ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numărul 257 (328) • 5 - 8 octombrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Comisarul Mirulescu,afaceristul ºef de la Tismana
Jupânu’ Bâlteanuîi prãduieºte pechiriaºii Rodna
BeizadeauajudecãtoruluiBãnicã, oaia neagrãa Liceului de Muzicã
Piaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doi stãpâni supremi care, acþionând caun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, sauun mic cartel mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºi duc existenþa în, saupe lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind ope lângã, mastodonþii pe care ºi i-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind o
putere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Vputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pe mãsurã Victor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi Nicolaeictor Loga ºi NicolaeBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cãBâlteanu strivesc pe oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrã teama cã
ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiilear putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiiledeþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.deþinute de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.
Scandal de Gorj5 octombrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
În urmă cu o lună de zile demisionam de la televiziunea Acces TV din
cauza cenzurii, impusă, culmea, de către o manelistă a televiziunii – în
sensul că conduce (uf!) postul după ureche - cu sau fără ştiinţa patronului
acestuia. Neacceptarea unor invitaţi, pe care-i propuneam, fără niciun fel de
motiv, iar când se întâmpla să şifonez vreun prieten de-al madamei în
emisiune aceasta nu mai era difuzată în reluare, a doua zi, fără ca măcar să
fiu anunţat despre acest lucru. S-a întâmplat de câteva ori să contramandez
invitaţia, inventând diverse motive, pentru că oamenii pe care-i chemasem
nu-i erau pe plac muierii, deşi iniţial fusese de acord cu prezenţa lor, aşa că
nu aveau ce căuta în studio. Picătura care a umplut paharul a fost atunci
când am invitat o colegă de breaslă să mi se alăture într-o emisiune. A fost
deranj mare, şefa postului chemând în ajutor şi pe cel care taie şi spânzură
în postul de radio care face parte din acelaşi trust cu Acces TV. Amândoi au
încercat toată ziua să mă convingă că am făcut o alegere neinspirată, iar
ajutorul directoarei se autoinvitase în emisiune în locul nedoritei. Aproape
un an de tracasări de acest fel mi-au ajuns, aşa că am hotărât să demisionez
pentru că, printre altele, îmi era şi jenă de colega mea să-i spun că nu are
ce căuta în emisiune şi, în plus, nu aveam cum să comentez subiectul
propus în acea zi cu un dj de radio care, deşi e destul de vechi prin presa
locală, nu şi-a depăşit statutul de dijoi.
Rămas liber de contract, am început foarte repede colaborarea cu Gorj
TV pentru că, aşa cum ştiu chiar şi colegii mei răutăcioşi, eu îmi duc traiul
din presă. N-am nici firmă de construcţii aşa cum au mulţi dintre ei şi nici
nu sunt asociat cu vreun parlamentar corupt sau lider de sindicat influent.
Deci, ca să-i salvez de la vreo boală gravă cauzată de oftică, nu îmi dă
Manţog suma vehiculată ca salariu şi nici nu mi-a propus această sumă ca
leafă ca să plec de la Sarcină. M-am dus la Gorj TV ca orice om care are
nevoie de un job şi o să plec, fără reţinere, dacă nu-mi va conveni ceva. Nu-
i datorez nimic lui Manţog şi nici el nu-mi datorează, spun asta deşi colegii
mei, încurcaţi în tot felul de hăţişuri relaţionale care-i obligă, cu siguranţă
nu vor înţelege. E greu să înţelegi astfel de lucruri atunci când trebuie să
faci tot felul de compromisuri pentru că ai vila în construcţie sau leasing-uri
de plătit la maşini scumpe. Eu n-am niciuna nici alta, deci încă îmi mai
permit un pic de independenţă.
Venirea mea la Gorj TV a creat mare indignare în rândul jurnaliştilor
care s-au grăbit să mă catalogheze „sluga lui Manţog”. Indignarea lor a
crescut aproape de apoplexie atunci când, în cadrul unei emisiuni, l-am
numit „coleg” pe un fost securist intrat în presă. Am făcut acest lucru
pentru că omul scrisese la meserie un material de presă care, după
apariţie, a fost preluat de toată mass media nejenată deloc să-i preia
articolul „securistului”Daju. Puteam şi eu să mă las purtat de sentimentele
proprii, având în vedere că personajul în cauză scrisese „de rău” şi despre
mine, şi să nu recunosc valoarea materialului numindu-l pe om „coleg”, dar
am preferat să nu fac asta, dovedind astfel, zic eu, că sunt imparţial, aşa
cum cere meseria asta. Nu sunt prieten cu „securistul” şi o să scriu din nou
despre el, aşa cum am mai făcu-o – şi am fost singurul – dacă o să mai
existe informaţii. Acest lucru i l-am comunicat chiar şi lui.
Cât priveşte „sluga lui Manţog”, dacă ziariştii care m-au înfierat n-au
priceput ce am spus mai sus îi invit la o emisiune, când vor ei, „la
televiziunea lui Manţog”, să discutăm deschis despre afacerile mogulilor de
presă la care lucrăm fiecare. Tot atunci am putea discuta şi despre afacerile
şi averile noastre ale fiecăruia, dar şi despre protectori. Invitaţia rămâne
deschisă... Cred că de abia după o astfel de emisiune putem spune fiecare
ale cui slugi suntem.
Dacă unele critici le-am acceptat lejer pentru că veneau din partea unor
ziarişti vechi, profesionişti, zilele trecute m-am enervat subit după ce într-
un cotidian local, un individ, ţinut ca lucrător la ziar din lipsă de personal,
îşi permitea să scrie un editorial lamentabil pe seama mea fără a avea
măcar curajul să-mi pomeneasă numele. Slăbuţ cum e de minte a uitat că
am lucrat o perioadă împreună şi ştiu că, deşi îşi schimbase stăpânul, îi
dădea raportul zilnic lui Manţog, la telefon, câteva zeci de minute. Mai ştiu
şi altele pe care nu voi ezita să le scriu dacă individul va ţine morţiş să
devină vedetă. I-aş indica însă, înainte de a intra într-un conflict mediatic, să
mai răsfoiasă DEX-ul, pentru că vocabularul său are mari carenţe. Ar putea
începe prin a învăţa sensul cuvântului „libertin” pe care tocmai l-a folosit
total anapoda într-un material.
Slugile cui?
