7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 1/25
2.2.4. Despre natura comerțulului internațional administrat:
Acordurile de liber schimb și
Organiza ț ia Mondial ă a Comer ț ului
– vehicule ale protec ț ionismului?
2.2.4.1. Acordurile de Liber Schimb – un truc semantic?
Ne întâlnim adesea, cercetând viziunile din domeniu, cu enunțuri elaborate parcă
înadins ambigue. Vom lua în discuție, în această secțiune, logica internă a opiniei
comune că acordurile de liber schimb și Organizația Mondială a Comerțului (O.M.C.)
conduc la liberalizarea economiilor țărilor membre. Chiar și autori pro comerț liber,
cunoscuți ca fiind “împotriva curentului” actual și care înțeleg consistența măsurilor
unilaterale în afara sferei OMC într-un mod utilitarist1, susțin necesitatea acordurilor
comerciale între țări sau regiuni ca mijloc de extindere a liberului schimb, în principal
datorită a două2 motive importante:
(1) câștigurile economice din comerțul internațional sunt consolidate și
îmbunătățite, atunci când mai multe țări sau regiuni sunt de acord cu o
1 “În primul rând, O.M.C. este un forum preocupat cu liberalizarea comerțului, dar nu este singurametodă de a atinge acest obiectiv. În ciuda dificultăților istorice ale politicii comerciale unilaterale încontextul SUA, liberalizarea unilaterală a comerțului desfășurată în afara O.M.C., nu este doar extrem deimportantă, dar în multe moduri e mai puternică și mai profundă, atunci când se realizează în afaraO.M.C. Așa cum Brink Lindsey menționează în articolul său, țări precum Noua Zeelandă, Chile, Mexic, șialtele, au fost preocupate de reformarea politicilor comerciale, cum ar fi reducerile tarifare în afaranegocierilor comerciale multilaterale. O astfel de liberalizare se bazează pe un consens politic intern cuprivire la interesul economic național al acestora, în astfel de liberalizări, indiferent de politicile urmărite
în străinătate. Motivația nu este reciprocitatea, ci o acceptare a beneficiilor de eficien ță care va însoți o
astfel liberalizare.” 1
Irwin, Douglas A., Do We Need the WTO? CATO Journal;, Vol. 19 nr. 3, ianuarie, 2000,p. 353. Însă e o înțelegere înșelătoare a liberalizării, credem noi, întrucât eficiența nu poate fi un criteriudeterminat în mod obiectiv fiind judecată antreprenorială, și care în orice caz nu poate fi criteriulforte/dominant în favoarea acesteia.2 Irwin, A. Douglas, Free Trade Agreements and Customs Unions, The Library of Economics and Liberty,2002. Poate fi accesat la adresa:
http://www.econlib.org/library/Enc1/FreeTradeAgreementsandCustomsUnions.html
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 2/25
reducere reciprocă a barierelor comerciale. Prin lărgirea piețelor,liberalizarea concertată a comerțului crește concurența și specializarea întrețări, oferind astfel un impuls mai mare eficienței, și veniturilorconsumatorilor.
(2) reducerile multilaterale a barierelor comerciale pot reduce opozițiapolitică asupra comerțului liber în fiecare dintre țările implicate. Acest lucruse datorează faptului că grupurile care altfel s-ar fi opus sau ar fi fostindiferente la ref orma comercială s-ar putea alătura campaniei pentrucomerțul liber în cazul în care v ăd oportunități de export către alte țărimembre ale acordului comercial.
Aceste motive sunt, în înțelegerea noastră, îngăduitoare în mod nejustificat, iar să
privim acordurile comerciale între state ca fiind promotoarele comerțului liber ar fi osimplă amăgire. Susținem acest lucru bizuindu-ne pe câteva rațiuni.
Mai înainte însă, în astfel de analize, e utilă, pretindem, o oarecare pruden ță, câtă
vreme sunt autori chiar din actualul curent de gândire, care au pus la îndoială adevărul
unor astfel de abordări. Într-un cunoscut studiu referitor la tipurile de politică
comercială ale diferitelor țări, Rose arată că politica comercială a țărilor membre
G.A.T.T și O.M.C. nu a devenit mai liberală după aderare față de cea a non-
membrilor. Autorul utilizează o metodologie cantitativă de nu mai puțin de 68 de
tipuri de măsurare (toate metodele cantitative de măsurare existente) a gradului de
liberalizare și a politicilor comerciale pentru a determina acest lucru, ajungând la
rezultatele amintite: “Nu există aproape nici o diferență sesizabilă între membrii
GATT / OMC si non-membri în privința nivelurilor tarifare, măsurilor de acoperire a
barierelor netarifare, măsurilor bazate pe prețuri, măsurilor de deschidere, și așa mai
departe.”3 Sau, să reținem rezultatele unui alt studiu, unde, folosindu-se de metode de
cercetare empiric-cantitative, același economist4 ne indică lucrul că tezele ce pretind că
3 Rose, Andrew K., Do WTO Members Have A More Liberal Trade Policy? Working Paper Nr. 9347, National Bureau ofEconomic Research, Noiembrie 2002, p. 19.4 Rose, Andrew K. Do We Really Know That the WTO Increases Trade ? publicat în The American Economic Review Vol. 94, Nr..1 (Mar., 2004), p. 98-114.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 3/25
sisteme precum G.A.T.T. sau O.M.C. au încurajat semnificativ comerțul între țările
membre, nu sunt deloc susținute de datele empirice.
Din vechea tradiție economică5 știm că, de ceea ce este nevoie în comerțul liber este
respectarea drepturilor de proprietate de către participanți, și nu de reguli șiregulamente care sufocă schimburile, ori de susținere a liberalizării pentru motive
greșite ca spre exemplu acela că determină eficientizarea respectivelor sectoare. Acest
din urmă concept, presupune o aplicare cu discernământ în analizele economice. Să ne
întrebăm cum ar arata o situație în care, eficiența cuiva se bazează pe afectarea
veniturilor altcuiva? Ea nu poate fi una tocmai binevenită. Orice referire la gradul de
eficiență trimite vrând-nevrând înapoi la proprietate. Numai proprietarul își poatecântări eficiența acțiunilor sale potrivit scopurilor stabilite de el însuși. Eficiența, fiind
o judecată antreprenorială, nu poate fi un criteriu în mod obiectiv determinat, și care
în orice caz nu poate fi criteriul forte/dominant în favoarea liberalizării comerciale. O
susținere coerentă și armonioasă a liberalizării și comerțului liber vizează irevocabil
susținerea drepturilor de proprietate. Odată ridicată această teză, întrerup aici referirile
privitoare la conceptul eficienței – căruia, mai târziu în lucrare, îi vom dedica o
întreagă secțiune.
Comerțul internațional actual este, în fapt, un comerț administrat de către birocrații
organizațiilor internaționale. Se impune prompt întrebarea: care ar fi motivul pentru
care indivizii ar avea nevoie de organisme suprastatale pentru a se angaja în tranzacții?
