IntroducereRezultatele activităţilor de profilaxie şi tratament in cea mai mare parte sunt determinate de
disponibilitatea medicamentelor eficiente şi de buna lor calitate precum şi de gradul utilizării lor raţionale.Marele savant fiziolog I.Pavlov scria: Primul procedeu de tratament universal este introducerea substanţelor medicamentoase în organismul omului.
Medicamentele au o influenţă majoră şi asupra economiei sistemului de sănătate. În multe ţări avansate cheltuielile pentru medicamente din bugetul familiei alcătuieşte cea mai mare cotă, iar în cadrul sistemului de sănătate ele ocupă locul doi dupa cheltuielile pentru remunerarea muncii salariaţilor.În suma cheltuielilor totale pentru sistemul de sănătate medicamentele alcătuiesc 7-20%- în ţările dezvoltate, 15-30%-în ţările aflate în perioada de tranziţie.
Pe piaţa farmaceutică a ţărilor dezvoltate se află în circulaţie permanentă zeci de mii denumiri de medicamente. Astfel, în Germania se află în circulatie cca.43 mii, în SUA-30 mii, Japonia-17 mii, Italia-9 mii, Franţa-8 mii, Danemarca-4,8 mii, Norvegia-2,2 mii.
După volumul mondial al consumului, pe primul loc se situează medicamentele cardiovasculare, apoi antibioticele, psihostimulatoare, analgezicile şi cele folosite la tratamentul afecţiunilor tractului gastro-intestinal. Totodata în diferite ţări ale lumii cota consumului acestor grupe este diversă. Astfel în Marea Britanie şi Elveţia se consumă cel mai mult medicamentele cardiovasculare, cele pentru tractul intestinal şi tratamentul căilor respirtorii, în Franţa-anestezicele, hipnoticele şi tranchilizantele, în SUA-40% din tot volumul de medicamente consumate alcătuiesc antibioticele, analgezicele şi cardiovasculare.
Principalul factor ce influenţează consumul de medicamente este nivelul morbidităţii. Totodată acest indicator este influenţat şi de situaţia economică a ţării, starea sistemului de asigurări medicale. Un anumit grad de influenţă îl au factorii ecologici, geografici, nivelul profesional al personalului medical, aplicarea metodelor de tratament, nivelul general de cultură a populaţiei ce determină atitudinea faţă de propria sănătate, calificarea personalului farmaceutic etc. După definiţia OMS medicamentul este orice substanţă sau amestec de substanţe utilizate pentru diagnosticarea, tratamentul, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburărilor funcţionale la om sau animale. Originea medicamentelor poate fi minerală, animală, vegetală sau sintetică.Primele medicamente(anestezice, somnifere etc.)au fost descoperite încă în antichitate. Dezvoltarea rapidă în secolul precedent a ştiinţelor fundamentale a făcut posibilă obţinerea medicamentelor pe cale chimică. Deja la începutul secolului XX a fost sintetizată novocaina, primele preparate somnifere etc. O realizare grandioasă a anilor 20 a fost separarea din pancreas a insulinei, ceia ce a dat posibilitate nu numai să fie tratat specificul diabetului zaharat, dar a condiţionat separara din organele şi ţesuturile animalelor a altor preparate hormonale. Aşa dar obţinerea preparatelor medicamentoase din sursele menţionate a avut loc de-a lungul veacurilor, însă pe parcursul secolului XX elaborarea medicamentelor noi a avut cele mai înalte ritmuri. În anii 40 au fost descoperite antibioticele şi sulfanilamidele, în anii 70 au luat fiinţă tehnologiile biologice de performanţă care actualmente se află în fruntea progresului tehnico-ştiinţific.
Notiuni despre circulatia medicamentelor Marfă, mărfuri - produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vînzării-cumpărării.
Medicament - substanţă naturală sau de sinteză utilizată în vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a unei stări fizice sau psihice anormale.
Circulaţia produselor farmaceutice – deplasarea pe diverse pieţe a produselor farmaceutice, ce include activităţi ca: preparare, producere, fabricare, deţinere, păstrare, eliberare, comercializare, distribuţie, procurare, livrare, utilizare, transport, expediere, import, export; datorită structurilor şi mecanismelor economice, sub influenţa diferiţilor factori.
