+ All Categories
Transcript
Page 1: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041132 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 47Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feţei

BIBLIOGRAFIE:2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1247001. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin localizare afecteaza:osul maxilar superiorA. mandibulaB. osul maxilar si mandibulaC.etmoidul si osul lacrimalD.osul maxilar, etmoidul, malarul, oasele nazale, oasele palatineE.

(pag. 1039)

S1247002. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este:pruritul nazalA. rinoreea seropurulentaB. sangerarea nazala unilateralaC.durerea nevralgiformaD.rinolicvoreeE.

(pag. 1045)

S1247003. In cancerul etajului mijlociu al fetei punctul de plecare cel mai frecvent este:cavitatea nazalaA. sinusurile paranazaleB. platoul palato-alveolarC.etmoidulD.osul maxilarE.

(pag. 1040)

S1247004. Tipul histopatologic predominant al cancerului etejului mijlociu al fetei este:carcinomul nediferentiatA. carcinomul spinocelularB. limfoepiteliomulC.sarcomul EwingD.granulomul WegenerE.

(pag. 1043)

S1247005. Tumorile de suprastructura cuprind urmatoarele forme:alveolara si endosinuzalaA. etmoido-maxilara si alveolopalatinaB. endosinuzaleC.etmoido-maxilare, orbito-sinuzale, sinuso-malareD.alveolara si sinuso-malaraE.

(pag. 1040)

S1347006. Cancerul etajului mijlociu al fetei are maximum de frecventa intre:20-30 aniA.

1132 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 2: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041133 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

30-40 aniB. 40-50 aniC.50-70 aniD.70-90 aniE.

(pag. 1044)

S1347007. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al fetei in proportie cu:

30%A. 50%B. 80%C.25%D.45%E.

(pag. 1043)

S1347008. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:HematogenaA. PeriosticaB. Din aproape in aproapeC.PerineuralaD.MedularaE.

(pag. )

S1347009. Evolutia cea mai rapida in carcinoamele etajului mijlociu al fetei o are:AdenocarcinomulA. Carcinomul cu celule fuziformeB. Carcinomul limfoepitelialC.Melanomul malignD.SarcoameleE.

(pag. 1047)

S1347010. Semnele oculare sunt prezente in evolutia cancerului de masiv facial in peste:10% din cazuriA. 25% din cazuriB. 35% din cazuriC.50% din cazuriD.80 % din cazuriE.

(pag. 1045)

S1447011. Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate de melanomul malign

0%A. 1%B. 2%C.3%D.4%E.

(pag. 1043)

S1447012. Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamnatumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

A.

tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

B.

1133 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 3: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041134 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

C.

tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa

D.

tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa

E.

(pag. 1042)

S1447013. Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilaruluiin T2 tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara diistructia peretilor ososiA. in T0 tumora este evidentiabila clinicB. in T3 tumora invadeaza peretii maxilarului inferiorC.in N0 limfonodulii sunt palpabiliD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1042)

S1447014. Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa cerebrala este vorba

micaA. mijlocieB. mareC.anterioaraD.posterioaraE.

(pag. 1045)

S1447015. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prinanestezie in teritoriul nervului supraorbitarA. edemul pleoapei superioareB. edemul unghiului extern al ochiuluiC.chemozis superiorD.nici un raspuns nu e corectE.

(pag. 1045)

S1547016. Carcinomul cu celule scuamoase are la nivelul etajului mijlociu al fetei o incidenta de:70%;A. 80%;B. 65%;C.75%;D.60%.E.

(pag. 1043)

S1547017. Care este procentul furnizat de catre datele din literatura privind frecventa afectarii sexului masculin de catre cancerul de etaj mijlociu al fetei?

6,5%;A. 44%;B. 58%;C.62%;D.48%.E.

(pag. 1044)

S1547018. Ce element clinic decelabil la examenul local contraindica interventia chirurgicala in cancerul etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie in fosele nazale:

1134 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 4: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041135 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

infiltrarea mucoasei nazo-faringiene;A. trismusul;B. deformarea peretelui lateral al nasului;C.scurgerile la nivelul urechii medii;D.anestezia palatului.E.

(pag. 1046)

S1547019. in cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia surditatii este consecinta:invaziei fosei pterigo-maxilare;A. invazia trompei lui Eustachio;B. invazia cavumului;C.invazia porţiunii anterioare a bazei craniului;D.invazia valului moale.E.

(pag. 1047)

S1547020. Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care se practica rezectie chirurgicala este de:

75%;A. 60%;B. 70%;C.80%;D.65%.E.

(pag. 1044)

S1547021. S-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care s-a practicat doar terapie radianta este de:

42%;A. 65%;B. 34%;C.28%;D.51%.E.

