Şcoala Gimnazială Nr.1
Eforie Nord
Nr.167/25.10.2013
PROIECT
DE
DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
2013- 2017
2
Prezentarea organizaţiei şcolare
Scurt istoric
Prima școală din Eforie Nord a fost construită în anul 1945, cu
sprijinul comunităţii locale. Şcoala avea patru săli de clasă, în care învăţau
elevii claselor I-VII în două schimburi. În prezent, în clădire funcţionează
Grădiniţa cu Orar Normal a oraşului.
Actuala şcoală funcţionează în localul construit în anul 1963, fiind
inaugurată în toamna aceluiaşi an.
Clădirea, construită din caramidă, cuprinde 10 săli de clasă, un cabinet
multimedia, un laborator de informatică şi un cabinet medical.
Şcoala este dotată cu mijloace de învăţământ şi echipamente moderne:
cabinet AEL, calculatoare, videoproiectoare, televizor, o tablă SMART,
casetofoane, hărţi istorice şi geografice, o bibliotecă cu 4325 volume.
Resursele umane ale şcolii sunt formate din 29 cadre didactice dintre
care 25 titulari şi 4 suplinitori.
În ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare şi rezultatele obţinute în
ultimii patru ani, ele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
An şcolar Înscrişi Promovaţi Procent
promovabilitate
Repetenţi Abandon
şcolar
2012-2013 386 365 94,55% 15 6
2013-2014 394 380 96,44% 8 6
2014- 2015 421 409 97% 7 5
2015- 2016 389 376 96,70% 7 6
Sub aspect calitativ în şcoală se acordă multă atenţie creării unui climat
plăcut. În acest sens s-a urmărit ameliorarea ambientală a spaţiului prin
zugrăvirea în culori prietenoase, schimbarea mobilierului, montarea de parchet
laminat în toate clasele, schimbarea ferestrelor cu geamuri termopan. Tot în
acest scop s-a sprijinit personalizarea claselor de către elevi, coordonaţi de
cadrele didactice şi cu sprijinul părinţilor. La acest moment putem spune că
aspectul claselor reflectă personalitatea colectivelor de elevi şi contribuie la
confortul psihologic al acestora pe parcursul programului în şcoală.
Printr-o participare largă a elevilor de la ciclul gimnazial, deviza, înscrisă pe
portalul paginii web a şcolii, a devenit „Şcoala care ne place!”
3
La nivelul relaţiilor interumane s-a urmărit crearea unui climat prietenos,
bazat pe încredere reciprocă şi colaborare atât între cadrele didactice, cât şi în
raport cu elevii.
Specificul localităţii - comunitate mică în care relaţiile interumane şi
comunicarea se fac nemijlocit, în care oamenii se cunosc şi interactionează, se
reflectă şi asupra şcolii şi a relaţiilor profesor-elev. Faptul că părinţii a
numeroşi elevi au urmat la rândul lor cursurile şcolii şi au fost educaţi de
unele dintre cadrele didactice care lucrează şi în acest moment în şcoală,
susţine atitudinea de încredere şi respect pe care elevii o manifestă faţă de
educatori.
DDiinn iinnffoorrmmaaţţiiiillee ddiirreeccttee şşii iinnddiirreeccttee ddeesspprree mmeeddiiuull ddee pprroovveenniieennţţăă aall eelleevviilloorr
ssee ddeesspprriinndd uurrmmăăttooaarreellee ddaattee::
3300%% ddiinnttrree eelleevvii llooccuuiieesscc llaa bblloocc,, 7700%% llooccuuiieesscc llaa ccaassăă
1133%% ddiinnttrree ppăărriinnţţiiii eelleevviilloorr aauu ssttuuddiiii ssuuppeerriiooaarree,, 8811%% aauu ssttuuddiiii mmeeddiiii,, 66%%
nnuu aauu ffiinnaalliizzaatt nniivveelluull oobblliiggaattoorriiuu ddee ssttuuddiiii..
2200%% ddiinnttrree eelleevvii pprroovviinn ddiinn ffaammiilliiii ddeezzoorrggaanniizzaattee
PPăărriinnţţiiii aa 88,,5577%% ddiinnttrree eelleevvii ssuunntt pplleeccaaţţii llaa mmuunnccăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee..
RReeffeerriittoorr llaa ccaalliittaatteeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc şşii nniivveelluull ddee pprreeggăăttiirree aa aacceessttuuiiaa,, îînn
aannuull şşccoollaarr 22001166--22001177 îînnrreeggiissttrrăămm uurrmmăăttooaarreeaa ssiittuuaaţţiiee::
2211 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull ddiiddaaccttiicc II
44 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull IIII
44 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee aauu oobbţţiinnuutt ggrraadduull ddeeffiinniittiivv
Eforie Nord este o localitate de dimensiuni mici, cu o populaţie de
aproximativ 5200 locuitori.
PPrriinncciippaallaa ssuurrssăă ddee vveenniitt llaa nniivveelluull ccoommuunniittăăţţiiii eessttee ttuurriissmmuull sseezzoonniieerr ccuu oo
dduurraattaa ddee 22--33 lluunnii aannuuaall.. MMuullţţii ddiinnttrree llooccuuiittoorrii ssuunntt aannggaajjaaţţii sseezzoonniieerr îînn
uunniittăăţţiillee ddee ttuurriissmm şşii aalliimmeennttaaţţiiee ppuubblliiccăă.. OOrraaşşuull ddiissppuunnee ddee ttrreeii ssaannaattoorriiii
bbaallnneeaarree îînn ccaarree lluuccrreeaazzăă oo mmiiccăă ppaarrttee ddiinnttrree llooccuuiittoorrii..
VVeenniittuurriillee rreedduussee aallee uunneeii mmiiccii ppăărrțții aa llooccuuiittoorriilloorr ssee rreefflleeccttăă îînn şşccooaallăă pprriinn
eexxiisstteennţţaa uunnuuii pprroocceenntt ddee 22,,6611%% ddiinn nnuummăărruull ddee eelleevvii ccaarree bbeenneeffiicciiaazzăă ddee
aallooccaaţţiiii ssuupplliimmeennttaarree ffuurrnniizzaattee ddee pprriimmăărriiaa oorraaşşuulluuii.. ÎÎnnttrree şşccooaallaa şşii iinnssttiittuuţţiiiillee
ccoommuunniittaarree -- PPrriimmăărriiee,, CCoonnssiilliiuull llooccaall,, PPoolliiţţiiee,, BBiisseerriiccăă -- eexxiissttăă oo bbuunnăă
ccoollaabboorraarree şşii aassiisstteennţţăă..
4
AAnnaalliizzaa PPEESSTT
Reforma învăţământului declanşată după 1989 a dus la modificări
majore în domeniul curricular şi organizatoric al învăţământului românesc.
Perspectiva descentralizării sistemului va duce la creşterea responsabilizării
factorilor locali de decizie în învăţământ, atât din şcoală cât şi de la nivelul
administraţiei locale.
Într-un context mai larg, aderarea României la Uniunea Europeană a
favorizat colaborările la nivel internaţional şi abordările globale ale învăţării.
Participarea la proiecte europene, la nivelul întregii şcoli sau al profesorilor
individual, în cadrul proiectelor Spring Day in Europe, sau implicarea în
proiecte educaţionale europene virtuale, a creat deja în şcolile din România o
deschidere spre Europa şi o cunoaştere a realităţilor cu care aceasta se
confruntă. „A fi european” se transformă treptat dintr-un deziderat într-o
realitate la care elevii şcolilor din România sunt pregătiţi să se adapteze, poate
mai repede chiar decât adulţii.
Pe de altă parte Uniunea Europeană a decis să schimbe politica în
domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicaţie, accelerând implicarea
acestora în mediul educaţional. Această tendinţă este vizibilă în politica MEN
de dotare cu calculatoare a unităţilor de învăţământ în cadrul SEI.
CCoonntteexxttuull ppoolliittiicc iinntteerrnn şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaall ddiinn ddoommeenniiuull eedduuccaaţţiieeii,, ssuunntt ffaavvoorraabbiillee
ddeezzvvoollttăărriiii şşccoolliiii,, ppee lliinniiiillee eeii ddeevveenniittee ttrraaddiiţţiioonnaallee îînn uullttiimmiiii ddoouuăăzzeeccii ddee aannii::
tteehhnnoollooggiiii iinnffoorrmmaaţţiioonnaallee şşii ddee ccoommuunniiccaaţţiiee,, lliimmbbii mmooddeerrnnee,, ppaarrtteenneerriiaattee
iinntteerrnnee şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaallee,, ddeezzvvoollttaarreeaa ddee pprrooiieeccttee eedduuccaaţţiioonnaallee..
DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall ccoonntteexxttuulluuii eeccoonnoommiicc,, ssiittuuaaţţiiaa îînn zzoonnaa EEffoorriiee
eessttee iinnfflluueennţţaattăă ddee ttrraannssffoorrmmăărriillee ssuuffeerriittee ddee eeccoonnoommiiaa nnaaţţiioonnaallăă îînn aannssaammbblluu..
ÎÎnn zzoonnăă nnuu ssuunntt îînnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii ccaarree ssăă ppooaattăă aabbssoorrbbii ffoorrţţaa ddee mmuunnccăă..
DDoommeenniiuull ddee aaccttiivviittaattee cceell mmaaii ddeezzvvoollttaatt eessttee ttuurriissmmuull,, ddaarr şşii îînn aacceesstt ddoommeenniiuu
eessttee vvoorrbbaa ddee uunn ttuurriissmm sseezzoonniieerr.. TToottuuşşii ddaaccăă ssee ccoommppaarrăă ssiittuuaaţţiiaa ccuu cceeaa llaa
nniivveelluull ţţăărriiii ssee ccoonnssttaattăă oo rreellaattiivvăă pprroossppeerriittaattee aa lliittoorraalluulluuii.. EEffoorriiee aa ccuunnoossccuutt oo
ddeezzvvoollttaarree aasscceennddeennttăă îînn uullttiimmiiii aannii,, ccaarree pprroobbaabbiill ssee vvaa iinntteennssiiffiiccaa îînn ppeerriiooaaddaa
uurrmmăăttooaarree ccaa uurrmmaarree aa ccuupprriinnddeerriiii îînn zzoonnaa mmeettrrooppoolliittaannăă..
DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree tteehhnnoollooggiicc ssee ccoonnssttaattăă ppee ppllaann mmoonnddiiaall şşii îînn ţţaarrăă oo
ccrreeşştteerree aa rroolluulluuii tteehhnnoollooggiiiilloorr iinnffoorrmmaattiiccee şşii ddee ccoommuunniiccaarree,, îînn ttooaattee
ddoommeenniiiillee.. DDiinn aacceesstt ppuunncctt ddee vveeddeerree ppuutteemm ppeerrcceeppee oo iinnfflluueennţţăă ppoozziittiivvăă
aassuupprraa şşccoolliiii îînn ddoottaarree şşii uuttiilliizzaarree eedduuccaaţţiioonnaallăă..
5
AAnnaalliizzaa SSWWOOTT
ÎÎnn uurrmmaa aannaalliizzeeii eeffeeccttuuaattee ss--aa ccoonnssiiddeerraatt ccăă ppuunncctteellee ttaarrii aallee şşccoolliiii,, ssuunntt::
RReessuurrsseellee mmaatteerriiaallee
SS--aauu aammeelliioorraatt şşii ddiivveerrssiiffiiccaatt îînn uullttiimmiiii aannii.. AAmmiinnttiimm cceellee mmaaii
iimmppoorrttaannttee iinnvveessttiiţţiiii:: cceennttrraallaa tteerrmmiiccăă ccuu ccoommbbuussttiibbiill lliicchhiidd,, ggeeaammuurrii
tteerrmmooppaann ccuu ttââmmppllăărriiee PPVVCC,, ggaarrdd ddee iinncciinnttăă aall ccuurrţţiiii şşccoolliiii,, ppaarrcchheett llaammiinnaatt..
TTooaattee aacceessttee rreeppaarraaţţiiii ccaappiittaallee aauu ccoonnttrriibbuuiitt llaa aammeelliioorraarreeaa ccoonnffoorrttuulluuii tteerrmmiicc
şşii aammbbiieennttaall îînn şşccooaallăă..
CCaa ddoottăărrii,, şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee 1100 vviiddeeoopprrooiieeccttooaarree,, 66 ccooppiiaattooaarree,, uunn
tteelleevviizzoorr ssmmaarrtt şşii 22 ccaasseettooffooaannee ccuu CCDD,, 66 iimmpprriimmaannttee,, oo ssttaaţţiiee ddee aammpplliiffiiccaarree
aauuddiioo,, oo ccaammeerrăă ffoottoo ddiiggiittaallăă,, uunn rreeppoorrttooffoonn,, 99 eeccrraannee ddee pprrooiieeccţţiiee,, oo ttaabbllăă
SSMMAARRTT.. LLaa aacceesstt mmoommeenntt şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee 3311 ddee ccaallccuullaattooaarree îînn rreeţţeeaa,,
ccoonneeccttaattee llaa iinntteerrnneett..
ÎÎnn şşccooaallăă aa ffoosstt aammeennaajjaatt uunn ccaabbiinneett mmuullttiimmeeddiiaa îînn ccaarree eelleevviiii ppoott
uurrmmăărrii ffiillmmee şşii ssooffttuurrii eedduuccaaţţiioonnaallee ccaarree ccoonnttrriibbuuiiee llaa bbuunnaa aassiimmiillaarree aa
iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii ccrreeşştteerreeaa iinntteerreessuulluuii ppeennttrruu lleeccţţiiii..
BBiibblliiootteeccaa şşccoolliiii ccuupprriinnddee 44338800 ddee vvoolluummee,, ddiinnttrree ccaarree 225500 ssuunntt îînn
lliimmbbaa eenngglleezzăă.. ÎÎnncceeppâânndd ccuu aannuull 11999977,, ss--aa sscchhiimmbbaatt îînnttrreegguull mmoobbiilliieerr ddiinn
şşccooaallăă..
DDiinn aannuull şşccoollaarr 22000055--22000066 şşccooaallaa ddiissppuunnee ddee uunn ccaabbiinneett AAEELL
ccuupprriinnzzâânndd 2200 ccaallccuullaattooaarree,, ddoouuăă sseerrvveerree,, ddoouuăă ssccaannnneerree,, ddoouuăă iimmpprriimmaannttee şşii
uunn rroouutteerr..
DDiinn 22000077 ss--aa ddeesscchhiiss aacccceessuull eelleevviilloorr şşccoolliiii llaa ssaallaa ddee ssppoorrtt aa oorraaşşuulluuii,,
ssiittuuaattăă îînn iimmeeddiiaattaa vveecciinnăăttaattee aa şşccoolliiii..
RReessuurrssee uummaannee
ŞŞccooaallaa EEffoorriiee NNoorrdd ddiissppuunnee îînn aannuull şşccoollaarr 22001166--22001177 ddee uunn ccoorrpp
ddiiddaaccttiicc ccaalliiffiiccaatt ffoorrmmaatt ddiinn 2299 ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee,, 1188 pprrooffeessoorrii şşii 1111 îînnvvăăţţăăttooaarree..
TTooaattee ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee aauu ppaarrttiicciippaatt llaa ccuurrssuull ddee ffoorrmmaarree „„CCoonnssiilliieerree şşii
oorriieennttaarree””,, ffiiiinndd pprreeggăăttiittee ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa nnooiiii ddiisscciipplliinnee şşccoollaarree.. LLaa
nniivveelluull ccoolleeccttiivvuulluuii ddee ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee ss--aauu ssttaabbiilliitt rreellaaţţiiii ddee bbuunnăă ccoollaabboorraarree,,
bbaazzaattee ppee rreessppeecctt rreecciipprroocc şşii oo bbuunnăă ccoommuunniiccaarree aa pprroobblleemmeelloorr lleeggaattee ddee eelleevvii..
IInnffoorrmmaaţţiiiillee iimmppoorrttaannttee şşii cceellee nneecceessaarree bbuunnuulluuii mmeerrss aall aaccttiivviittăăţţiiii şşii iimmpplliiccăărriiii
ooaammeenniilloorr şşccoolliiii îînn aaccţţiiuunnii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree ssuunntt ttrraannssmmiissee pprroommpptt ddee ccăăttrree
ddiirreeccttoorr,, sseerrvviicciiuull sseeccrreettaarriiaatt,, şşeeffiiii ddee ccaatteeddrree cceelloorr vviizzaaţţii şşii iinntteerreessaaţţii..
