1
COMENIUSPROJECTTEWISE
METODE DE EVALUARE IN CADRULSTIINTELOR NATURII NAWI
Mag. Sigrid Holub
BRG Viktring
Stift Viktringstrasse 25, 9073 Viktring
Viktring, 2004
1065
0-C
P-1
-200
2-AT
-CO
ME
NIU
S-C
21
Copyright © 2002-2010 by Project "TEWISE" for the project -team:
All rights reserved. Privacy Statement.
This project has been funded with support from the European Commission. This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.
2
Abstract ----------------------------------------------------------------------------------------4
1 Introducere ------------------------------------------------------------------------------------4
2 Prezentare scop---------- ----------------------------------------------------------------------5
3 Derularea proiectului -------------------------------------------------------------------------5
3.1 Strangerea de material ------------------------------------------------------------------------5
3.2 Un raster pentru toate metodele -------------------------------------------------------------5
3.3 Pilotarea metodelor ---------------------------------------------------------------------------6
3.4 Evaluarea metodelor --------------------------------------------------------------------------6
4 Rezultat-Metode si utilizarea lor ------------------------------------------------------------9
4.1 O formulare exacta necesita o explicare buna --------------------------------------------9
4.1.1 Pe urmele faptei-un joc cu detectivi --------------------------------------------------------9
4.1.2 Tabu -------------------------------------------------------------------------------------------10
4.2 Recunoasterea unor corelatii ---------------------------------------------------------------12
4.2.1 Reteaua de concepte-------------------------------------------------------------------------12
4.2.2 Ordonarea conceptelor ----------------------------------------------------------------------13
4.2.3 O “salata” de principii ----------------------------------------------------------------------14
4.2.4 O sedinta catastrofala-------------------------------------------------------------------------14
4.2.5 Fise recapitulative-----------------------------------------------------------------------------15
4.3 “Sa punem intrebari”--------------------------------------------------------------------------16
4.3.1 Bio? Logic! O verificare a cunostintelor fara a induce sentimentul de teama---------16
4.3.2 Evaluarea intrebarilor in loc de corectarea raspunsurilor --------------------------------16
4.3.3 Realizarea cu forte proprii a unui test de catre elevi --------------------------------------19
4.3.4 Formularea intrebarilor referitor la un text--------------------------------------------------20
4.3.5 Intrebari------------------------------------------------------------------------------------------20
4.3.6 Intrebarile AHA--------------------------------------------------------------------------------21
4.4 Sa lucram cu desene----------------------------------------------------------------------------21
4.4.1 Un animal fantastic-----------------------------------------------------------------------------21
4.4.2 Imaginile din minte ----------------------------------------------------------------------------23
4.4.3 Realizarea unui desen in echipa--------------------------------------------------------------23
4.5 Jocuri didactice? -------------------------------------------------------------------------------24
4.5.1 Puzzle de invatare Trimino -------------------------------------------------------------------24
4.5.2 Sa facem singuri o tabla cu jocuri -----------------------------------------------------------26
4.5.3 O tabla cu jocuri complicate “BIO-Tour” --------------------------------------------------27
4.6 Diverse-------------------------------------------------------------------------------------------29
3
4.6.1 Tine un discurs de 1 sau 2 minute -----------------------------------------------------------29
4.6.2 O verificare predictiva ------------------------------------------------------------------------30
4.6.3 Folosirea legilor fizicii ------------------------------------------------------------------------31
4.6.4 Obligatoriu si optional la lucrarile scrise(matematica)------------------------------------32
5. MATRIX ---------------------------------------------------------------------------------------33
6. Perspectiva--------------------------------------------------------------------------------------34
7. Bibliografie -------------------------------------------------------------------------------------34
Material suplimentar ------------------------------------------------------------------------37
7.1 Pe urmele faptei-un joc cu detectivi ----------------------------------------------------------35
7.2 O “salata” de principii-------------------------------------------------------------------------36
7.3 O sedinta catastrofala -------------------------------------------------------------------------36
7.4 Fise recapitulative------------------------------------------------------------------------------37
7.5 Realizarea cu forte proprii a unui test de catre elevi---------------------------------------37
7.6. Imaginile din minte ----------------------------------------------------------------------------38
7.7 Trimino ------------------------------------------------------------------------------------------39
7.8 Tabla cu jocuri Biotour ------------------------------------------------------------------------40
7.9 O verificare predictiva -------------------------------------------------------------------------41
7.10 Valorificarea intrebarilor in loc de corectarea intrebaril-----------------------------------42
7.11 Obligatoriu si optional la lucrarile scrise (matematica)------------------------------------43
ANEXA MATRICE------------------------------------------------------------------------------------45
4
ABSTRACT In predarea stiintelor naturii evaluarea cunostintelor are loc adeseori sub forma unui test. In acest
test se solicita raspunsuri scurte la intrebari, insemnarea unor scheme date sau marcarea
raspunsului correct din variantele de raspuns date. Este verificata de fapt numai cunostintele
propriuzise. Cu aceasta insa nu se da atentia cuvenita unor skills-uri /priceperi si deprinderi
existente si activitatii depuse.
Acest proiect din cadrul NWW isi propune sa ofere colegilor interesati o culegere de metode de
verificare/evaluare.
Acest set de metode a fost realizat din prezentarile unor colegi, din literatura de specialitate si
internet. Fiecare metoda a fost descrisa dupa urmatoarea schema: utilizarea ei in clasa, initierea
elevilor, resurse/ volum de munca pentru cadrele didactice, posibilitati de variatie, comentariu si
piedici.
Pentru trei metode au fost solicitate in scris observatii.
Unele metode sunt prezentate si in limba engleza pentru predarea bilingva.
1.INTRODUCERE In cazul in care dorim sa evaluam activitatea elevilor in studiul stiintelor naturii, aceasta se face
de cele mai multe ori cu ajutorul “testelor traditionale” sau “recapitulari”. Examinatorul poate in
acest fel-in mod subiectiv-sa dea note relativ repede si simplu. Nu vom pune in acest context sub
semnaul intrebarii aceasta metoda (traditionala).
Evaluarea activitatii elevilor nu trebuie sa constea numai in notare.
Implementarea diferitelor metode de evaluare alternative ofera atat elevilor cat si profesorilor
avantaje.
De exemplu:
-diminuarea stresului in cazul evaluarii cunostintelor
-posibilitati de autocontrol si autoevaluare
-solicitarea si activarea diferitelor priceperi si deprinderi ale elevilor
-fixarea si adancirea continuturilor de invatare
-o predare atractiva prin metode variate
-se invata din greseli
5
2. PREZENTAREA SCOPULUI Scopul acestui proiect consta in primul rand in colectarea diferitelor metode de verificare a
activitatii elevilor care pot fi folosite in cadrul stiintelor naturii. Ca sursa de informare au fost
literature de specialitate, internetul si colegii.
Aceste metode trebuie prezentate astfel incat profesorii sa poata avea rapid o privire de ansamblu
asupra posibiulitatilor de implementare ale acestora, asupra resurselor necesare si pe cat posibil,
asupra piedicilor care se pot ivi.
Ca rezultat al acestui proiect a fost un set de metode pentru colegii nostri.
3. DERULAREA PROIECTULUI Titlul de lucru al acestui proiect a fost: “Verificare si Evaluare”. Pe parcursul cercetarilor s-a
conturat insa titlul “Metorde de Evaluare si verificare”. Foarte putini autori au prezentat
criteriile lor pentru evaluarea pe care o fac. Realizarea unui raster cu toate metodele de
evaluare ar fi dus la depasirea cadrului acestui proiect, fapt care a dus la schimbarea titlului.
3.1 STRANGEREA MATERIALULUI
Primul pas a fost informarea colegilor in legatura cu acest proiect. Colegii au fost rugati sa
prezinte propriile metode. Majoritatea au gasit proiectul interesant si au dorit sa-si aduca
contributia. Participarea ulterioara a fost apoi minora. Unele exemple au fost de fapt metode de
predare si nu erau potrivite acestui proiect.
In revista “Predarea bilogiei” si in diverse cartii au existat niste incercari.
Internetul a fost, la prima vedere, o sursa de material indestulatoare. La prelucrarea temeinica a
materialelor insa s-a vazut ca descrierea unor metode era atat de superficiala incat nu puteau fi
intelese bine si deci nu erau potrivite proiectului. Multe metode aveau doar titluri diferite, erau
insa foarte asemanatoare.
3.2 O MATRICE COMUNA PENTRU TOATE METODELE
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra diferitelor metode si pentru a putea compara
metodele, a fost de mare importanta sa gasim un raster. Structura diferitelor contributii in
documentarea pentru “Noi cai pentru evaluarea lucrarilor scrise in scolile superioare de cultura
generala din Viena” care apartine grupei de lucru “Evaluarea activitatii” ni s-a parut ceva concret
si a servit ca baza de plecare.
6
Fiecare metoda a fost descrisa dupa urmatoarea schema: utilizarea in clasa, indrumarea/initierea
(nu este necesara la toate metodele)elevilor, resurse/volum de munca pentru profesori,
posibilitati de variatiune (nu este prezentat pentru toate metodele), piedici (nu este prezentat
pentru toate metodel;e ) si comentariu (nu este prezentat pentru toate metodel;e). In materialul
suplimentar au fost adaugate exemple de lucrari scolare pentru a-si ilustra propriile metode
precum si exemple din literatura de specialitate.
Structurarea fiecarei metode din documentare s-a realizat dupa urmatoarele puncte de baza:
-formulare exacta si descriere clara;
-sa ai o privire de ansamblu-sa recunosti corelatii/legaturi;
-sa lucrezi cu ajutorul “Sa punem intrebari”;
-sa lucrezi cu desene;
-sa folosesti jocuri didactice ca posibilitate de verificare;
-diverse.
3.3 PILOTAREA METODELOR
Ideea de inceput de a putea anexa pentru toate sau cel putin pentru majoritatea metodelor “un
raport privind punerea in practica” s-a dovedit destul de repede ca nerealizabil. Alegerea metodei
depinde de ceea ce doresti sa verifici, depinde de clasa tinta, atitudinea ta fata de o anumita
metoda etc. Elevii trebuie sa invete sa lucreze cu metode alternative de verificare. Schimbarea de
mai multe ori a metodelor pe parcursul unui an scolar intr-o clasa ar fi dus la un stress
suplimentar.
Probarea/incercarea diferitelor metode cu ajutorul colegilor va avea loc in masura mai mare anul
viitor.
3.4 EVALUAREA METODELOR
Evaluarea a fost facuta pana acum in 2 clase.
Observatii la o clasa de a VI-a .