Comercializarea produselor farmaceutice- expunerea produselor farmaceutice pe piaţa economicăLivrarea produselor farmaceutice- furnizarea produselor farmaceutice la farmacii, depozite şi alte
uniăţile farmaceutice.. Expedierea produselor farmaceutice- transmiterea prin poştă, prin mesageri etc produse farmaceutice, substanţe medicamentoase şi utilaje necesare in industria farmaceutică, la o anumită adresă.
1
Importul produselor farmaceutice- ansamblu de operaţii privind cumpărarea şi introducerea pe teritoriul naţional a medicamentelor şi cosmeticelor de provenienţă străină
Exportul produselor farmaceutice- expediere a produselor medicamentoase şi cosmetice în străinătate în scop de vînzare sau schimb comercial.
Regulile de bună practică de distribuire-Good Distribution Practice(GDP) Aceste reguli stabilesc condiţiile de asigurare a calităţii medicamentelor în procesul distribuirii lor angrosiste. GDP reglementează cerinţele faţă de personal, documentaţie, încăperi şi dotare, realizarea furnizărilor precum şi ordinea returnării medicamentelor. Personalul, ocupat în sfera de circulaţie a medicamentelor trebuie să posede nivelul corespunzător de calificare şi experienţă de lucru în domeniu. Pentru aceasta regulile prevăd organizarea sistematică şi protocolarea instruirilor speciale cu personalul întreprinderii.
Conform regulilor GDP distribuitorii au dreptul să procure medicamente numai de la deţinători de licenţă pentru desfaşurarea activităţii de vînzare angro, producere sau import a medicamentelor. Deosebită atenţie regulile GDP acordă elaborării şi respectării stricte a instrucţiunilor scrise ce reglementează recepţia şi păstrarea medicamentelor, păstrarea încăperilor în curăţenie exemplară. Orice operaţie efectuată cere să fie înregistrată, indicînd data recepţiei, denumirea şi cantităţile medicamentelor, numele şi adresa furnizorului etc. Procesul de păstrare a medicamentelor trebuie să fie organizat astfel, încît eliberarea lor să se efectueze corespunzător cu termenii de depozitare. Regulile enunţă cerinţe speciale asupra procedurii de returnare a medicamentelor. Distribuitorul poate primi medicamentele returnate numai în cazul în care se respectă următoarele condiţii: ambalajul medicamentului se află în stare bună şi nu este detaşat, să se ştie că pînă la returnare au fost respectate regulile de păstrare a medicamentelor, termenul rămas al valabilităţii este suficient etc. În linii generale, regulile GDP se bazează pe enunţarea scrisă detaliat a principalelor operaţii de distribuire a medicamentelor, efectuate în conformitate cu instrucţiunle elaborate special pentru reglementarea lor.
Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice.O condiţie importantă ce asigură buna calitate şi eficienţa medicamentelor este păstrarea lor adecvată
pe întreg parcursul circulaţiei de la producere pînă la consum. Pentru asigurarea păstrării adecvate la fiecare etapă de circulaţie trebuie să se ţină cont de factorii ce influenţează calitatea produselor farmaceutice aflate în regim de păstrare: externi, interni etc.
Externi
Umiditatea în mediul de păstrare
Lumina
Temperatura
Componenţii aerului
Contaminarea microbiană. Dăunători de depozit. Rpzătoarele
2
Caracteristica sistemului de aprovizionare cu medicamente.Noţiunea de aprovizionare provine de la franţuzescul "approvisionner" şi semnifică acţiunea de a
procura resurse, în acest caz-produse farmaceutice. În afară de realizarea nemijlocită a funcţiei de aprovizionare, pentru acest sistem mai sunt caracteristice astfel de funcţii ca: încheierea contractelor cu producătorii de medicamente sau furnizorii intermediari, transportarea, depozitarea, păstrarea, distribuţia(livrarea "en gros"), importul, exportul etc.