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815
Scandal de Gorj5 octombrie 3
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Jupânu’ Bâlteanu îiprãduieºte pe chiriaºii Rodna
Piaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doiPiaþa Centralã din Târgu-Jiu are în prezent doistãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartelstãpâni supremi care, acþionând ca un mic cartel
mafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºimafiot bagã teroare în mãrunþii comercianþi care-ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºiduc existenþa în, sau pe lângã, mastodonþii pe care ºii-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind oi-au construit aceºtia în zona respectivã. Dovedind o
putere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã peputere financiarã extraordinarã ºi o influenþã pemãsurã Vmãsurã Vmãsurã Vmãsurã Vmãsurã Victor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc peictor Loga ºi Nicolae Bâlteanu strivesc pe
oricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãoricine le stã în cale ºi fac legea dupã bunul plac fãrãteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºiteama cã ar putea pãþi ceva, cã doar ºefii poliþiei ºi
autoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinuteautoritãþile locale pãrãsesc deseori spaþiile deþinutede aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.de aceºtia încovoiaþi de sarsanale grele.
Nu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiNu demult, Nicolae Bâlteanu, cu ajutorul amiculuiLoga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’Loga, a demonstrat încã odatã cã el e jupânu’
evacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseevacuând dintr-un spaþiu chiriaºul care-ºi îndeliniseobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permisobligaþiile contractuale. Când instanþa a permis
locatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurilelocatarului sã se întoarcã în spaþiu, marfa ºi bunurileacestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.acestuia au dispãrut fãrã urmã din spaþiul închiriat.
„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”„Cãmãtarul”Complexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaComplexului RodnaSC Ilzor SRL a deţinut în
Complexul Rodna,
proprietatea lui Nicolae
Bâlteanu, un spaţiu
comercial închiriat de şapte
ani de zile, spaţiu pentru
care plătea o chirie deloc
mică şi penalităţi de 50 de
euro pe zi în caz de
întârziere. Deşi condiţiile de
închiriere sunt mai drastice
decât în cazul unui
împrumut de la un cămătar,
societatea le-a acceptat şi le-
a respectat vreme de şapte
ani până în luna septembrie
a.c. când, din cauza
neglijenţei salariaţilor, spun
reprezentanţii acesteia, s-a
întârziat plata chiriei. În ziua
de 23 septembrie, tartorul
Bâlteanu s-a prezentat în
spaţiu închiriat de către Ilzor
şi a atras atenţia
personalului că nu a fost
plătită chiria. În aceeaşi zi
societatea şi-a îndeplinit
obligaţiile şi a achitat
contravaloarea chiriei, dar
Bâlteanu a continuat să dea
târcoale spaţiului împreună
cu amicul său Loga, având
deja un plan pe care l-au şi
pus în aplicare în acea după
amiază. Împreună cu 15
indivizi, printre care şi
angajaţi ai lui Loga, Bâlteanu
a intrat în spaţiu închiriat
Ilzor, a făcut „inventarul”
mărfurilor şi obiectelor din
interior, a evacuat personalul
şi a pus lanţuri şi lacăte pe
uşi. În interior se afla marfă
în valoare de 15.000 de lei şi
utilaje de 97.600 de lei.
Reprezentanţii Ilzor n-au
opus rezistenţă şi nici nu au
încercat să-şi facă singuri
dreptate, aşa că au preferat
să se adreseze instanţei cu o
ordonanţă preşedenţială de
reintegrare în spaţiu,
ordonanţă care a fost de
altfel admisă. În ziua în care
magistraţii au dat câştig de
cauză Ilzor, spaţiu ce
reprezenta motivul
conflictului a fost golit de
bunuri şi marfă care au luat
o destinaţie necunoscută.
Societatea chiriaşă poate
considera deja că a
înregistrat un prejudiciu de
15.000 de lei având în vedere
că marfa care se afla în
magazin este perisabilă iar,
dacă va fi găsită vreodată, nu
mai poate fi vândută. Asta pe
lângă faptul că, de când a
fost sigilat spaţiu, pierderi s-
au înregistrat în fiecare zi din
cauza faptului că societatea
nu a mai desfăşurat
activitate. Peste toate astea
reprezentanţii societăţii
păgubite au trebuit să
suporte în tot acest timp
înjurăturile şi limbajul vulgar
al bădăranului chiabur de la
Rodna.
Poliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãPoliþia refuzã sãgãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþiigãseascã hoþii
Patronii Ilzor au făcut şi
de data asta apel la
autorităţile statului pentru a
fi găsiţi cei care practic au
furat marfa şi bunurile din
spaţiu închiriat. Acum n-a
mai fost însă atât de simplu
ca atunci când au obţinut
ordonanţa preşedenţială
pentru că poliţia a refuzat să
înregistreze plângerea
societăţii. Poliţistul care se
ocupă de zona Pieţei
Centrale a refuzat plângerea,
aşa că cei de la Ilzor s-au dus
cu jalba în proţap la IJP Gorj
unde au primit acelaşi
răspuns ca şi în piaţă: „nu se
poate înregistra plângerea”.
Abia la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Gorj aceasta a fost
primită, dar, având în vedere
că va fi trimisă poliţiei
pentru a identifica hoţii, sunt
slabe şanse ca oamenii legii
să-şi facă meseria după ce au
refuzat iniţial plângerea deşi
era de datoria lor să o
primească şi să o
soluţioneze.
În timp ce proprietarii
Ilzor îşi calculează cu groază
pierderile şi se întreabă ce
rău i-au făcut lui Nicolae
Bâlteanu încât să păţească
aşa ceva, patronul Rodnei se
îmbogăţeşte pe zi ce trece
fără ca vreo autoritate să-l
deranjeze cu vreun control.
Duminică, de Ziua Recoltei,
parcarea pe care o deţine în
faţa complexului era plină
ochi, iar şoferii maşinilor
care o părăseau nu primeau
bon fiscal atunci când
plăteau staţionarea. Dacă
vreunul din ei îndrăznea să
ceară bon era deranj mare
pentru cucoana ce încasa
contravaloarea parcării. Cum
prietenul Bâlteanu scotea
bani buni din evaziune
fiscală nici Loga nu se putea
lăsa mai prejos societatea sa
deţinând monopol la
standurile cu mâncare gătită
din toată piaţa.
Scandal de Gorj5 octombrie4
Liviu Andrei, instalatprefect de Gorj
Doi gorjeni au murit într-unaccident, în Argeº
Doi bărbaţi din Târgu
Jiu au murit, iar alte patru
persoane au fost
transportate la Spitalul
Judeţean de Urgenţă
Argeş, după ce
autoturismele în care se
aflau s-au ciocnit pe DN 65
Piteşti - Slatina, la ieşirea
din localitatea argeşeană
Luncă Corbului.
Potrivit şefului Poliţiei
Rutiere Argeş, comisar şef
Marian Badea, accidentul a
fost provocat de către unul
dintre şoferi, care a
circulat cu viteză pe un
carosabil umed şi a pierdut
controlul volanului, iar
maşina a derapat, a intrat
pe contrasens şi s-a izbit
de un alt autoturism care
circula regulamentar.