In aceasta clasa cei 23 de elevi au fost rugati, la biologie, sa isi spuna parerea in legatura cu cele
3 metode care au fost folosite pe parcursul a 3 ani de mai multe ori in cadrul evaluarii.
7
Elevii au completat urmatorul tabel:
Metode Aceasta metoda
este pentru mine+,
(plus)deoarece …
Aceasta metoda
este pentru mine-,
(minus) deoarece
Comentariu
Jocul cu detectivi
Realizarea retelei de
concepte
Formularea independenta a
intrebarilor si raspunsurilor
testului
Jocul cu detectivi parea elevilor dificil la inceput. Problemele au aparut la formularea exacta
(competenta de limba si continut) si la gradele de dificultate diferite in cadrul descrierii
conceptelor.
lipsurile nu pot fi ascunse
formularea trebuie sa fie mai exacta ca altadata
trebuie sa ai toate cunostintele
mult prea greu, problemele sunt de natura lingvistica
o variatie amuzanta pentru nivelele de studiu inferioare dar nu si pentru nivelele superioare
fel de testare amuzent te obliga cu adevarat sa gandesti
Reteaua de concepte a fost perceputa de catre elevi ca reprezentand o munca intensive :
munca foarte multa
decuparea cartonaselor necesita foarte mult timp
trebuie sa cunosti corelatii
nici o corelatie la inceput, nici o idée cu care sa incepi
suficient timp pentru gandire
nimic de scris
este o provocare
multe posibilitati de rezolvare, creativitate-foarte bine pentru test
poti recunoaste corelatii iar mai tarziu sa inveti folosindu-te de ele
este bine pentru profesor deoarece isi poate da seama care corelatii nu sunt inca clare
8
Sa stii sa formulezi si sa raspunzi singur la intrebari.
aceasta metoda a avut un foarte mare impact in aceasta clasa
pot fi neglijate /omise domenii in care nu esti sigur
fiecare poate sa isi transmita cunostintele sale, nici o intrebare nu ramane fara raspuns
o metoda buna deoarece nu exista o presiune mare
formularea trebuie sa se faca cu deosebita atentie deoarece adesea se spune altceva decat se scrie
putine posibilitati de a arata intreaga stiinta
este dificil sa pui intrebari de nivel foarte inalt lingistic si profesional
in cadrul acestui proiect nu a fost posibil, din motive de timp, sa fie evaluate si alte metode
Observatii pentru clasa a treia (gimnaziu)
Dupa incheierea unui proiect de educatie sexuala in cadrul obiectelor de studiu germana si
biologie a fost anuntata o verificare scrisa. Aceasta verificare s-a desfasurat in 2 faze. Fiecare
faza s-a referit la o unitate/modul de predare. Verificarea urma sa dea profesorilor informatii
privind domeniile in care, dupa terminarea proiectului, mai exista neclaritate/nesiguranta precum
si felul in care elevii stiu sa foloseasca din punct de vedere lingvistic acest continut/informatii.
Aceasta lucrare nu a fost notata dar pentru lucrarile bune elevii au primit mai multi +. Nu a
existat nici un -.
In faza 1 elevii au primit urmatoarea sarcina:
*Formuleaza la tema sexualitate cel putin 10 intrebari din domenii diferite!
*Raspunde la aceste intrebari!
*Acorda atentie calitatii intrebarilor si bunei formulari/exprimari
*Lucrarea sa contina cel putin o schita!
*Scrie intrebarile pentru teme si domenii pe care le stapanesti bine pe o foaie iar toate intrebarile
pentru domenii in care nu ai siguranta pe o alta foaie!
La sfarsit foile au fost adunate. Elevii au putut sa se confrunte acasa cu propriile intrebari si
raspunsuri pana la urmatoarea ora de biologie.
In faza de lucru 2 foile au fost returnate fara a fi corectate. S-a creat astfel posibilitatea ca
intrebarile si raspunsurile sa poata fi corectate. Corectarile trebuiau facute cu un creion de alta
culoare decat acela cu care s-a scris initial. Aceste lucrari au fost apoi corectate de catre profesor
si daca a fost posibil notate cu +.
9
Informatiile privind metoda au fost transmise verbal in cadrul unei intalniri.
Au fost scoase in evidenta, ca fiind pozitive, urmatoarele:
- posibilitatea de a face corectari la intrebari si raspunsuri intr-o a doua faza de lucru
- posibilitatea in cadrul acestei lucrari de a imbunatati nota semestriala si in nici un caz de
a o diminua
- elevii au putut evita teme si domenii despre care le-a fost penibil sa scrie
- s-a putut arata ca se stie mai mult decat s-a prezentat in proiect
S-au dovedit a fi dificile urmatoarele:
- sa gasesti intrebari bune la care sa poti si raspunde
- formularea corecta a intrebarilor si raspunsurilor
Pentru profesori a fost interesant sa citeasca urmatoarele:
-in care domenii si teme mai exista neclaritati;
-numarul mare de raspunsuri gresite acolo unde elevii credeau ca au dat raspunsuri corecte.
-intrebari interesante ale elevilor la care ei au gasit raspuns si care nu au prezentat nici un interes
in timpul fazei de proiect.
4. REZULTATUL - METODE SI FOLOSIREA LOR
4.1 O FORMULARE EXACTA NECESITA O EXPLICATIE CLARA
Ce este verificat
Cu ajutorul acestor metode pot fi verificate si adancite cunostintele dobandite. In plus ele solicita
capacitatea de exprimare a elevilor. Ca profesor poti dobandi o privire asupra masurii in care
elevii au inteles procese respectiv concepte.
4.1.1 PE URMELE FAPTEI - JOC DE DETECTIV
Prin aceasta sunt solicitate cunostintele de specialitate si formularea exacta. Cu aceasta metoda
pot fi fixate cunostinele, poate fi aprofundata exprimarea/formularea exacta.
Derulare
Este vorba ca pe baza a trei sau mai putine indicii directe sa fie identificat un concept sau proces.
Pentru aceasta elevii trebuie mai intai sa formuleze exact aceste indicii.
Informatiile referitoare la continut presupun urmatoarele:
10
Toate datele de pe cartonasele de joc trebuie sa fie corecte din punct de vedere al continutului .
Aceasta recomandare este mai greu de indeplinit in cazul enunturilor generale decat in cazul
recomandarilor directe.
Indiciile vor fi de la 1 pana 3 (5) din ce in ce mai precise; aceasta insemna ca mai intai se vor da
date generale apoi din ce in ce mai specifice si in final caracteristice univoce ale conceptului sau
procesului cautat.
Recomandari pentru elevii
- cauta din temele si domeniile date trei concepte
- gaseste pentru conceptual dat trei (cinci) explicatii
- aceste explicatii pentru conceptul dat ar trebui sa fie din ce in ce mai precise de la 1 la 3;
aceasta insemna ca mai intai trebuie date generalitati, apoi explicatii din ce in ce mai
specifice si in final explicatii univoce despre conceptual sau procesul descris
- incepe sa scri cu persoana ‘eu’ : …eu sunt, … eu am grija sa, ca … etc.
- controleaza inca o data exprimarea-daca esti de parere ca totul este corect atunci
- scrie propriile tale definitii pe cartonase nescrise. Foloseste pentru fiecare din cele 3
concepte propriul tau cartonas
Resurse/Volumul de munca
Munca se limiteaza la sensul conceptelor (daca elevii nu sunt lasati sa aleaga singuri).
Variatiuni
- sa se ghiceasca in cadrul grupei: elevii isi prezinta definitiile. Elevii care urmeaza sa
citeasca conceptul trebuie sa cerceteze si corectitudinea stiintifica precum si exactitatea
formularii
- corectarea cu ajutorul unui partener: fiecare elev primeste un concept din domeniile de
studiu respective si scrie 3 explicatii pe o foaie DINA 5. 2 elevi schimba intre ei
cartonasele si fac corectura privind corectitudinea de continut si formulare. In continuare
cad de acord asupra unei formulari comune. Vezi materialul suplimentar.
Daca cartonasele urmeaza a fi folosite pentru joc si in alte clase atunci pot fi folosite cartonase
nescrise. In acest caz verso-ul cartonaselor poate fi completat in legatura cu temele respective.
Piedici:
- informatiile ulterioare ale elevilor arata ca alegerea diferitelor nivele de dificultate
necesita foarte mult timp.
11
Comentariu:
Eu folosesc aceste metode la toate nivelurile scolare. Uneori elevii din nivelurile superioare
zambesc la implementarea acestui joc dar observa mai tarziu la corectare ca jocul ii solicita
destul de mult. 5 definitii ale unui concept sunt dupa parerea mea prea multe. Elevii gasesc
aceasta metoda prea grea in special descierea crescatoare la diferite nivele de dificultate. Si
formularea exacta creeaza probleme. Exemplu in materialul suplimentar.
4.1.2. TABU
Tabu este un concurs in cadrul caruia participantii trebuie sa dezvolte/explice concepte de
specialitate fara a le numi direct. Sarcina participantilor consta in a ghici in tr-un timp dat
conceptele prezentate.
Desfasurarea jocului:
1. Fiecare participant scrie mai intai un termen de specialitate pe un cartonas. Acesta se
poate face in munca de parteneriat sau grupa.
2. Sub acest concept vor fi scrise alte 2 concepte care nu vor fi folosite la definirea primului
concept, ele sunt tabu.
3. Acum cartonasele vor fi stranse de conducatorul jocului iar conceptele cu dublu inteles
vor fi date deoparte
4. In continuare clasa se imparte in grupa A si B
5. Apoi un elev din grupa A (A1) si grupa B (B1) se aseaza impreuna la catedra
6. A1 scrie primele comcepte (dupa 1 minut fac schimb). B1 este atent ca acele concepte
tabu sa nu fie numite. Miscare a mainii sau
7. Zgomotele nu sunt premise
8. Conducatorul jocului noteaza punctele castigate pe tabla si intrerupe jocul dupa fiecare
minut
9. Scopul este ca o grupa sa ghiceasca cat mai multe concepte. Pentru fiecare concept ghicit
grupa primeste un punct
10. Acum ii vine randul elevului B1 iar elevul A1 controleaza conceptele tabu
11. A doua runda va fi continuata de elevii A2 si B2
12. Jocul ia sfarsit cand toate conceptele au fost ghicite
Jocul este foarte potrivit pentru pregatirea unei verificari dupa terminarea unei unitati/modul de
studiu deoarece obliga elevii sa delimiteze exact conceptele pe care urmeaza sa le descrie.