ÎÎnn șșccooaallăă îînnvvaaţţăă 441133 ddee eelleevvii ccuu vvâârrssttee îînnttrree 66 şşii 1155 aannii.. SSuubb rraappoorrtt eettnniicc,,
9933,,9977%% ssuunntt rroommâânnii,, iiaarr 44,,0033%% ssuunntt ddee eettnniiee ttuurrccoo--ttăăttaarrăă..
6
OOffeerrttaa eedduuccaaţţiioonnaallăă eessttee vvaarriiaattăă llaa nniivveelluull CCDDȘȘ..
La ciclul gimnazial, CDȘ a fost elaborat de mai mulţi profesori, fiind dotat cu
suport de curs şi având aprobarea ISJ Constanţa. Amintim cursurile: Istoria
Holocaustului, Civilizaţia britanică, Educație pentru sănătate, Ecologia
Mării Negre, Mitologia greacă, Literatura universală pentru copii, Literatura
română pentru examen.
PPrrooiieecctteellee şşii ppaarrtteenneerriiaatteellee aauu ddeevveenniitt îînn aanniiii ddiinn uurrmmăă oo pprreezzeennţţăă ccuurreennttăă îînn
aaccttiivviittaatteeaa ddiiddaaccttiiccăă eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă..
ȘȘccooaallaa nnooaassttrrăă aa ffoosstt iimmpplliiccaattăă îînn ttooaattee eeddiiţţiiiillee pprrooiieeccttuulluuii
EEuurrooppeeaann „„SSpprriinngg DDaayy iinn EEuurrooppee”” ccoooorrooddoonnaatt ddee EEuurrooppeeaann SScchhoooollnneett,,
BBrruuxxeelllleess..
pprrooiieeccttuull ddee iissttoorriiee oorraallăă „„VVoorrbbiinndd ccuu,, şşii ddeesspprree vveecciinniiii nnooşşttrrii””,, ccoooorrddoonnaatt ddee
IInnssttiittuuttuull ddee ŞŞttiiiinnţţee aallee EEdduuccaaţţiieeii,, BBuuccuurreeşşttii şşii aavvâânndd ddrreepptt ppaarrtteenneerrii şşccoollii ddiinn
BBuullggaarriiaa,, RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa,, SSeerrbbiiaa..
LLaa nniivveell nnaaţţiioonnaall şşii rreeggiioonnaall eelleevviiii aauu ffoosstt iimmpplliiccaaţţii îînn nnuummeerrooaassee ccoonnccuurrssuurrii::
WWiinnnneerrss ((CCllaasseellee IIII--VVIIIIII)),, CCaanngguurruull ((CCllaasseellee IIII--VVIIIIII)),, EEuurroojjuunniioorr((CCllaasseellee II--
IIVV)),, SSmmaarrtt ((ccllaasseellee II--VVIIIIII)),, CCllaassee ffăărrăă ffuummaatt,, PPiicciiuull mmaatteemmaattiicciiaann ((CCllaasseellee II--
IIVV)),, CCoollaabboorraarree,, ccoommppeeţţiiee,, ccaallccuullaattoorr ((ccllaasseellee II--VV)),, JJoocc şşii ccoommuunniiccaarree
((ccllaasseellee II--VV)),, MMaarreellee PPrreemmiiuu aall PPaallaattuulluuii CCooppiiiilloorr BBuuccuurreeşşttii ((ccllaasseellee II--VV)),,
ŞŞii ttuu îîmmii eeşşttii pprriieetteenn -- îînn ccoollaabboorraarree ccuu ŞŞccooaallaa ccuu ccllaasseellee II--IIVV OOssmmaanncceeaa
((ccllaasseellee II--IIVV)),, CCooppiilluull AArrttiisstt ((ccllaasseellee II--VVIIIIII)),, JJooccuurriillee ccooppiillăărriieeii ((ccllaasseellee II--
VVIIIIII)),, AAmmiicciiii iisstteettii ((ccllaasseellee II--IIVV)),, CCoommoorriillee ccoonnddeeiiuulluuii ((ccllaasseellee II--IIVV)),, EEuuxxiinn
MMaatthh ((ccllaasseellee II--IIVV)),,
PPaarrtteenneerriiaatteellee aauu ffoosstt rreeaalliizzaattee aattââtt ccuu iinnssttiittuuțțiiii ddee îînnvvăățțăămmâânntt ddiinn aallttee țțăărrii
((DDooğğaa CCoolleeğğii AAkkççaayy TTuurrcciiaa)),, rreeggiioonnaallee ((OONNGG MMaarree NNoossttrruumm)),, pprreeccuumm şşii
llooccaallee ((PPoolliiţţiiaa şşii PPrriimmăărriiaa oorraaşşuulluuii EEffoorriiee))..
Dimensiunea europeană
Școala a participat de-a lungul anilor la numeroase activități de cooperare
internațională: proiecte electronice, proiecte de educație ecologică.
Proiecte electronice desfășurate de organizațiile: I*EARN (International
Education and Resource Network) (participari la conferințe naționale și
internaționale, coordonarea și colaborare la proiecte electronice: “Me and my
pet”, “Memories about communism”, Balkan Voices-Romanian Floklore””If
rocks could talk what would they say?”) și Online Classroom (“Zeus Speaks”,
“Ocean Explorers”).
7
Proiecte de educație ecologică internațională: SEMEP (South Eastern
Mediteraneean Sea Project), UNESCO (Participări la tabere internaționale de
vară, concursuri, expoziții); Coastwatch Europe în cadrul careia s-au organizat
monitorizări periodice ale coastei litoralului realizate cu elevii de la ciclul
gimnazial.
În perioada 2015-2017, școala beneficiază de o finanțare nerambursabilă, din
partea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației
și Formării Profesionale (ANPCDEFP) prin programul Erasmus +.
Proiectul Viața școlii în dimensiune virtuală. Comunicare creativă pe
platforme digitale vizează familiarizarea profesorilor cu utilizarea
tehnologiilor moderne în activitatea didactică. Temele pe care ne propunem să
le studiem se referă la metodologia învăţării prin proiecte, folosirea corectă şi
eficientă a tablelor interactive, creşterea autonomiei elevilor în procesul de
predare- învăţare prin folosirea dispozitivelor mobile.
ÎÎnn pprriivviinnţţaa ppuunncctteelloorr ssllaabbee ss--aauu îînnrreeggiissttrraatt uurrmmăăttooaarreellee ccoonncclluuzziiii::
OO pprroobblleemmăă ccoommpplleexxăă ccuu ccaarree nnee ccoonnffrruunnttăămm îînn pprreezzeenntt eessttee mmiiggrraaţţiiaa ffoorrţţeeii
ddee mmuunnccăă ddiinn oorraaşş,, mmaaii bbiinnee zziiss,, nnee ccoonnffrruunnttăămm ccuu uurrmmăărriillee aacceesstteeiiaa.. LLaa
nniivveelluull şşccoolliiii ssiittuuaaţţiiaa ssee pprreezziinnttăă dduuppăă ccuumm uurrmmeeaazzăă:: 2266 ddee eelleevvii ssuunntt llăăssaaţţii
îînn ggrriijjaa uunnuuii ssiinngguurr ppăărriinnttee,, ssaauu aa aallttoorr rruuddee ssaauu pprriieetteennii.. LLaa uunn ttoottaall ddee 441133
eelleevvii îînn şşccooaallăă,, pprroocceennttuull ddee 88,,5577%% ddee eelleevvii ccaarree nnuu bbeenneeffiicciiaazzăă ddee îînnggrriijjiirree
îînn ffaammiilliiee ccoommpplleettăă eessttee ddeessttuull ddee mmaarree..
EElleevviiii rrăămmaaşşii ffăărrăă ppăărriinnţţiiii pplleeccaaţţii llaa mmuunnccăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee,, lliippssiiţţii ddee
aaffeeccţţiiuunneeaa şşii pprreezzeennţţaa aacceessttoorraa,, ccrreeeeaazzăă ddee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii pprroobblleemmee ddee
ddiisscciipplliinnăă şşii ddeesseeoorrii aauu rreezzuullttaattee ssllaabbee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă.. ÎÎnncceerrccăămm îînn ppeerrmmaanneennţţăă
ssăă ggăăssiimm ccăăii ddee ccoollaabboorraarree ccuu aaddmmiinniissttrraaţţiiaa llooccaallăă,, ddiinn ppăăccaattee îînn nnuummeerrooaassee
ssiittuuaaţţiiii ttrreebbuuiiee ssăă aappeellăămm llaa PPoolliiţţiiaa ccoommuunniittaarrăă ssaauu llaa PPoolliiţţiiaa oorraaşşuulluuii EEffoorriiee..