(pag. 1044)

S1547022. Termenul de"carcinom imprevizibil"este folosit in literatura pentru a defini:carcinomul adenoid chistic;A. tumorile sinusului sfenoidal;B. melanomul malign;C.tumorile sinusului etmoidal;D.tumorile suprastructurii maxilare.E.

(pag. 1046)

S1647023. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:barbatiA. femeiB. barbati si femei in aceeasi masuraC.adolescentiD.copiiE.

(pag. 1044)

S1647024. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar in cancerul etajului mijlociu al fetei:tumorile mici, care nu necesita extindere in structurile invecinateA. tumori de mezostructuraB.

1135 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 5: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041136 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumori etmoidaleC.tumorile malareD.tumori ale piramidei nazaleE.

(pag. 1052)

S1647025. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:mentonuluiA. palatuluiB. piramidei nazaleC.pavilionului urechiiD.limbiiE.

(pag. 1045)

S1647026. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:rareA. frecventeB. nu se produc niciodataC.la nivel numai ganglionarD.fiind tumori benigne nu se producE.

(pag. 1049)

S1647027. Metode invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei:radiografiaA. rezonanta magneticaB. biopsiaC.tomografia computerizataD.examenul clinicE.

(pag. 1048)

S2147028. Cel mai frecvent tip tumoral malign al etajului mijlociu al fetei la vârsta copilariei este:Carcinomul spinocelularA. Melanomul malignB. Histiocitoza malignaC.SarcoameleD.Tumorile cu celule giganteE.

(pag. 1043)

S2147029. Extinderea perineurala este caracteristica:SarcoamelorA. Carcinomului spinocelularB. AdenocarcinomuluiC.Carcinomului adenoid chisticD.Carcinomului mucoepidermoidE.

(pag. 1044)

S2147030. Metastazele ganglionare în tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei afecteaza cel mai frecvent limfonodulii:

Jugulo-carotidieni superioriA. SubmandibulariB. PretragieniC.SpinaliD.SupraclaviculariE.

1136 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 6: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041137 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1049)

S2147031. Obturatoarele chirurgicale întârziate, dupa rezectii de maxilar, se aplica:Imediat postoperatorA. La 2-3 zile postoperatorB. La 7-10 zile postoperatorC.La 30-40 zile postoperatorD.La 6 luni postoperatorE.

(pag. 1063)

S2147032. Stadiul III al tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei semnifica:T3 N2 M0A. T2 N1 M1B. T3 N1 M0C.T2 N2 M0D.T2 N0 M0E.

(pag. 1043)

S2247033. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:sfenoidulA. etmoidulB. temporalulC.frontalulD.parietalulE.

(pag. 1039)

S2247034. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T1 reprezinta:tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etcA. tumora cu originea la nivelul mucoasei sinusaleB. tumora cu diametrul de pana la 2 cm localizata la nivelul unui singur perete sinuzal fara afectare osoasaC.tumora cu diametrul intre 2-4 cm cu distructie limitata la nivel alveolar sau al boltii palatineD.tumora cu diametrul de pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa.E.

(pag. 1041)

S2247035. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T2 reprezinta:tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarA. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososiB. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine, fara a invada mucoasa sinuzala

C.

tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioareD.tumora neevidentiabila clinicE.

(pag. 1041)

S2247036. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T3 reprezinta:tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidaleA. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarB. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasaC.tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioareD.tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinuzale, fara distructia peretilor ososi.E.

(pag. 1041)

S2247037. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T4 reprezinta:tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporalaA.

1137 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 7: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041138 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioareB. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarC.tumora neevidentiabila clinicD.tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc.E.

(pag. 1041)

S2247038. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N0 reprezinta:limfonoduli masivi, fixati de tesuturile adiacenteA. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cmB. limfonoduli nepalpabiliC.limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic invadatiD.limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1042)

S2247039. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1a reprezinta:

limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadatiA. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadatiB. limfonoduli nepalpabiliC.limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati

D.

limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiE.

(pag. 1042)

S2247040. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1b reprezinta:

limfonoduli nepalpabiliA. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadatiB. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadatiC.limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiD.limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati

E.

(pag. 1042)

S2247041. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2a reprezinta:

limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadatiA. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadatiB. limfonoduli masivi fixati de tesuturile adiacenteC.limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic neinvadati

D.

limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1042)

S2247042. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2b reprezinta:

limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiB. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati

C.

limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiD.limfonoduli nepalpabiliE.

