc.) sunt aprobate i agreate de
învtorul/directorul de coal responsabil în prealabil.
• Nu va avea un comportament (fizic sau verbal) ofensator fa de
elevi. • Nu va uita c interaciunea dintre el i elevi nu trebuie s
poat fi interpretat niciodat
drept abuziv.
List de vericare
Aspecte de care putei ine cont în timpul vizitei de observaie
Am participat la o vizit de observaie?
Am o list cu elevii?
Sunt familiarizat cu „decorul” i resursele clasei?
Cine sunt liderii clasei? Exist grupuri de prieteni?
Cum menine învtorul disciplina?
Exist elevi cu nevoi educaionale speciale? Cum ar putea afecta
acest fapt imple - mentarea programului pentru învmântul
primar?
Cum pot face legtura dintre experiena mea profesional/personal i
lecie?
Am suficient spaiu s îmi folosesc resursele?
Pregtirea
Sunt familiarizat cu planurile de lecie i cu materialele?
Am toate materialele auxiliare?
tiu unde m duc? Am datele de contact ale colii i ale JA?
Reinei…
Fii optimist! Va fi distractiv i vei înva foarte multe, deci
trebuie s v bucurai de experien!
Lista materialelor
Cantitate Articol
1 Materiale auxiliare
25 Jurnal Junior
Comunitatea
Elevii descoper ce este o comunitate. Identific oamenii, locurile
de munc i activitile dintr-o comunitate imaginar, prezentat într-un
desen colorat aflat în Materiale auxiliare. Folosind ver-
siunea din Jurnalul Junior a desenului comunitii,
elevii lipesc în mod corect desenele decupate, cu componentele
importante ale comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice ce este o comunitate. • S identifice persoanele,
magazinele i activitile din comunitate. • S realizeze comparaii
între comunitatea imaginar i propria lor comunitate.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s studieze timp de zece
minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul
s îi vorbeasc consultantului voluntar despre maga- zinele, cldirile
i oamenii din comunitatea local din apropierea colii.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar
• Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare •
Jurnale Junior • Contribuie personal: fotografii din
comunitatea în care triesc elevii (nu sunt incluse
în pachet)
Introducere • Spunei-le elevilor cum v numii, cu ce v ocupai i unde
lucrai. • Spunei-le c vei parcurge împreun cu ei 5 lecii, timp în
care v vei distra descoperind
noi cuvinte i idei. • Stabilii ateptri. De exemplu: „V rog s îmi
spunei…”, „V rog s ridicai mâna când
vrei s adresai o întrebare” i aa mai departe. • Spunei-le c astzi
vor înelege ce este o comunitate. • Elevii pot s noteze
în Jurnalul Junior ce cred ei c înseamn acest
cuvânt. • Explicai-le c o comunitate este „locul în care
întreprinderile ofer bunuri i servicii fa-
miliilor i locul în care membrii familiilor locuiesc, fac
cumprturi, merg la coal i la serviciu i socializeaz”.
Competene:
Timpul necesar:
10 minute
• Explicai-le c a socializa înseamn „a vorbi, a se juca i, în
general, a petrece timp cu prietenii, familia i vecinii”.
• Artai-le ce este o comunitate, fcând referire la propria
dumneavoastr comunitate (eventual cu fotografii).
• Rugai-i pe elevi s se gândeasc la comunitatea lor. Ce este
deosebit la locul în care lo- cuiesc, se joac i merg la coal?
Încercai s îi facei pe elevi s prezinte caracteristicile comunitii
lor.
Activitatea „Comunitatea mea”
din Jurnalul Junior
• Întrebai-i pe elevi dac ar dori s afle mai multe despre o
comunitate imaginar, colo- rat i fericit.