12
Variatiuni:
Profesorii pot scrie ei insisi cartonasele
Resurse/ Volum de munca:
Cartonase de joc cu conceptele care urmeaza a fi explicate si cu conceptele- tabu. Daca
profesorul face cartonasele atunci in clasa e nevoie de timp mai putin dar in acest caz este nevoie
de mai multa munca.
Comentariu:
Un joc in cadrul caruia urmeaza a fi repetate si aprofundate cunostintele si care solicita
capacitatea de exprimare a participantilor.
4.2 RECUNOASTEREA UNOR CORELATII
Ce este verificat?
Prin urmatoarele metode de verificare se poate vedea in ce masura elevii recunosc corelatii si
inteleg procese.
4.2.1 RETEAUA DE CONCEPTE
Elevii primesc cartonase cu diferite concepte referitoare la o tema/ proces pe care apoi trebuie sa
le ordoneze astfel incat intre concepte sa apara o relatie logica.
Instruirea elevului
Este vorba despre recunoasterea unei legaturi logice intre conceptele prezentate
- Priveste cu atentie cartonasele cu concepte
- Inlatura acele concepte care dupa parerea ta nu se potrivesc cu tema
- Pune deoparte acele concepte care dupa parerea ta se refera la tema dar inca nu le poti
ordona corespunzator.
- Ordoneaza cartonasele ramase astfel incat ele sa aiba dupa parerea ta, sens.
Conceptele care pentru tine sunt strans legate aseaza-le alaturat. Nu le aseza prea aproape pentru
ca intre ele sa mai ramana loc.
- Verifica asezarea cartonaselor. Fa schimbari daca crezi ca este necesar.
- Daca esti multumit cu ordonarea facuta fixeaza-le pe hartie
- Priveste inca o data cartonasele pe care le-ai inlaturat mai intai. Nu cumva se potrivesc si
ele? Completeaza-ti harta cu concepte
- Deseneaza linii intre acele concepte care dupa parerea ta au legatura intre ele. In multe
cazuri are sens sa desenezi sageti. pentru a marca directia corelatiei
- Scrie pe liniile de legatura forma in care exista aceasta legatura!
13
Variatiuni:
In plus elevii ar trebui sa motiveze de ce unele cartonase nu pot fi incadrate in reteua de
concepte.
Resurse/Volum de lucru:
Cartonasele cu concepte; plic pentru cartonase, dupa numarul cartonaselor pro elev, o foaie
DINA 4 sau 2 pentru lipit, lipici, (foarfece daca profesorul nu a decupat cartonasele). Iti usureaza
munca daca elevii singuri decupeaza cartonasele.
Piedici:
Unii elevi au nevoie de foarte mult timp pentru decupare. Cartonasele mici se pierd usor, de
aceea trebuie sa existe o rezerva de cartonase. Necesarul de timp este relativ mare.
Comentariu:
Am folosit deja acest fel de a da sarcini elevilor pentru o lucrare la biologie. Elevii nu trebuie sub
nici o forma sa scrie conceptele numai pe o foaie si apoi sa introduca sagetile de legatura! Pentru
a putea proba diferite posibilitati este important ca ele (conceptele) sa poata fi miscate/
translatate.
4.2.2 ORDONAREA CONCEPTELOR
Realizare
Concepte cheie ale materiei de studiu se scriu pe cartonase si se impart unor grupe putin
numeroase. Fiecare grupa aseaza astfel cartonasele incat sa rezulte o corelatie logica. Prin
schema in care sunt asezate cartonasele apare o tema. In continuare rezultatul, adica corelatia
dintre conceptele cheie, trebuie explicata celorlalte grupe cu ajutorul schemei. In cazul unui
examen/recapitulari elevii pot folosi cartonasele cu cuvintele cheie si sa-si construiasca astfel
dialogul/prezentarea pentru examen.
Resurse/Volum de munca
Cartonasele cu conceptele referitoare la tema.
Comentariu
Cu aceasta metoda se poate nu numai verifica in ce masura pot fi recunoscute corelatiile ci si
exersarea muncii de colaborare in cadrul unei grupe.
14
4.2.3 “SALATA” DE PRINCIPII
Realizare
Profesorul scrie elemnete ale tezei pe o fisa de lucru. Elevii asambleaza aceste elemnete de
puzzle astfel incat sa apara tezele corespunzatoare. Tezele finalizate vor fi prezentate in plen iar
in cazul unor diferente vor fi discutate.
Cu ajutorul informatiilor alaturate tezele vor fi verificate si sustinute/argumentate. Dupa
terminarea prelucrarii vor fi prezentate rezultatele.
Variatiante
Elementele tezelor vor fi asamblate (puzzle) in grupe stranse in jurul unei mese.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
4.2.4 O SEDINTA CATASTROFALA
Elevilor li se va ridica o problema fictiva. Pentru rezolvarea problemei trebuie folosite
cunostiintele de specilaitate ale unui obiect de studiu. Aceasta metoda poate fi folsita la nivelul
superior pentru cele mai diferite probleme de stiinte ale naturii.
Ce se verifica
Folosirea cunostintelor.
Realizare
Elevii primesc o sarcina pe care o pot rezolva prin munca in grup. Munca poate sa se desfasoare
pe parcursul mai multor ore de curs. Internetul si literatura de specialitate pot fi folosite
facultativ.
Resurse/Volum de munca
Pregatirea domeniilor din care sunt luate temele. Introducerea regulilor pentru moderator.
Variatiuni
-Pregatirea unei initiative a cetatenilor in cadrul unei discutii deschise in legatura cu un pericol
fictiv.
Conceperea unui articol tendentios a unui grup de interese pentru manipularea unei majoritati
neinformate etc.
15
Piedici
-In calse mari este dificil sa integrezi toti elevii intr-o “situatie de criza”. Atunci pot fi oferite
discutiile deschise cu participarea publicului. Atat pentru sedinta de criza cat si pentru discutia
deschisa este necesar un moderator.
Comentariu
Profesorul poate observa grupele, sa dea ajutor, sa puna intrebari si pe baza urmaririi cu atentie a
discutiilor si a rezultatelor sa faca aprecieri asupra capacitatii elevilor de a se confrunta cu o
problema complexa, precum si sa foloseasca cunostinte din obiectele studiate.
Exemplu in meterialul suplimentar ⇒
4.2.5 CARTONASE PENTRU RECAPITULARE
Ce se va verifica
Intelegerea si interferarea materialului studiat.
Realizare
Profesorul va imparti grupelor mici sau perechilor de elevi cartonase cu intrebari pregatite
anterior. Pot fi si foi A4 pe care elevii le vor rupe sau taia in fasii. Un elev trage un cartonas si
pune intrebarea de pe cartonas unui alt elev din grupa sa. In acest fel elevii se verifica unul pe
celalalt cu ajutorul intrebarilor. Intrebarile nu sunt pentru invatarea pe de rost ci pentru
intelegerea si interferarea materialului de studiu.
Resurse/Volum de munca
Formularea intrebarilor si scrierea lor pe cartonase DIN A4.
Variatiuni
Fiecare grupa preda raspunsurile in scris.
Comentariu
Elevii nu se vor fixa/concentra foarte tare asupra conceptelor de specialitate. In funcite de
intrebari aceasta forma de verificare/recapitulare va implica “lumea” copiilor. Exemplu in
materialul suplimentar.
16
4.3 ” SA PUNEM INTREBARI”
4.3.1 BIO? LOGIC! VERIFICAREA CUNOSTINTELOR ELEVILOR FARA A LE
INDUCE TEAMA
Fundamental se pleaca de la faptul ca a te masura cu altii nu implica nimic negativ, ci este
incarcat pozitiv. Acest principiu ar trebui sa-si castige un loc si valabilitate si in scoala. Aceasta
se poate face atunci cand verificarea rezultatelor nu este legata de teama. O metoda potrivita in
mod deosebit nivelului inferior pentru verificarea rezultatelor in invatarea biologiei.
Ce se verifica
Nivelul de cunoastere actual/la un moment dat al fiecarui elev.
Realizare
Fara a fi preveniti elevii sunt solicitati sa scie pe o foaie de hartie zece randuri numerotate de la 1
la 10. Profesorul pune intrebari, care de cele mai multe ori necesita un raspuns dat printr-un
singur cuvant sau un numar. Elevii isi scriu raspunsurile iar apoi schimba foile. (Exista
posibilitatea: cu vecinii, cu elevii din randul urmator). Pentru verificarea raspunsurilor se pun
inca o data intrebarile la care apoi se raspunde oral benevol. Se inlatura neclaritati iar elevii
elimina raspunsurile gresite. Apoi sunt returnate foile.
Resurse/Volum de munca
Aceasta verificare necesita un minimum de timp si poate in acest fel sa fie implementat in ora de
curs fara nici o problema. Sunt suficiente ca material de lucru hartie si creion.
Comentariu
Scopul acestei verificari scrise cu ajutorul colegilor este transmiterea fiecarui elev o imagine
obiectiva, critica a nivelului actual/real al cunostintelor sale. Iar apoi sa-I puna in situatia sa
suporte responsabil consecintele corespunzatoare. Nu exista note. Pot fi notate numele
invingatorilor, adica a celor care au raspuns correct la cel putin 8 intrebari si care s-au plasat in
acest fel pe locurile de frunte.
4.3.2 EVALUAREA INTREBARILOR IN LOC DE CORECTAREA RASPUNSURILOR
Pentru predarea la obiectele stiiintelor naturii este important ca elevii sa poata da raspunsuri
precise la intrebari referitoare la cunostintele lor. In acest caz insa se acorda prea putin timp
17
pentru intelegerea conceptelor stiintelor naturii. O posibilitate de a solicita aceasta capacitate de
intelegere consta in structurarea predarii, a materialelor didactice si a verificarii in asa fel incat
pe primul plan sa stea capacitatea, deprinderea de a pune intrebari corecte.
Ce se verifica
O intelegere profunda a conceptelor stiintelor naturii
Realizare
Desfasurare posibila:
1.Predarea se concentreaza asupra unui concept al stiintelor naturii (echilibru biologic, circuitul
materiei …). Conceptul trebuie astfel formulat incat sa fie inteles. Aceasta formulare trebuie sa
fie vizibala pentru toti pe parcursul intregii faze de lucru din clasa. (Se agata in fata clasei pe
perete).
2.In prima faza de lucru elevii vor lucra la intrebarile referitoare la tema. Vor fi alese intrebarile
relevante pentru concept. In acest timp elevii trebuie sa gaseasca raspunsurile. Aceste raspunsuri
nu trebuie sa fie neaparat corecte dar trebuie sa-I ajute sa inteleaga conceptul si problemele
legate de acesta.