(pag. 1042)

1138 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 8: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041139 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247043. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N3 reprezinta:limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic neinvadati

B.

limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadatiC.limfonoduli masivi homolaterali, contralaterali sau bilaterali, fixati de tesuturile adiacenteD.limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1042)

S2247044. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T1 reprezinta:

tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasaA. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal, fara eroziune sau distructie osoasa

B.

tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, baza craniuluiC.tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososiD.tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar.E.

(pag. 1042)

S2247045. In cazul sindromului de planseu al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de plecare este:

etmoidulA. sfenoidulB. sinusul maxilarC.sinusul frontalD.sinusul cavernosE.

(pag. 1045)

S2247046. In cazul sindromului posterior al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de plecare este:

sinusul maxilarA. sfenoidulB. etmoidulC.sinusul frontalD.sinusul cavernosE.

(pag. 1045)

S2247047. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T2 reprezinta:

tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al mucoasei palatine, fara a invada mucoasa sinusala

A.

tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososiB. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarC.tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilarisi celulele etmoidale anterioareD.tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal fara eroziune sau distructie osoasa

E.

(pag. 1042)

S2247048. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T3 reprezinta:

tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioareA. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, etmoidului, nazo-faringelui si fosei infratemporaleB. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososiC.tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarD.

1139 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 9: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041140 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale.E.

(pag. 1042)

S2247049. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T4 reprezinta:

tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilarA. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioareB. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etcC.tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososiD.tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala, baza craniului.

E.

(pag. 1042)

S2247050. Conform stadializarii TNM stadiul I al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:T2-NO-M0A. T1-N0-M0B. T3-N0-M0C.T4-N0-M0D.T1-N1-M0E.

(pag. 1043)

S2247051. Conform stadializarii TNM stadiul II al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:T1-N0-M0A. T3-N0-M0B. T2-N0-M0C.T3-N1-M0D.T2-N1-M0E.

(pag. 1043)

S2247052. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:mixosarcomulA. tumori maligne ale glandelor salivare miciB. fibrosarcomulC.condrosarcomulD.granulomatoza WegenerE.

(pag. 1043)

S2247053. Evolutia tumorilor maligne ale masivului facial nu este deosebit de rapida exceptie facand:carcinoamele "in situ"A. carcinoamele spinocelulareB. adenocarcinoameleC.carcinoamele adenoid-chisticeD.sarcoameleE.

(pag. 1047)

S2247054. Metodele invazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:radiografiaA. ultrasonografiaB. ortopantomografiaC.biopsiaD.tomografia computerizataE.

(pag. 1048)

1140 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 10: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041141 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247055. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:sarcomul EwingA. carcinomul cu celule scuamoaseB. carcinomul cu celule fuziformeC.carcinomul cu celule nediferentiateD.condrosarcomulE.

(pag. 1043)

S2247056. Cel mai frecvent intalnit tip tumoral la nivelul etajului mijlociu al fetei este:limfoepiteliomulA. melanomul malignB. carcinomul cu celule scuamoase (spinocelular)C.carcinomul bazocelularD.sarcomul osteogenE.

(pag. 1043)

S2247057. Carcinoamele etajului mijlociu al fetei sunt mai frecvente la:femei intre 20-30 aniA. barbati intre 30-40 aniB. barbati intre 50-70 aniC.femei intre 40-60 aniD.barbati intre 20-30 aniE.

(pag. 1044)

S2247058. Carcinomul adenoid chistic al etajului mijlociu al fetei se extinde pe cale:hematogenaA. limfaticaB. sanguinaC.perineuralaD.perivascularaE.

(pag. 1046)

S2347059. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al feţei în proporţie cu:

30%A. 50%B. 80%C.25%D.45%E.

(pag. 1043)

S2347060. Cancerul etajului mijlociu al feţei are maximum de frecvenţă între:20-30 aniA. 30-40 aniB. 40-50 aniC.50-70 aniD.70-90 aniE.

(pag. 1044)

S2347061. Semnele oculare sunt prezente în evoluţia cancerului de masiv facial în peste:10% din cazuriA. 25% din cazuriB.

1141 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 11: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041142 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

35% din cazuriC.50% din cazuriD.80 % din cazuriE.

(pag. 1045)

S2347062. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:HematogenăA. PeriosticăB. Din aproape în aproapeC.PerineuralăD.MedularăE.

(pag. 1046)

S2347063. Melanomul malign diseminează la distanţă pe cale:Melanomul malign diseminează la distanţă pe cale:A. MedularăB. HematogenăC.PeriosticăD.Prin contiguitateE.