• Prezentai-le posterul „Comunitatea mea” din Materiale
auxiliare. • Spunei-le elevilor s-i imagineze c sunt detectivi i c
trebuie s investigheze ce se
întâmpl în comunitate. • Cerei-le elevilor s fac o list cu
oameni, magazine i obiecte în Jurnalul Junior . •
În timp ce elevii îi spun prerea, consultantul voluntar va
face o list pe tabl. • Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s
locuiasc într-un astfel de loc. • Cerei-le elevilor s fac în
Jurnalul Junior o list cu asemnrile i diferenele
dintre
comunitatea prezentat în desen i propria lor comunitate.
Activitatea „Eti detectiv!”
din Jurnalul Junior
• Elevii lucreaz pe desenul „Comunitatea mea” din Jurnalele
Junior . Ei trebuie s locali- zeze oamenii/angajaii din
comunitate i obiectele pe care le gsesc în imaginile care trebuie
decupate i lipite (10 în total).
• Elevii trebuie s lipeasc imaginile cu atenie în caiet, acolo unde
le este locul.
Cele 10 imagini reprezint: cas, taxi, banc, staie de pompieri,
magazin Gustri, tonet cu îngheat, benzinrie, coal, cutie potal i
teren de joac.
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Ce cred elevii c au învat astzi? • Pot explica ce este o
comunitate? • Îneleg faptul c unii oameni locuiesc în orae,
alii în comuniti rurale sau la mare? • Cum ar fi viaa dac nu am tri
în comuniti?
Activiti suplimentare
Dup aceast lecie, elevii ar putea:
• S viziteze comunitatea local i s fac o list a elementelor pe care
le gsesc (maga- zine, oameni, obiecte).
• S fac o list a angajailor pe care îi întâlnesc. Cu ce se ocup
aceti oameni? • S schieze diferite scene din comunitate sau s fac
fotografii, pentru a construi o ima-
gine a vieii comunitii locale. • S afle cum arta comunitatea lor în
urm cu 10, 25, 50, 100 de ani (eventual folosind
internetul). • S-i închipuie cum va arta comunitatea lor peste 10,
25, 50 sau 100 de ani.
Schema Leciei 1
• Introducere (10 minute) • Activitatea „Comunitatea mea” din
Jurnalul Junior (25 de minute) • Activitatea „Eti
detectiv!” din Jurnalul Junior (10 minute) •
Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii sunt factori decizionali în comunitate i trebuie s hotrasc
ce s fac cu spaiul de ma- gazin gol care apare pe posterul cu
comunitatea. Lucrând în grupuri, ei trebuie s prezinte idei pe care
le va analiza întreaga clas. Clasa trebuie s voteze care magazin
deservete cel mai bine nevoile i dorinele comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice magazinele/serviciile eseniale pentru binele
comunitii. • S urmeze un proces simplu de colaborare pentru
rezolvarea unei probleme. • S recunoasc importana votrii ca metod
de rezolvare a problemelor. • S prezinte argumente viabile, care s
ia în considerare gândurile i sentimentele celor din jur.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece
minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul
s prezinte exerciiul de rezolvare a problemelor cu câteva zile
înainte ca voluntarul s îi desfoare sesiunea. Astfel, elevii se pot
gândi ce magazine ar dori s aib în comunitate i de ce.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului
voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea
mea” din Materiale auxiliare • Posterul „Problema: Ce s fie
magazinul gol?” din Materiale auxiliare • Cartonae de vot
din Jurnalele Junior • Urn de vot (opional, nu este
inclus în pachet)
Competene:
Timp necesar:
Întrebai-i pe elevi urmtoarele:
• V amintii ce am fcut data trecut? • inei minte ce este o
comunitate? • Ce cldiri se gsesc de obicei într-o comunitate? • Ce
meserii au oamenii dintr-o comunitate? • Ce ai gsit în comunitile
voastre?
Activitatea „Ce s e magazinul gol? din
Jurnalul Junior i din Materiale auxiliare
Stabilii provocarea:
• Spunei-le elevilor c astzi trebuie s ia o decizie responsabil, i
anume „ce s fac cu un magazin gol”. (Indicai locul corespunztor de
pe poster).