Sistemul de aprovizionare cu medicamente ocupă un loc intermediar între întreprinderile-producătoare şi reţeaua de farmacii şi instituţii curativ-profilactice. Propriu zis acest sistem include reţeaua de depozite farmaceutice.
Ciclul de aprovizionare cu medicamente.
Funcţiile principale ale sistemului de aprovizionare cu medicamente sunt următoarele: Studiul pieţei farmaceutice şi determinarea necesarului de medicamente selectate de către
depozit pentru distribuire; Întocmirea contractlui de furnizare; Obţinerea autorizaţiei de import(pentru cazurile de aprovizionare din import); Organizarea procesului de furnizare către depozit: transportarea, vămuirea-dezvămuirea; Recepţia produselor şi depozitarea lor; Organizarea controlului calităţii produselor depozitate; Organizarea păstrării corecte;
Interni
Proprietăţile fizico-chimice
Structura substanţei medicamentoase
Puritatea
Alţi factori
Ambalajul
Forma farmaceutică
Mecanici
3
Publicitatea şi informaţia despre medicamente; Livrarea către farmacii şi spitale, inclusiv transportarea la locul destinat.
Funcţia de studiu al pieţei farmaceutice şi determinare a necesarului de medicamente este obiectul de studii al cursului de marketing farmaceutic.
Sistemul de aprovizionare cu medicamente mai este numit sistem de distribuire angrosistă sau sistem e aprovizionare farmaceutică. Locul lui in procesul de circulaţie a medicamentelor este emonstrat în figura de mai jos.
Producătorul autohton Producătorul străin Distribuitorul străin
Importul
Sistemul de aprovizionare cu medicamente
Farmaciile Unităţile medico-sanitare
Sistemul de aprovizionare cu medicamente are ca scop principal asigurarea pieţei farmaeutice cu un sortiment suficient de medicamente eficiente, inofensive, de bună calitate şi accesibile pentru populaţie.
Procesul de deetatizare a serviciului farmaceutic(1995-1996) a condiţionat crearea sistemului de aprovizionare farmaceutică.În afară de cele trei depozite cu capital preponderend de stat("Basa Farm", Chişinău, "Nord Farm", Bălţi şi "Farm Com", Comrat) s-au fondat un şir de noi depozite farmaceutice private, numărul lor atingînd la finele anului 2001 cca. 120.
Sursele de aprovizionare cu medicamente. Principalele surse de aprovizionare cumedicamente sunt: producţia autohtonă, importul, donaţiile, achiziţionările centralizate pentru necesităţi publice şi produsele depozitate în rezerva de stat.
Producţia autohtonă de medicamente alcătuieşte doar cca. 5% din volumul pieţei farmaceutice. Importul reprezintă sursa principală de formare a pieţei farmaceutice a Republicii Moldova.
Dezvoltarea ulterioară a procesului de import a medicamentelor este condiţionată de un şir de factori, principalul dintre care este coraportul dintre cererea şi ofertă din piaţa farmaceutică, motivată la rîndul său de morbiditate, nivelul de trai, stabilitatea valutei naţionale etc.
Donaţiile au devenit o sursă importantă de aprovizionare cu medicamente pe parcursul perioadei de tranziţie la relaţiile economiei de piaţă. Declinul economiei naţionale, tendinţa de scădere a producţiei, dificultăţile cu care se confruntă sfera bugetară şi alţi factori negativi condiţionează acceptarea donaţiilor de medicamente oferite de diverse organizaţii din străinătate.
Importul de medicamene prezinta un proces complex ce include operaţii de aprecierea sortimentului de produse farmaceutice şi determinarea necesităţilor cantitative, selectarea producătorilor, negocierea condiţiilor şi încheierea contractului de import, obţinerea autorizaţiei de import, importul propriu-zis, controlul de stat al calităţii şi depozitarea.
Schema-modul de întocmire a contractelor pentru furnizarea medicamentelor.
4
Numărul de ordine
Denumirea compartimentului
Conţinutul
1. Introducerea Conţine relatări despre părţile contractante: funcţia, numele şi prenumele persoanelor ce încheie contractul, mandatul de împuternicire(Statul, Licenţa pentru desfăşurarea activităţii farmaceutice), denumirea deplină şi abrevierile părţilor. Numărul, data şi locul întocmirii contractului.