(pag. 1046)

S2347064. Evoluţia cea mai rapidă în carcinoamele etajului mijlociu al feţei o are:AdenocarcinomulA. Carcinomul cu celule fuziformeB. Carcinomul limfoepitelialC.Melanomul malignD.SarcomulE.

(pag. 1047)

S2347065. Linia lui Ohnegren, utilizată în clasificarea (1933) cancerului etajului mijlociu al feţei, este:dreapta care uneşte unghiul intern al ochiului cu tragusulA. Dreapta imaginară dintre unghiul extern al ochiului şi tragusB. Dreapta imaginară dintre rădăcina nasului şi arcada temporo-zigomaticăC.Dreapta care uneşte rădăcina nasului cu unghiul maxilaruluiD.Dreapta imaginară dintre unghiul extern al ochiului şi spina nazală anterioarăE.

(pag. 1039)

S2547066. Caracteristica evolutivă a tumorilor de etaj mijlociu al feţei este:extensia localăA. adenopatia secundarăB. metastazele la distanţăC.afectarea vaselorD.afectarea nervilor cranieni.E.

(pag. 1047)

S2647067. Înălţarea crestelor alveolare mandibulare şI maxilare se realizează prin:plastia şanţurilor periosoase (met. Kazanjian)A. plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare (operaţia Obwegeser)B. plastia şanţurilor paralinguale prin dezinserţia muşchiului milohioidea (met. Trauner)C.plastia şanţurilor perituberozitare (operaţia Celesnik)D.plastii de adiţie şI osteotomii cu osteoplastii diverseE.

(pag. 214)

1142 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 12: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041143 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2647068. Deformările osoase prin proeminenţe în exces, care necesită intervenţii chirurgicale proprotetice, sunt:

creastă alveolară neregulatăA. frenuri labiale îngroşateB. frenuri linguale proeminenteC.creastă alveolară atrofiată până la nivelul osului bazalD.hiperplazii epitelio-conjunctiveE.

(pag. 209)

S2847069. Codificarea TNM corespunzatoare stadiului II este:T1 N0 M0A. T1 N1 M0B. T2 N1 M0C.T2 N0 M0D.T3 N0 M0E.

(pag. 1043)

S2947070. Cancerul etajului mijlociu al fetei cand afecteaza portiunea anterioara a bazei craniului poate determina la debut:

la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;A. alterari functionale la nivelul cavitatii bucale;B. tulburari respiratorii;C.tulburari de deglutitie;D.tulburari olfactive.E.

(pag. 1047)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1247071. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:a. facialaA. a. temporala superficialaB. a. etmoidale anterioare si posterioareC.a. sfeno palatinaD.a. olfactivaE.

(pag. 1040)

S1247072. Examenul radiografic in cazul tumorilor etajului mijlociu facial:constituie una dintre primele investigatii complementareA. este o examinare specificaB. permite diagnosticul diferential cu tumorile benigneC.se face in incidenţa axialaD.interpretarea radiografiei trebuie facuta cu multa circumspectieE.

(pag. 1047-1048)

S1247073. Examinari paraclinice folosite in diagnosticarea tumorilor maligne ale etajului mijlociu:radiografieA. rinoscopie anterioaraB. tomografie computerizataC.biopsieD.sialografieE.

1143 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 13: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041144 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1047-1048)

S1247074. Factorii incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu sunt:noxele profesionaleA. tutunulB. polipii inflamatoriC.dinţii inclusi palatinalD.radiatii ionizanteE.

(pag. 1044)

S1247075. intre semnele clinice ale carcinoamelor etajului mijlociu al fetei sunt:dureri dentareA. dureri ale regiunii temporaleB. rinoree purulenta cu striuri sangvinolenteC.enoftalmieD.diplopieE.

(pag. 1043)

S1247076. intre semnele dentare ale tumorilor maligne maxilare pot fi:dureri dentare la nivelul unuia sau mai multor dintiA. mobilitate dentara fara justificare parodontalaB. mobilitate dentara cu justificare parodontalaC.expulzia dinţilorD.egresiunea dintilorE.

(pag. 1044)

S1247077. Semne de extensie a cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara:trismusA. edemul regiunii pana la fosa temporalaB. constrictia de maxilarC.durere in teritoriul nervului maxilarD.semnul Vincent pozitivE.

(pag. 10445)

S1247078. Semne dentare in cancerul de etaj mijlociu al fetei:dureri dentareA. mobilitate dentara fara afectiuni parodontaleB. comunicarea oroantralaC.expulzia dinţilorD.burjonarea tumorii prin alveola postextractionalaE.