• Trebuie s fie responsabili fiindc decizia lor vizeaz binele
întregii comuniti, nu numai pe cel al tinerilor ca ei!
• Explicai-le c hotrârile importante nu sunt uor de luat i c
trebuie s se gândeasc bine înainte de a lua o decizie.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s se uite la Activitatea „Ce s fie magazinul
gol?” din Jurnalul Junior . Explicai-le c timp de cinci
minute trebuie s scrie, în linite, câteva idei de magazine care
cred c ar fi bune pentru comunitate. Trebuie s se hotrasc ce idee e
mai bun i de ce. Este important s se gândeasc la magazine de care
are nevoie comunitatea, nu neaprat la dorinele oamenilor.
Pasul 2:
• Împrii elevii în grupuri de câte 5-6 i cerei-le s îi
discute ideile. Fiecare elev trebuie s încerce s propun cel puin o
idee. Dup 5 minute, grupul trebuie s se hotrasc asupra celei mai
bune opiuni, care va merge în etapa urmtoare. (Grupurile vor fi
stabi- lite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 3:
• Artai-le posterul „Ce s fie magazinul gol?” din Materiale
auxiliare i explicai-le c acesta îi va ajuta s ia o
decizie.
• Explicai-le c în partea stâng vor scrise opiunile alese de ecare
grup. • Chemai în fa câte un elev din fiecare grup, care s prezinte
opiunea aleas de grupul
respectiv. • Scriei opiunea în locul corespunztor.
Pasul 4:
• Explicai-le elevilor c trebuie s aleag trei din cele ase opiuni.
Indicai locul cores- punztor de pe poster.
• Enunai din nou fiecare opiune i întrebai-i pe elevi dac
magazinele sugerate sunt cu adevrat necesare pentru comunitate sau
ele reprezint, mai degrab, dorine. Bifai caseta
corespunztoare.
• Pe msur ce enunai fiecare opiune, rugai-i pe elevii care cred c
aceasta e cea mai bun opiune s ridice mâna. Reamintii-le elevilor c
nu pot alege ideea propriului grup, îns pot alege oricare dintre
ideile celorlalte grupuri. Parcurgei toate opiunile i notai pe tabl
rezultatul.
Pasul 5:
• Explicai-le elevilor c ceea ce tocmai au fcut se numete „vot”. Au
hotrât care sunt cele mai bune opiuni pentru magazinul gol. Scriei
pe poster, în locul corespunztor, cele mai bune trei opiuni alese
de elevi.
Pasul 6:
• Spunei-le elevilor c au procedat bine alegând trei opiuni din
cele ase. Acum, îns, trebuie s aleag cea mai bun opiune dintre cele
trei rmase.
• Explicai-le c este posibil ca alegerea s e una foarte dicil. Din
acest motiv, elevii trebuie s se gândeasc la lucrurile bune i la
lucrurile rele pe care le-ar putea genera alegerea unei anumite
opiuni.
• Spunei-le elevilor c vrei s v ajute s scriei aceste lucruri
„bune” i „rele” pe poster (indicai csuele corespunztoare, din
partea dreapt).
Pasul 7:
• Începei procesul prin a alege un subiect de discuie. De exemplu:
toate magazinele vor oferi obiecte de care oamenii au cu adevrat
nevoie? Strada principal a comunitii este, într-adevr, locul cel
mai bun pentru un magazin precum cele sugerate? Magazine- le
sugerate vor crea mai mult zgomot, mai mult gunoi sau mirosuri
neplcute?
Pasul 8:
• Dup 10 minute, încheiai discuia. • Explicai-le elevilor c în
urmtoarea faz trebuie s se hotrasc sau s „voteze” asupra
opiunii finale. • Artai-le elevilor cartonaul de vot din
Jurnalul Junior . Explicai-le c trebuie s aleag
Pasul 9:
• Colectai toate cartonaele de vot decupate din Jurnalele
Junior . • Numrai voturile. • Anunai opiunea câtigtoare.