Știm de asemenea, că de-a lungul timpului, comercianții nu au simțit nevoia de a
înființa astfel de organisme, libertatea schimburilor fiind esențială. În cazul apariției
neînțelegerilor, comercianții aderau la o formă de soluționare non-juridică: arbitrajul
5 Pentru a nu crea eventuale confuzii precizăm că ne referim îndeosebi la autori ce au susținut în mod coerent acest lucruprecum cei ce f ăceau parte din Scoala de la Salamanca , iar mai târziu spre exemplu: Cantilion, apoi Bastiat și mai puțin laeconomiștii consacrați ca fiind adepții liberului schimb ca Smith, Ricardo sau Mill dar care agreau în diverse gradeimplicarea statului în schimburi și deci în proprietatea privată.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 4/25
comercial. Nu numai că era mai rentabil să se descurce fără instrumentele coercitive
ale statului, dar acest lucru aducea mai multă concordanță relațiilor de afaceri,
întărindu-le pe termen lung. De pildă, sunt notabile observațiile profesorului de istorie
Jerold Auerbach cu privire la acest lucru:Pe masură ce limitele geografice, religioase și ideologice ale comunității s-audiminuat, leg ăturile comerciale se consolidau. În mod paradoxal, urmărireainteresului propriu și a profitului a generat propriile sale valori comunitare,pe care arbitrajul comercial le exprima. Individualismul competitiv al piețeia fost verificat de necesitatea de a menține relațiile armonioase între oameniicare f ăceau afaceri împreună. [ …..] Odată ce activitatea comercială s-astabilizat într-o economie de piata, comercianții au fost evident în favoareapăstrării valorilor anti-juridice. Ostilitatea lor față de soluționarea judiciară a
litigiilor nu s-a diminuat până ce tribunalele, la începutul secolului alnouăsprezecelea, și-au moderat propriile lor doctrine anti-comerciale. Poatepărea ciudat că într-o cultură economică extrem de competitivă,comercianții și oamenii de afaceri au păstrat cea mai durabilă relație cusoluționarea non-juridică a litigiilor.6
Se cuvine, desigur, ca aceste observații istorice să fie îndreptate rotund cu ideea că
pentru economiști, de la Adam Smith încoace, dar și cu mult timp înaintea lui, faptul
că din urmărirea propriilor interese beneficiază întreaga societate, nu este un lucruparadoxal. Din contră. Dar nu aceasta este însă direcția de sondare anunțată. O
minimală consultare a documentelor curente legate de comerțul între națiuni ne
dezv ăluie existența a numeroase mențiuni legate de reglementarea comerțului, și nu de
asigurarea respectării angajamentelor contractuale. Continuând pe firul investigației
noastre, un alt motiv ar putea fi, așa cum este considerat astăzi, acela că accederea într-
o organizație de felul celor existente în prezent, ar stimula dezvoltarea schimburilordin acea țară. Ar crește volumul comerțului și ar dezvolta piața liberă. Însă dacă așa
stau lucrurile, de ce în astfel de stufoase acorduri comerciale bi sau multilaterale, ceea
6Auerbach, Jerold S., Justice without Law?:Resolving Disputes Without Lawyers, New York: Oxford UniversityPress, 1983, p. 43 – 44.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 5/25
ce apare tot mai frecvent sunt tipurile de bariere ce pot fi folosite, precum și
numeroase mențiuni cu privire la reglementarea comerțului între țări? Unii economiști
arată cum în constituția americană au fost nevoie de numai 54 de cuvinte pentru a
stabili comerțul liber cu țări precum Canada și Mexic. Asta pentru ca mai târziu, în Acordul Nord-American de Liber Schimb, care oficial s-a instituit în 1993 ( și intrat în
vigoare la 1 ianurie 1994) tocmai ca o formă de nemulțumire față de procesul încet și
greoi de liberalizare din cadrul G.A.T.T., să se ajungă la peste 2000 de pagini dintre
care 900 erau cote tarifare, iar obligațiile membrilor vizau reduceri de doar 10% a
tarifelor vamale pe o perioadă de 15 ani.7 Aceste acorduri funcționează după vechiul
principiu “apărătorul taxelor vamale, al cenzurii, al controlului cursurilor de schimb, alcontrolului prețurilor susține un program pozitiv care furnizează locuri de muncă
vameșilor, cenzorilor și birocraților însărcinați cu controlul prețurilor și al cursului de
schimb.”8 G.A.T.T. ce își propunea să îndepărteze din calea tranzacțiilor economice
guvernele și birocrații, nu a reușit vreme de 50 de ani să diminueze implicarea
guvernelor în comerț. Astăzi „nestemata încoronată a comerțului gestionat este
Organizația Mondială a Comer
țului. Instituit pentru a înlocui GATT, tratatul său de
29.000 de pagini este visul birocraților devenit realitate. Forța sa de conducere vine de
la cei care v ăd locurile de muncă guvernamentale ca civilizarea pieței (care altfel în
opinia lor ar funcționa ca legea junglei). În timp ce aceste 29.000 de pagini spun puțin
despre liberalizarea comerțului, spun foarte mult despre reglementarea a orice
altceva.9” Că omul a ajuns să fie civilizat tocmai prin comerțul neîngrădit, prin
7 “No tax or duty shall be laid on articles exported from any state. No preferenceshall be given by anyregulation of commerce or revenue to the ports of one State over those of another: nor shall vessels boundto, or from, one State, be obliged to enter, clear, or pay duties in another” Why Managed Trade is Not FreeTrade, Batemarco, Robert în Ayau, Manuel F., Not a Zero-Sum Game, the paradox of exchange, UniversidadFrancisco Marroquin, Guatemala, 2007. p. 67.8 L.w. Mises, Planificarea libertă ț ii și alte eseuri, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2012,p. 61.9 Vezi cartea Freedom to Trade: Refuting the New Protectionism, Edward L. Hudgins, Cato Institute, 1997,p. 46.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 6/25
avantajele esențiale ce deriv ă din caracterul voluntar al acestuia ca pacea, cooperarea -
întotdeauna avantajoasă de ambele părți între persoane din categorii religoase, etnice și
sociale diferite, sau diviziunea muncii - ce permite îmbog ățirea omului, e se pare, în
versiunea modernă, o teză a intelectualilor și filozofilor incapabili să se îngrijească delucrurile actuale și practice. Dimpotrivă: omul nou e implicat în viața administrativ ă a
cetății, e cel adaptat la situațiile curente. E tehnocratul care propune întotdeauna
măsuri “civilizatoare”de extindere a aparatului statal. Birocrații își mențin funcțiile din
cadrul structurilor instituţionale ale comerţului internaţional propunând documente,
comisii și avize în scopul privilegierii anumitor membri. Acest lucru ar putea fi
sintetizat în motto-ul suntem pentru comer ț ul liber cât ă vreme nu afecteaz ă produc ă torii influen ț i
și locurile noastre de muncă administrativă . Ce alt scop ar putea avea politica de incriminare
a dumpingului bunăoară? Numeroase analize și calcule, măsuri de prevenire, evaluare
și combatere sunt necesare pentru determinarea și soluționarea “problemelor”
prețurilor de dumping. Chiar și cei care nu practică dumpingul, fiind anchetați,
cheltuiesc timp și resurse financiare pentru a-și proba nevinov ăția, contribuind în
realitate la consolidarea funcțiilor administrative și protejarea intereselorantreprenorilor politici.