4.In urmatoarea faza conceptul va fi privit in ansamblu/ca un tot si se vor formula noi intrebari.
5.Asamblarea testului: Profesorul va realiza un test din toate intrebarile colectate in diferitele
faze de lucru. In cadrul acestui test nu este vorba de a gasi raspunsuri ci de a-I determina pe elevi
sa formuleze intrebari care, dupa parerea lor, sa se refere direct la concept. Profesorul imparte
intrebarile colectate in doua categorii:
-Intrebari care se refera strict la concept
-Intrebari care nu se refera la concept.
Sunt inlaturate intrebarile care nu se incadreaza aici.Din fiecare categorie profesorul alege un
numar egal, intrebari cu un continut corespunzator (in total intre 10 si 30) si le scrie apoi pe o
foaie.
6. Evaluarea testului: evaluarea testului se face pe baza ordinii intrebarilor stabilite anterior.
Numarul de puncte realizat de elevi rezulta din numarul de corespondente cu ordinea stabilita pe
care a propus-o profesorul. Elevii pot sa citeasca de pe imaginile prezente si alaturate temei
corelatiile de masa si curenti de energie precum si rolul organismelor in circuitul materiei.
Aceste informatii le pot apoi folosi pentru evaluarea intrebarilor.
Recomandari pentru elevi:
1. Citeste cu atentie conceptul. Citeste inca o data in cazul in care nu esti sigur la un anumit
punct al testului.
2. Citeste lista intrebarilor in intregime fara a le evalua.
18
3. Citeste apoi lista inca o data si marcheaza cu un + acele 5 intrebari care dupa parerea ta se
refera cel mai clar si univoc la concept. Gandeste-te cu atentie la fiecare intrebare si
alatur-o conceptului inainte de a o marca cu un +
4. Ia-o apoi de la inceput si marcheaza alte 5 intrebari care dupa parerea ta se refera si ele
clar si univoc la concept. Repeta acest pas pana ai un total de 15 intrebari marcate cu un +
7. Marcheaza la urma restul de 15 intrebari cu un -. Deci, dupa parerea ta aceste intrebari
nu se refera clar si univoc la concept
Resurse/Volum de munca
Colectarea respectiv realizarea de imagini si legende/ grafice care se potrivesc conceptului;
colectarea intrebarilor, alegerea intrebarilor.
Variatiuni:
Sarcina poate fi variata din punct de vedere al imaginilor si continutului verbal astfel- textul
legat de concept si imaginea, numai imaginea cu sau fara legenda sau numai text- astfel incat
la evaluarea intrebarilor sa fie activate procese de gandire si abstractizare.
Piedici:
Alegerea/ ordonarea intrebarilor nu este intotdeauna usoara. Ajutorul colegilor poate se duca
la o crestere a obiectivitatii.
Comentariu:
Aceasta forma de control a efortului de invatare presupune ca in cadrul procesului de invatare
anterior, in sens stiintific, sa se fi practicat punerea de intrebari si sa se faca deosebirea dintre
intrebari importante si intrebari mai putin importante. Din acest motiv se recomanda ca la
prima folosire a acestui procedeu, sa se reflecteze si sa se argumenteze impreuna cu elevii
asupra evaluarii intrebarilor. De exemplu intrebarile care se refera la ecosistem si la
echilibrul biologic se refera numai indirect la circuitul materiei (care este schimbat in fiecare
caz) in timp ce intrebarile despre fluxul energiei se refera nemijlocit la intelegerea
functionarii circuitului materiei. Felul in care plantele iau substante este mai putin important
pentru concept decat intrebarea care substante sunt luate si eliminate. Desigur nu va exista
pentru toate intrebarile o ordonare/ierarhizare univoca suta la suta. In consecinta este
important ca si participantii la test sa-si exprime criteriile stabilite de ei si in acelasi timp sa
poata argumenta. Discutia care are loc cu aceasta ocazie despre continutul conceptelor poate
fi un succes al predarii.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
19
4.3.3 REALIZAREA CU FORTE PROPRII A UNUI TEST DE CATRE ELEVI
Elevii pot sa-si dovedeasca cunostintele atunci cand formuleaza intrebari pentru un test
pentru o anumita tema sau domeniu de studiu la care apoi sa raspunda.
Ce se verifica
Cunostintele de specialitate, in ce masura anumite teme au fost intelese.
Realizare
Elevii formuleaza propriile intrebari pentru un anumit domeniu de studiu. Este important ca
intrebarile sa fie din punct de vedere calitativ si din punct de vedere al continutului corecte.
Pentru aceasta trebuie clarificat de la inceput ce sunt intrebarile de calitate. Intrebarile la care
se raspunde doar prin da sau nu, printr-un numar sau un termen de specialitate nu sunt
intrebari de calitate.
Variatiunea 1
Elevii au posibilitatea sa parcurga acasa inca o data temele respective. Intr-o unitate de
invatare sunt formulate intrebari la care se si raspunde. Profesorul colecteaza foile. Pagina 18
In urmatoarea unitate de invatare elevii primesc iarasi foile avand acum posibilitatea sa
corecteze intrebarile si raspunsurile. Corectarea se face cu o alta culoare. Munca de corectare
poate fi facuta la formulari si la raspunsuri.
Variatiunea 2
Elevii sunt rugati sa scrie intrebarile lor de test pe doua foi. Pe foaia A vor scrie intrebarile
din domeniile in care se simt siguri iar pe foaia B intrebarile din domeniile in care nu sunt
atat de siguri, intrebari care le-au creat probleme. In continuare se poate lucra variatiunea 1.
Resurse/ Volum de munca:
Nu este necesara munca de pregatire. Corectarea insa necesita mult mai mult timp decat un
test normal.
Piedici:
Elevii care nu pot sa se exprime lingvistic bine intampina la inceput greutati in cadrul acestei
metode.
20
Comentariu:
Este de ajutor sa se lucreze cu anumite date prezentate anterior. De exemplu: testul trebuie sa
cuprinda o schita; trebuie sa existe cel putin un anumit numar de intrebari independente una
de alta, etc. Aceasta forma de verificare raspunde nevoilor multor elevi. Datorita faptului ca
ei insisi pun intrebarile este eliminat stresul.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
4.3.4. FORMULAREA DE INTREBARI LA UN TEXT
Ce se verifica?
Intelegerea textului, capacitatea de a construi intrebari.
Realizare
Toti elevii primesc un text pe care trebuie sa-l citeasca. Ei formuleaza singuri/ cate 2/ in
grupa intrebari la text. Aceste intrebari sunt citite si corectate de catre elevi intre ei.
Concurs: clasa este impartita in 2 grupe A, B.
Resurse/Volum de munca:
Alegerea textelor respective eventual realizarea de copii.
Variatiuni:
Inceperea unui concurs: clasa este impartita in 2grupe
Se respecta urmatoarele reguli: o intrebare corecta aduce grupei 1 punct, un raspuns corect
aduce 1 punct, recunoasterea unei greseli aduce 1 punct, repetarea unei intrebari scade 1
punct. Profesorul face o lista pe tabla iar castigator este cel care are mai multe puncte.
Comentariu
Deoarece si recunoasterea greselilor aduce puncte, este activata mai mult atentia.
4.3.5 INTREBARI
Aceste intrebari sunt: Cine? De ce? Cand? Unde? Cum? Cu ce? Cu cine? Pentru ce?
Aceste intrebari ofera o buna posibilitate de a ordona si reda materia unui subiect de studiu.
Ce se verifica:
In ce masura a fost inteles materia studiata.
21
Realizare
Elevii diseca materia studiata punand intrebari potrivite referitoare la materia studiata. La
aceste intrebari se poate raspunde in scris sau pot fi transmise unui partener.
Resurse/Volum de munca:
nici una/unul.
Comentariu
De mare ajutor pentru copiii care au intampinat greutati in redarea materiei studiate.
4.3.6 INTREBARILE AHA
Realizare
Elevii colecteaza intrebari deschise referitoare la materia studiata si le pun intr-o cutie. Apoi
cineva extrage cate o intrebare iar alt elev incearca sa raspunda la acestea (Cu sau fara ajutor
din partea elevilor sau a profesorului). In acest fel toate intrebarile vor fi
“prelucrate/disecate”.
Resurse/Volum de munca
O cutie de incaltaminte. Pentru varianta este necesar lipici si hartie de ambalat.
Variante
Gruparea intrebnarilor. Intrebarile extrase vor fi grupate mai intai pe teme. Apoi sunt lipite
iar apoi se raspunde la ele (Metoda cu moderator).
Comentariu
Elevii au posibilitatea ca fara stress sa inlature neclaritati referitoare la materia studiata.
Profesorul isi poate face o privire de ansamblu asupra “domeniilor/segmentelor cu prebleme”
ale materiei studiate.
4.4 SA LUCRAM CU DESENE
4.4.1 UN ANIMAL FANTASTIC
Ce este verificat
Capacitatea de a utiliza cele invatate.
22
Realizare
Exemplu: Dupa discutia despre artropode (animale articulate) elevii primesc sarcina de a
desena un animal articulat fantastic.
-Animalul trebuie desenat
-Trebuie descris habitatul animalului fantastic ceea ce include structura corpului precum si
fiziologia sa in corelatie cu habitatul sau, posibilitatile de hrana si eventual dusmanii
respectiv concurentii. Totul trebuie sa demonstreze posibilitatea unei populatii(a animaleleor)
stabile.
-Se va lua in considerare reproducere lor precum si eventualul comportament social.
-Animalul va primi un nume latin si unul german.
Se poate anexa un articol de ziar despre descoperirea unei noi specii.
-La evaluare joaca un rol important nu numai originalitatea ci si corectitudinea descrierii de
specialitate a eventualelor sisteme de organe. Devieri care pot fi concepute numai din punct
de vedere evolutionar pot fi prezentate.
Munca poate acoperi 4 ore de curs. Internetul si literature de specialitate pot fi de ajutor
(facultativ).
Resurse/Volum de munca
Introducere pe internet dar nu este neaparat necesar. Daca profesorul introduce pe internet
rezultatele mai este nevoie de un timp suplimentar.
Variatiuni
Metoda poate fi fragmentata, adica numai desene sau respectiv numai descriere. Poate fi
folosita si cu elevii de nivel superior pentru descrierea unor finite noi, caz in care pe primul
loc va sta fiziologia. In loc de artropode pot fi luate ca model alte organisme care sa
foloseasca pentru dezvoltarea creativitatii. In clasele mai mari sunt potrivite bacteriile sau
unicelularele.