Relaţia cu părinţii este în general bună, totuşi s-au înregistrat situaţii
delicate, determinate în cea mai mare parte de o percepere greşită a lumii
şcolii de către părinţii elevilor. De asemenea, diferenţa între aşteptările
părinţilor şi posibilităţile efective ale şcolii a creat în ultimii ani tensiuni şi
discuţii în contradictoriu cu unii dintre părinţi. În condiţiile în care şcoala
noastră funcţionează într-o comunitate mică, de a cărei încredere şi
apreciere dorim să ne bucurăm, aceste disfuncţionalităţi ne-au afectat
negativ.
Ne-am străduit să le depăşim şi să stabilim o comunicare mai bună cu
părinţii cu grad de satisfacţie mai redus faţă de performanţele şcolii. Ne-am
8
străduit de asemenea să antrenăm părinţii în rezolvarea problemelor de
disciplină pe care le ridică unii dintre elevii şcolii, sau chiar clase întregi.
Atunci când au acceptat să ne sprijine, rezultatele au fost benefice, atât
pentru elevi cât şi pentru profesorii care predau la clasele la care s-au
înregistrat episodic probleme.
Oportunităţile pe care le are şcoala sunt legate în principal de poziţia
geografică, pe litoralul Mării Negre precum şi de faptul ca este unica şcoală
din Eforie Nord.
Din perspectiva elevilor putem identifica precum oportunităţi poziţia
centrală a şcolii în oraş şi distanţele mici pe care le au de parcurs pentru a
ajunge la şcoală, cu excepţia elevilor navetişti, atraşi de prestigiul şcolii şi
al cadrelor didactice.
Climatul din şcoală şi atitudinea „părintească” a cadrelor didactice vine în
sprijinul rezolvării problemelor de educaţie şi afectivitatea cu care se
confruntă un procent de 8,57% de elevi ale căror familii, parţial sau integral
sunt plecate la muncă în străinătate.
Pentru elevii claselor terminale, organizarea de ore suplimentare de
pregătire la toate disciplinele de examen, pe tot parcursul anului şcolar, este
percepută ca o oportunitate de care beneficiază săptămânal 89% dintre ei.
Dotările cu tehnică de calcul şi conexiunea la internet în toată școala
facilitează accesul unui mare număr de elevi la informaţie, sub
monitorizarea cadrelor didactice pentru a evita aspectele negative care pot
sa apară pe parcursul navigării pe web. Pentru profesori, implicarea şcolii în proiecte naţionale, a deschis
perspective noi de dezvoltare a carierei. Prin informaţiile noi asimilate
precum şi prin contactele pe care le-au stabilit cu partenerii de proiect,
direct sau intermediat, proiectele au contribuit la lărgirea orizontului
cultural şi de cuprindere a cadrelor didactice.
Oferta de cursuri la nivelul judeţului a fost apreciată de o parte dintre
cadrele didactice.
Poziţia geografică a oraşului pe harta judeţului, precum şi amplasarea şcolii
în oraş, în apropierea staţiei de autobuz face ca accesul spre Constanţa să fie
foarte uşor pentru profesorii navetişti.
Politica de dotări a MEN a determinat un progres în modernizarea
sistemului de învăţământ.
Buna relaţie şi sprijinul primit din partea autorităţilor locale, Primăria
oraşului şi Consiliul local, dotările, reparaţiile şi investiţiile realizate cu
finanţare de la bugetul local creează un cadru favorabil dezvoltării calitative
a activităţii în şcoală.
9
AAmmeenniinnţţăărriillee cceellee mmaaii ppuutteerrnniiccee aauu ffoosstt iiddeennttiiffiiccaattee aa ffii::
CCoonnffoorrmm ppăărreerriiii pprrooffeessoorriilloorr:: DDiiffiiccuullttăăţţiillee ooccaazziioonnaallee lleeggaattee ddee ccoommuunniiccaarreeaa
ccuu ppăărriinnţţiiii,, aabbsseennţţaa ppăărriinnţţiilloorr ppeennttrruu uunniiii ddiinnttrree eelleevviiii şşccoolliiii,, ggrreeuuttăăţţiillee
mmaatteerriiaallee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttăă uunneellee ddiinnttrree ffaammiilliiiillee eelleevviilloorr,, ccoonnddiiţţiiaa
mmaatteerriiaallăă aa pprrooffeessoorruulluuii,, sscchhiimmbbăărriillee ddiinnaammiiccee iimmppuussee ddee rreeffoorrmmaarreeaa
îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii şşii ddiinnaammiiccaa lleeggiissllaattiivvăă..
EElleevviiii ccllaasseelloorr tteerrmmiinnaallee ppeerrcceepp ccaa oo aammeenniinnţţaarree eexxaammeenneellee nnaaţţiioonnaallee şşii
vviiiittoorruull lloorr lleeggaatt ddee aaddmmiitteerreeaa îînn lliicceeuu..
CCoonnffoorrmm ppăărreerriiii ppăărriinnţţiilloorr:: iinnssttaabbiilliittaatteeaa îînnccaaddrrăărriiii ccuu ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc ttiittuullaarr
llaa uunneellee ddiisscciipplliinnee,, eexxaammeenneellee ddee EEvvaalluuaarree NNaaţţiioonnaallăă,, ssiisstteemmuull ddee aaddmmiitteerree llaa
lliicceeuu,, mmooddiiffiiccăărriillee lleeggiissllaattiivvee pprreeaa ddiinnaammiiccee iimmppuussee ddee sscchhiimmbbăărriillee ddiinn ssiisstteemm
pprreeccuumm şşii iinnddiisscciipplliinnaa llaa uunneellee ccllaassee//oorree..
CCeellee ddoouuăă aannaalliizzee eeffeeccttuuaattee nnee--aauu ccoonndduuss llaa uurrmmăăttooaarreellee ccoonncclluuzziiii::
11.. EEssttee iimmppoorrttaanntt ccaa tteehhnnoollooggiiiillee iinnffoorrmmaattiiccee şşii ddee ccoommuunniiccaaţţiiee ssăă ffiiee
iimmpplleemmeennttaattee llaa ttooaattee oorreellee şşii mmaaii iimmppoorrttaanntt eessttee îînnssăă ccaa cceeeeaa ccee eexxiissttăă ddeejjaa ssăă
ffiiee ffoolloossiitt ddee ccăăttrree ttooţţii pprrooffeessoorriiii îînn ffoolloossuull eelleevviilloorr,, ccaa bbeenneeffiicciiaarrii ddiirreeccţţii aaii
ddeemmeerrssuulluuii eedduuccaattiivv..
22.. EEssttee nneecceessaarrăă oo mmaaii bbuunnăă ccoollaabboorraarree ccuu ppăărriinnţţiiii,, aattââtt aaii eelleevviilloorr ccuummiinnţţii şşii
ppeerrffoorrmmaannţţii llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă,, pprreeccuumm şşii aaii cceelloorr ccaarree rriiddiiccăă pprroobblleemmee ddee
ddiisscciipplliinnăă.. ÎÎnn aacceesstt ssccoopp,, pprrooffeessoorriiii aarr ttrreebbuuii eeii îînnşşiişşii pprreeggăăttiiţţii ppeennttrruu ccăă aacceellee
ccuunnooşşttiinnţţee ppee ccaarree llee aauu ddeejjaa,, ssuunntt uunneeoorrii ddeeppăăşşiittee ddee ssiittuuaaţţiiiillee ddiinn vviiaaţţăă rreeaallăă..
DDee aasseemmeenneeaa aarr ffii nneecceessaarrăă oo pprreeggăăttiirree aa ppăărriinnţţiilloorr,, ccaarree ssăă îînnţţeelleeaaggăă rroolluull
ppoozziittiivv şşii iimmppoorrttaanntt îînn ffoorrmmaarreeaa ccooppiiiilloorr lloorr,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree ttrrăăiimm îînnttrr--oo
lluummee ccuu uunn ssiisstteemm ddee vvaalloorrii ddeessttuull ddee ttuullbbuurree,, llaa ccaarree aaddoolleesscceennţţiiii ssuunntt
ddeeoosseebbiitt ddee sseennssiibbiillii..