Dacă facem, mai departe, distincțiile indispensabile între integrarea politică care
“presupune expansiunea teritorială a puterii statului de a impozita şi de a reglementa
proprietatea (adică de a expropria)” și integrarea economică care “reprezintă o lărgire
a diviziunii inter-personale şi inter-regionale a muncii şi a participării la schimburile
derulate pe piaţă,”10 atunci putem încadra managementul birocratic al comerțului ca
f ăcând parte din procesul de integrare politică a țărilor membre, totodată fiind lipsit de
instrumentul vital al calculului economic și al stimulentelor sănătoase, prezente în
10 Hoppe, Hans-Hermann, Teoria socialismului și a capitalismului, Institutul Ludwig von Mises – România,2010, p. 289 - 290.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 7/25
cadrul inițiativelor private. Fără calcul economic, costurile acțiunilor birocratice nu pot
fi, prin urmare, cunoscute sau măsurabile, iar deciziile nefiind ale unor proprietari, vor
fi deturnate de la scopurile reale, așa cum ar fi avut loc în acordurile ( voluntare )
economice între antreprenorii privați. Fiind imposibil de calculat, acțiunilefuncționarilor ce se îngrijesc de acordurile de liber schimb sau de cele din cadrul
O.M.C. nu pot fi numite decât în mod metaforic „servicii”. Existând necesitatea
înlesnirii trecerii prin mecanismele greoaie ale sistemului birocratic trasate politic și de
a nu-și periclita activitatea prin așa numitele practici neloiale (respectarea
reglementărilor privind: mediul, standardele de calitate, prețurile, concurența sau
proprietatea intelectuală ) funcțiile birocratice se împânzesc și în companiile private. Seextind și mai tare oazele de haos calculațional. În plus, date fiind constrângerile legate
de aspecte privind legislația privatizărilor,a concurenței, deschiderea unor sectoare
către mediul extern sau ponderea investițiilor străine - care pot afecta sfera
activitățiilor antreprenoriale interne, crește potențialitatea activităților de corupere a
funcționarilor publici.
de a modifica, reinterpreta sau stopa aspecte specifice privind legislația privatizărilor,
statutul investițiilor străine care pot afecta sfera activitățiilor antreprenoriale interne.
În cele din urmă, teza conform căreia acordurile comerciale sau comer țul mondial
gestionat de către organizațiile suprastatale, nu este un comerț liber, nu ar trebui să
surprindă prea mult astăzi lumea economiștilor. Să cităm în acest sens, un economist
prestigios, fost consilier al directorilor O.M.C. și G.A.T.T. care atrage atenția asupra
acestei erori: “marele economist Jacob Viner a subliniat în 1950, când a fost solicitat de către
Comisia Carnegie să scrie un raport privind aranjamentele comerciale de după război, că Acordurile
de Liber Schimb (A.L.S.) nu înseamnă liber schimb. În timp ce acestea elimină tarifele pentru ț ă rile
membre, ele sporesc de asemenea, handicapul (pentru orice tarif extern dat) ca nonmembrii să fie
afecta ț i vis-a-vis de produc ă torii ț ă rilor membre pe pie ț ele ț ă rilor membre, implicând, prin urmare,
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 8/25
protec ț ia împoriva lor. A șadar, A.L.S. au dou ă fa ț ete: sus ț in comer ț ul liber și se retrag simultan în
protec ț ie ”11 - afirmând câteva pagini mai încolo, că puțini birocrați și politicieni “înțeleg
într-adev ăr deosebirea dintre A.L.S. și liberul schimb”.12
După ce am ridicat succint câteva îndoieli asupra configurației desfășurăriicomerțului în cadrul Acordurilor de Liber Schimb, e util să examinăm mai departe
principiile ce stau la baza O.M.C., în vederea sesizării efectelor comer țului administrat
sub auspiciile acestei organizații.
2.2.4.2 Organizația Mondială a Comerțului - vehicul către un comerț liber sau
controlat?
Ideea înființării unei organizații în planul reglementării schimburilor comerciale între
țări nu a fost nouă. S-au vechiculat înainte de O.M.C. proiecte ca Organizația
Multilaterală a Comerțului sau Consiliul Comerțului Mondial, și chiar s-a încercat
constituirea unei Organizații Internaționale a Comerțului. Toate acestea aveau în
comun obiectivul reglementării și planificării comerțului mondial în numele liberului
schimb. Lew Rockwell amintește că prin denumirea actualei O.M.C. s-a dorit să se
scape de asocierea cu birocrația Acordului General pentru Tarife și Comer ț : „la sfârșitul
Rundei Uruguay, în decembrie, reprezentantul S.U.A. al comerțului Mickey Kantor a
schimbat numele birocrației. De acum în colo va fi Organizația Mondială a
11 Vezi cartea Free trade today a profesorului de economie și drept de la Columbia University Jagdish Bhagwati (fostprofesor al lui Paul Krugman), apărută în 2002 la Princeton University Press, la pagina 108.12 Ibidem, p. 116. Sau într-o altă lucrare, când analizând efectele acordurilor preferen țiale asupra comerțului liber scoate
în evidență caracterul politic al Acordurilor de liber schimb:“Despite a flurry of activity to launch an East African Common Market and the Latin American Free Trade Area, nothing transpired. Why? The reason was pretty simple. Thedeveloping countries in question wanted to allocate the different import-substituting activities among themselves bybureaucratic decisions and then support these allocations and intra-PTA specialization by managed trade, instead ofliberalizing trade among themselves and letting the market decide who got what of the activities. The sheer difficulty ofbureaucratic allocations, and the politics that would attend such decisions, got the whole effort mired in the mud. Tradeshould lead to production specialization; these PTAs tried to do it the other way around, putting the cart before thehorse. Termites in the trading system: how preferential agreements undermine free trade , Jagdish Bhagwati., 2008, Oxford UniversityPress, Inc., p. 30.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 9/25
Comerțului, sau O.M.C. Acest titlu are mai multă "gravitate", a spus fostul fixer al
Hollywood-ului, și sună mai puțin birocratic.”13
Acest pas al transformării acordurilor din G.A.T.T. într-o organizație mondială, a
însemnat internaționalizarea intervenționismului: trecerea de la intervenționismulnațional la cel internațional. Firmele naționale dispun acum de sprijinul guvernului și
pe piețele globale. Suplimentar produselor, se exportă astfel și protecționism. Pe lâng ă
efectul de retaliere protecționist al celorlalți competitori externi, se stabilesc și dezvoltă
măsuri de protejare și intervenție comune, compatibile între ele: „politicile comerciale
ale diferitelor țări interacționează între ele, ceeea ce este echivalent cu a spune că
interacțiuni există și între pie ț ele politice pe care se determin ă nivelurile și beneficiile protec ț iei ”.14
Este evident deci că nu doar numele organizației s-a dorit să rezoneze cu afacerile și
economiile libere, ci întreaga recuzită terminologică a funcționarilor O.M.C. Aici, unii