Comentariu
Profesorul poate sa observe grupa, poate sa dea ajutor, sa puna intrebari si pe baza a ceea ce
observa poate evalua capacitataea elevilor de a rezolva o problema complexa. Rezultatele
pot sa apara in website-ul clasei. Elevii vor vedea in aceasta apreciere deosebita a muncii lor.
23
4.4.2 IMAGINI DIN MINTE
Ce se verifica
Masura in care a fost inteleasa materia unui anumit obiect de studiu.
Realizare
Se va cere elevilor sa deseneze o imagine la o tema data sau sa completeze un desen deja
existent. Trebuie sa se spuna foarte clar ca profesorul nu se asteapta la desene perfecte.
Pentru efectuarea desenului se va da un anumit timp. Apoi desenele pot fi ordonate dupa
anumite criterii, pot fi expuse in clasa si pot fi folosite ca baza pentru alte discutii in clasa.
Resurse/Volum de munca
Resursele se refera la hartia necesara respectiv la copiile desenelor.
Variatiuni
Desenele pot fi facute la inceputul sau la sfarsitul unitatii de invatare (capitol) propus. In
acest fel elevii au posibilitatea sa observe evolutia/schimbarile in continutul imaginilor lor pe
parcursul studiului temei respective.
Comentariu
Dupa parerea lui Gropengiesser atentia acordata unor imagini schimbate este primul pas spre
un proces de invatare constient.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
4.4.3 REALIZAREA UNUI DESEN IN ECHIPA
Elevii primesc o sarcina care trebuie indeplinita intai individual iar apoi aceasta trebuie
optimizata in grupe de cate 2 sau de cate 3.
Ce este verificat
Capacitatea de a utiliza cele invatate, capacitatea de a lucra in echipa pentru optimizarea unui
produs.
Realizare
Exemplu: Paianjenii. Dupa introducerea in domeniul paianjenilor elevii primesc sarcina de a
desena din memorie un paianjen. Pentru inceput nu este permisa solicitarea vreunui ajutor:
carte sau coleg.
24
-Se explica elevilor ca nu este vorba despre frumusetea panzei de paianjen ci despre
reconstructia cat mai detailata a unui paianjen. Animalul poate fi desenat din mai multe
perspective.
-Dupa 15-20 de minute elevii schimba intre ei desenele. Acum se va incerca optimizarea
desenelor, modificarile insa nu pot fi facute decat cu aprobarea autorului. Acum se faciliteaza
discutia dintre elevi, discutii care sunt chiar necesare.
-Animalele pot apoi primi un nume, oricare, chiar si unul fantastic.
-Elevii vor stabili criterii de punctare (Desenele sunt inca schimbate). Acestea pot fi: cate 1
punct pentru 8 picioare, articulatiile picioarelor, “ghiare”, par, desenarea spatelui (din spate),
6 sau 8 ochi, celicere, pedipalpe (daca este articulat-punct in plus), pozitia partilor articulate
etc. Elevii care realizeaza mai mult 2/3 din punctele posibile vor primi la evaluarea
competentei de colaborare puncte in plus. Trebuie apreciata in mod deosebita o buna
colaborare in echipa.
-In incheiere elevii pot folosi manualele si sa copieze un paianjen cat mai exact. In acest fel
cele studiate vor fi fixate inca o data.
Resurse/Volum de munca
Carti de specialitate corespunzatoare.
Comentariu
Profesorul poate observa atitudinea fata de munca precum si munca din grupe, poate acorda
ajutor, poate pune intrebari iar pe baza desenelor sa faca evaluarea cunostintelor elevilor.
4.5 JOCURI DIDACTICE.
4.5.1 JOCUL DE INVATARE TRIMINO
Ce se verifica
Cunostintele de specialitate.
Realizare
Trimino este un puzzle compus din 9 pietre de constructie egale. Pe toate cele trei laturi ale
triunghiurilor se vor scrie concepte. Pe spatele puzzle-lui se va lipi o imagine/o schita. Apoi
vor fi decupate toate triunghiurile.
25
Recomandari pentru elevi
a.Citeste cu atentie si integral recomandarile de lucru inainte de a incepe.
-Aseaza puzzle-ul!Cele 9 triunghiuri formeaza impreuna un triunghi mare. Cu exceptia
conceptelor de la margine, toate au un concept partener. De ex. “Zecke (capusa)” si
Holzbock (capra de taiat lemne)” vor sta pe laturi opuse.
-Control: Intoarce puzzle-ul cu ajutorul unei carti. In cazul rezolvarii corecte apare o
imagine.
-Intoarce puzzle-ul inca o data. In cazul unei rezolvari corecte poti continua asa cum este
descris mai jos. Daca s-au strecurat greseli trebuie sa faci corectarile necesare.
-Scrie conceptele-partener in caiet.
b.Explicarea conceptelor
Explica toate conceptele in propozitii. Atentie la o buna formulare.
Resurse/Volum de munca
Ca exemplu poate fi folosit un triunghi desenat pe care s-au scris de mana conceptele. Mai
frumoase sunt acelea realizate cu ajutorul lui Microsoft Publisher. Concepte simple pot fi
schimbate rapid dupa nevoie.
Trimino-urile ar trebui facute din hartie colorata. Altminteri profesorului ii este greu sa
ordoneze cartonasele schimbate intre elevi. Pastrarea puzzle-urilor in saculeti cu inchidere tip
klipp economiseste timp si effort.
Variatiuni
-Elevii au posibilitatea sa faca imaginea fara a lua in seama conceptele partener. Explicatiile
trebuie totusi sa le scrie.
-O alta posibilitate este ca elevii sa faca ei insisi un puzzle la sfarsitul unei teme
studiate.Puzzle-urile vor fi apoi schimbate intre ei si afisate.
Piedici
Plastifierea/pe folii prelungeste viata elementelor de puzzle, dar ele devin alunecoase si sunt
mai greu de folosit. Trebuie sa li se explice clar elevilor cum sa realizeze puzzle-ul, cum sa
intoarca trimino-ul pentru a face verificarea.
Comentariu
Trimino-ul poate fi construit foarte usor intr-un punct de lucru. Asezarea pieselor de puzzle
sunt o alternativa binevenita pentru elevi la activitatea de scriere.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
26
4.5.2 SA FACEM SINGURI UN JOC PE O SCANDURA
Ce se verifica
Cunostintele de specialitate, capacitatea de a coopera intr-o grupa.
Realizare
Elevii formuleaza in cadrul grupelor atat intrebari cat si raspunsurile la intrebari. Regulile
sunt simple si pot fi aplicate la toate obiectele de studiu.
Recomandari/Cerinte pentru elevi:
1.Formulati intrebari si raspunsuri despre animale, sanatate, mediu si plante.
2.Scrieti pe dosul cartonaselor intrebarile(despre animale pe cartonase albastre, despre plante
pe cartonase verzi iar despre sanatate/mediu pe cartonase rosii). In interiorul cartonaselor
indoite se va scrie raspunsul.
3.Marcati scandura cu multe puncte albastre, verzi si rosii dar cu putine puncte albe sau
negre. Punctele sunt campuri de joaca.
4.Schimbati intrebarile cu alte grupe!
5.Regulile jocului
Daca dupa ce arunci zarul vei atinge un punct albastru vei extrage un cartonas albastru, daca
vei atinge un punct rosu vei extrage un cartonas rosu, daca vei atinge un punct verde vei
extrage un cartonas verde. Daca poti raspunde la intrebare vei arunca de atatea ori si vei
raspunde pana cand nu vei sti raspunsul la o intrebare. Daca nu poate raspunde la intrebare
elevul va continua urmatorul jucator. Daca atingi punctele galbene inseamna “sa facem o
mica pauza”, daca atingi punctele negre inseamna “inapoi la start”. Pentru fiecare runda se
acorda 1 punct.
Resurse/Volum de munca
Daca elevii insisi fac jocul volumul de munca este minim. Procurarea de cartoane, puncte
colorate pentru a fi lipite, zar si figuri de joc.
Piedici
In timpul orelor de curs profesorul abia reuseste sa verifice corectitudinea tuturor intrebarilor
si raspunsurilor.
Comentariu
Aceste jocuri sunt foarte potrivite ca punct de lucru, ca incheiere dupa studierea unei teme
sau la sfarsitul semestrului.
27
4.5.3 UN JOC FOARTE SOLICITANT “BIO-TOUR”
Principiul intrebarilor sub forma unui joc sunt binevenite in cadrul procesului de invatare
respectiv pentru pregatirea unui examen. La cautarea de intrebari si raspunsuri materia de
studiu este repetata. Se exerseaza formularea de intrebari si raspunsuri precum si folosirea
termenilor de specialitate legate de corelatii biologice. Acum elevii vor recunoaste cat de
greu este sa formulezi cu precizie intrebari.
BIO-Tour este un joc cu scandura/carton pentru 2-6 jucatori. Scopul jocului este ca prin
raspunsurile la diferite intrebari sa ajunga in BIO-TOP. Pentru raspunsurile corecte fiecare
elev primeste fragmentul unei chei cu ajutorul careia poate sa ajunga la “BIOSAFE” pentru
ca in acest fel sa nu mai trebuiasca sa dea un test final. Jocul contine diferite componente
care fac desfasurarea jocului mai incitanta: de ex. Poti sa-l ataci pe un concurrent si sa-I iei
fragmente iar prin BIOHAZARD poti sa-i transferi mai multe intrebari concurentului. In plus
elemntul intamplare “BIO-GENOM” poate elimina concurentul pentru o runda.
Ce este verificat?
Cunostinte de specialitate, exprimare verbala in termeni de specialitate.
Realizare.
Pregatirea jocului
1.Inainte de inceperea jocului: elevii pregatesc fiecare aproximativ 15 cartonase cu intrebari
si raspunsuri pro tema .
2.In plus pentru fiecare jucator se taie o cheie din hartie in atatea fragmente cate teme exista.
3.Fiecare fragment de cheie se inscriptioneaza cu o prescurtare pentru fiecare domeniu al
temei- de ex. “ev” pentru evolutie.
4.In continuare sunt necesare 13 cartonase de hartie in marimea campurilor diferite de joc din
care 12 vor fi inscriptionate cu prescurtari pentru cate un domeniu al temei. In continuare mai
este necesar un cub de joc “BIO-HAZARD”. Nr cartonaselor cu aceeasi prescurtare trebuie
sa fie aprox.egal. Pe al 13-lea cartonas se scrie “BIO-GENOM”.
Inceputul jocului:
1.La inceput fiecare jucator allege o figura pe care o aseaza pe “BIO-PORT” (Start).