33.. DDiirreeccţţiiiillee ssttrraatteeggiiggee ddee ddeezzvvoollttaarree aallee şşccoolliiii ttrreebbuuiiee ccoonnssttrruuiittee ppoorrnniinndd ddee
llaa ppuunncctteellee ttaarrii eexxiisstteennttee îînnssooţţiittee ddee mmiiccşşoorraarreeaa ssaauu cchhiiaarr aannuullaarreeaa îînn ttiimmpp aa
eeffeecctteelloorr ppuunncctteelloorr ssllaabbee..
VViizziiuunneeaa şşccoolliiii
ÎÎnn uurrmmăăttoorriiii ppaattrruu aannii,, şşccooaallaa vvaa ddeevveennii uunn ssppaaţţiiuu ccuullttuurraall îînn ccaarree eelleevviiii şşii
pprrooffeessoorriiii vvoorr ppeettrreeccee ddiinn pprroopprriiee iinniiţţiiaattiivvăă mmaaii mmuulltt ttiimmpp ddeeccââtt cceell pprreevvăăzzuutt
pprriinn pprrooggrraammuull ddee aaccttiivviittăăţţii ccuurrrriiccuullaarree,, ddeezzvvoollttâânndd pprrooiieeccttee şşii pprrooggrraammee
eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree..
10
ŞŞccooaallaa vvaa ffii uunn ccaaddrruu sseeccuurriizzaatt şşii pprriieetteennooss,, ccuu ddeesscchhiiddeerree eeuurrooppeeaannăă îînn ccaarree
rreellaaţţiiiillee ddiinnttrree eelleevvii şşii pprrooffeessoorrii ssee vvoorr bbaazzaa eexxcclluussiivv ppee rreessppeecctt rreecciipprroocc şşii
ccoollaabboorraarree îînn bbeenneeffiicciiuull eelleevviilloorr,, ttrraattaaţţii ccaa pprriinncciippaallii bbeenneeffiicciiaarrii aaii aaccttiivviittăăţţiiii
ddee îînnvvăăţţaarree..
ŞŞccooaallaa vvaa aassiigguurraa eelleevviilloorr oo ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă ccoommpplleexxăă aassttffeell îînnccââtt ffiieeccaarree
iinnddiivviidd ssăă ppooaattăă eexxeerrcciittaa oo cceettăăţţeenniiee aaccttiivvăă,, ssăă ppooaattăă aaccttiivvaa ppee ppiiaaţţaa mmuunncciiii îînn
ssoocciieettaattee.. TTooţţii eelleevviiii vvoorr ddoobbâânnddii îînnttrr--oo mmaassuurrăă mmaaii mmaarree ssaauu mmaaii mmiiccăă cceellee 88
ccoommppeetteennţţee cchheeiiee :: ccoommppeetteennţţee ddee ccoommuunniiccaarree îînn lliimmbbaa mmaatteerrnnăă,, ccoommppeetteennţţee
ddee ccoommuunniiccaarree îînn lliimmbbii ssttrrăăiinnee,, ccoommppeetteennţţee îînn ddoommeenniiuull mmaatteemmaattiicciiii şşii
şşttiiiinnţţeelloorr,, ccoommppeetteennţţee TTIICC,, ccoommppeetteennţţee ssoocciiaallee şşii cciivviillee,, ccoommppeetteennţţee
aannttrreepprreennoorriiaallee,, îîşşii vvoorr ddeezzvvoollttaa sseennssiibbiilliittaatteeaa aarrttiissttiiccăă şşii ccuullttuurraallăă,, vvoorr îînnvvăăţţaa
ccuumm ssăă îînnvveeţţee..
MMiissiiuunneeaa oorrggaanniizzaaţţiieeii şşccoollaarree
SScchhiimmbbăărriillee îînn ssiisstteemmuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt aauu ffoosstt iimmppuullssiioonnaattee îînn ppeerriiooaaddaa
pprree aaddeerraarree llaa UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă şşii mmaaii aalleess dduuppăă iiaannuuaarriiee 22000077,, ccâânndd eellee
vviizzeeaazzăă iinntteeggrraarreeaa lleeggiissllaattiivvăă,, oorrggaanniizzaattoorriiccăă şşii ddee eevvaalluuaarree îînn ssiisstteemmuull
eeuurrooppeeaann..
TTrreebbuuiiee aavvuutt îînn ppeerrmmaanneennţţăă îînn vveeddeerree ccăă ssiisstteemmuull aaccttuuaall ddee
îînnvvăăţţăămmâânntt pprroodduuccee ffoorrţţaa ddee mmuunnccăă aattââtt ppeennttrruu ppiiaaţţaa mmuunncciiii iinntteerrnnăă ccââtt şşii
ppeennttrruu cceeaa eeuurrooppeeaannăă.. PPeennttrruu ffuurrnniizzaarreeaa uunnoorr sseerrvviicciiii ddee ffoorrmmaarree aaddaappttaattee llaa
pprreezzeenntt şşii mmaaii aalleess llaa vviiiittoorruull ttiinneerriilloorr ddee aazzii,, şşccooaallaa ttrreebbuuiiee ssaa ffiiee ddeesscchhiissăă
rreeffoorrmmeeii şşii nnoouulluuii,, aattââtt ssuubb rraappoorrttuull ccuurrrriiccuullaarr ccââtt şşii aall tteehhnnoollooggiiiilloorr şşii
mmeettooddeelloorr ddee îînnvvăăţţaarree//eedduuccaarree..
OOffeerriirreeaa aacccceessuulluuii ccoommpplleexx llaa iinnffoorrmmaaţţiiee îînnsseeaammnnăă ddeeppllaassaarreeaa
ggrreeuuttăăţţiiii aaccttuulluuii eedduuccaaţţiioonnaall ddee llaa pprreelleeggeerree şşii lleeccţţiiaa oobbiişşnnuuiittăă ccăăttrree aaccttiivviittăăţţiillee
aaccttiivv––ppaarrttiicciippaattiivvee bbaazzaattee ppee ccăăuuttaarreeaa aaccttiivvăă aa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn bbiibblliiootteeccii şşii
bbiibblliiootteeccii vviirrttuuaallee,, îînnvvăăţţaarree aaccttiivvăă,, îînnvvăăţţaarree pprriinn pprrooiieeccttee,, îînnvvăăţţaarree ccoollaabboorraattiivvăă
eettcc..
PPoorrnniinndd ddee llaa aacceessttee rreeaalliittăăţţii ŞŞccooaallaa EEffoorriiee NNoorrdd îîşşii pprrooppuunnee::
SSăă ssttiimmuulleezzee aalltteerrnnaattiivveellee eedduuccaaţţiioonnaallee şşii ppeeddaaggooggiiccee ddee uuttiilliizzaarree aa
tteehhnnoollooggiiiilloorr iinnffoorrmmaattiiccee îînn pprroocceessuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt..
SSăă iinnttrroodduuccăă pprrooiieecctteellee ccaa ffoorrmmee ddee îînnvvăăţţaarree şşii eevvaalluuaarree..
SSăă iimmpplliiccee eelleevviiii îînn pprrooiieeccttee,, ccaa oo ffoorrmmuullăă ddee ccuunnooaaşştteerree şşii ccoonneexxiiuunnee llaa
rreeaalliittăăţţiillee ssoocciieettăăţţiiii..
ÎÎnn ccoonntteexxttuull ssoocciiaall eeccoonnoommiicc aaccttuuaall,, şşccooaallaa nnuu mmaaii ppooaattee ffii ccoonncceeppuuttăă
iizzoollaatt ddee ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă,, aall ccăărreeii nnuucclleeuu ssuunntt ppăărriinnţţiiii eelleevviilloorr.. EEssttee nneevvooiiee
11
ddee ssttaabbiilliirreeaa uunnoorr ppuunnţţii ssoolliiddee îînnttrree ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee şşii ccoommuunniittaatteeaa ppăărriinnţţiilloorr,,
ppuunnţţii ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă ssee sspprriijjiinnee ppee oo ccoommuunniiccaarree ccoorreeccttăă,, ccoommpplleettăă şşii îînn
aammbbeellee sseennssuurrii.. DDiinnaammiiccaa ssoocciieettăăţţiiii eessttee îînnssăă aattââtt ddee mmaarree,, îînnccââtt ddeesseeoorrii,,
aadduullţţiiii,, aattââtt pprrooffeessoorrii ccââtt şşii ppăărriinnţţii,, ssuunntt lluuaaţţii pprriinn ssuurrpprriinnddeerree ddee sscchhiimmbbăărriillee
pprroodduussee llaa nniivveelluull mmeennttaalliittăăţţiiii şşii aall ppeerrcceeppţţiieeii pprroobblleemmeelloorr ccaarree aappaarr..