economiști, ce susțin tot mai vehement că O.M.C., fiind apanajul lumii libere, este în
esență un aranjament al corporatiștilor dornici să liberalizeze toate piețele, s-au lăsat
probabil furați de peisaj. Este adevărat că în negocierile comerciale multilaterale sunt
prezente terminologiile de afaceri, comerciale și economice. Dar, deși avem termeniprecum competi ț ie, el este unul de tip politic și nu economic, deși avem negocieri comerciale
el nu sunt totuși negocieri de afaceri între antreprenori, ci negocieri politice; este
prezent de asemenea conceptul de comer ț liber deși în realitate e vorba de comerț
reglementat. Explicația rezidă în faptul că filozofia economică a organizației este cea
convențională. Operând cu o teorie neoclasică de echilibru a pieței, se inglobează
concepte și politici referitoare la modelul concurenței perfecte, concurența loială,
comerțul corect sau cunoaștere perfectă, care, așa cum vedem noi lucrurile, sunt lipsite
de realism și prezintă contradicții teoretice în interiorul propriului sistem. Întreg
13 Rockwell, Llewellyn H. Jr, Stop the WTO, The Free Market, februarie , 1994.14 Negrescu, Dragoș, Protecționismul netarifar - evoluții și tendințe în țările dezvoltate, editura Economică, 1998,
p. 209.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 10/25
limbajul și stimultentele create în cadrul acestei instituții sunt, indiscutabil, de natură să
pună dialogul și rezultatele acestuia, în cheie politică. La întâlnirea din 1994 de la
Marrakesch, cei ce au semnat documentul de înființare a acestei faimoase organizații
nu au fost antreprenorii, firmele sau agenții economici, ci miniștrii a 117 țări (din cele124 ce au participat). Nu proprietarii din diverse țări au decis în mod pașnic
(comercial) regulile și standardele asupra propriilor schimburi. Ce se discuta în cadrul
Rundei Uruguay privea desigur politicienii, fiind întru totul programe/aspecte de
politică comercială: taxe vamale, bariere netarifare, comerţul cu produse tropicale,
comerţul cu produse provenite din resurse naturale, comerţul cu textile şi confecţii,
comerţul cu produse agricole, revizuirea prevederilor G.A.T.T. salvgardarea,completarea şi actualizarea acordurilor încheiate la rundele anterioare, reglementarea
diferendelor dintre părţile contractante, subvenţiile și taxele compensatorii, aspectele
comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, aspectele comerciale ale
măsurilor investiționale, comerţul cu servicii sau funcţionarea Sistemului Comercial
Internațional.
2.2.4.2.1. O examinare liber schimbistă a principiilor O.M.C.
Aceste teme de negociere exprimă, în înțelegerea noastră, mai degrabă politizarea
comerțului decât promisa libertate acordată schimburilor. Conform obiectivelor sale
de deschidere a piețelor către competiție, principalul lucru ce trebuia f ăcut e încă
departe de a fi îndeplinit: „comerțul liber real, constând în scăderea unilaterală a
barierelor comerciale, este nemaiauzit la OMC. Libertatea economică ar lăsa birocrații
săi în esență cu nimic de f ăcut.”15 Activitatea O.M.C. este una de tip politic cu toate
elementele caracteristice sferei politice: competiție de tip politic și antreprenoriat
15 Sheehan, James , This Isn't Free Trade, The Free Market, vol.17.nr. 7, iulie,1999.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 11/25
politic, stimulente specifice și decizii colectiv-coercitive asupra întreprinzătorilor-
proprietari. Argumentăm că sistemul de reguli creat în cadrul acesteia, se bazează pe
principii ce nu promovează numaidecât comerțul liber:
1) Principiul nediscriminării - cuprinde cele două clauze: (1) clauza națiunii celei mai
favorizate în virtutea căreia o țară membră nu trebuie să facă discriminări între
membrii O.M.C. acordând tuturor membrilor un tratament egal (orice avantaj tarifar
pe care l-a conferit unuia trebuie alocat tuturor celorlalți membri) și (b) clauza
tratamentului național ce interzice acordarea unui tratament privilegiat, diferențiat
bunurilor economice naționale față de cele din import, odată ajunse pe piața internă.Barierele la intrare fiind permise. Acest principiu rezonează mai mult cu politicile
protecționiste și denotă o înțelegere redusă a funcționării economiei de piață din cel
puțin două motive: implică alte legi și regulamente ce se suprapun peste comerțul liber
care are propriile legi și instituții (proprietatea privată, moneda liberă și sănătoasă ) și
nu e o judecată bine cumpănită să îți propui să obți un comerț nediscriminat și liber
prin noiane de documente și regulamente care îngreunează schimbul. Este destul de
probabil ca aplicată consecvent, clauza tratamentului național să aibă consecințe
neintenționate. Aceasta ar putea însemna o urmărire și supraveghere continuuă, ce ar
transforma O.M.C. într-un Big Brother Comercial Mondial, însă care totuși nu și-ar
putea îndeplini pe deplin scopurile de vreme ce măsurile cu caracter naționalist din
interiorul țării pot fi nesesizabile, indirecte, iar altele total permise. Așa cum se
întîmplă de obicei, la orice pas aparatul statal, prin intervențiile sale pe piața
autohtonă, este capabil să prejudicieze, să discrimineze bunurile și serviciile din
străinătate prin oferirea de stimuli (fiscali, bancari, monetari, e.t.c.) firmelor na ționale
în toate stagiile lor de producție și distribuție, concomitent cu obstrucționarea și
îngreunarea activității sau accesului firmelor străine. Acestea fiind o problemă de
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 12/25
strategie a politicii comerciale ce aparține guvernelor în cauză. La ce ne-am putea
aștepta în replică? La înființarea unor agenții teritoriale ale O.M.C. care să asigure
transparența și punerea în aplicare a măsurilor nediscriminatorii? Am ajunge tocmai la
birocrația și politizarea comerțului de care se dorea să se scape prin fondareaorganizației. Acest principiu al nediscriminării e criteriul de căpătâi al sistemului
comercial internațional, și pare cel puțin la nivel retoric. agreat de toată lumea: de la
tehnocrați și decidenții politici la companiile multinaționale și consumatori. Însă la
acest principiu “corect politic”, s-a ajuns din cauza intervențiilor pe care tot statul le-a
desf ășurat și nu piața. Din aceste motive, suntem de părere că nu nediscriminarea
trebuie să fie considerată o virtute a comerțului internațional, ci libertatea lui. Pe piațaliberă a nu discrimina e nimic altceva decât o inepție. Orice individ când alege să
întreprindă o acțiune, discriminează. Dacă un student având o bancnotă de 100 de lei
decide să meargă la bibliotecă tot anul și nu să își cumpere cărțile, am putea spune că
discriminează autorii citiți. Discriminează scriitorii naționali și editurile locale în
momentul în care decide să achiziționeze o carte din import, discriminează
producătorii și dealerii de mașini, și toată industria auto dacă preferă să mearg ă cumetroul ori cu bicicleta. Dar ar fi absurd ca toți aceștia să îi ceară socoteală.