2.Toate cartonasele vor fi asezate pe campul de joc, acoperite si ascunse/cu fata in jos pe
zonele gri.
3.Cartonasele cu intrebari vor fi sortate pe domeniu de activitate si vor fi asezate teanc.
28
4.Figura de joc “BIO-HAZARD” va fi asezata pe zona Start. Cel mai mic jucator incepe sa
arunce zarul.
Desfasurarea jocului:
In functie de numar figura de joc este deplasata intr-o anumita directie. Daca jucatorul are 6
poate sa mai arunce o data zarul. Atunci cand ajunge intr-o zona cu un cartonas el trebuie sa
raspunda la o intrebare din domeniul tematic respectiv. In cazul in care raspunde gresit
jucatorul ramane pe vechea pozitie si va arunca zarul in runda urmatoare. Daca raspunsul
este corect figura de joc va fi asezata in zona “”BIO-THEK”. In urmatoarea runda jucatorul
primeste automat o alta intrebare la aceeasi tema. Daca raspunde corect si la aceasta intrebare
el va primi un fragment de cheie cu prescurtarea corespunzatoare si continua jocul de la
“BIO-THEK”. In cazul in care raspunsul este gresit el va primi in runda urmatoare alte
intrebari pana cand va da un raspouns corect.
Situatii speciale:
Daca un jucator ajunge intr-o zona in care deja se gaseste o figura de joc, el poate sa-l
“atace” pe jucatorul respectiv. El ii sugereaza ce fragment de cheie al “adversarului” ar dori
sa obtina. Pentru a incepe “atacul”, el trebuie sa raspunda la o intrebare din acest domeniu al
temei. Cel atacat poate sa incerce o “aparare” raspunzand la o intrebare din acelasi domeniu
al temei. In cazul in care raspunde corect el are permisiunea sa pastreze fragmentul de cheie.
In caz contrar trebuie sa-l cedeze “atacatorului”. Si cu ajutorul figurii speciale “BIO-
HAZARD” este posibil un asemenea atac asupra unui jucator. “BIO-HAZARD” poate fi
activat asfel:
1.Jucatorul are de 2 ori consecutive “sase”
2.Un jucator ajunge pe campul de joc cu figura “BIO-HAZARD”.
3.Un jucator da peste un cartonas dintr-un domeniu al temei de la care deja poseda un
fragment de cheie. El raspunde la o alta intrebare la aceasta teme si in cazul unui raspuns
corect are voie sa foloseasca “BIO-HAZARD”. Cel care a activat “BIO-HAZARD” il aseaza
pe un camp care deja este ocupat de un alt jucator. Prin aceasta are loc un “atac” dupa
regulile descrise. Daca raspunsul “victimei” este gresit el trebuie sa returneze un fragment de
cheie.
Daca un jucator ajunge pe campul de joc cu cartonasul “BIO-GENOM” atunci el trebuie sa
raspunda la o intrebare din domeniul temei ales intamplator. Daca raspunsul este gresit, el
trebuie sa se intoarca la “BIO-PORT” si sa stea un joc. In cazul unui raspuns corect el poate
sa trimita un alt jucator la start.
29
Sfarsitul jocului:
daca un jucator are toate fragmentele cheii, el a terminat jocul si trece in zona “BIO-SAFE”.
Acolo el primeste ca test final o ultima intrebare din fiecare domeniu al temei, intrebari din
care trebuie sa raspunda un anumit numar corect (nr. de intrebari stabilite anterior), pentru a
ajunge la “BIO-TOP”. Daca nu reuseste aceasta, el trebuie sa paraseasca zona “BIO-SAFE”
si sa arunce din nou cu zarul in runda urmatoare.
Resurse/ Volum de lucru:
Necesita foarte mult timp
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
4.6 DIVERSE:
4.6.1 TINE UN DISCURS DE 1-2 MINUTE
Ce este verificat?
In acest caz este vorba despre elevii care trebuie sa discute in grupe mici pe o anumita tema.
Competenta stiintifica este importanta dar nu pe primul plan.
Realizare
- Elevii formuleaza individual/cate 2/ in grupe cat mai multe intrebari la o anumita tema si
scriu fiecare intrebare pe o fisa. Intrebarile se pun in diferite plicuri. Nr. plicurilor este in
functie de nr. grupelor ce urmeaza sa se formeze in urmatoarea ora de curs.
- In urmatoarea ora se formeaza grupe de cate 4, fiecare grupa primeste cate un plic cu
intrebarile. Intrebarile se aseaza pe dos pe masa. Un elev trage o intrebare si vorbeste
despre tema 1-2 minute.
Reguli de joc:
Auditoriul nu are voie sa intrerupa, ei noteaza neclaritatile si greselile. Dupa terminarea
“referatului/prezentarii”, ei fac observatii. Vor fi clarificate neclaritatile. Cel care cronometreaza
trebuie sa fie atent sa nu se depaseasca timpul.
Resurse/ Volum de lucru:
Fise mici, plicuri.
30
Piedici:
Atunci cand in mai multe grupe se vorbeste in acelasi timp zgomotul poate fi prea mare. Un elev
poate prelua functia de “reglator de volum sunel”. El va avea grija ca de fiecare data sa
vorbeasca o singura persoana. Profesorul nu poate corecta toate greselile. Comentariu:
Fiecare elev care nu vorbeste cu placere in grupe mari se desfasoara in acest caz mai usor. Prin
discutiile simultane toti sunt pusi in situatia de a vorbi. Profesorul poate observa pe fiecare elev
in parte.
4.6.2 O VERIFICARE PREDICTIVA
Este pregatit si prezentat un experiment potrivit pentru materia respectiva. Inainte de realizarea
experimentului elevii sunt solicitati sa prezinte dinainte rezultatele.
Ce este verificat?
Realizare
-Este prezentat un experiment. In acest caz trebuie sa se dea mare atentie pregatirii preliminare
generale a experimentului.
-Dupa stabilirea regulilor experimentului, in fata acestora se aseaza un paravan.
-Este aratata o folie cu strustura experimentului
-Elevii sunt rugati sa noteze observatiile presupuse/probabile pe fisa lor de lucru si sa
argumenteze presupunerile lor.
-Dupa circa 15 minute este indepartat paravanul iar elevii vor formula observatiile propriu-zise.
Dupa aceea compara in mod critic presupunerile lor cu observatiile propriu-zise/ reale.
Resurse/ Volum de lucru:
Structurarea experimentului, folie, fisa de lucru
Comentariu:
Aceasta forma de examinare a cunostintelor precum si folosirea ei este neobisnuita si relativ
solicitanta. Elevii sunt solicitati sa scrie propriile idei si sa le argumenteze.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
31
4.6.3 FOLOSIREA LEGILOR FIZICII
Ce este verificat?
In ce masura pot elevii sa foloseasca cu mijloace simple legile fizicii care au fost invatate
teoretic.
Realizare:
se vor da sarcini care pot fi rezolvate in cladirea scolii
Exemplu: paralelogramul de forte
Principiul fizic va fi prelucrat teoretic si cu exemple in sala de clasa.
-Sub indrumarea profesorilor elevii vor face miscari care vor reprezenta/ imita lungimea si
directia a doua forte. Pentru aceasta ei vor face din acelasi punct mai multi pasi in directii
diferite. Punctele tinta vor fi marcate, apoi un elev porneste din punctual tinta al partenerului si
repeta pasii pastrand directia stabilita. Cele 4 puncte descoperite astfel (punct de pornire, tinta 1,
tinta 2 si tinta 3 – ultima sarcina) vor reda un parallelogram.
-Pozitia punctelor va fi desenata pentru elevi pe tabla din perpectiva pasarii/ de sus.
-Apoi grupele de 3-4 elevi vor primi sarcina sa prezinte propriile paralelograme pe hol sau afara
iar apoi sa prezine grafic rezultatele. In final rezultatele pot fi prezentate scurt in clasa.
Alte exemple:
Diagrama spatiu-timp:
a merge, a masura si a nota. In continuare diagramele pot fi prezentate in Excel
Reconstituirea la scara a distantelor din sistemul solar:
elevii sunt planetele si soarele si trebuie sa redea cu ajutorul distantelor cunoscute distantele la
scara mica.
Resurse/ Volum de munca
-
Piedici:
In cazul unor clase galagioase in cladirea scolii poate fi mult zgomot. Ca profesor nu poti avea
toti elevii in campul vizual.
Comentariu:
Foarte iubit in clasele de varsta mica.
32
4.6.4 OBLIGATORIU SI OPTIONAL LA LUCRARI SCOLARE (MATEMATICA)
Se face diferenta intre reproducere si creativitate la lucrarile scolare si la evaluarea lor. Daca
lucrarea reprezinta pentru elev un proces de invatare si ii da posibilitatea sa prezinte noi idei,
respectiv corelatii si sa le exprime si in scris, mi se pare important sa diferentiez aceste lucrari de
cele care reprezinta numai o munca de reproducere a cunostintelor dibandite. Aceasta este
prevazuta si de reglementarea privind evaluarea muncii elevilor. Acest lucru este valabil pentru
orice obiect de studiu chiar daca experienta si aplicatia mea se refera numai la matematica.
Realizare:
Fiecare exemplu se imparte in 2 parti A si B. a se refera la generalitati, b la lucruri speciale.
.Partile A se limiteaza la algoritmi cunoscuti (schema F, exemple de exercitii cu alte nr) si nu
sunt nici o surpriza pentru elevi deoarece acestia au fost informati asupra materiei care urmeaza a
fi evaluata prin lucrare. Partile B solicita gandire independenta, corelarea unor structuri
cunoscute, cunoasterea terminologiei de specialitate, cunoasterea istoriei matematicii , impunerea
unor dovezi, matematica generala (cu variabile formale in loc de cifre concrete), realizarea unor
exemple proprii sau a unor cai de rezolvare alternative. Cand partea B este un calcul acesta poate
fi construit pe rezultatele partii A sau poate sa porneasca de la aceleasi obiecte date sau sa fie
legat de partea A numai tematic.
Resurse/Volum de lucru:
Elevii primesc cu aproximativ o saptamana inaintea lucrarii, lucrarile mele vechi la tema
respectiva impreuna cu rezolvarile (daca este necesar sau posibil). Prin aceasta ei au exemple de
exercitii pentru partile A si isi pot da seama de posibilele intrebari B. Cel putin o parte a acestor
vechi intrebari B le discutam apoi in orele ramase pana la lucrare, fapt care le permite multora o
aprofundare a materiei. Volumul de munca pentru profesor pentru conceperea unei asemenea
lucrari nu este mai mare decat acela din sistemul de puncte cand exemplele sunt create de
profesor si nu luate pur si simplu dintr-o carte.