2. Obiectul contractului Se descrie amănunţit obiectul contractului. Sunt enumerate medicamentele cu specificarea denumirii, dozei, ambalajul, preţului cantităţii,sumei şi sumei totale prevăzute de contract. În cazul furnizării a 5 şi mai multor poziţii se recomandă a întocmi o anexă la contract.
3. Calitatea mărfurilor În contract se specifică exigenţele faţă de calitatea mărfurilor furnizate. Astfel, va fi concretizată necesitatea prezentării de către furnizor a certificatelor de calitae a mărfurilor enumerate.
4. Modul transportării Se va indica succint care dintre părţile contractante va transporta lotul de produse şi tipul transportului.
5. Ordinea şi forma de achitare
Se indică forma şi termenul concret de achitare. Tot în acest compartiment poate fi concretizată sancţiunea faţă de destinatar în cazul neachitării plăţii în termenul indicat în contract.
6. Termenul valabilităţii contractului
Se va indica ziua intrării în vigoare şi valabilitatea contractului. Pot fi enumerate cazurile cînd contractul dat poate fi modificat sau anulat.
7. Obligaţiile părţilor contractuale
Se enumeră obligaţiile ce nu pot fi incluse în alte compartimente sau cele privind problemele ca nu necesită indicarea amănunţită în contract, fiind bine cunoscute de ambele părţi precum şi modul de soluţionare a lor.
8. Adresele juridice ale părţilor contractuale
Se va indica aparte pentru fiecare parte contractantă:-denumirea, codul şi adresa poştală, telefonul, rechizitele bancare, codul fiscal şi alte date necesare.
9. Legiferarea contractului
Contractul va fi semnat de reprezentanţii abelor părţi indicate în contract şi se vor aplica ştampilele. În cazul întocmirii anexei pentru specificarea mărfurilor ea va fi legiferată prin semnătura şi parafa fiecărei părţi contractante.
Autorizaţia de import este un document, eliberat de către stat unui agent economic pentru efectuarea tranzacţiilor de comerţ exterior (import) pe o anumită perioadă de timp şi în limitele indicate în ea. Autorizaţiile sunt eliberate agenţilor economici înregistraţi pe teritoriul Republicii Moldova şi nu sunt transmisibile. Ministerul Sănătăţii eliberează doua tipuri de autorizaţie pentru importul medicamentelor:
Autorizaţia generală, prin care se permite efectuarea de către titularul ei a operaţiunilor de import dintr-o ţară (sau un grup de ţări) în volumul stabilit;
5
Autorizaţia ordinară, ce constituie o autorizaţie nomnală, eliberată unui agent economic pentru efectuarea unei anumite tranzacţii economice externe.
Importatorul de medicamente este obligat să prezinte la MS a RM spre avizare în termen de 10 zile din data importului, actele de extragere a probei medii de medicamente în 2 exemplare însoţită de:
1. Cerere către Laboratorul pentru Controlul şi Certificarea Medicamentelor(LCCM) a informaţiei despre efectuarea controlului calităţii medicamentelor importate;
2. Certificatele de calitate ale producătorului pentru fiecare serie.
Donaţiile de medicamente. Donaţiile de medicamente către R.Moldova se efectuează în cazuri de situaţii catastrofale, calamităţi naturale, epidemii şi alte situaţii excepţionale sau pot fi parte componentă a donaţiilor acordate cu scopuri de dezvoltare în condiţii obişnuite. Autorizarea intrării în ţară a medicamentelor şi echipamentului medical, coordonarea procesului de monitoring a necesităţilor în donaţii, conlucrarea cu donatorii şi destinatarii se efectuează de către Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătăţii. Donaţiile de medicamente trebuie să se efectueze cu respectul deplin al necesităţilor şi cerinţelor destinatarului şi să prezinte un act de sprijin al politicii statului în domeniul ocrotirii sănătăţii.
Nu pot fi admise pentru intrarea în ţară donaţiile de medicamente cu termen de valabilitate expirat, medicamentele şi echipamentul medical trimise fără documente de insoţire de la furnizor şi certificate de calitate de la producător.