Sugestie
• Confecionai o urn de vot i punei-i pe elevi s stea la coad ca s
voteze. • eful clasei sau o alt persoan „important” poate anuna
opiunea câtigtoare. Apoi,
putei discuta câteva minute despre importana procesului decizional,
a discuiilor i a votului.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie
s vorbeasc despre importana procesu-
lui decizional, a discuiilor i a votului).
Activitatea suplimentar „Luarea deciziei” • Elevii trebuie s
reflecteze asupra deciziei clasei completând pagina 8 din caiet. •
Elevii pot desena magazinul ales, aa cum îi imagineaz ei c ar
arta.
Schema Leciei 2
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Ce s fie
magazinul gol?” din Materiale auxiliare i din
Jurnalul Junior (35
de minute) • Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Lucrând în grupuri de câte 5-6, elevii primesc sarcina s îi
construiasc propria comunitate. Pen- tru aceasta, i se ofer fiecrui
grup câte o hart a comunitii, pe care sunt trasate un drum i
terenuri goale, pe care se poate construi. Elevii primesc câte 100
de puncte pentru construcie de fiecare echip, puncte pe care le vor
schimba pe case, magazine i cldiri. Dup ce au fcut schimbul, elevii
vor hotrî cum s poziioneze cldirile, cum s foloseasc terenurile,
cum s nu- measc strzile i alte aspecte legate de comunitate.
Sesiunea se încheie cu prezentarea de ctre elevi a fiecrei comuniti
rezultate.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S recunoasc elementele eseniale care compun o comunitate. • S
îneleag nevoile i dorinele comunitilor. • S lucreze în cadrul unei
echipe pentru a construi o comunitate. • S recunoasc faptul c o
comunitate construit de elevi este o reprezentare a unei
comuniti reale.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece
minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar
• Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din
Materiale auxiliare • Planurile bidimensionale (postere format A3)
cu macheta unei comuniti, din Materiale
auxiliare • Desenele mici reprezentând case, magazine i cldiri, din
Materiale auxiliare • Fiele cu puncte pentru construcii din
Jurnalele Junior
Timp necesar:
22
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit
data trecut? • Ce magazin am ales ca fiind cel mai bun pentru a fi
înfiinat în comunitate? • De ce am considerat acest magazin ca
fiind cel mai potrivit? • Cum am luat aceast decizie?
Activitatea „Construirea unei comuniti”
Stabilirea provocrii:
• Închipuii-v c trebuie s hotrâi ce facei nu numai cu un
singur magazin, ci cu întrea- ga comunitate! Ce magazine/cldiri ai
dori s avei? Cum ar arta cldirile? Unde le-ai amplasa? Cum v-ai
numi comunitatea?
• Explicai-le elevilor c astzi vor lucra în grupuri de câte 5-6,
pentru a-i construi propria „mini-comunitate”. (Grupurile vor fi
stabilite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 1:
• Explicai-le elevilor c ecare comunitate începe cu un numr de
terenuri de construcie marcate pe un plan. Artai-le elevilor planul
de construcie, terenurile marcate i tra- seul drumului.
• Explicai-le elevilor c ecare grup trebuie s decid ce magazine i
construcii îi dorete pe terenul su. Explicai-le c magazinele i
cldirile sunt reprezentate pe desenele mici care trebuie decupate
din Materiale auxiliare.
• Explicai-le elevilor c nu pot primi oricâte autocolante, motiv
pentru care trebuie s decid cu atenie de ce magazine i cldiri are
nevoie comunitatea lor.
• Explicai-le c, pentru a se putea concentra, ecare grup are la
dispoziie numai 100 de puncte pentru construcie. Notai pe tabl
cldirile, împreun cu valoarea fiecreia i cu numrul
disponibil:
Case x 60 – 5 puncte
Magazine x 30 – 10 puncte
coal/staie de pompieri/fabric/supermarket/primrie/ birouri/teren
liber x 6 din ecare – 15 puncte
Pasul 2:
• Împrii cele 5 machete de construcii extrase din Materiale
auxiliare, câte una fiecrui grup.