Pentru evaluare am nevoie de mai putin timp decat in cazul sistemului cu puncte.
Criterii de evaluare:
Pentru un SUFICIENT este suficienta rezolvarea a mai mult de jumatate din partile A
Pentru un MULTUMITOR este necesar rezolvarea corecta a tuturor partilor a (aici nereguli
tehnice pot fi rezolvate prin partile b atunci cand o parte b este independenta de partea a, dar
este mai importanta si poate compensa partea a)
33
Pentru un BINE sunt necesare toate exemplele a si un b (o greseala tehnica in a poate fi
rezolvata cu un exemplu din b).
Pentru un FOARTE BINE sunt necesare toate exemplele a si b.
Variatiuni:
In cazuri rare (calcule scurte) un exemplu poate sa contina si 2 parti a. In exceptii motivate de
materia studiata partile b pot fi separate de partile a si pot reprezenta exemple de sine statatoare.
In aceasta situatie ele se afla la capat (de exemplu rezolvarea in cazul triunghiurilor oblice, in
acest caz elevul trebuie sa recunoasca la care triunghi exista o a 2-a solutie la partea a). In
aceasta situatie cerintele pentru bine si foarte bine trebuie sa fie adaptate corespunzator.
Piedici:
Nu este intotdeauna usor sa gasesti parti b care sa fie echilibrate din punctual de vedere al
volumului de lucru. In acest caz este adevarat nu exista o nedrepatate fata de elevi deoarece ei
primesc toti aceeasi sarcina si deci au aceleasi sanse. Poate sa apara o neconcordanta atunci cand
un elev este foarte competent tocmai acolo unde partea b necesita mai mult timp si este mai putin
competent acolo unde este sufficient un cuvant, un nume drept raspuns.
Se pune intrebarea daca partile b sa fie concepute din punct de vedere lingvistic simplu, clar,
intr-o limba conforma varstei sau daca limba de specialitate sa reprezinte si ea un tel in educatie.
Se pune deasemenea intrebarea care este nota adecvata (apar rar, dar apar) pentru elevul care
rezolva toate partile b fara probleme si mai mult decat complet dar nu este in stare sa ajunga la
capatul unui calcul fara sa faca greseli. Exista pozitii in campul muncii in care aceasta structura
de personalitate este cautata, dar nu in mari domenii ale profesionistilor, chiar daca acestia sunt
din ce in ce mai multi in vremea noastra, a electronicii.
Comentariu:
In cadrul acestui sistem, autorului si elevilor li s-a parut mai clar unde se afla partile tari si partile
slabe ale lor decat in sistemul cu puncte. Elevii dotati mai putin pentru matematica pot obtina
fara stress un sufficient, cei mai dotati isi pot dovedi creativitatea si capacitatea lor de a corela
cunostintele. O lucrare poate sa reprezinte un proces de invatare. Important este ca sunt evaluate
realizarile si nu greselile.
Exemplu in materialul suplimentar ⇒
5. MATRIX - vezi anexa
34
Unele metode au fost traduse in limba engleza fiind astfel posibil sa fie implementate in procesul
de invatamant bilingv. In matrix sunt marcate cu “E”
6. PERSPECTIVE In urmatorul an scolar pe prim plan in ceea ce priveste metodele de verificare vor sta
urmatoarele:
-imbogatirea setului de metode
-folosirea metodelor de catre mai multi colegi
-colectarea experientei colegilor, experienta referiroare la fiecare metoda
Completarea acestui raport poate fi facuta pe parcursul urmatorului an scolar pe urmatoarea
adresa de internet: http://www.schule.at/community/index.php?
PHPSESSIONID=&design=F&url=community&cid=1007&modul=1&folder=20580
7. SURSE/ BIBLIOGRAFIE: Carti:
Göser B. Stöjler D. 1994. Spiele für die Freiarbeit in der Sekundarstufe. Auer, 1. Aufl., ISBN 3-
403-02367-2.
Thanhoffer M.; Reichel R.;Rabenstein R. 1992. Kreativ unterrichten. Oktopia, 1. Aufl., ISBN 3-
925169-39-3
Reviste:
Behrendt/Häubler/Reger, 1997. Manual Biologie, caiet 230
Gropengiesser H., 1996. Prüfen und Beurteilen. Friedrich Jahresheft XIV: 11-12;13
Högermann Ch., 1997, Manual biologie, caiet 230
Kattmann U., 1997, Obiect biologie, Caiet 230; 52-53
Rampillon U., 2000. üben & Wiederholen. Friedrich Jahresheft XVIII: 57
Roschek U., 1997. Obiect Biologie Caiet 230; 38-39
Internet:
Andreas B., Gregersen P.; Flensburger Methodenwerkstatt,
http://www.Bildungsverlag1.de, 8.12.2003
Arbeitsgruppe Leistungsfeststellung. des Stadtschulrates für Wien. “Neue Wege der schriftlichen
Leitstungsfeststullung in der AHS in Wien”,
35
http://www.grg23vbs.asn-wien.ac.at/Info-Material/Index.html, 4.04.2004
Kiss A. ; “Alternative Formen der Beurteilung und Wiederholung von Unterrichtsstoff”
http://www.phtsicsnet.at/quellen/LB-Stoffwh-kiss.PDF, 29.10.2003
Surse personale:
Holub P. ; BG/BRG MössingerstraBe; 9020 Klagenfurt
Holub S. ; BRG Viktring; 9073 Viktring
Salomon G. ; Universität Haifa, Israel;
Vohryzka M. ; BRG Viktring; 9073 Viktring
Witschel E. ; BRG Viktring; 9073 Viktring
MATERIAL SUPLIMENTAR: 7.1 PE URMELE FAPTEI
Cateva exemple la tema “Evolutie”
Selectie
1.Eu fac parte din factorii de evolutie
2.Eu sunt uneori stresant si nedrept
3.Eu stiu sa sprijin, sa orientez si sa despic/ sa analizez in amanunt lucrurile
4.O oaie neagra ar fi victima mea
5.Eu aleg fenotipuri avantajoase
Analogie
1.Si unui ecologist pot sa-I furnizez informatii importante
2.Nu imi pasa de legatura dintre fiinte
3.Sunt atentionat asupra conditiilor mediului
4.Pot sa exprim de exemplu de ce pe diferitele continente apar forme corporale identice la
animale
5.Eu ma sprijin pe o dezvoltare convergenta
GEN-POOL
1.Hardy si Weinberg au manifestat mare interes pentru persoana mea
2.Sunt un bazin de inot/rezervor pentru materiale suplimetnare
3.Daca sunt schimbat, aceasta deja reprezinta un mic pas inainte in evolutie
4.Segmentarea mea este denumita separatie
5.Eu reprezint totalitatea genelor unei populatii
36
Co-evolutie
1.Eu apreciez principiul colaborarii
2.Unele specii de orhidee pot sa cante un cantec despre mine
3.Eu contopesc diferite specii de fiinte
4.Daca nu as exista insectele nu ar poleniza florile
5.Eu cauzez o “dezvoltare- contopire- suprapunere” a 2 tipuri
7.2 SALATA DE PRINCIPII Exemplu:
globalizarea
Puterea si, vinde, oricand, volumul commercial universal, exclus, prin de globalizare, se
micsoreaza, totul poate, sa devina, se mareste, prin globalizare, produce, a statelor nationale,
pretutindeni, a deveni, tari sarace.
Rezultat posibil:
Prin globalizare---se mareste---volumul commercial universal---se micsoreaza---puterea---
statelor nationale, tari sarace---vor fi---excluse---din procesul de globalizare, totul---poate---sa
fie produs---si---vandut---, oricand, pretutindeni.
7.3 O SEDINTA CATASTROFALA Recomandari la exemplul prof. dr. Gavriel Salomon: un avion a pierdut deasupra lacului din
apropiere o incarcatura radioactive. Elevii trebuie sa se puna in situatia consiliului comunal
afectat si sa clarifice urmatoarele:
-Cat este de mare pericolul;
-Ce poate fi transmis populatiei;
-Cum poate fi transportul localizat si pus la adapost;
-Ce masuri de prevedere pot fi luate in considerare;
-Ce probleme fizice pot aparea in timpul lucrarilor de punere la adapost;
-Ce experti ar trebui solicitati;
-Cce pagube ar putea apare in natura;
-Cum poate fi protejata echipa de punere la adapost a transportului;
-De unde ar putea fi culese informatii pentru sprijinirea acestui plan, etc.
37
7.4 CARTONASE RECAPITULATIVE:
Care este cel mai important lucru referitor la aceasta tema?
Incearca sa dai un titlu si cateva subpuncte !
Cum ar putea arata o privire de ansamblu, grafica?
Numeste 2 concepte din materie care au legatura!
Apare aceasta tema undeva in viata de toate zilele?
(pagina 39) Incearca sa descry tema in 2-3 propozitii!
Ce s-ar intampla daca aceasra problema/tema nu ar exista?
Ce ar trebui sa stie oamenii despre aceasta tema?
Pentru cine sunt deosebit de importante aceste cunostinte?
Ce ai vrea sa intrebi pe cineva despre aceasta tema?
Ce te impresioneaza cel mai mult la aceastat ema?
Ce ai putea vedea intr-un film la aceasta tema?
Care ar fi titlul unei carti sau unui film la aceasta tema?
Ce intrebare de examen usoara ai pune tu la aceasta tema?
Ce intrebare grea de examen ai pune tu la aceasta tema?
In care segment al cunostintelor tale te simti inca nesigur?
Ce stii foarte bine referitor la aceasta tema?
Ce-ai explica unui copil sub 10 ani la aceasta tema?
7.5 SA FACEM NOI SINGURI UN TEST
Punctare posibila:
*calitate/ gradul de dificultate al formularii intrebarilor: maxim 5 puncte pro intrebare;
*formulare exacta din punct de vedere lingvistic si de specialiate: maxim 5 puncte pro intrebare;
Raspunsul la intrebare: ,maxim 10 puncte pro intrebare.
38
7.6 A IMAGINI IN MINTE.
39
7.7 TRIMINO.
40
7.8. TABLA DE JOC BIO TOUR
41
7.9 UN EXAMEN PREDICTIV
Recomandari pentru experiment: 2 frunze, de exemplu de liliac sunt fixate cu ajutorul unei ate
la capatul a 2 paiuri (de baut) unul in altul. O frunza este unsa pe dos subtire cu vaselina. Cu
ajutorul unui al 3-lea fir de ata, paiul (unul mare) este fixat de un stativ. Dupa ce aceasta balanta
este echilibrata se aseaza in fata ei un paravan.