“Din primele cercetări
rezultă că autoturismul
Opel în care erau şoferul,
un alt bărbat şi o femeie se
deplasa dinspre Piteşti
spre Slatina, iar într-o
curbă la dreapta, la un
moment dat, şoferul a
pierdut maşina de sub
control, iar vehiculul a
intrat pe celălalt sens de
mers, unde s-a izbit de un
Volkswagen Golf, ulterior
ambele maşini oprindu-se
în parapetul drumului”, a
declarat comisarul Marian
Badea.
Din primele cercetări a
reieşit că unul dintre cei
doi bărbaţi decedaţi a fost
chiar şoferul maşinii care a
provocat tragedia, iar o a
treia persoană din Opel, o
femeie rănită grav, a fost
transportată la Spitalul
Judeţean de Urgenţă Argeş
împreună cu şoferul din
Volkswagen Golf, un tânăr
din judeţul Olt, student la
Facultatea de Pompieri din
cadrul Academiei de
Poliţie Al. Ioan Cuza,
precum şi părinţii acestuia.
Sora tânărului a scăpat
doar cu câteva zgârieturi şi
nu a necesitat internarea.
Mediafax
Subprefectul Liviu
Andrei este noul prefect de
Gorj, el a fost instalat în
funcţie vineri la orele 14.00.
Acesta a fost anunţat joi
seară târziu despre
numirea sa ca prefect al
judeţului de către
secretarul de stat din
Ministerul Muncii, Maria
Moţa, care este şefa
organizaţiei de femei a PDL
Gorj şi care a fost prezentă
la ceremonia de instalare în
funcţie.
Andrei afirmă că noul
post pe care îl va ocupa de
acum încolo reprezintă
pentru el o responsabilitate
şi mai mare decât a avut
până acum. “Când eram
subprefect mai puteam sta
în umbra prefectului pentru
că nu eram eu numărul unu
în instituţie, dar acum
responsabilitatea este
extrem de mare şi vă asigur
că voi face faţă exigenţelor
funcţiei aşa cum am făcut şi
în celelalte posturi publice
pe care le-am ocupat de-a
lungul anilor”, spune noul
prefect de Gorj.
Liviu Andrei afirmă că
după instalarea sa în
funcţie va face demersurile
oficiale pentru a îi schimba
pe directorii PSD din
fruntea instituţiilor
deconcentrate din judeţ cu
reprezentanţi ai PDL Gorj,
partid în cadrul căruia el a
fost primvicepreşedinte
până anul trecut.
“Imediat după instalare
primul lucru care îl voi
face va fi să fac
demersurile legale pentru
a schimba actuala
conducere de la
Inspectoratul Şcolar Gorj.
Am condus acea instituţie,
o cunosc foarte bine şi ştiu
că acolo se impun primele
schimbări. Veţi vedea că
instituţiile publice din
judeţ vor avea şefi noi în
scurt timp, şefi care,
evident vor proveni din
partidul care se află acum
la guvernare şi care, astfel,
îşi asumă integral actul de
guvernare”, mai spune
Andrei. Numele vehiculat
pentru funcţia de inspector
general a Inspectoratul
Şcolar Judeţean este Iustin
Paralescu, inspector de
matematică, zburat din
funcţie la venirea lui
Nicolaie Mergea.
Noul prefect a participat
la începutul săptămânii la
concursul organizat pentru
ocuparea postului de
subprefect al judeţului,
post pentru care, s-a
vehiculat acum numele lui
Horaţiu Gorun.
Scandal de Gorj5 octombrie 5
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Comisarul Mirulescu,afaceristul ºef de la Tismana
Spirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtorSpirit întreprinzãtor, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,, comisarul Ion Mirulescu,ºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tºeful Poliþiei Tismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupãismana, s-a reorientat rapid dupã
ce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsce afacerile cu lemne pe care le proteja au ajunsîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” înîn justiþie. Dupã deranjul provocat de „Scandal” în
rândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Trândul miliardarilor forestieri de la Tismanaismanaismanaismanaismanaprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerelprotejaþi de ºeful pãdurarilor din zonã, Ion Tãerel
ºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aºi ºeful poliþiºtilor locali, Ion Mirulescu, gaºca s-aîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat peîmprãºtiat timp de doi ani. Tãerel a fost mutat pe
la Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afacerila Ocolul silvic Tg-Jiu, iar omul de afaceriVVVVValentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflatalentin Mucenic s-a ales cu un dosar penal aflat
acum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasacum pe rolul judecãtoriei. Singurul rãmasneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescuneclintit din funcþie a fost comisarul Mirulescu
care, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedecare, pentru a-ºi scãpa pielea, a îmbrãcat repedehaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos lahaina de poliþist, pe care tocmai o dãduse jos la
orgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândorgiile sexuale de la ocolul silvic, sau atunci cândse afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor lase afla în jeep-ul afaceristului ca antemergãtor la
camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”camioanele cu lemn furat, aºa cã i-a „executat”scurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºiscurt pe toþi cei care-i puteau periclita cariera ºi
s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.s-a reorientat cãtre alte afaceri.
AfacereaAfacereaAfacereaAfacereaAfacereacomisaruluicomisaruluicomisaruluicomisaruluicomisarului
Comisarul Ion Mirulescu
a trecut destul de repede de
la protecţia afaceriştilor
foloseşte la placarea
exterioară a pereţilor
construcţiilor. În apropierea
Mănăstirii Tismana, pe
versantul dintre şosea şi
lăcaşul de cult, muncitorii
plătiţi de Mirulescu cu 30 de
lei pe zi au tăiat blocuri de
stâncă pe o lungime de peste
30 de metri. Aşa zisa piatră
de siga e depozitată peste
stradă, în curtea păstrăvăriei
deţinută de Mănăstire. Locul
nu este ales întâmplător,
acolo Mirulescu a deschis o
altă exploataţie, iar de aici o
Dacia Pickup preia materi-
alul şi-l transportă în zona
Rânca unde este vândut cu
20 de mei metrul pătrat.
Autoturismul, proprietatea
unui patron local, se află la
dispoziţia comisarului
Mirulescu şi e tot timpul
parcat în curtea păstrăvăriei.
Unul din muncitorii aflaţi
sâmbătă la păstrăvăria
mănăstirii îi îndruma pe cei
interesaţi de achiziţionarea
pietrei la patronul
responsabil de afacere pe
perioada cât Mirulescu s-a
aflat în concediu de odihnă.
Comisarul Ion Mirulescu îşi
pune subordonaţii să-i
protejeze afacerea şi să-i
elimine eventuala
concurenţă aşa că, relativ
recent, agentul Titu Băltărete
împreună cu şeful său i-au
confiscat unui localnic
căruţa încărcată cu piatră de
siga şi au dus-o în curtea
poliţistului.
Muncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilaMuncitorii de la vilapoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi depoliþistului, plãtiþi de
un afaceristun afaceristun afaceristun afaceristun afaceristLegătura dintre Mirulescu
şi patronii locali e veche şi
destul de trainică. După ce s-
a debarasat de Valentin
Mucenic, comisarul s-a
orintat către alţi afacerişti cu
potenţial. În afară de cel
căruia îi foloseşte autoturis-
afacerist, Ionuţ Şteaburdea.
Vila se construieşte în ritm
alert, 15 persoane din
Tismana au dat gata, într-o
singură zi, temelia acesteia.
Oamenii au fost plătiţi pentru
munca prestată de către
patronul din localitate,
prietenul lui Mirulescu.
Comisarul locuieşte de
câteva luni de zile, împreună
cu soţia, în hotelul Mănăstirii
infractori la un business
destul de profitabil cu piatră
de siga - un material care se
mele pentru afacerea perso-
nală, pe lângă Dacia Picckup
poliţistul plimbându-se şi cu
un jeep Suzuki, cu numere
de Anglia expirate, Mirules-
cu s-a „combinat” cu un
personaj căruia i-a protejat
afacerile cu lemn o bună
perioadă de timp, adminis-
tratorul sociatăţii Buic Com
SRL, iar în prezent îşi
construieşte o vilă duplex, în
zona Novaci, cu un alt
Tismana. Întreprinzătoare ca
şi soţul, doamna Mirulescu
vinde miere la borcan la
poarta mănăstirii, iar o parte
din stupii nefolosiţi se află
depozitaţi lângă hotelul
acesteia.
Despre prietenia familiei
Mirulescu cu măicuţele de la
Mănăstirea Tismana şi
despre ce trăsnăi mai fac
subordonaţii comisarului, în
numărul viitor.
Scandal de Gorj5 octombrie6
Primãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vinde12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã
spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. RelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþii
la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3
sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111
Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?
Condescu: Doar dacã vompierde în civil ºi la TAS vomplãti banii cãtre Dinamo
Preşedintele
clubului Pandurii
Târgu Jiu, Marin
Condescu, a declarat,
vineri, că nu va plăti
niciun ban grupării
Dinamo deşi a ajuns la
o înţelegere privind
eşalonarea plăţii unui
milion de euro, pentru
transferul jucătorului
Ilie Iordache.
Marin Condescu
intenţionează să
achite datoria din
drepturile de
televiziune. “Nu avem
de dat bani nici la
Dinamo şi nici altei
echipe sau la
altcineva pentru a
juca, avem bani doar
pentru noi. Dacă vom
pierde în civil şi la
TAS vom plăti banii
către Dinamo. Dar nu
acum, ci atunci când
vom pierde. Nu vom
da niciun ban înainte
de a se pronunţa
instanţa civilă sau
TAS dar noi sperăm
să se judece cât mai
repede în ambele
instanţe. Până în
ianuarie este timp
destul să se judece.
Dar nu vom plăti de la
club absolut niciun
ban. Încă de acum 2-3
luni am spus că doar
dacă pierdem în civil
vom plăti. Asta e
viaţa, nu întotdeauna
dacă ai dreptate
înseamnă că şi câştigi.
Asta a fost înţelegerea
făcută cu Dinamo.
Dacă vom pierde vom
plăti din drepturile
tv”, a declarat
Condescu.
Oficialul grupării
gorjene a mai precizat
că nu va face nicio
excepţie şi nu va
motiva suplimentar
jucătorii pentru
meciul cu Dinamo:
“Nu voi face nicio
excepţie. De fiecare
dată, la fel cum a fost
şi înainte de meciul
cu Steaua, că nici nu
le fixez cât le dau
primă, să bată ei şi le
dau cât cer. Şi nu pot
să spună că la Steaua
nu au putut să bată
pentru că au avut
toate condiţiile să
bată”.
Scandal de Gorj5 octombrie 7
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Beizadeaua judecãtorului Bãnicã,oaia neagrã a Liceului de Muzicã
Fiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului VFiul judecãtorului Valentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, alentin Bãnicã, Andrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aAndrei, ºi-aînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil aiînceput liceul, aºa cum îi stã bine oricãrui copil ai
cãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, lacãrui pãrinþi fac parte din spuma societãþii, laColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „TColegiul Naþional „Tudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cuudor Vladimirescu” ºi, deºi, cusiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi iasiguranþã, intenþia familiei a fost ca acesta sã-ºi ia
bacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiubacalaureatul ca absolvent al respectivului colegiude prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitorde prestigiu, fiul va absolvi, anul viitor, ca elev al, ca elev al, ca elev al, ca elev al, ca elev al
Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiArte Plastice din Târgu-Jiu ºiasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în elasta nu din cauzã cã, între timp, s-a descoperit în el
vreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutvreun geniu artistic ascuns. Ca orice copil crescutîn rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, în rãsfãþ de niºte pãrinþi fãrã griji materiale, Andrei aAndrei aAndrei aAndrei aAndrei aînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nuînceput sã-ºi arate muºchii de copil de bani gata nu
numai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilornumai prin oraº în faþa amicilor, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,, ci ºi la ºcoalã,unde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voiaunde, chiar din primul an de liceu venea când voia
el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.el la cursuri ºi se comporta dupã cum îl tãia capul.Acest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-arAcest lucru n-ar fi fost atât de grav dacã elevul n-ar
fi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelefi mers chiar mai departe, dupã cum susþin unelesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la faptesurse din liceu, ºi nu s-ar fi dedat la fapte
reprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenireprobabile, despre care însã nu este dispus nimenisã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindsã vorbeascã în mod oficial, toatã lumea fiindintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl luiintimidatã de funcþia pe care o ocupã tatãl lui
Andrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alAndrei. Cert este cã el n-a mai putut rãmâne elev alCNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi CNTV ºi a fost transferat la Liceul de Muzicã ºi ArteArteArteArteArte
Plastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãPlastice motivul fiind situaþia ºcolarã negativãpresãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.presãratã din plin cu acte de indisciplinã ºi absenþe.
Clientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorClientul poliþiºtilorde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierãde la Rutierã
Fiul judecătorului Bănică
e considerat oaia neagră a
instituţiei de învăţământ
unde urmeză cursurile.