AApprreecciieemm ccăă mmiissiiuunneeaa şşccoolliiii ttrreebbuuiiee ssăă ppoorrnneeaassccăă ddee llaa iiddeeeeaa ooffeerriirriiii
uunnuuii cclliimmaatt aaggrreeaabbiill,, ddee sseeccuurriittaattee şşii îînnccuurraajjaarree ppeennttrruu eelleevvii,, aa uunneeii ppeerrssppeeccttiivvee
ppeennttrruu vviiiittoorr şşii uunneeii pprreeggăăttiirrii ssoolliiddee..
MMiissiiuunneeaa şşccoolliiii eessttee ooffeerriirreeaa uunnuuii eedduuccaaţţiiii ssoolliiddee ppeennttrruu vviiiittoorr,, îînnttrr--
uunn cclliimmaatt aaggrreeaabbiill,, ddee sseeccuurriittaattee şşii îînnccuurraajjaarree ppeennttrruu ttooţţii eelleevviiii..
SSllooggaannuull şşccoolliiii,, pprrooppuuss şşii aalleess ddiinnttrr--oo ggaammăă mmaaii mmaarree ddee pprrooppuunneerrii ddee
ccăăttrree eelleevvii,, eessttee:: „„ŞŞccooaallaa ccaarree nnee ppllaaccee!!””
PPrriinn ccuullttiivvaarreeaa uunneeii ccuullttuurrii oorrggaanniizzaaţţiioonnaallee,, eessttee nneecceessaarr ssăă ffiiee pprroommoovvaattee
vvaalloorrii şşii ccrreeddiinnţţee îîmmppăărrttăăşşiittee ddee eedduuccaattoorrii,, eelleevvii şşii ppăărriinnţţii,, ppuunnâânndd aacccceennttuull ppee
îînnvvăăţţaarree şşii ccrreeâânndd uunn cclliimmaatt eedduuccaattiivv ddee îînnvvăăţţaarree îînnttrr--uunn ccoonntteexxtt ddeessttiinnss,, lliippssiitt
ddee pprreessiiuunnii şşii ssttrreess.. ÎÎnnvvăăţţaarreeaa ttrreebbuuiiee ssăă ttrreeaaccăă ddiinnccoolloo ddee zziidduurriillee ccllaasseeii,,
îînnccoorrppoorrâânndd ddiisscciipplliinnee şşii tteehhnnoollooggiiii ccoommpplleexxee..
ŢŢiinntteellee ssttrraatteeggiiccee ssttaabbiilliittee ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ŞŞccoolliiii EEffoorriiee NNoorrdd::
11.. CCeennttrraarreeaa îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii ppee eelleevv,, îînngglloobbâânndd cceellee mmaaii nnooii iiddeeii şşii
pprraaccttiiccii ppeeddaaggooggiiccee îînnttrr--uunn cclliimmaatt sseeccuurriizzaatt..
EElleevviiii ssuunntt bbeenneeffiicciiaarriiii ddiirreeccţţii aaii aaccttuulluuii ddee îînnvvăăţţaarree iiaarr llaa aabbssoollvviirreeaa
ccuurrssuurriilloorr şşccoolliiii eeii ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee îînnzzeessttrraaţţii ccuu ccuunnooşşttiinnţţee,, ccoommppeetteennţţee,, vvaalloorrii şşii
aattiittuuddiinnii ccaarree ssăă llee ffaacciilliitteezzee iinntteeggrraarreeaa îînn ssiisstteemmuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt lliicceeaall..
AAbboorrddăărriillee ssttrraatteeggiiccee vviizzeeaazzăă uurrmmăăttooaarreellee ddoommeenniiii ffuunnccttiioonnaallee::
CCuurrrriiccuullaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă
UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa tteehhnnoollooggiiiilloorr ddee iinnffoorrmmaarree şşii ccoommuunniiccaarree ((TTIICC));;
DDeezzvvoollttaarreeaa uunneeii ooffeerrttee CCDDȘȘ mmooddeerrnnee llaa nniivveelluull şşccoolliiii;;
IInntteeggrraarreeaa mmuullttiimmeeddiieeii eelleeccttrroonniiccee îînn ccllaassăă;;
MMaannaaggeemmeennttuull ooppttiimm aall ccllaasseeii ddee ccăăttrree ffiieeccaarree ccaaddrruu ddiiddaaccttiicc//ddiirriiggiinnttee;;
UUrrmmăărriirreeaa pprrooggrreessuulluuii şşccoollaarr şşii iinntteennssiiffiiccaarreeaa ccoommuunniiccăărriiii ccuu ppăărriinnţţiiii;;
SSttiimmuullaarreeaa ccrreeaattiivviittăăţţiiii,, aa ddeezzvvoollttăărriiii ppeerrssoonnaallee aa eelleevviilloorr şşii aa mmuunncciiii îînn
eecchhiippăă;;
12
IInnttrroodduucceerreeaa uunnoorr mmeettooddoollooggiiii nnooii ddee lluuccrruu ccaa:: îînnvvăăţţaarreeaa pprriinn pprrooiieeccttee,,
îînnvvăăţţaarreeaa pprriinn ssoolluuţţiioonnaarreeaa ddee pprroobblleemmee,, îînnvvăăţţaarreeaa ccoollaabboorraattiivvăă;;
DDeesscchhiiddeerreeaa ddee nnooii oorriizzoonnttuurrii ddee ccuunnooaaşştteerree ppeennttrruu eelleevvii pprriinn ccăăllăăttoorriiii
ffiizziiccee şşii vviirrttuuaallee..
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă şşii ffiinnaannţţaarreeaa şşccoolliiii
UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa ddoottăărriilloorr eexxiisstteennttee;;
AAmmeelliioorraarreeaa aammbbiieennttaallăă aa şşccoolliiii;;
AAssiigguurraarreeaa sseeccuurriittăăţţiiii eelleevviilloorr îînn iinncciinnttaa şşccoolliiii;;
CCrreeşştteerreeaa cchheellttuuiieelliilloorr ppee eelleevv pprriinn mmăărriirreeaa ffiinnaannțțăărriiii ddee llaa CCoonnssiilliiuull
LLooccaall;;
UUttiilliizzaarreeaa eeffiicciieennttăă aa rreessuurrsseelloorr ffiinnaanncciiaarree..
22.. FFoorrmmaarreeaa ccoonnttiinnuuăă aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ((mmeettooddiiccaa şşii ddiiddaaccttiiccaa
ddiisscciipplliinneeii,, mmaannaaggeemmeennttuull ccllaasseeii,, nnooiillee tteehhnnoollooggiiii TTIICC,, mmaannaaggeemmeenntt ddee
pprrooiieecctt,, eettcc..))
CCaa ffoorrmmaattoorrii,, ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee llaa rrâânndduull lloorr ffaammiilliiaarriizzaattee ccuu
ttoott ccee îînnsseeaammnnăă îînnvvăăţţăămmâânnttuull mmooddeerrnn,, iinntteeggrraatt llaa nniivveell eeuurrooppeeaann..
AAbboorrddăărrii ssttrraatteeggiiccee::
CCuurrrriiccuullaarrăă
UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa tteehhnnoollooggiiiilloorr ddee iinnffoorrmmaarree şşii ccoommuunniiccaarree ((TTIICC));;
PPrrooiieeccttaarreeaa ddee nnooii ddiisscciipplliinnee ooppţţiioonnaallee ppeennttrruu CCDDȘȘ llaa nniivveelluull şşccoolliiii;;
RReeţţeeaauuaa iinntteerrnnăă şşii eexxtteerrnnăă ((IInnttrraanneettuull şşii IInntteerrnneettuull )) vvoorr ffii ffoolloossiittee ccaa
ssttrruuccttuurrăă iinnffoorrmmaaţţiioonnaallăă,, ffaacciilliittâânndd ccoommuunniiccaaţţiiaa llaa nniivveell ddee pprrooffeessoorrii,,
eelleevvii,, ppăărriinnţţii,, ccoommuunniittaattee llooccaallăă..
RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaannţţaarreeaa şşccoolliiii::
AAcchhiizziiţţiioonnaarreeaa ddee mmiijjllooaaccee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt mmooddeerrnnee;;
NNooii aacchhiizziiţţiiii ddee ccaallccuullaattooaarree aassttffeell îînnccââtt ssăă ffiiee aammppllaassaattee 3300 ccaallccuullaattooaarree
îînn ccaabbiinneettuull mmuullttiimmeeddiiaa;;
UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă aa ddoottăărriilloorr eexxiisstteennttee;;
AAmmeelliioorraarreeaa aammbbiieennttaallăă aa şşccoolliiii..
RReessuurrssee uummaannee
CCuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree ccoonnttiinnuuăă ppeennttrruu pprrooffeessoorrii;;
IInnffoorrmmaarreeaa pprrooffeessoorriilloorr aassuupprraa ppoolliittiicciilloorr ddee eedduuccaaţţiiee ssppeecciiffiiccee UUnniiuunniiii
EEuurrooppeennee;;
OOrrggaanniizzaarreeaa ddee ccuurrssuurrii ddee ffoorrmmaarree mmiixxttee ppeennttrruu ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee şşii ppăărriinnţţii..
13
33.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccoommpplleexxăă ddee ppaarrtteenneerriiaattee ccuu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă,, ddaarr şşii ccuu
iinnssttiittuuţţiiii şşccoollaarree ddiinn ţţaarrăă şşii ddiinn EEuurrooppaa..
ŞŞccooaallaa ttrreebbuuiiee ssăă ffuunnccţţiioonneezzee ccaa uunn ssppaaţţiiuu ccuullttuurraall ddeesscchhiiss sspprree
ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă ccăărreeiiaa îîii aappaarrţţiinnee.. AAddeerraarreeaa RRoommâânniieeii llaa UUnniiuunneeaa
EEuurrooppeeaannăă aa ccrreeaatt ccaaddrruull ppeennttrruu iinntteeggrraarree,, iiaarr şşccooaallaa ttrreebbuuiiee ssăă ddeevviinnăă uunnuull
ddiinn ffaaccttoorriiii aaccttiivvii aaii aacceessttuuii pprroocceess ddee dduurraattăă..
AAbboorrddăărrii ssttrraatteeggiiccee::
CCuurrrriiccuullaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă
IInnttrroodduucceerreeaa îînn aarriiaa ccuurrrriiccuullaarrăă „„OOmm şşii ssoocciieettaattee”” aa uunnoorr nnooii ddiisscciipplliinnee
ooppţţiioonnaallee ccaarree ssăă ttrraatteezzee tteemmee ccaa:: CCeettăăţţeenniiee eeuurrooppeeaannăă,, IIssttoorriiaa UUnniiuunniiii
EEuurrooppeennee şşii IInnssttiittuuţţiiiillee eeuurrooppeennee.. CCoommpplleettaarreeaa ccuurrrriiccuulluummuulluuii ccuu tteemmee
rreeffeerriittooaarree llaa EEuurrooppaa şşii UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă..
DDeezzvvoollttaarreeaa ddee aaccttiivviittăăţţii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree aavvâânndd ccaa oobbiieeccttiivv pprrootteeccţţiiaa
mmeeddiiuulluuii,, îînn ppaarrtteenneerriiaatt ccuu oorrggaanniizzaaţţiiiillee nnoonngguuvveerrnnaammeennttaallee..
UUttiilliizzaarreeaa IInnttrraanneettuulluuii şşii aa IInntteerrnneettuulluuii ppeennttrruu ccoommuunniiccaarreeaa ccuu ppaarrtteenneerriiii
eedduuccaaţţiioonnaallii,, eelleevvii şşii pprrooffeessoorrii ddiinn aallttee şşccoollii ddiinn RRoommâânniiaa şşii ddiinn EEuurrooppaa..
DDeezzvvoollttaarreeaa ssiittee--uulluuii wweebb aall şşccoolliiii--ttaabblloouu ddee bboorrdd..
RReellaaţţiiii ccoommuunniittaarree şşii ppaarrtteenneerriiaattee
ŞŞccooaallaa vvaa ddeezzvvoollttaa ppaarrtteenneerriiaattee ppuunnccttuuaallee ccuu AAddmmiinniissttrraaţţiiaa LLooccaallăă,, ccuu
PPoolliiţţiiaa,, ccuu BBiisseerriiccaa şşii ccuu OONNGG--uurriillee
ŞŞccooaallaa vvaa ssttaabbiillii lleeggăăttuurrii llaa nniivveell llooccaall,, nnaaţţiioonnaall şşii iinntteerrnnaaţţiioonnaall,, ssttiimmuullâânndd
ccoommuunniiccaarreeaa îînnttrree eelleevvii şşii iinntteeggrrâânndd îînn ccuurrrriiccuulluumm pprrooiieecctteellee ccoommuunnee
PPăărriinnţţiiii vvoorr ffii aattrraaşşii ccoonnccrreett îînn vviiaaţţaa şşccoolliiii,, îînn rreezzoollvvaarreeaa ssiittuuaaţţiiiilloorr
ccoonnfflliiccttuuaallee şşii aa cceelloorr lleeggaattee ddee rreezzuullttaatteellee ssllaabbee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă aallee uunnoorraa
ddiinnttrree eeii
EElleevviiii şşccoolliiii vvoorr ppaarrttiicciippaa llaa ccoonnccuurrssuurrii şşii eevveenniimmeennttee TTIICC ppee ppllaann llooccaall,,
zzoonnaall,, jjuuddeeţţeeaann şşii nnaaţţiioonnaall
ŞŞccooaallaa vvaa oorrggaanniizzaa ccoonnccuurrssuurrii şşii eevveenniimmeennttee TTIICC,, ccuu iimmpplliiccaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr şşii
aa ccoommuunniittăăţţiiii llooccaallee..
VVoorr ffii oorrggaanniizzaattee eevveenniimmeennttee ppeennttrruu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă:: eexxppoozziiţţiiii,, sseerrbbăărrii..
EElleevviiii şşccoolliiii vvoorr ppaarrttiicciippaa llaa aaccttiivviittăăţţii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree îînn ccoommuunniittaattee
((eeccoollooggiizzaarree,, pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii,, eettcc..))
VVoorr ffii ddeezzvvoollttaattee pprrooiieeccttee şşii ppaarrtteenneerriiaattee llaa ccaarree vvoorr ppaarrttiicciippaa ccaaddrreellee
ddiiddaaccttiiccee ssii eelleevviiii
14
44.. AAddaappttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii mmaannaaggeerriiaallee llaa ccoonntteexxttuull aaccttuuaall,, ccrreeaatt ddee
ddiinnaammiiccaa rreeffoorrmmeeii îînnvvăăţţăămmâânnttuulluuii
AAnnaalliizzâânndd oobbiieeccttiivveellee nnooaassttrree ppee tteerrmmeenn mmeeddiiuu,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall
mmaannaaggeemmeennttuulluuii eedduuccaațțiioonnaall,, nnee pprrooppuunneemm ssăă aaddooppttăămm uurrmmăăttooaarreellee aabboorrddăărrii
ssttrraatteeggiiccee..
CCuurrrriiccuulluumm
•• ÎÎmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccaalliittăăţţiiii pprroocceessuulluuii iinnssttrruuccttiivv şşii eedduuccaattiivv îînn şşccooaallăă;;
•• CCrreeşştteerreeaa ppeerrffoorrmmaannţţeelloorr şşccoollaarree aallee eelleevviilloorr;; rreedduucceerreeaa aabbaannddoonnuulluuii
şşccoollaarr,, aa aabbsseenntteeiissmmuulluuii şşii aa mmeeddiiooccrriittăăţţiiii.. DDiivveerrssiiffiiccaarreeaa ssttrraatteeggiiiilloorr
ddiiddaaccttiiccee,, îînn ssccooppuull eeffiicciieennttiizzăărriiii îînnvvăăţţăărriiii şşii ccrreeşştteerriiii mmoottiivvaaţţiieeii eelleevviilloorr
ppeennttrruu îînnvvăăţţaarree;;
•• DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ppaacchheettee eedduuccaaţţiioonnaallee ppeennttrruu ccuurrrriiccuulluumm llaa ddeecciizziiaa
şşccoolliiii;;
•• DDeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr ffoorrmmee eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree ddee eedduuccaaţţiiee,, iinnssttrruuiirree şşii
eevvaalluuaarree..