Selecţia medicamentelor şi echipamentului medical. Selecţia medicamentelor pentru donaţie se efectuează ţinînd cont de morbiditatea, necesităţile reale din ţară şi acordul preventiv al destinatarului, cu condiţia că medicamentele care urmează să fie donate sunt incluse în lista medicamentelor esenţiale, aprobată de OMS şi incluse în lista ONU de produse pentru ajutor excepţional.
Controlul calităţii şi valabilităţii. Medicamentele donate trebuie să corespundă standardelor de calitate atît în ţara donator, cît şi în ţara-destinatar. Calitatea medicamentelor şi echipamentului medical donat trebuie confirmat prin certificate de calitate eliberate de producător.
Evidenţa circulaţiei valorilor materiale în farmacii
1.Evidenţa intrărilor de produse farmaceutice.2.Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul. 2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului. 2.2. Scopul de bază şi sarcinile dirijării rulajului. 3.Evidenţa circulaţiilor altor valori materiale în farmacie. 3.1. Evidenţa ambalajului. 3.2. Evidenţa materialelor auxiliare.
§1. Evidenţa intrărilor de produse farmaceutice.Furnizorii principali de produse farmaceutice pentru farmacii sunt depozitele farmaceutice.
Recipientele farmaceutice, produsul vegetal medicamentos, pot fi recepţionate şi de populaţiei.Recepţionarea produselor farmaceutice poate avea loc:
Nemijlocit la depozitul farmaceutic; În farmacie, în cazul transportării lor cu transportul depozitului.
Primind produsele farmaceutice nemijlocit la depozitul farmaceutic, persoana care le recepţionează este datoare să verifice: denumirea, pretul şi cantitatea în corespundere cu datele indicate în documentele de însoţite. Dreptul de a recepţiona produsele farmaceutice la depozit se confirmă printr-o delegaţie după o formă stabilită valabilă pentru o singură recepţionare, de regulă, pe un termen de 15 zile. Pentru recepţionarea substanţelor toxice şi stupefiante se întocmeşte o delegaţie aparte.
În cazul transportării produselor farmaceutice în farmacie cu transportul depozitului expediatorul le transmite farmacistului diriginte(sau altei persoane responsabile) împreună cu documentele de insoţire, conform numărului de locuri şi masa bruto. În acest caz persoana care efectuează recepţia semnează exemplarele borderoului de expediere şi transport care se întorc expediatorului.
6
Faptul recepţiei produselor farmaceutice se confirmă prin delegaţie sau prin semnătura farmacistului diriginte şi prin aplicarea ştampilei farmaciei pe exemplarele borderoului de expediere şi transport ce se înapoiază depozitului.
Persoana gestionară din farmacie controlează pentru fiecare denumire-cantitatea, preţul, valoarea totală şi verifică aceste date cu cele indicate în borderoul de expediere şi transport. Afară de aceasta, toate produsele supuse recepţionării se verifică la prezenţa următorilor indici:
Marcajul, care trebuie să permită stabilirea denumirii întreprinderii industriale producătoare;
Denumirea preparatului; Numărul seriei, numărul analizei, termenul vlabilităţii şi alţi indici prevăzuţi de
documentaţia tehnică de normare.În caz de se stabileşte o necorespundere a cantităţii sau calităţii produselor recepţionate cu datele
din documentele de însoţire, iar furnizorul de produse farmaceutice nu este de acord cu necorespunderile depistate, în farmacie se creează o comisie de recepţionare în componenţa căreia se include: farmacistul diriginte, persoanele gestionare, alţi farmacişti precum şi o persoană necointeresată. Comisia întocmeşte un act special, numit "Act despre necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmaceutice, stabilită în timpul recepţionării", Actul de prelevare a probei medii şi Certificatul de Conformitate.
Farmacistul-diriginte gestionează întreprinderea farmaceutică în baza conducerii unice şi răspunde de activitatea economico-financiară, administrativă, gospodărească şi organizarea asistenţei cu medicamente a populaţiei şi instituţiilor sanitare. El încheie contracte şi reprezintă unitatea farmaceutică în organele de stat, obşteşti şi alte organe, instituţii, întreprinderi, organizaţii.