• Spunei-le elevilor c au la dispoziie dou minute pentru a se hotrî
de câte case au nevoie.
• Când se apropie sfâritul celor dou minute, rugai-i pe elevi s se
asigure c au calculat câte puncte „cost” casele de care au
nevoie.
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
Pasul 3:
• Fiecare grup trebuie s desemneze un reprezentant care s primeasc
desenele repre- zentând casele de la învtor sau de la consultantul
voluntar.
• Învtorul/consultantul voluntar va fi „banca de resurse”. El
împarte i schimb puncte- le de construcie pe desene reprezentând
cldiri.
Pasul 4:
• S înceap construcia. Unde vor amplasa elevii casele?
Repetai procesul pentru magazine i apoi pentru toate celelalte
cldiri.
Pasul 5:
• Elevii pot da nume strzilor, pot colora câteva terenuri pentru a
reprezenta un parc, gr- dini, terenuri agricole sau pduri. Se pot
aduga parcri, linii de delimitare a benzilor de circulaie sau
treceri de pietoni.
Pasul 6:
Pasul 7:
• Elevii îi prezint comunitatea în faa întregii clase. Ei indic
magazinele, cldirile i ce- lelalte particulariti.
• Echipele sunt felicitate pentru comunitile pe care le-au
construit.
Pasul 8 (opional):
• Consultantul voluntar îi anun pe elevi c are o mare surpriz
pentru ei: Vor uni cele 5 machete pentru a forma planul unei
comuniti mari.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie
s vorbeasc despre importana lucrului
în echip i despre înelegerea nevoilor i dorinelor
comunitilor).
Activitatea suplimentar
„Comunitatea ideal” • Cum ar arta pentru voi comunitatea ideal?
Descriei-o sau desenai-o. • Ce v place la comunitatea voastr?
Menionai aspectele sau descriei-le. • Ce ai schimba la comunitatea
voastr? Menionai aspectele sau descriei-le.
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii trebuie s gseasc diferenele între posterul colorat
reprezentând comunitatea, din Mate- riale auxiliare, i aceast
versiune din Jurnalele Junior . În timp ce comunitatea
original este com- plet i vie, acestei versiuni din Jurnalul
Junior îi lipsesc anumite lucruri, i anume persoanele i
serviciile oferite de administraia local. Elevii trebuie s spun în
ce comunitate le-ar plcea mai mult s locuiasc. În mod inevitabil,
ei vor prefera comunitatea complet. Problema apare atunci când
trebuie s se gândeasc cine pltete pentru serviciile oferite de
administraie i pentru angajaii acesteia. Angajailor li se cere s
plteasc impozit din salariul câtigat, pentru a susine serviciile
oferite comunitii. Elevii trebuie s se gândeasc la importana
achitrii impozitelor i a interveniei guvernului pentru aspectul i
funcionarea unei comuniti.
Obiective:
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag rolul guvernului. • S îneleag importana achitrii
impozitelor. • S îneleag ce s-ar putea întâmpla cu o comunitate dac
nu s-ar plti impozitele i dac
nu ar exista administraia local.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece
minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar
• Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare •
Jurnale Junior • Cartonaele cu angajai (roii i
albastre) din Materiale auxiliare • Bani (80 de bancnote x 10
euro JA) din Materiale auxiliare
Lecia 4
20 de minute
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit
data trecut? • Ce elemente ai ales pentru comunitatea voastr? • Cum
v-ai denumit comunitatea? • În ce fel seamn/difer comunitatea
pe care ai construit-o cu/fa de propria voastr
comunitate?
Activitatea „Gsete diferenele!”
din Jurnalul Junior
• Rugai-i pe elevi s deschid Jurnalele Junior la
Activitatea „Gsete diferenele!” • Spunei-le elevilor c în acest
desen trebuie s gseasc o serie de obiecte i persoane
care lipsesc. • Dup 10 minute, cerei-le elevilor s le spun care
sunt diferenele, prin comparaie cu
posterul colorat „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare.