Proprietarul bancnotei (dobândită prin mijloace pașnice, economice) fiind, în mod
legitim, singura persoană care-i poate decide destinația. La fel de esențial și firesc e ca
principiul libertății schimburilor și al respectării proprietății private să primeze în
sistemul comercial global și nu cel al nediscriminării. Se desprinde, în mod logic, din
cele spuse, constatarea noastră că prin clauza tratamentului național, cu permiterea
folosirii barierelor comerciale la intrare, sau a obstrucționării bunurilor economice ce
provin din unele țări ce practică un comerț “neloial, nu se construiesc ușor temeliile
unui comerț liber, iar ceea ce se dorește prin tratamentul egal din ambele clauze,
socotim a fi o himeră ce poate avea mai mult efecte contrare.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 13/25
(2) Principiul competiției corecte - are în vedere asigurarea unor condiții echitabile de
desf ășurare a shimburilor comerciale, permițând combaterea practicilor stabilite ca
fiind neechitabile, prin mijloace protecționiste. S-au stabilit ca fiind incorecte, viciindcompetiția, următoarele: (a) dumpingul, (b) subvenționarea, (c) achizițiile publice, (d)
nerespectarea standardelor de mediu, (e) a drepturilor de proprietate intelectuală, (f) a
drepturilor consumatorilor, (g) practicile anticoncurențiale și altele. Competiția corectă
este un concept ce face parte din modelul neoclasic dominant ce trece cu vederea și
obstrucționează tocmai ce s-a dorit prin f ăurirea acestui principiu: intensificarea
procesului concurențial. Justețea promovată prin această linie de argumentare estegreșit înțeleasă. Acest concept presupune stări de echilibru, cunoaștere perfectă și o
concurență pură și perfectă în care nu se ține cont chiar de cei care generează acest
proces pe piața liberă, dând naștere la prețuri, și anume antreprenorii și consumatorii;
când de fapt în realitate, există incertitudine, și nici-o constantă, competiția e dinamică,
cunoșterea e dispersată și unică. Așa încât, privim cu scepticism așa zisele îngrijorări
ale competiției corecte:
(a) Practicarea dumpingului este o practică antreprenorială obișnuită și legitimă a
proprietarilor ce e inadecvat să o apreciem ca fiind prejudiciatoarea competitorilor
sau a competiției. De fapt intensifică concurența. Ilegitim ar fi să se considere că
altcineva și nu proprietarul să hotărască prețul bunurilor de care dispune în mod
legitim.
(b) Subvenționarea denaturează fără îndoială concurența și alocarea de resurse. Cu toate
acestea, din faptul că partenerii comerciali străini au activitățile de export
subvenționate, nu decurge că e benefic la nivelul întregii economii, să se răspundă
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 14/25
similar, taxând populația și lipsind alte sectoare de fondurile ce ar fi putut fi obținute
prin cheltuielile membrilor acesteia, sau chiar fiind direct impozitate. Apoi, dacă
observăm că subvenționarea bunurilor străine e un beneficiu pentru cetățenii țării
importatoare, atât în calitatea lor de consumatori, cărora li se finanțează consumul,cât și în cea de producători ce folosesc componente mai ieftine, atunci e cât se poate
de limpede că nu reiese de aici ca fiind tocmai oportun de luat măsuri de combatere.
(c) Ceea ce trebuie să ne preocupe nu este asigurarea pe piețele de stat (care cel mult pot
simula funcționarea unora adevărate) a unor licitații transparente și nediscriminatorii,
în regim de concurență sporită, câtă vreme problema de fond e cu totul alta. Cea maiimportantă problemă privind achizițiile publice este aceea că înainte, în timpul, și
după momentul selecției respectivelor bunuri economice, lipsesc criteriile economice.
Dorințele publicului râmân necunoscute fără capacitatea realizării de calcule
economice.
(d) Între comerț și afectarea mediului nu e o legătură cauzală. Fie și dacă ar exista, ar fi
mult mai legitim, etic și eficient ca problemele de mediu să se rezolve neafectând
drepturile de proprietate ori opțiunile de consum (fiecare individ ținând cont de
propriul său grad de dezvoltare și prosperitate) îndreptate către sporirea consumului
neecologic, alegând astfel (temporar sau nu), o schemă societală cu o producție mai
mare și un comportament mai puțin grijuliu în privința poluării. Rezolvarea în această
manieră voluntară este oferită de către mecanismul pieței. Este știut faptul că
responsabilitatea survine odată cu stabilirea drepturilor de proprietate clar definite.
Dacă, și mai ales în ce moment, conservarea mediului este o prioritate pentru
cetățeni, se va reflecta în deciziile lor de consum. Ea nu se află însă în opoziție cu
schimbul. Protecția mediului se amplifică de regulă odată cu creșterea nivelului de trai
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 15/25
- ce e adusă tocmai de libertatea schimburilor comerciale. Nu credem deci că
subvenționarea bazată pe rațiuni ecologice, impunerea unor standarde, etichetarea,
măsurile de penalizare, intervențiile și altele de acest gen având scopul protejării
mediului înconjurător, sunt adecvate unei soluționări echitabile, înfloritoare sausănătoase.
(e) Folosirea drepturilor de proprietate intelectuală (D.P.I.) în scop protecționist a
devenit o practică foarte des întâlnită. Ele îi conferă deținătorului un privilegiu de
monopol, interzicând celorlalți să își utilizeze în moduri precise, și stabilite de către ei
înșisi, bunurile fizice pe care le dețin. Și acest lucru nu este nici legitim și nici nuconduce neapărat la mai multă inovare16. Avem această credință, întrucât susținem
teoria autorilor libertarieni care au chestionat17 critic logica științifică pe care se
sprijină proprietatea intelectuală. Dacă socotim a fi consistentă și adevărată analiza
acestora, atunci înseamnă nu numai că schimbul nu ar trebui fi torsionat după legile
D.P.I., dar și, mai important, faptul că nu pot fi stabilite drepturi de proprietate
asupra ideilor din mintea unei ființe umane. Această direcție de argumentare are la
bază următoarele:
- creația nu poate genera proprietate; drepturile de proprietate legitime sunt:
proprietatea asupra propriului corp, asupra bunurilor fizice obținute prin apropiere
originală, transferurile pașnice și producția
- D.P.I. nu respectă regula aproprierii originale care stă la baza oricărei intrări legitime
în posesie
- numai resursele rare pot fi deținute; bunurile intelectuale fiind bunuri non-rare
16 Boldrin Michel, Levine, David, Against Intellectual Monopoly, pag. 184-20817 Kinsella, Stephan N, Against Intellectual Property, 2008.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 16/25
- originea unei idei nu poate fi un criteriu etic pentru însușirea lor; ideile se pot regăsi
în mințile multor oameni; ar însemna să ai controlul asupra ideilor și acțiunilor
celorlalți oameni.