§2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul. 2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului.
Baza activităţii de antreprenoriat a întreprinderii farmaceutice pe piaţă o contituie procesul de comercializare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Conţinutul economic al acestui proces este reflectat prin rulaj.
Prin rulaj se subînţelege volumul de realizare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice pentru o anumită perioadă de timp.
Asigurării rulajului tuturor întreprinderilor farmaceutice, indiferent de formele lor de proprietate şi juridico-organizatorice de activitate, i se acordă o mare importanţă în politica economică şi socială a statului. Aceasta se explică prin faptul că mărimea rulajului caracterizează volumul şi nivelul satisfacerii cererii populaţiei la medicamente, stimulează dezvoltarea producerii lor şi duce la accelerarea circuitului de capital al întreprinderilor farmaceutice, circuitul mijloacelor băneşti, veniturilor în buget(impozitele) şi altor indici macroeconomici.
Rulajul întreprinderii farmaceutice se prezintă sub diferite tipuri şi forme:a) Rulajul cu amănuntul- reprezintă valoarea realizării produselor farmaceutice populaţiei şi
altor consumatori prin numerar, finalizînd astfel procesul de circulaţie a lor pe piaţă.b) Rulajul cu ridicata- reprezintă ralizarea produselor farmaceutice, ce au trecut un anumit
proces tehnologic de prelucrare în întreprinderea farmaceutică (transportarea, depozitarea, păstrarea, divizarea), diferitor cumpărători angrosişti, ce vor organiza procesul de realizare a lor consumatorilor finali.
Suma totală a realizărilor cu amănuntul şi cu ridicata constituie volumul brut al rulajului întreprinderii farmaceutice sau rulajul total.
2.2. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul.Scopul de bază de dirijare cu rulajul este asigurarea unor tempuri înalte de dezvoltare a
întreprinderii faraceutice şi satisfacerii cererii populaţiei pentru întreg sortimentul de medicamente.În conformitate cu acest scop în faţa sistemul de dirijare cu rulajul stau următoarele sarcini
principale:1. Corelarea tempului de creştere a rulajului cu creşterea indicilor şi schimbările conjuncturii pieţei
farmaceutice;
7
2. Planificarea volumului de realizare ce va asigura obţinerea de către întreprinderea farmaceutică a venitului prevăzut;
3. Asigurarea în procesul de planificare a rulajului a utilizării raţionale a potenţialului uman, material şi financiar(personalului farmaceutic, mijloacelor fixe);
4. Asigurarea unei astfel de structuri a rulajului, care în cea mai mare măsură ar corespunde structurii cererii numărului populaţiei deservite;
5. Planificarea volumului şi structurii intrărilor de produse farmaceutice şi stocurilor de mărfuri, care ar asigura activitatea ritică a întreprinderii farmaceutice şi un sortiment stabil al medicamentelor dupa nomenclatură.
§3 Evidenţa circulaţiilor altor valori materiale în farmacie. 3.1. Evidenta ambalajului.
După caracterul său, ambalajul în întreprinderile farmaceutice se împarte în 3 grupe: policirculant, de inventar(restituibil), unicirculant(monocirculant).
Ambalajul Descrierea
Ambalajul policirculant
se foloseşte pentru transportări repetate ale produselor farmaceutice. Către acest tip de ambalaj se clasează ambalajul de sticlă(baloane, borcane), ambalajul de lemn(butoaie, lăzi), ambalajul metalic(butoaie, bidoane), ambalaj moale(săci de iută, polietilenă) şi ambalaj din materiale sintetice.
Ambalajul de inventar(restituibil)
se foloseşte în farmacie ca inventar şi nu poate fi realizat, precum şi nu se înapoiază depozitului farmaceutic. Acest ambalaj se foloseşte pentru păstrarea stocurilor de produse farmaceutice şi include: bidoane, baloane, butoaie metalice etc. Evidenţa acestui ambalaj se ţine separat ca şi a mijloacelor fixe ori a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în dependendenţă de costul lor pentru o unitate. Cantitatea acestui ambalaj se determină reieşind din necesităţile farmaciei.