Notai diferenele pe tabl.
Din versiunea elevilor lipsesc urmtoarele elemente:
1. Poliiti
2. Pompieri i maina de pompieri
3. Persoana care face curat în parc i coul de gunoi
4. Persoana care mtur strada
5. Agentul de circulaie i trecerea de pietoni
6. Toboganul
7. Ambulana i paramedicii
• Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s triasc într-o
comunitate precum cea din poste- rul colorat sau într-o comunitate
precum cea prezentat în caietele lor. Întrebai-i de ce.
(Majoritatea elevilor vor alege fr îndoial comunitatea din posterul
colorat fiindc e mai sigur, mai curat i are mai multe
servicii.)
Activitatea „Ziua de plat a salariului
i impozitele” din Materiale auxiliare
• Întrebai-i pe elevi dac tiu cine îl pltete pe mturtor s
curee gunoiul de pe strzi, pe pompier s sting incendiile sau pe
poliist s prind infractorii. Spunei-le c astzi vor afla.
• Împrii-le elevilor cartonae roii i albastre cu ocupaiile,
decupate din Materiale
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
15 minute
auxiliare (cartonaele roii reprezint angajaii sistemului
public, cartonaele albastre reprezint ali angajai).
Asigurai-v c cel puin 75% dintre elevi primesc cartonae
albastre.
• Spunei-le elevilor c astzi e ziua de plat a salariilor în
comunitate i c toi angajaii vor primi câte 30 de euro JA (bancnote
decupate din Materiale auxiliare).
• Cerei-le tuturor elevilor cu cartonae albastre s ridice mâna.
Cerei-le câtorva elevi (cei care doresc) s v spun cu ce se ocup,
citind meseria de pe cartona. Felicitai-i pentru munca depus în
comunitate i dai-le câte 30 de euro JA.
În cazul vânztorului de îngheat sau al vânztorului de haine,
ludai-i pentru numrul de produse vândute.
În cazul constructorului, spunei-i cât de mulumit suntei de
acoperiul pe care l-a reparat.
• Repetai procedeul cu toi posesorii de cartonae albastre.
Pauz
• Cerei-le posesorilor de cartonae roii (angajaii sistemului
public) s ridice mâna. Întrebai-l pe unul dintre ei cu ce se
ocup. Felicitai-l pentru munca depus.
• Întrebai-l: „Cine te pltete?”
În cazul agentului de circulaie, întrebai: „Te pltesc copiii
atunci când îi ajui s treac strada?”
În cazul persoanei care face curenie în parc, întrebai: „Te
pltesc oamenii care arunc gunoi, de fiecare dat când arunc
ceva?”
În cazul poliistului, întrebai: „Te pltesc infractorii, de
fiecare dat când îi prinzi?”
În cazul profesorului, întrebai: „Te pltesc elevii, de
fiecare dat când predai o lecie?”
În cazul pompierului, întrebai: „Te pltesc cei pe care îi
salvezi de la incendiu sau din vreun ac- cident?”
• Întrebai întreaga clas: „Suntei de acord c poliitii, agenii
de circulaie, cei care fac curenie în parcuri, profesorii i
pompierii fac o treab bun?
• Cutai un posesor de cartona albastru care e de acord. Cerei-i 10
euro JA înapoi. Explicai c aceti bani se numesc „impozit”.
Explicai c impozitele sunt banii pltii administraiei publice din
banii câtigai de ctre an - gajai i c aceste impozite asigur
existena unor lucruri importante în comunitate. Este vorba despre
iluminatul stradal, despre ridicarea gunoiului, despre biblioteci,
coli i profesori, despre repararea drumurilor, despre pompieri i
poliiti, parcuri i muzee, doctori, asisteni i spitale.
• Explicai-le elevilor c aceste servicii nu s-ar putea realiza i
angajaii responsabili cu efectuarea lor nu ar putea pltii, dac nu
ar exista impozite.