A face comerț cu producători precum cei chinezi, care decodificând prin propriileresurse intelectuale ce au văzut la alții, dau o anume formă proprietății lor dobândite
prin mijloace economice/non-agresive, nu ar trebui fi interzis.
(f) Drepturile consumatorilor. În numele protejării drepturilor consumatorilor se
întreprind forme bine aranjate de protecție a anumitor grupuri, de regulă acestea fiind
alcătuite din producători. Legitim vorbind, singurul care poate să constate dacă asuferit un prejudiciu al proprietății sale este chiar consumatorul. Fapt este că, de cele
mai multe ori, consumatorii nu sunt îngrijorați de presupusele pagube produse de
unele activități sau strategii comerciale. Ne interesează acest aspect deoarece este
necesară aprecierea celui vătămat asupra daunelor ce i-au fost cauzate, altminteri
“obiectiva” invocare a consumatorului rămâne doar o întrebuințare ingenioasă a
antreprenoriatului politic. O altă problemă este că “suveranitatea consumatorilor”
este folosită și în sens invers. E adevărat că producătorii, pentru a realiza profituri,
trebuie să țină seama de satisfacerea urgentă a nevoilor de consum selectând cea mai
bună variantă de a întreprinde acest lucru. Dar această „obligație” provine din
motivul profitului. Consumatorul nu poate avea vreun drept asupra stabilirii
prețurilor sau a elementelor ce țin de procesul de producție și comercializare a
bunurilor deținute de agenții economici, după cum nici producătorul nu poate decide,
în locul consumatorului cantitatea, tipul și calitatea produselor ce urmează a fi
achiziționate. Drepturile nu sunt ale „consumatorilor”sau ale „producătorilor” ci ale
proprietarilor.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 17/25
(g) Combaterea practicilor anticoncurențiale întețește alocarea de protecție iar protecția,
la rândul ei, aduce privilegii monopolistice. O consistentă literatură dedicată analizării
fenomenului concurenței, argumentează din perspectiva teoriei concurenței libere
într-un mod pertinent, exemplificând prin cazuri celebre, lucrul că: monopolurile,cartelurile și alte astfel de înțelegeri între firme, sunt capabile să restricționeze
concurența, dar nu de unele singure, ci numai cu ajutorul barierelor instituționale.
Astfel, un monopol pe o piață liberă, și deci cu acces liber la intrare, este greu de
realizat. În orice fel, monopolul de piață, nu are aceleași consecințe negative pentru
consumatori și concurență, cum se întâmplă în cazul celui instrumentat cu ajutorul
guvernelor. Pe piața liberă, poate exista o editură care publică lucrări unice la prețuriexorbitante. Cu toate acestea, acest tip de monopol nu putem afirma că este
vătămător la nivelul consumatorilor, întrucât ceea ce primează este dreptul legitim de
proprietate al ofertantului. Cei care își procură cărți de la acesta, alegând prin urmare
în mod voluntar, nu poate învinui pe singurul ofertant cu care poate face aceste
tranzacții, de o încălcare a drepturilor sale de proprietate. În privința prețului
considerat a fi ridicat este imposibil de încadrat altcumva decât preț al pieței. Este și
cazul formării de carteluri, de fuziuni, care pe piata liberă sunt caracterizate de
instabilitate; neexistând posibilitatea de a își calcula dimensiunea optimă a firmelor,
este mult mai oportun pentru antreprenori să acționeze de așa manieră încât să
satisfacă cele mai urgente nevoi ale pieței. Mai cu seamă, nu este justificat ca diversele
avantaje competitive aflate în tolba antreprenorilor de piață să fie considerate practici
neloiale care inhibă accesul pe piață a altora. Pot fi cel mult bariere naturale.
Reglementările și intervențiile antitrust sunt îndreptate către probleme întru totul
false.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 18/25
Se impune să evidențiem un învățămând tras din problemele de față: oamenii
implicați în schimb, vor să beneficieze de acesta nu să fie egali. Atunci pentru cine se
dorește această pretinsă egalitate? Foarte puțini autori din paradigma dominantă de
gândire formulează un răspuns analitic rezonabil privind politica comerțului echitabil.Dominick Salvatore este unul dintre ei. El atașează comerțului echitabil un caracter
protecționist:
„Comerțul liber se bazează pe conceptul de laissez-faire și lipsa deinterferență cu sistemul de tranzacționare. Comerțul echitabil, pe de altă parte, se referă la reglementările unilaterale a ceea ce este permis și ce nueste. Procedurile de punere în aplicare a comerțului echitabil de multe orisfârșesc prin a fi măsuri protecționiste. Așa cum subliniază Finger (1991, p.21.) în politica internă" comer ț ul corect a ajuns s ă însemne dreptul la protec ț ie. Discutarea comerțului corect, însă, a împins apărătorii unui sistemcomercial multilateral liber în defensivă , deoarece nimeni nu poateargumenta într-adevăr împotriva corectitudinii în comerț.”18
În alte cuvinte, în numele egalitarismului se adoptă de fapt măsuri ce determină cu
adevărat inegalități, de vreme ce nu competiția liberă face obiectul acestui principiu,
este deja evident că vor exista “indivizi care trăiesc din propriile eforturi și cei careprofită de constrângerea organizată”.19
3) Principiul liberalizării. Aplicarea acestui principiu e făcută în mod birocratic și e
politizată, ajungându-se la un anumit grad de libertate a schimburilor, obținut treptat
prin dezbateri ce au loc în cadrul rundelor de negocieri având rezultate modeste
pentru anvergura, resursele alocate și pretențiile anunțate:De la crearea GATT în 1947-1948 au avut loc opt runde de negociericomerciale. A noua rundă, cea de la Doha din Qatar este în curs dedesfășurare în prezent. La început, rundele de negocieri s-au concentrat pe
18 Trade protectionism and welfare in the United States , capitolul 14, în volumul editat de Dominick Salvatore:
Protectionism and world welfare, Cambridge University Press 1993, p. 312.19 Salin, Pascal, Liberalismul , p. 27.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 19/25
scăderea tarfielor, în special cele vamale, asupra bunurilor importate. Carezultat al negocierilor, la mijlocul anilor 1990, ratele tarifare ale țărilorindustriale asupra bunurilor industriale au scăzut în mod constant la maipuțin de 4%.20
Remarcăm operarea cu un concept diferit al liberalizării fa ță de cel autentic, preluat
din Acordurile de Liber Schimb și G.A.T.T. ce conține aceleași tipuri de stimulentele
perverse descrise mai înainte, și în care s-au păstrat neatinse câteva din concepțiile
mercantiliștilor (mă refer spre exemplu la politicile de stimulare a exporturilor și
restricționare a importurilor) dar adăugându-se și altele noi.