Scăpat destul de ieftin din
situaţia în care fusese la fosta
unitate de învăţământ,
tânărul nu s-a potolit, aşa că
a venit rândul celor de la
liceul de muzică, elevi şi
profesori, să-i suporte
ifosele, injuriile şi
comportamentul urât. Câte
un profesor, sătul până în gât
de apucăturile turbulentului,
cheamă poliţia comunitară
în ajutor, lucru care nu-l
impresionează deloc pe
Andrei Bănică pentru că ştie,
din experienţă, că”poliţia îmi
dă o amendă şi gata”. Ultima
oară, la apariţia poliţiştilor
beizadeaua şi-a arătat
muşchii la propriu,
dezbrăcându-se în clasă, iar
după plecarea acestora
acuza că poliţiştii l-ar fi lovit.
De curând, mai precis din
luna iulie a.c., Bănică junior
a devenit cunoscut şi în
rândul poliţiştilor de la
rutieră pentru că şi-a luat
permisul, iar părinţii iau pus
la dispoziţie un Volkswagen
Passat. Deşi are doar trei luni
de când este şofer, Andrei a
strâns deja patru sancţiuni
pentru diverse abateri, însă
nu a contestat nici una dintre
acestea în instanţă. Puştiul e
recunoscut printre băieţii de
bani gata din Tg-Jiu, despre
acesta ştiindu-se că de
câteva ori a plecat cu
„scârţâieli” chiar de lângă
poliţiştii care tocmai îl
opriseră în trafic. Gurile rele
spun că dacă poliţiştii vor fi
vigilenţi îl vor întâlni în trafic
şi după ce consumă ceva
licori bahice pentru că mai
obişnuieşte să se urce la
volan şi un pic ameţit.
„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iau„Dupã o orã cu el iauun pumn deun pumn deun pumn deun pumn deun pumn de
calmante”calmante”calmante”calmante”calmante”Cu toate că a fost şi este o
pacoste pentru toată lumea,
foştii şi actualii săi profesori
se feresc să-l vorbescă de
rău. Cei de la CNTV îşi aduc
aminte vag de ce anume a
plecat Andrei Bănică din
liceu şi, chiar dacă spun
ceva se referă doar la
comportamentul său negativ
şi absenteismul de la
cursuri. Însă, în ideea de a
nu deranja prea rău, pentru
absenţe au grijă să găsească
şi o scuză: faptul că pe
atunci băiatul era pasionat
de tenis şi lipsea oarecum
motivat.
La liceul de muzică, fiul
domnului judecător este la
fel de protejat. Aurelia Savu,
directorul liceului, vădit
speriată de subiectul abordat
spune că: „E el aşa... dar
când i-am spus să vină în
uniformă a venit. E o
profesoară nouă, mai tânără,
cu care a avut o discuţie că l-
a pus să-şi ia notiţe iar el a
zis că n-are caiet, dar nu face
probleme. E din familie de
intelectuali, iar tatăl său ţine
legătura permanent cu noi”.
Surse din interiorul
liceului confirmă faptul că
Valentin Bănică ţine mereu
legătura cu profesorii
odraslei sale, dar face acest
lucru obligat fiind de
boroboaţele lui Andrei, care
l-au disperat la fel de mult şi
pe el ca şi pe profesorii. Un
cadrul didactic spune că
trebuie să recurgă la
calmante după ce predă la
clasa din care face parte
Andrei: „Când plec acasă de
la serviciu iau un pumn de
calmante după o oră cu el”.
Însă, după părerea
directoarei elevul Andrei
Bănică nu face probleme. De
fapt, Aurelia Savu ar declara
orice numai adevărul nu
pentru că: „apariţia în presă
a cazului ar afecta imaginea
instituţiei”. Aşa că Andrei îşi
poate face liniştit mendrele
până la terminarea liceului şi
mai departe în vreo
universitate de prestigiu că
doar „provine dintr-o familie
de intelectuali” şi trebuie
judecat după poziţia socială
a părinţilor nu după propria
capacitate.
Scandal de Gorj5 octombrie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Beţia puterii le ia minţile oamenilor
politici şi îi aduce în starea de a delira
în văzul tuturor, ca într-o imagine
apocaliptică a „sfârşitului istoriei”,
cum ar spune Fukuyama, pentru că
într-o lume bântuită de fantomele
crizei şi de tentaţia depăşirii oricărei
logici a unei argumentări pertinente pe
coordonatele unei comunicări
substanţiale, un preşedinte care se
îmbată cu iluzii pe „socoteala”
curvelor şi a drogaţilor, cu siguranţă va
rămâne în analele istoriei ca un
personaj emblematic al teatrului
absurdului!
Să precizăm că în urmă cu patru
luni, Traian Băsescu declara într-o
şedinţă de guvern că are convingerea
că dacă intră pe Google, orice copil
află cum e cu păpădia şi cu salata, aşa
cum poate afla despre istoria antică şi
Herodot. Cu toată pledoaria sa
“legănată”, şefului statului i-a jucat
feste tocmai memorarea cunoştinţelor,
prin care învinuia munca dascălilor,
pentru că a greşit cu…un veac, pur şi
simplu, anii de domnie ai lui Neagoe
Basarab, servindu-ne…salată de istorie,
păpădie şi altele!
Aş reaminti faptul că în ultimele
zile ale vieţii sale, Napoleon
mărturisea cu tristeţe că „puterea
omenească” i-a luat minţile, dar de
minunile credinţei niciodată nu s-a
lepădat, lucru explicabil, în ultimă
instanţă, dacă ne gândim la ceea ce ar
însemna „ sic transit gloria mundi” în
versiunea locatarului de la Palatul
Cotroceni, care doar pozează în
lăcaşurile credinţei! Ca să fim ceva mai
expliciţi, să amintim cititorilor că este
vorba de o comisie prezidenţială care
a lansat pe piaţa ştirilor de senzaţie
Raportul denumit pompos: “Riscuri şi
inechităţi sociale şi demografice în
România”, raport integral asumat de
către Traian Băsescu, la care au lucrat
specialiştii preşedintelui, apar şi două
“lucrături” controversate privind
legalizarea prostituţiei şi
dezincriminarea consumului de
droguri, într-un demers care nu se
doreşte nicidecum “o pledoarie”
pentru cauza curvelor şi a drogaţilor,
ci, un fel de “analiză ştiinţifică” a unor
soluţii miraculoase pentru ieşirea ţării
din criză!