28
• Dup ce ai colectat impozitele, începei s le pltii câte 30 de euro
JA posesorilor de cartonae roii.
• Dup ce toi posesorii de cartonae roii au fost pltii, întrebai-i
câi bani au. Apoi întrebai-i pe posesorii de cartonae
albastre câi bani au (evident, funcionarii publici au mai muli bani
fiindc înc nu i-au pltit impozitele).
• Cerei-le scuze posesorilor de cartonae albastre i explicai-le c,
indiferent c este vor- ba despre un funcionar public, despre un
vânztor, despre un constructor sau despre orice alt angajat, toat
lumea trebuie s plteasc impozite. Toi membrii comunitii sunt egali.
Rugai-l pe învtor s v ajute s colectai impozitele de la posesorii
de cartonae roii (câte 10 euro JA).
Recapitulare
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc
despre importana achitrii impozitelor pentru asigurarea elementelor
de care are nevoie comunitatea).
• Ce s-ar întâmpla dac nu ar exista impozite i nu ar exista
persoane care s le colecte- ze?
Activiti suplimentare • În Jurnalul Junior , facei
o list cu angajaii de care e nevoie în comunitate i cu modul
în
care acetia sunt de ajutor. • Cerei-le elevilor s fac o list cu
obiecte, cldiri i persoane din comunitatea lor, care
sunt pltite din impozite. • În urma Activitii „Ziua de plat a
salariului i impozitele”, ar trebui s v fi rmas bani.
Ai putea discuta cu elevii pe ce ar dori s se cheltuiasc aceti
bani. Putei lega discuia de comunitate.
Schema Leciei 4
• Introducere/recapitulare (5 minute) • Activitatea „Gsete
diferenele!” din Jurnalul Junior (15 minute) •
Activitatea „Ziua de plat a salariului i impozitele” din
Materiale auxiliare (20 de mi-
nute) • Recapitulare (5 minute)
Prezentare general
Elevii îneleg cum circul banii într-o economie local, citind o
poveste amuzant descrie circulaia banilor, pornind de la salariile
lucrtorilor din fabric, pân la banc i la diversele magazine din
comunitate. Elevii sunt încurajai s transpun povestea în realitate,
urmrind circulaia banilor. Elevii încheie ora reflectând asupra
evenimentelor care ar avea loc dac banii nu ar circula în
comunitate. Se vor gândi, de asemenea, dac i propria lor comunitate
are de învat ceva. Elevii primesc un certificat pentru participarea
la programul Comunitatea mea.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag cum circul banii de la un magazin la altul în
comunitate. • S aprecieze c oamenii, întreprinderile i administraia
public dintr-o comunitate con-
lucreaz pentru binele acesteia. • S aprecieze importana
economisirii i a cheltuielilor. • S îneleag ce s-ar întâmpla cu
oamenii i cu întreprinderile dintr-o comunitate dac
banii nu ar circula.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece
minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul
i consultantul voluntar s aduc Materiale auxiliare care
ar putea accentua semnificaia povetii „Banii circul”. Asigurai-v c
fiecare elev primete la final un certificat de participare
semnat.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar
• Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din
Materiale auxiliare • Povestea „Cum circul banii” din Jurnalul
Junior • Desenul reprezentând bani din Materiale
auxiliare • Certificate de participare pentru elevi
Timp necesar:
Adresai-le elevilor urmtoarele întrebri:
• Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Cine îi
amintete ce meserii au angajaii din sistemul public? • Ce sunt
impozitele? Cine le pltete? • Ce se întâmpl cu o comunitate dac nu
se pltesc impozitele?
Activitatea „Cum circul banii”
Crearea cadrului:
• Întrebai-i pe elevi ce se întâmpl cu banii angajailor dup
ce acetia sunt pltii. • Unde sunt pui banii? Unde sunt cheltuii?