Multilateral trade agreements now focus on providing assistance to
exporters through more government intervention, not on opening bordersand tariff reduction. For example, since 1964 the International TradeCentre, the WTO, and the United Nations Conference on Trade andDevelopment have been working together to assist small economiesthrough their export-led development and integration in international trade.Countries seek trade agreements insofar as those agreements encourageonly their export industries, but not the flow of imports as well.21
În cadrul OMC lipsesc deci stimulentele adoptării unei asemenea politici autentice.
Reiterăm faptul că liberalizarea înseamnă nu doar eliminarea obstrucționării
schimburilor de către state, de tipul celor propuse (taxele vamale, plafonări cantitative
e.t.c.), dar și a standardelor de toate tipurile (de mediu, calitative, cantitative, de
securitate e.t.c.), și a tuturor reglementărilor și imixtiunilor asupra schimburilor, ce nu
pot fi conforme cu obiectivele creării unui comerț într-adev ăr liber.
Adăugăm aici că o politică de liberalizare înseamnă și trecerea la o monedă liberă și
sănătoasă stabilită și emisă în afara sistemului băncilor centrale, nu doar simpla
asigurare a unor politici nemanipulatorii ale autorităților monetare. Făcând rabat de la
oricare dintre ele, liberalizarea va fi una de suprafaţă, fiind utilizată ca o modalitate de
îmbog ăţire a funcţionarilor şi a grupurilor de interese. Presupunând o politică de
20 World Trade Organization Information and External Relations Division, Understanding WTO, 2011, p. 11.21 Dorobaț, Carmen Elena, Foreign Policy and Domestic Policy Are but One System , Independent Review, 2015, 19.3, p. 369.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 20/25
liberalizare în care moneda este lăsată în continuare în aparatul statal şi nu decisă prin
mjiloace economice, atunci trebuie să înţelegem că nu am eliminat nici pe departe
mijloacele de alocare protecţionistă: statul dispunând în continuare de un instrument
esențial de distribuire a privilegiilor, şi chiar foarte oportun în ceea ce priveşte reacţiapublicului, ale căror venituri sunt exfoliate “soft” prin mecanismele monetare. Fără o
monedă veritabilă, e neîntemeiat din partea economiştilor onești să avanseze ideea că
prin comerţul dirijat și gestionat de cadrul instituțional al O.M.C. se realizează
structura favorabilă liberalizării schimburilor, când de fapt, în continuare “statul se află
în postura de a domina întreg sistemul economic şi chiar întreaga societate.”22 Din
aceste motive unii autori sunt de părere că “doar „privatizare”, în absenţa unui sistem
legal funcţional, nu înseamnă acelaşi lucru cu a crea o piaţă. Pieţele au ca fundament
domnia legii; privatizările eşuate nu sunt eşecuri ale pieţei, ci eşecuri ale statului în a
crea temeliile legale ale pieţei.”
Gradualismul este mijlocul de obținere a libertății, propriu statului, care având alte
scopuri și o înțelegere greșită a liberalizării, încearcă să atenueze din efectele puternice
ale acesteia atrâgând în realitate chiar suprimarea lor. Implicațiile unei asemenea
metode nu sunt deloc de neglijat. În subcapitolul acestei lucrări privitor la calculul
economic ce descria importanța fundamentală a acestui instrument într-o societate,
am v ăzut că limitarea sau depărtarea de la funcția fundamentală a generării prețurilor
într-o economie, și anume schimburile libere între proprietari, înlătură calculul
economic rațional. Fără posibilitatea calculelor economice corecte este viciat întreg
procesul economic iar continuarea politicilor protecționiste ar conduce spre
destrămarea societății civilizate. Întorcându-ne după prezentarea acestor accentuări, săobservăm că gradualismul nu face decât să mențină în continuare, în diferite grade,
politica protecționismului sub pretextul apariției diverselor blocaje de tipul măsurilor
22 Rothbard, N. Murray, Pleodoarie pentru o monedă sănătoasă , editura Liberalis , 2013, p. 26.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 21/25
reciprocității. Developatoare, de asemenea, este retorica utilizată în acest sens:
“opening markets can be beneficial, but it also requires adjustment” are immediately
followed by the assertion that “WTO agreements allow countries to introduce
changes gradually” (WTO 2011, emphasis added)”23
. A considera că “aceste pauzesunt bune prin aceea că permit membrilor să digere acordurile anterioare și să-și
conserve energia pentru viitoarele negocieri comerciale multilaterale,”24 e, am putea
spune, încă un caz ce evidențiază că metaforele nu trebuie să inlocuiască
raționamentele economice. E destul de limpede că unele state par a avea nevoie de un
proces de “digerare” de zeci de ani, ceea ce ne justifică să susținem că acestea nu pot fi
o strategie înțeleaptă/prudentă, cum se crede. Aceste lungi “pauze” denotă mai multdecât înțelegerea greșită a măsurilor de dereglementare a pieței, și anume folosirea lor
ca instrument protecționist.