Ambalaj unicuriculant (monocuriculant)
Este destinat pentru transportarea, păstrarea şi livrarea unitară a produselor farmaceutice. De regulă, acest ambalaj nu se realizează şi nu se întoarce înapoi depozitului farmaceutic. În majoritatea cazurilor costul lui este inclus în costul formelor medicamentoase. Ambalajul unicirculant include:o lăzi de carton;o cutii de carton;o coşuri împletite;o saci şi pachete .
3.2. Evidenţa materialelor auxiliareÎn procesul de producere şi de realizare a medicamentelor la întreprinderile farmaceutice se întrebuinţează un larg asortiment de materiale auxiliare: dopuri, capsule de hîrtie, hîrtie de filtru, carnete de chitanţă, remedii de dezinfecţie, de spălat etc. Aceste materiale sunt furnizate de depozitele farmaceutice, iar unele din ele pot fi procurate din reţeaua de comerţ. Evidenţa circulaţiei materialelor auxiliare în farmacie se efectuează în Raportul de gestiune a persoanelor gestionare în indice valoric conform preţurilor de procurare. Materialele auxiliare se eliberează persoanelor gestionare în măsura necesităţilor.
8
Ordinea de livrare a medicamentelor din farmacii.Livrarea medicamentelor preparate prezintă unul dintre cele mai importante elemente a procesului
de producere şi circulaţie a produselor farmaceutice. Livrarea prezintă ultima barieră de evitare a erorilor ca au putut fi comise la prescrierea şi recepţionarea reţetei, prepararea medicamentului, controlul calităţii. Livrarea o efectuează farmacistul. În conformitate cu legislaţia în vigoare, farmacistul ce a comis erori la livrarea medicamentului, poartă responsabilitate materială, morală şi penală(în caz că greşeala comisă a afectat sănătatea pacientului).
Înainte de livrare, farmacistul va înfăptui controlul intern la livrare, şi numai după stabilirea identităţii tuturor indicilor ce caracterizează calitatea şi destinaţia medicamentului, după verificareă datelor din paşaportul de verificare, chitanţa prezentată de bolnav, reţetă şi Registrul de receptură, îl va elibera pacientului sau vizitatorului. Faptul livrării se adevereşte prin aplicarea semnăturii de către farmacist pe verso reţetei şi în paşaportul de verificare.
Farmacistul va comunica adăugător bolnavului modul de administrare a medicamentului şi particularităţile de păstrare a lui în condiţii casnice.
Pînă la livrare medicamentele cu conţinut de substanţe toxice preparate în farmacie se vor păstra într-un dulap separat, iar cele stupefiante-în safeu.
Farmacistul de la sectorul de livrare trebuie să ţină cont de unele reguli generale: Dacă medicamentele conţin substanţe toxice, stupefiante, supraactive sau puternic
active în amestec cu alte substanţe, este interzisă livrarea lor separată; Dacă doza ingredientului toxic, stufpefiant, supraactiv sau puternic activ este depăşită,
iar reţeta nu este perfectată corespunzător, atunci farmacistul va elibera aceste medicamente în cantităţi reieşind din o jumătate din doza unică stabilită ca maximă pentru o singură administrare.
Medicamentele cu conţinut de substanţe stupefiante şi psihotrope, precum şi cele prescrise pentru livrare gratuită sau cu reduceri de preţ se livrează din farmacii numai conform reţetelor unităţilor sanitare amplasate în acelaşi teritoriu.
După livrarea medicamentelor în farmacie se reţin reţetele cu conţinut de substanţe stupefiante, toxice, supraactive, alcool etilic, preparte psihotrope, precum şi reţetele pe care au fost prescrise medicamentele, costul cărora va fi compensat integral sau parţial.
Bibliografie: V. Procopşin, V. Safta, M.Brumărel " Bazele activităţii farmaceutice"
9
Universitatea de Stat a Moldovei
Tema: Circulaţia produselorCirculaţia produselor farmaceutice în economiefarmaceutice în economie A efectuat: Ceban Eugenia Anul 1, grupa TPCM A verificat: Voinovan Ana
Chişinău, 2011
10
11