Membrii comisiei au reuşit să
dezvăluie cu lux de amănunte şi cum
va funcţiona industria sexului pe bani,
mai ales că în momentul achitării,
clientul va primi bon fiscal, iar statul
va percepe impozitul care se cuvine,
mai ales că sumele care vor intra în
buget din acest tip de impozit, vor fi
considerabile, având în vedere că, din
estimările lor, 24.000 de românce
practică azi în vestimentaţie sumară şi
cu mult entuziasm “la şosea”, cea mai
veche profesie, prostituţia. În acelaşi
document “cu cântec” desprins parcă
din repertoriul Madonnei, se
estimează că ar exista aproximativ
28.000 de consumatori de droguri
ilegale, majoritatea lor fiind în
Bucureşti (24.000), iar dintre aceştia,
aproximativ 17.000 sunt consumatori
de droguri injectabile, aproximativ 80%
fiind de sex masculin. În acest context,
în raport se propune dezincriminarea
consumului pentru a fi aduşi “la
suprafaţa” mării înspumate şi a
talazurilor neliniştite aceşti
toxicomani. Suntem invitaţi să credem
că e vorba despre dezincriminarea
consumului de droguri, nu a traficului,
pentru a aduce la «suprafaţă»
consumatorii, mai ales că recent s-au
deschis în multe oraşe ale ţării
(Braşov, Bacău, Galaţi, Hunedoara,
Brăila, Iaşi, Bucureşti), chiar magazine
care vând produse etno-botanice cu
acelaşi efect ca drogurile ilegale
uşoare, deşi efectele lor sociale nu par
a fi vizibile!! Se apreciază că
incriminarea consumului şi a
consumatorilor ar produce efecte
secundare grave, precum refolosirea
seringilor, care conduce la
transmiterea unor boli grave, motiv
pentru care vestita comisie propune
instalarea în cartierele cu mulţi
dependenţi de droguri injectabile,
chiar a unor automate cu fise şi cu
seturi sterile de injectare, la fel ca în
unele ţări europene, pentru a preveni
refolosirea seringilor. Cealaltă
problemă arzătoare abordată de către
Comisia prezidenţială este prostituţia,
în condiţiile în care numărul celor care
practică această activitate aducătoare
de profit rămâne o enigmă pentru
propuse, poate se va încerca limitarea
consumului de droguri şi răspândirea
bolilor cu transmitere sexuală,
dovedindu-se, vezi, Doamne, o analiză
ştiinţifică a acestor grave fenomene.
Dovadă, în acest sens, o reprezintă
precizarea pe care autorii înşişi o fac
repetând obsesiv, că “o serie de studii
realizate în state care au legalizat deja
prostituţia, arată că măsura nu a avut
efectele sperate în reducerea
consecinţelor negative ale sexului
comercial asupra persoanelor
implicate”, iar în astfel de condiţii,
Preşedinţia mai precizează că
variantele propuse de către comisie
trebuie să fie dezbătute public “lucid şi
onest”, cu participarea clasei politice,
a reprezentanţilor comunităţii
medicale, ai celei juridice, ai cultelor şi
ai organizaţiilor neguvernamentale.
Unii dintre trompetiştii din dealul
Cotrocenilor sunt de părere că este
nevoie de noi reglementări în ceea ce
priveşte prostituţia şi consumul de
droguri, dar nu se hazardează să
pledeze deschis pentru legalizarea lor!
Ei apreciază că prostituţia există, nu o
creăm acum noi în România, iar, ca
orice lucru care există, este mult mai
bine să fie reglementat decât să nu fie
reglementat. Se întreabă retoric, pe la
colţurile Palatului, oare, cei care sunt
împotrivă, ce vor să facă, să se prefacă
mereu că nu există, iar bolile să se
propage cu o viteză uluitoare? Se
afişează cu cinism, dorinţa de a
propune dezbateri publice, reflecţii,
analize în vederea găsirii celor mai
bune soluţii în raportul cu specificul,
cu tradiţiile şi necesităţile României
pentru aceste chestiuni(!!), chiar dacă
marea majoritate a populaţiei se
declară împotriva legalizării
prostituţiei din considerente de ordin
etic şi respinge ferm ideea
suplimentării veniturilor statului prin
această metodă, care accentuează
procesul de degradare şi face ca o
fiinţă nobilă ca omul să reprezinte o
sursă de venit pentru afacerişti,
ignorându-se probleme mult mai grave
ale societăţii. Aşadar, în timp ce
Băsescu ne propune salata de istorie,
păpădie, droguri şi prostituate, fiecare
dintre noi simte cu amărăciune cum se
strică sufletul, mintea şi stilul, iar în
astfel de condiţii, e recomandabil ca,
măcar din când în când, să devenim
tonici, binevoitori, să recuperăm forţa
de a identifica şi a afirma binele, acolo
unde îl întâlnim, să ne bucurăm de
reuşite, pentru a mai uita ce înseamnă
promisiunile electorale!
autorităţi. Se propune cu entuziasm un
gen de legalizare a sexului comercial,
nu şi a intermediarilor de servicii
sexuale, ca o posibilitate de control a
bolilor cu transmitere sexuală.
Impunerea unei astfel de măsuri, în
absenţa unei analize bazate pe
experienţa altor state şi în funcţie de
particularităţile României, ar putea
genera, totuşi, efecte nedorite, ceea ce
înseamnă că înfiinţarea de servicii şi
centre de specialitate prin intermediul
cărora femeile care practică sexul
comercial să poată beneficia, pe lângă
serviciile de asistenţă medicală,
socială, psihologică, şi de prezervative
oferite gratis, ar ameliora situaţia
acestora şi le-ar creşte substanţial
încasările!
Dar, stimaţi concetăţeni, dacă se
întâmplă uneori să căutăm şi veşti
bune, experienţe încurajatoare,
prilejuri de optimism, poate că glosăm
mereu, exasperaţi, pe marginea
neajunsurilor, netrebniciilor,
catastrofelor mai mici sau mai mari de
care ne izbim pe scena politică, pe
stradă, în viaţa cotidiană, iar în cele
din urmă, statistic vorbind, poate
suntem îndreptăţiţi să inventariem fără
odihnă cazuri care ne sar în ochi la
fiecare pas, iar spiritul critic e mai la
îndemână şi mai bine primit decât
semnalarea cu substrat a salatei-
ghiveci, mai ales că, psihologic
vorbind, orientarea perpetuă a atenţiei
către negativitate e destrămătoare şi
chiar stresantă când avem în vedere
doar salata de istorie, păpădie, droguri
şi prostituate. În intervenţiile sale,
Patriarhia Română respinge hotărât
legalizarea prostituţiei, invocându-se,
pe bună dreptate, faptul că demnitatea
persoanei, instituţia sacră a familiei şi
moralitatea publică sunt complet
ignorate!
Ca la festivalul umorului sec, Traian
Băsescu cere ca raportul să fie
dezbătut „lucid şi onest”, pe motivul
că legalizarea prostituţiei şi
dezincriminarea consumului de
droguri „nu e o pledoarie, un atac la
valori, ci o analiză ştiinţifică”(sic??!!),
mai ales că “prostituţia există, nu o
creăm acum noi în România. Ca orice
lucru care există, este mult mai bine să
fie reglementat decât să nu fie
reglementat”, iar în astfel de condiţii,
din cauza distorsionării mediatice a
raportului comisiei deja vestite, chiar
focalizarea excesivă asupra acestor
două teme umbreşte raportul şi
multitudinea de probleme examinate
de către experţi, iar prin variantele
BÃSESCU ªI SALATA DE ISTORIE,PÃPÃDIE, DROGURI ªI PROSTITUATE!