Fisa de lucru:
Rezultatul exemplului 1
“frunza neunsa coboara”
Argumentare: ”frunza neunsa poate prelua CO2>favorizeaza fotosinteza>CO2 este legat
material>greutate mai mare; frunza neunsa nu poate sa preia nimic prin despicatura>nici o
legatura CO2>nici o preluare de greutate”
Observatie: “frunza unsa cu vaselina este mai grea dupa experiment.”
Comparare critica: “deoarece in frunza rupta nu mai exista un transport de apa spre frunza, nu
mai exista nici suficienta apa pentru fotosinteza. In acelasi timp apa se evapora”.
Rezultatul exemplului 2:
“frunza unsa cu vaselina pe dos coboara”
Argumentare: “prin ungerea dosului frunzei, deschizaturile sunt astupate. Probabil nu mai este
posibila o evaporare?! La cealalta frunza apa prezenta se evapora. Frunza devine mai usoara.”
Observarea:”frunza cu vaselina coboara”
Valorificare:
Rezultatele sunt colectate de profesor si evaluate. Evaluarea se refera la predictie, in special la
argumentare si formularea observatiei dar si la compararea critica a predictiei cu observatia
propriu-zisa.
“Balanta frunzelor”
Observatie predictive
*frunza unsa cu vaselina coboara
*frunza neunsa coboara
*niciuna nu coboara
Argumentarea predictiei/ presupunerii:
Observatie:
Comparare critica a predictiei si observatia propriu-zisa/ obiectiva:
42
In discutie au fost clarificate printre altele urmatoarele:
-ca vaselina aplicata pe dosul frunzelor de liliac astupa rupturile;
-desupra rupturilor are loc un schimb de materie gazoasa-ca degajarea de vapori de apa este mai
mare decat preluarea de CO2 si duce in timp scurt la o pierdere de masa;
-ca se poiate observa doar o ridicare sau coborare a balantei de frunze dar nu si o crestere sau
scadere a greutatii.
7.10 SA EVALUAM INTREBARI IN LOC SA CORECTAM RASPUNSURI
Concept: in ecosisteme circula in permanenta material care ia parte la procesele de formare si de
degradare. Aceasta se intampla in permanenta intr-un circuit. Energia necesara pentru
functionarea acestor circuite este in permanenta inlocuita.
<+>Intrebari care se potrivesc conceptului. <-> Intrebari care nu se potrivesc conceptului
Intrebari
- 1 Cu ce forma de energie este alimentat circuitul?
+ 2 In ce masura procesele de formare si degradare sunt dependente unul de celalalt?
+ 3 Exista in ecosistem un singur circuit?
+ 4 Circula elementele dintr-un ecosistem cu aceeasi viteze?
+ 5 Ce se intampla cu energia primita?
- 6 Cat de mare este productia primara intr-un ecosistem?
- 7 In ce masura este un ecosistem stabil?
- 8 Cum poate fi masurata cantitatea de materie care este degradata?
+ 9 Ce se intampla cand nu este preluata nici o energie?
- 10 Cate feluri de materie circula intr-un singur ecosistem intact?
+ 11 De ce un circuit este constant desi in permanenta este alimentat cu ceva
(energie)?
+ 12 Care materie se formeaza si care materie se degradeaza?
+ 13 De ce nu pot plantele sa traiasca singure intr-un ecosistem?
- 14 Raportul dintre producator si consummator dintr-un ecosistem este mereu acelasi/
constant?
- 15 Care sunt cele mai importante circuite de materie intr-un ecosistem?
+ 16 Este inclusa intr-un asemenea circuit de materie fiecare vietate/ fiinta?
- 17 Cum preiau plantele minerale?
- 18 Ce fel de circuite exista?
+ 19 Ce poate dezechilibra un circuit al materiei?
43
- 20 Cum poate fi refacut echilibrul intr-un ecosistem?
+ 21 Ce rol foaca animalele (consumatori) in circuitul materiei?
+ 22 Este vorba intr-un circuit al materiei intr-un ecosistem despre un circuit adevarat?
- 23 Cum influenteaza omul circuitul matriei?
+ 24 Cum determini energia, material sa circule?
- 25 Cum este preluata energia?
- 26 Ce factori influenteaza un ecosistem?
7.11 LUCRARE LA MATEMATICA - OBLIGATORIU SI OPTIONAL
Clasa a V-a:
a) Calculeaza intersectia a 2 drepte cu parametri dati!
b) Schimba valorile celor 2 drepte in forma normala si calculeaza apoi punctul de
intersectie.
Sinteza: modificarea planurilor de lucru.
Clasa a VI-a:
a) Triunghi dreptunghic: a=5; &=22,62 grade; calculeaza b,c si β.
b) Intr-un triunghi dreptunghic diferenta dintre lungimea catetelor este 7 si valoarea unui
unghi ascutit de 67. 38 grade. Calculeaza lungimea ipotenuzei!
Sinteza: corelarea elementelor.
Clasa a VII-a:
a) sa se calculeze derivata functia f(x)= x2!
b) sac se calculeze derivata functia g(x)= 1/ (1-x)!
Sinteza: sa se deduca noi corelari.
Clasa a VII-a:
a) Sa se calculeze functia cubica cu punctul de maxim in origine si punctul de inflexiune
V(1/-2)!
b) sa se deduca o formula pentru portiunea crescatoare a tangentei de inflexiune a unei
functii cubice
Sinteza: realizarea de generalitati
Clasa a VII-a:
a) sa se verifice urmatoarea egalitate in domeniul numerelor complexe cand este stiut ca 1
este solutia ecuatiei : x³ .3x² + 4x .2 = 0 b) aduna, scade, multiplica si imparte solutiile nereale!
44
Sinteza: corelarea elementelor noi
Clasa a VIII-a:
a) calculeaza volumul sfeclei furajere care rezulta din rotirea unei sectiuni in jurul axei x.
b) Sa se deduca formula volumului sferei, considerand-o un corp in miscare rotativa.
Metode Ce este verificat? Potrivit pentru Obiect
Nivel de studiu Comentariu Sursa/ bibliografie
Pentru o formulare exacta este necesara o explicatie buna Pe urmele faptei. Joc de-a detectivul „E”
Toate 5-8 Elevii considera aceasta metoda dificila
Högermann Ch
Tabu
Cunostinte de specialitate, formulare exacta
Toate 5-12 Counostintele aismilate sunt repetate si adancite, este solicitata capacitatea de exprimare
Andreas B. Gregersen P.
Recunoasterea/ realizarea de corelatii Retea de concepte „E”
Toate 5-12 Este necesar sa se lucreza cu cartonase
Behrendt/ HäuBler/ Reger
Ordonarea conceptelor
Toate 5-12 Cu aceasta metoda poate fi exersata colaborarea intr-o grupa
Thanhoffer M. Reichel R. Rabenstein R.
Salata de teze si „E”
Intelegerea corelatiilor
Toate 9-12 - Vohryzka M. Sedinta catastrofala „E”
Folosirea cunostintelor de specialitate, corelarea diferitelor obiecte de studiu
Toate 9-12 Este necesar un moderator Salomon G.
Cortonase recapitulative
Intelegerea si intrepatrunderea materiei studiate
Toate 5-12 Se executa pur si simplu Kiss A.
Sa punem inrebari Bio? Logic! Verificarea cunostintelor fara nici o teama
Nivelul actual al cunostintelor
Toate 5-12 Verificare fara teama Pinter W.
Evaluarea intrebarilor in loc de corectarea raspunsurilor
Intelegere fundamentala pentru conceptele stiintelor naturii
Toate 8-12 Formularea de intrebari corecte este in prim plan pe tot parcursul acestei faze de invatare
Kattmann U.
Realizarea de catre elev a unui test
Nivelul de cunostinte, construirea de intrebari
Toate 6-12 Elevii pot sa arate ceea ce stiu foarte bine
Holub S.
Formularea de intrebari la un text „E”
Intelegerea textului in construirea de intrebari
Toate 5-12 Elevii se corecteaza reciproc Witschel E.
Intrebari-W Folosirea de texte de specialitate
Toate 5-12 Elevii isi prezinta cunostintele Rampillon U.
Intrebari-AHA Intrebari deschise/neclaritati Toate 5-12 Profesorul isi poate face o privire de ansamblu asupra domeniilor cu probleme. Forma de recapitulare lejera
Kiss A.
Sa lucram cu desene Animal fantastic „E” Capacitatea de a folosi
cunostintele asimilate BIU 5-12 Prin adaptare se poate
folosi si la alte obiecte
Holub P.
Desenarea in echipa Capacitatea de a folosi cunostintele invatate. Capacitatea de a optimiza un produs intr-o echipa de 2 sau 3.
BIU, PH, CH, GW 5-8 Profesorul are rol de observator, poate oferi ajutor, sa puna intrebari si sa faca evaluarea pe baza desenelor
Holub P.
Imagini in minte Reprezentari la o tema BIU, PH, CH, M 5-12 Elevii pot recunoaste schimbarile din ceea ce si-au imaginat pe parcursul secventelor procesului de invatare
Gropengiesser H.
Jocuri de invatare Trimino Cunostinte de specialitate Toate 5-8 Puzle de invatare
poate fi implementat ca metoda de verificare dar si ca joc de invatare in ==
Göser B. Stökler D.
Realizarea unui joc simplu
Cunostinte de specialitate, capacitatea de cooperare intr-o grupa
Toate 5-8 Acest joc este atat metoda de verificare cat si joc de invatare in ==
Göser B. Stökler D.
Un joc complicat „BIO-TUR”
Cunostinte de specialitate BIU 9-12 Recapitularea materiei, este activata exprimarea verbala sde specialitate
Roschek U.
Diverse Un discurs de 1-2 minute „E”
Cunostintele la o tema limitata
Toate 5-12 Este potrivit pentru elevi carora nu le place sa vorbeasca in grupe mari, este exercitiu de vorbire
Witschel E.
Un examen predictiv Folosirea cunostintelor asimilate pentru intelegerea unei noi situatii (experiment)
BIU, PH, CH 6-12 Solicitant dar foarte interesant
Gropengiesser H.
Folosirea legilor fizicii
In ce masura pot fi folosite legile fizicii cu mijloace simple
PH 5-8 Foarte agreat la nivelul infaeior
Holub P
Lucrare la matematica: obligatoriu si optional
Cunostinte de specialitate sub forma de reproducere si creativitate
M, Toate obiectele de studiu
9-12 Elevii mei putin dotati la matematica pot sa obtina un suficient fara stres iar cei dotati isi pot arata creativitatea
Gröbner P.