Din perspectiva pe care noi o împărtășim, a unei analize limpezite de presupozițiile
multilateralismului comercial, e de la sine înțeles să se impună excluderea totală din
calea comerțului a co-proprietarului neinvitat, dar aceasta se poate obține mult mai
ușor printr-o strategie unilaterală a liberalizării, și nu prin negocieri politice sub
auspiciile O.M.C., așa cum prea optimist consideră mulți autori liberali, chiar dacă
înțeleg foarte bine că nu e înțeleaptă așteptarea ca celalți membrii să facă la fel pentru
a putea beneficia de deschiderea economiei către mediul internațional:
“ De ce să ne supunem populația la mai multe taxe și restricții numai pentrucă alte țări fac acest lucru? Pentru a împrumuta o analogie de la economistabritanică Joan Robinson, nu este deloc înțelept să arunci bolovani înpropriul port doar pentru că vecinii tăi au țărmuri stâncoase și inaccesibile,
care îți îngreunează accesul. A spune că nu-mi voi acorda dreptul de a alege dintr-o gamă largă de produse ieftine și bune, dac ă tu nu faci la fel reprezintă un sacrificiu,și nu represalii iscusite.”25
23 Dorobaț, Carmen Elena, Foreign Policy and Domestic Policy Are but One System, p. 370.24 Irwin, Douglas, Do We Need the WTO, p. 355. 25 Norberg, Johan, În apărarea capitalismului global, editura Libertas Publishing, 2010, p. 117-118.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 22/25
Diferența dintre susținătorii OMC și apărătorii comerțului liber se poate sesiza și din
acest mod de abordare al măsurilor reciproce. Mai mult, un apărător consecvent al
principiului reciprocității - ce e strâns legat de politica institu
țională a liberalizării, ar
trebui să observe că o aplicare a unor măsuri protecționiste într-o țară membră
înseamnă același tip de măsuri și pentru celelalte. Așa cum North a observat “ceea ce
vrea el este o situaţie „fără taxe vamale” pe cealaltă parte a graniţei şi o lege „pro-taxe
vamale” pe această parte a graniţei. Vrea ca americanii să poată vinde orice vor, la cel
mai bun preţ posibil oamenilor de pe partea cealaltă a graniţei. Dar el nu vrea ca
oamenilor de pe partea cealaltă a frontierei să le fie permis de către lege să le vândă
oamenilor de pe această parte a graniţei la cel mai bun preţ posibil […] Ceea ce este
acceptabil pentru o persoană este acceptabil şi pentru cealaltă. Orice constituie o
politică economică înţeleaptă într-o parte a graniţei constituie o politică înţeleaptă şi
pe cealaltă parte.”26
Așadar, stă în natura lucrurilor ca în cadrul acordurilor politice, programele de
liberalizări autentice să nu poată avea prea mulți susținători. Logica competiției politice
ne arată că incitativele sunt îndreptate puternic către susținerea proiectelor deextindere a protecției, nefiind niciodată o lipsă de idei în privința proiectelor
investiționale cu fondurile altora. Stimulentele acționează și în sensul maximizării
duratei și ariei de acțiune a mandatelor de către beneficiarii acestora - tehnocrații, ce cu
ajutorul coerciției legilor din cadrul Acordurilor de Liber Schimb hotărâte de ei și de
către omologii lor de odinioară, sunt acum în măsură să valorifice și calitatea de
proprietari, sau, după caz, co-proprietari nedoriți, a tuturor proprietăților legitime alediferiților oameni prinși în mecanismul acordurilor f ără voia lor. Concurența politică e
accelerată puternic și prin deprinderea îndeosebi rapidă a abilităților parazitare ale altor
26 North, Gary , Tariffs as Welfare-State Economics, Mises Daily, Ludwig von Mises Institute, 30 iulie, 2012.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 23/25
aspiranți, dornici să obțină accesul la monopolul mașinăriei birocratice. Procesul
competițional de acest tip asigură selecția la vârf tocmai a celor mai abili birocrați și
antreprenori politici în aria expandării protecției și a măsurilor intervenționiste. E
utopic să crezi că îi poți convinge pe aceștia să renunțe la aceste avantaje susținândliberalizarea prin intermediul OMC27. și al statelor membre ca unici catalizatori ai
libertății schimburilor. Nu de la reglementator te aștepți sa fie un promotor al
libertății.
Sub pretextul dereglementării totale a comerțului, sunt instituite noi măsuri
privilegiatoare ce generează o întreag ă piață politică cu decidenți și antreprenori
politici, dar și clienți politici (nefertili la nivel social), atrași de favorurile oferite pespinarea populației, ce sunt bine organizați în vederea menținerii acestora. Alterantiva
favorurilor politice (obținute adeseori cu mari costuri) nu poate fi o investiție
profitabilă pentru jucătorii de pe această piață. Trecerea la o piață adev ărată, cu
competiție și clientelă reală, cu eliberarea clienților captivi și redefiniri structurale
adecvate aceastei piețe, ar însemna pierderea avantajelor asigurate de barierele
comerciale. Aceste lucruri fac tot mai dificilă și nerentabilă (costurile ar depășibeneficiile) aplicarea politicii liberalizării. Putem considera gestionarea birocratică
multilaterală a liberalizării ca fiind eficientă, doar în măsura în care e de dorit
expansiunea sau păstrarea pieței protecționismului. Însă această piață, injustă și
costisitoare pentru populație, e o ficțiune ce nu își poate îndeplini scopurile declarate
și nu poate fi niciodată cu adevărat înfloritoare la nivelul societății. Așa cum se poate
constata istoric, odată cu acceptarea existenței unor asemenea piețe, se acceptă de fapt
27 Așa cum utopic susține în opinia mea Douglas Irwin nădăjduind că economiștii liberali pot stabili sau schimbaobiectivele politicienilor remunerați tocmai din extinderea statului: “Noi ar trebui să menținem OMC concentrată cât maimult posibil către reducerea măsurilor la frontieră și nu să extindem în grabă agenda sa dibuind noi teme (dintre caremulte sunt îndreaptă rapid spre nicăieri, oricum), atunci când există o mulțime de a face cu privire la problemele vechi.” Op.cit., p. 355.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 24/25
extinderea puterii coercitive ce nu mai poate fi limitată și în consecință, revenirea la o
modalitate pașnică de a face schimburi, liber consimțite de către întreprizătorii privați,
devine nu anevoioasă ci nedorită. Nu revenirea la politicile liberalismului clasic care
naiv credea că poate limita dezvoltarea statului este prin urmare soluția, ci înlocuirealor cu un proces de piață competitiv, singurul consecvent cu respectarea proprietăților
legitime.
Alte principii sunt cel al (4) încurajării dezvoltării și reformei economice care prin
acordarea de concesii și asistență țărilor în curs de dezvoltare ce se axează în principal
pe mărirea perioadelor de implementare a acordurilor, asistență tehnică și menținerea
barierelor comericale, ignoră și contrazice ceea ce și-a propus O.M.C. prinpromovarea unui comerț mondial deschis. Piețele locale au o profundă nevoie de
schimbarea mentalității protecționiste, nu de tergiversări prin asistență specială și
concesii comerciale; și al (5) predictibilității - prin măsuri de supraveghere periodică a
politicilor comerciale naționale încercându-se asigurarea unui mediu de afaceri
transparent și stabil, menținut în stadiul actual tocmai prin aplicarea politicilor O.M.C.
de deschidere incompletă a piețelor. Accentul cade pe stabilitatea politicilor comerciale
naționale și a mediului comercial fără a pune cu adevărat presiune pe eliminarea
măsurilor protecționiste.
Oficial (sau am putea spune superficial interpretate), pozițiile ce susțin
protecționismul în cadrul O.M.C. sunt extrem de puține. Însă, dacă operăm cu un
anumit discernământ metodologic, observăm cel puțin următorul lucru: conceptul
liberalizării uzitat aici, permite aplicarea de măsuri cu puternice efecte de protejare ale
economiilor și companiilor naționale. Mai mult, interesele naționale, de tipul protejării
pieței interne se bucură de o mai bună protecție sub cupola acestei instituții în cazul
unor dispute comerciale.
7/21/2019 Comertul administrat OMC principii.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc-principiipdf 25/25
Prin urmare, prin crearea Organizației Mondiale a Comerțului, așa cum s-a putut
credem constata din tezele de mai sus, au fost înlocuite vechile instrumente
protecționiste (de tipul taxelor vamale și a contingentelor) cu cele ale noului
protecționism. Cu un asemenea cadru comercial multilateral, oricât de optimiști am fi,nu găsim ca procesul concurențial să se intensifice radical, ori ca în urma negocierilor
multilaterale să rezulte o liberalizare autentică.