Scandal de Gorj5 octombrie 9
Bugetarii sunt în grevã generalãBugetarii intră de luni în
grevă generală în semn de
protest faţă de asumarea
Guvernului a răspunderii pe
pachetul legislativ care
include salarizarea, educaţia
şi acordarea concediului fără
plată, sindicaliştii lansând un
apel şi către angajaţii din
mediul privat să li se alăture.
Vicepreşedintele
Federaţiei Sindicatelor
Libere din Învăţământ,
Simion Hancescu, a declarat
că Alianţa Bugetarilor a decis
să se declanşeze grevă
generală în 5 octombrie, în
întreg sectorul bugetar, copiii
fiind sfătuiţi să nu vină luni
la şcoală.
Concret, peste 750.000 de
salariaţi din învăţământ,
sănătate, administraţie
publică şi poliţie vor intra,
luni, în grevă generală de o
zi, asigurându-se o treime
din activitate doar în
sistemul sanitar şi poliţie.
În administraţia publică
va fi blocată, luni, activitatea
din primării, consilii
judeţene, trezorerii, finanţe,
servicii de taxe şi impozite,
case de pensii, doar în
instituţiile de asistenţă
socială va fi asigurată o
treime din activitate, aşa
cum prevede legea.
Membrii Federaţiei
Naţionale a Sindicatelor din
Administraţie (FNSA) vor
picheta, luni, sediile
prefecturilor din ţară şi
ameninţă cu greva generală
pe termen nelimitat, din 28
octombrie, nemulţumiţi de
legile salarizării şi
reorganizării instituţiilor
publice.
FNSA pichetează, luni,
prefecturilor din toată ţara,
între orele 11.00-13.00, ca
primă formă de protest
îndreptată împotriva
Guvernului, pentru
eliminarea din textul legilor
salarizării unice şi
reorganizării unor autorităţi
şi instituţii publice a
articolelor care prevăd
diminuarea veniturilor
salariaţilor din sectorul
bugetar, care fac referire la
disponibilizarea salariaţilor
din acest sector, care încalcă
principiile autonomiei locale
şi ale descentralizării
instituţiilor publice, potrivit
unui comunicat de vineri al
Federaţiei.
Sindicaliştii vor picheta
sediile instituţiilor din 27 de
judeţe, respectiv Argeş,
Arad, Bacău, Bihor,
Botoşani, Braşov, Cluj, Caraş-
Severin, Constanţa, Covasna,
Dâmboviţa, Dolj, Gorj,
Harghita, Hunedoara, Iaşi,
Maramureş, Mureş, Neamţ,
Prahova, Satu-Mare,
Suceava, Sălaj, Teleorman,
Tulcea, Timiş şi Vaslui.
Alianţa Bugetarilor a
anunţat că va participa la
mitingul organizat de
confederaţiile sindicale, cu
prilejul Zilei Internaţionale a
Muncii Decente, în 7
octombrie, precum şi faptul
că salariaţii din sectorul
bugetar nu se vor implica şi
nu vor participa la alegerile
prezidenţiale din 22
noiembrie, respectiv 6
decembrie.
FNSA va participa, de
asemenea, la mitingul din
Bucureşti, în data de 7
octombrie, va declanşa
greva de avertisment, pe 23
octombrie, urmând ca din 28
octombrie să declanşeze
greva generală pe termen
nelimitat.
Alianţa Bugetarilor a
lansat un apel la solidaritate
pentru colegii din mediul
privat care trec prin aceleaşi
probleme ca angajaţii din
sectorul bugetar.
“Ziua de 5 octombrie
trebuie să fie o dată care
înseamnă solidaritate între
angajaţii bugetari şi angajaţii
din mediul privat”, a
declarat preşedintele
executiv al Federaţiei “Spiru
Haret”, Marius Nistor.
La rândul său, Federaţia
Educaţiei Naţionale (FEN) a
decis să între în grevă
japoneză de solidaritate cu
bugetarii care vor face grevă
generală în 5 octombrie şi să
participe la mitingul de
protest din 7 octombrie
alături de sindicaliştii de la
Cartel Alfa.
“Referendumul iniţiat de
FEN, în baza hotărârii
Consiliului Naţional din 10
septembrie, pentru
stabilirea acţiunilor de
protest are ca rezultat
preliminar reprezentativ
desfăşurarea unei greve
japoneze de solidaritate cu
toţi salariaţii bugetari în ziua
de 5 octombrie, Ziua
Mondială a Educaţiei şi
participarea la mitingul de
protest din 7 octombrie
alături de colegii din CNS
Cartel Alfa cu ocazia Zilei
Mondiale a Muncii
Decente”, informa FEN, într-
un comunicat din 25
septembrie.
Consiliul naţional al FEN
a hotărât, în 10 septembrie,
reluarea conflictului de
muncă, întrucât Guvernul nu
a respectat termenii
Acordului cu sindicatele.
Mediafax
Scandal de Gorj5 octombrie10
Geoanã: Prioritatea mea va ficrearea locurilor de muncã
Liderul social-democrat
Mircea Geoană, candidatul
PSD la Preşedinţie, a
transmis vasluienilor
prezenţi, duminică, în Piaţa
Civică, din municipiul Vaslui,
la Zilele Recoltei, că
prioritatea lui va fi, dacă va
ieşi preşedintele României,
crearea locurilor de muncă.
“Ceea ce însămânţăm pe
22 noiembrie vom culege în
următorii cinci ani. Cei care
au semănat sămânţa
discordiei vor culege
furtună”, a mai spus Geoană.
După terminarea
discursului, Mircea Geoană a
vizitat standurile
expoziţionale din Piaţa
rămase până la alegerile
prezidenţial e adversarii
politici vor apela “la şantaj şi
presiune” pentru că ar fi
disperaţi că pierd alegerile.
Liderul PSD a invocat în
mod sistematic această
perioadă de cincizeci de zile,
de fiecare dată când a făcut
afirmaţii critice la adresa lui
Traian Băsescu, frazele
acuzatoare la adresa
preşedintelui terminându-le
cu sintagma “ Noi trebuie să
îl oprim! “.
Geoană a spus că speră
ca aceste cincizeci de zile să
fie cele mai dinamice şi mai
de succes dintr-o campanie
electorală a PSD şi ca, de
Sfântul Nicolae, PSD să se
bucure “de eliberarea de
acest regim blestemat”.