Trebuie cheltuii integral? • Spunei-le elevilor c astzi vor afla
rspunsurile la câteva dintre aceste întrebri, gân-
dindu-se la circulaia banilor în comunitatea lor imaginar.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s deschid Jurnalele Junior
la povestea „Cum circul banii”. Explicai-le c aceast poveste
urmrete circulaia banilor în comunitate.
Pasul 2:
• Citii-le cu voce tare i rar povestea „Cum circul banii”.
Pasul 3:
• Întrebai-i pe elevi dac sunt cuvinte pe care nu le îneleg. Dac e
cazul, explicai-le aceste cuvinte.
Pasul 4:
• Citii din nou povestea „Cum circul banii”. De data aceasta,
accentuai ideea circulaiei banilor alegând apte elevi voluntari
care s paseze de la unul la altul desenul cu bani decupat din
Materiale auxiliare, pe msura citirii fiecrui paragraf din
poveste. Ar fi o idee bun s aducei în discuie, la fiecare paragraf,
urmtoarele subiecte:
Paragraful 1: Explicai-le c muli angajai sunt pltii direct în
contul din banc.
Paragraful 2: De ce e important s economisim? Ce se întâmpl dac nu
economisim?
Paragraful 3: Ai fost vreodat într-o banc? Ce se întâmpl
acolo?
Paragraful 4: De ce e îngrijorat proprietarul magazinului de
gustri? Ce face?
Paragraful 5: Ai fost vreodat la un magazin de legume i fructe, sau
la pia? Ce se întâmpl acolo?
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
31 Comunitatea mea
Paragraful 6: Ce activiti se desfoar la un atelier de reparaii
auto? Unde v place s mergei la cumprturi?
Paragraful 7: Unde credei c se duc banii dup ce ajung la magazinul
de pantofi?
General: Ce se întâmpl dac în magazinele din comunitate nu intr
bani?
Trebuie s îi întrebai neaprat pe elevi unde se duc banii dup ce
ajung la magazinul de pantofi. Elevii îi vor da seama c
proprietarul magazinului va trebui s cumpere mai muli pantofi de la
fabric. Astfel, circulaia banilor se va relua.
Pasul 5:
• Spunei-le elevilor c acum vei urmri circulaia banilor i a
angajailor interpretând povestea pe roluri. Vor fi mai muli angajai
i mai muli proprietari de magazine.
• V sugerm s împrii clasa în dou. Jumtate dintre elevi pot
interpreta personajele din paragrafele 1-4, iar ceilali pot
interpreta personajele din paragrafele 5-7.
Pasul 6:
Pasul 7:
Recapitulare
Ce am învat astzi/pe parcursul celor cinci lecii? (Elevii ar trebui
s vorbeasc despre importana colaborrii între oameni, a achitrii
impozitelor, despre rolul administraiei în comunitate, des- pre vot
i aa mai departe).
Ceremonia de acordare a certicatelor
Mulumii-le elevilor pentru efortul depus. Înmânai-le certificatele
de participare.
Schema Leciei 5
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Cum circul
banii” din Jurnalul Junior (30 de minute) •
Recapitulare (5 minute) • Ceremonia de acordare a certificatelor (5
minute)
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
5 minute
www.jaromania.org
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le
celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu
adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între
6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar
pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru
independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci programe,
câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare program este
compus din cinci activiti sptmânale a câte o or fiecare. Scopul
este acela ca învtorii i consultanii voluntari s desfoare activiti
practice i interactive, cu rezultate de lung durat.
• Noi înine (grupa pregtitoare/clasa I)
• Familia mea (clasa I)
• Oraul nostru (clasele III-IV)
• Economia noastr (clasele IV-V)
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag
în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele
publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea
economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele
prezentate, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i
competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii.
Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic
aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu
comunitatea. Totodat, programul permite consultanilor voluntari
participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale
pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproape de
coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor
pentru participarea la acest program.
V dorim tuturor s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei
puterea de a
schimba lumea!