RReessuurrssee uummaannee
FFoorrmmaarreeaa ccoonnttiinnuuăă aa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc şşii nneeddiiddaaccttiicc;;
IImmpplliiccaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr îînn aaccttuull ddee iinnssttrruuiirree aall eelleevviilloorr;;
MMoottiivvaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii pprriinn rreeccoommppeennssee ooffeerriittee îînn ccaaddrruull lleeggaall îînn vviiggooaarree..
DDeezzvvoollttaarreeaa bbaazzeeii mmaatteerriiaallee şşii aattrraaggeerreeaa ddee rreessuurrssee ffiinnaanncciiaarree
RReeaammeennaajjaarreeaa ccuurrţţiiii şşccoolliiii,, îînn iiddeeeeaa ccrreeăărriiii uunnuuii mmeeddiiuu ppllăăccuutt ppeennttrruu
ppeettrreecceerreeaa ttiimmppuulluuii lliibbeerr;;
MMăărriirreeaa ffuunnccţţiioonnaalliittăăţţiiii ccaabbiinneetteelloorr eexxiisstteennttee;;
UUttiilliizzaarreeaa ccoommpplleexxăă şşii ccoommpplleettăă aa bbaazzeeii mmaatteerriiaallee îînn ssccooppuull ccrreeşştteerriiii
ccaalliittăăţţiiii îînn eedduuccaaţţiiee;;
AAcchhiizziiţţiioonnaarreeaa ddee eecchhiippaammeennttee şşii mmiijjllooaaccee ddee îînnvvăăţţăămmâânntt nnooii şşii mmooddeerrnnee;;
AAttrraaggeerreeaa ddee ffiinnaannţţăărrii pprriinn ppaarrttiicciippaarreeaa llaa pprrooiieeccttee..
DDeezzvvoollttaarreeaa rreellaaţţiiiilloorr ccoommuunniittaarree
CCrreeşştteerreeaa rroolluulluuii CCoonnssiilliiuulluuii rreepprreezzeennttaattiivv aall ppăărriinnţţiilloorr;;
CCoonnssoolliiddaarreeaa şşii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr eedduuccaaţţiioonnaallee ccuu iinnssttiittuuţţiiii
gguuvveerrnnaammeennttaallee,, OONNGG--uurrii,, aaggeennţţii eeccoonnoommiiccii şşii iinnssttiittuuţţiiii ppuubblliiccee;;
LLaannssaarreeaa uunnoorr pprrooggrraammee ddee ppaarrtteenneerriiaatt ccuu ccoommuunniittaatteeaa llooccaallăă;;
CCoonnttiinnuuaarreeaa pprrooggrraammeelloorr eeccoollooggiiccee îînn ccaarree eessttee iimmpplliiccaattăă şşccooaallaa;;
MMeeddiiaattiizzaarreeaa ppuutteerrnniiccăă aa şşccoolliiii şşii aa rreezzuullttaatteelloorr eeii,, pprriinn pprroodduuccţţiiii pprroopprriiii..
Obiectivele școlii în domeniul proiectelor internaționale sunt următoarele:
Crearea unei dimensiuni europene în educație la Școala Eforie Nord, prin
15
crearea de curriculum la decizia școlii în cadrul unor proiecte internationale
(educație ecologică, istorie ți tradiții locale, sisteme de valori)
• Antrenarea unui număr cât mai mare de profesori, elevi și membri ai
comunității locale în planificarea, organizarea și derularea proiectelor;
• Inițierea de proiecte la toate formele de învățământ și la toate ciclurile
(primar și gimnazial )
PLAN OPERATIONAL DE IMPLEMENTARE A P.D.I. 2016-2017 1. Reconsiderarea managementului școlar
1. Atragerea și eficientizarea resurselor financiare
Obiective Acțiuni Termene Responsabilități Indicatori de
performanță
Identificarea de resurse
extrabugetare
Venituri
proprii din
închirierea
spațiului
școlar
Sponsorizări
Permanent C A
Echipa
managerială
Existența
fondurilor
Eficientizarea utilizării
resurselor financiare
Repartizarea
fondurilor
conform
priorităților
(dotarea si
modernizarea
laboratoarelor/
cabinetului de
informatică,
sălilor de curs)
Permanent C A
Echipa
managerială
Modernizarea
spațiilor
2. Dezvoltarea bazei materiale
Obiective Acțiuni Termen Responsabilități Indicatori de
performanță
Dezvoltarea și
modernizarea bazei
materiale
Completarea
și reînnoirea
permanentă a
mobilierului
școlar si a
Permanent
C A
Echipa
manageriala
Existenta
mobilierului
Existența
16
laboratoarelor
Continuarea
dotării cu
calculatoare a
cabinetelor de
informatică și
multimedia
Introducerea
catalogului
digital
Permanent
Octombrie
2016
C A
Echipa
managerială
Echipa
managerială
calculatoarelor
3. Oferta curriculara si extracurriculara
Obiective Acțiuni Termene Responsabilități Indicatori de
performanță
Promovarea calitatii
in dezvoltarea de
curriculum
Stabilirea
ofertei de
opționale
pentru anul
scolar 2016-
2017
Prezentarea
ofertei
educaționale
în strânsă
legătură cu
cerințele
pieței muncii
Sem II Șefi de catedre
CA
Existența
CDȘ în oferta
școlară
Optimizarea
componentelor
proiectivă, acțională
și evaluativă
Alcătuirea
programelor
pentru
disciplinele
opționale și
aprobarea de
către I.Ș.J.
Verificarea
administrării
testelor
predictive la
toate nivelele
Oct 2016
Nov
2016
Șefi de catedre Existența
documentelor
Existența
testelor și a
diagnozei
nivelului
cunoștințelor
17
PROGRAM DE MUNCĂ AL COMISIEI DE ASIGURARE A CALITĂȚII
Domenii Subdomenii Acțiuni Rezultate
așteptate
Termen Răspunde
Capacitatea
instituțională
Managementul
strategic
Managementul
operațional
Baza materiala
Elaborarea
documentelor
proiective pe
baza
rapoartelor de
activitate pe
domenii
(proiect de
dezvoltare,
plan de
acțiune, planuri
operaționale,
planuri de
îmbunătățire)
Reactualizarea
ROI
Asigurarea
securității
elevilor și
cadrelor
didactice cu
personal
specializat și
prin închiderea
incintei
Asigurarea
serviciilor
medicale
pentru elevi
prin
funcționalitatea
cabinetului
medical școlar
Modernizarea
spațiilor
școlare (săli de
clasă,
laboratoare,
cabinete)
Îmbunătățirea
activității
instructiv-
educative
Îmbunătățirea
disciplinei
școlare
Creșterea
siguranței în
incinta școlii
Menținerea
starii de
santate a
elevilor
Transformarea
mediului
școlar într-un
spațiu
prietenos
Nov. 2016
Oct. 2016
Nov. 2016
Permanent
Permanent
Permanen
Echipa
managerială
Membrii
comisiei
CA
CA
CA
Echipa
managerială
CA
CA
Echipa
managerială
18
Eficacitate
educațională
Oferta
educațională
Performanțe
școlare și
extrașcolare
Activitatea
științifică și
metodică
Reactualizarea
ofertei
educaționale în
conformitate
cu nevoile
comunității
Monitorizarea
succesului
școlar prin
rezultate la
concursuri,
olimpiade
Monitorizarea
activității
comisiilor
metodice, a
participării la
cursuri de
formare
Îmbunătațirea
integrării
școlare a
absolvenților
Îmbunătățirea
rezultatelor la
învățătură
Îmbunătățirea
calității
actului
educațional
Sem II
Permanent
permanent
CA
Echipa
managerială
Cadrele
didactice
CA
Managementul
calității
Monitorizarea
periodică a
activității
cadrelor
didactice
Evaluarea
periodică a
activității
personalului
didactic și
nedidactic
Asigurarea
unui flux
informațional
privind
programe de
perfecționare,
certificate de
studii,
calificări
Asistențe,
susținerea
cadrelor
didactice
debutante,
verificarea
dovezilor
privind
programele de
învățare (teste,
caiete și fișe de
observații,
notare ritmică,
efectuarea
orelor)
Completarea
fișelor de
evaluare și
acordarea
calificativelor
parțiale pe
baza
asistențelor și a
dovezilor
Cresterea
calitatii
actului
instructive
educativ
Stimularea
motivației
Îmbunătățirea
formării
continue
Permanent
Mai 2017
Permanent
CA
CA
Responsabil
Formare
continuă