“Pentru ţară şi pentru
România, Traian Băsescu
este o năpastă. (...) Pentru
ţară Traian Băsescu este un
pericol. (..) Mai sunt
cincizeci de zile şi scăpăm
ţara de el. (...) Noi trebuie să
îl oprim. (...) Criză, numele
tău este Băsescu. (...) Noi
trebuie să îl oprim”, a spus
el.
Geoană a afirmat că
Băsescu ar fi disperat pentru
că ştie că ar pierde alegerile.
“Şi pentru asta este în
stare să sacrifice totul,
pentru a se agăţa de putere.
Vrea să fure alegerile. Noi
trebuie să îl oprim. Acestui
om nu-i pasă de nimeni şi de
nimic. Mai sunt cincizeci de
zile şi scăpăm de el”,a
adăugat el.
Geoană l-a acuzat pe
preşedinte că ar fi
transformat guvernul “într-o
unealtă a familiei şi a
camarilei sale” şi că ar duce
România spre naufragiu şi
disperare.
“Noi trebuie să îl oprim”,
a adăugat el.
Preşedintele PSD a
afirmat că va propune, în
campania electorală, un
program pentru “o singură
Românie”.
Către final, Geoană i-a
mulţumit lui Ion Iliescu, care
şi-a exprimat, tot pe scena
Congresului, susţinerea
pentru candidatura liderului
social-democrat, deşi
afirmase că, dacă ar judeca
instictual, ar avea reticenţe
faţă de această candidatură.
“V-a plăcut cum a pus
(Iliescu - n.r.) problema cu
susţinea lui Geoană? Este un
exemplu de preşedinte şi nu
voi ezita, după ce voi câştiga
alegerile, să îi cer sfatul şi îl
rog să continue să vegheze
asupra partidului pe care l-a
fondat”, a adăugat el.
Finalul discursului lui
Geoană a făcut, de
asemenea, referire, la
sintagmele “cincizeci de
zile”, “unire”, “o singură
Românie”.
“Mai sunt cincizeci de zile
şi vă chem alături de mine
să construim o singură
Românie. Mai sunt cincizeci
de zile şi vom da României
un nou proiect naţional. (...)
Veniţi alături de mine în
acest mare proiect naţional.
Învingem împreună. Până de
Crăciun vom da României un
nou preşdinte, un nou
Guvern şi o nouă
majoritate”, a încheiat
Geoană.
Mediafax
De altfel, în discursul pe
care l-a susţinut, lângă
statuia lui Ştefan Cel Mare,
din centrul Vasluiului, în faţa
a câtorva sute de vasluieni,
Mircea Geoană a folosit în
mod repetat sintagma “locuri
de muncă”.
“Un loc de muncă este
mai valoros ca orice în
momentul de faţă. De aceea
voi face tot ce îmi va stă în
putinţă, ca, odată ajuns la
conducerea ţării, să ofer
posibilitatea creării de locuri
de muncă în această zonă
vitregită a ţării”, a declarat
Mircea Geoană.
Candidatul PSD la
Preşedinţie le-a atras atenţia
celor prezenţi în Piaţa Civică
asupra importanţei votului
din 22 noiembrie, spunându-
le că ceea ce vor vota la acea
dată va fi esenţial pentru
următorii cinci ani.
Civică, unde a gustat o
băutură de coacăze şi o
bucăţică de pastramă, făcute
în gospodăria unui localnic.
Duminică dimineaţă,
Mircea Geoană a participat
la zilele recoltei în
municipiul Bârlad şi în
comunele vasluiene Zorleni
şi Lipovăţ.
Geoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai suntGeoanã: Mai sunt50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm50 de zile ºi scãpãm
de Tde Tde Tde Tde Traian Bãsescuraian Bãsescuraian Bãsescuraian Bãsescuraian BãsescuPreşedintele PSD, Mircea
Geoană, a invocat, vineri, în
mod repetat cele cincizeci
de zile rămase până la
alegeri şi a apreciat, la
Congresul în care şi-a lansat
candidatura la preşedinţie,
că după această perioadă
România se va elibera de un
regim “blestemat”.
Preşedintele PSD a spus
că în cele cincizeci de zile
Scandal de Gorj5 octombrie 11
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGOşi prin finanţarea deficitului, a
declarat, duminică, la Luduş,
preşedintele Traian Băsescu.
“Nici eu, nici Guvernul, nici
Banca Naţională nu ne-am propus să
scoatem ţara din criza economică,
pentru că nu se poate acest lucru.
Criza e globală şi România depinde
de ceea ce se întâmplă la nivel
global. Nu există nicio ţară care să se
extragă singură din criză. Ţările ori
ies toate, ori nu iese niciuna. Chiar şi
ţările care au o mai mică eroziune a
PIB generată de criză au scădere,
nimeni nu creşte”, a afirmat Băsescu
în discursul rostit la Casa de Cultură
din Ludus, în faţa unor reprezentanţi
ai autorităţilor locale, ai oamenilor
de afaceri şi a unor agricultori.
Potrivit şefului statului, Guvernul
român şi-a propus să dezvolte
politici de diminuare a efectelor
crizei, cu doi piloni, şi anume
menţinerea ratei de schimb leu- euro
la un nivel rezonabil care să nu
erodeze veniturile populaţiei foarte
rapid, iar celor care fac export să le
permită să-l facă la costuri rezonabile
şi finanţarea deficitului bugetar, care
este mare.
“A fost minus 5,4 anul trecut (n.r. -
deficitul bugetar), anul acesta este
estimat a fi minus 7,3 - 7,6 (n.r. -
deficitul bugetar). O parte din bani
trebuie să susţină acest deficit
pentru continuarea investiţiilor,
pentru plata salariilor bugetarilor, a
pensiilor şi a obligaţiilor de asistenţă
socială. Astea au fost obiectivele
majore ale Guvernului”, a spus
Băsescu.
Potrivit acestuia, specialiştii
evaluează că undeva în trimestrul al
doilea al anului viitor România va
relua creşterea economică pozitivă.
“Până atunci, creşterea
economică negativă se va reduce o
dată cu trimestrul al patrulea al
acestui an, iar în 2010 trimestrul al
doilea trecem pe creştere pozitivă, a
mai spus Băsescu, adăugând că
România nu va trece la “asta”
înaintea Germaniei, Spaniei, Marii
Britanii, Franţei
Guvernul român nu şi-a propus
“să scoată ţara din criză”, pentru că
nu se poate acest lucru, criza fiind
globală, ci să dezvolte politici de
diminuare a acesteia, prin
menţinerea ratei de schimb leu-euro
Bãsescu: Guvernul nu ºi-a propus sã scoatã þaradin crizã, ci sã dezvolte politici de diminuare a ei
Scandal de Gorj5 octombrie12