(pag. 1044-1045)

S1247079. Semnele dentare ale cancerului etajului mijlociu al fetei sunt:luxatia dentaraA. fractura corono-radicularaB. pulpita acuta seroasa partialaC.odontalgii la unul sau mai multi dintiD.mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontaleE.

(pag. 1044)

S1247080. Semnele oculare in cadrul carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:nu sunt patognomonice pentru invazia orbitaraA.

1144 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 14: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041145 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sunt patognomonice pentru invazia orbitaraB. se pot manifesta sub forma de paralizie oculara globalaC.se pot manifesta sub forma de anestezie a teritoriului de inervaţie a nervului infraorbitarD.se pot manifesta sub forma de edem palpebralE.

(pag. 1045)

S1347081. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:Artera sfeno-palatinaA. Artera etmoidala anterioaraB. Artera etmoidala posterioaraC.Artera facialaD.Artera temporalaE.

(pag. 1040)

S1347082. Factorii incriminanti in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:Infectiile croniceA. Polipii inflamatoriB. Noxele profesionaleC.TutunulD.AlimentatiaE.

(pag. 1044)

S1347083. Metodele de investigatie neinvaziva sunt:RadiografiaA. Tomografia computerizataB. OrtopantomografiaC.BiopsiaD.AngiografiaE.

(pag. 1047)

S1347084. Mucoasa care captuseste fosele nazale este atasata la:OsA. Mucoasa boltii palatineB. PeriostC.PericondromD.Mucoasa jugalaE.

(pag. 1040)

S1347085. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:Anestezia teritoriului nervului suborbitarA. Edemul pleoapei inferioareB. Deformarea rebordului orbitar inferiorC.Anestezia coronaraD.LacrimareE.

(pag. 1045)

S1347086. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:Paralizia oculara globala,A. Anestezia corneanaB. Nevrita atrofica a nervului opticC.Alterarea acuitaţii vizualeD.Chemosis inferiorE.

1145 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 15: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041146 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1045)

S1347087. Sinusul etmoidal are relatii importante cu:Sinusul maxilarA. Fosa nazalaB. Bolta palatinaC.Nervul opticD.OrbitaE.

(pag. 1041)

S1347088. Sinusul sfenoidal are relatie importanta cu:Fosa nazalaA. Nervul opticB. Dura materC.Sinusul cavernosD.Glanda pituitaraE.

(pag. 1041)

S1447089. Care dinntre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitialreticulosarcomulA. sarcomul EwingB. mixosarcomulC.tumora cu celule giganteD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1043)

S1447090. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului ososreticulosarcomulA. sarcomul EwingB. mixosarcomulC.tumora cu celule giganteD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1043)

S1447091. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cmA. T3 inseamna tumora peste 4 cmB. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidaleC.N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cmD.N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobiliE.

(pag. 1041)

S1447092. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:dureri in teritoriul nervului oftalmicA. dureri in teritoriul nervului maxilarB. trismusC.torusD.nici un raspunsE.

(pag. 1045)

S1447093. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prinanoftalmieA.

1146 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 16: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041147 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

hipermetropieB. anestezie corneeanaC.astigmatismD.alterarea acuitatii vizualeE.

(pag. 1045)

S1547094. Care dintre urmatoarele date este exacta in ceea ce priveste frecventa dupa localizarea topografica a cancerului etajului mijlociu al fetei?

mezostructura - 15%;A. regiunea etmoidala - 13%;B. infrastructura - 19%;C.fosele nazale - 10%;D.regiunea etmoidomaxilara - 18%.E.

(pag. 1044)

S1547095. in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt incriminati o serie de factori precum:sinuzita cronica;A. alcoolul;B. traumatismele repetate;C.chisturile paradentare;D.polipii inflamatori.E.

(pag. 1044)

S1547096. intre factorii etiopatogenici implicati in geneza cancerului etajului mijlociu al fetei se numara:

radiatia ultravioleta;A. praful de lemn ;B. ereditatea;C.noxele profesionale;D.vegetatiile adenoide.E.

(pag. 1044)

S1547097. Precizati care dintre factorii enumerati mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului etajului mijlociu al fetei:

infectiile cronice;A. leucoplazia papilara;B. sinuzitele acute;C.cicatricele chimice;D.polipii nazali.E.

(pag. 1044)

S1547098. Semnele clinice ale sindromului de planseu al orbitei sunt:diplopie verticala;A. lacrimare;B. anestezie corneana;C.exoftalmie;D.edemul pleoapei inferioare.E.

(pag. 1045)

S1547099. Semnele clinice ale unui cancer al complexului etmoido-maxilar sunt:scurgeri la nivelul urechii medii;A. durerea atipica faciala;B. anestezia palatului;C.

1147 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 17: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041148 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

anetezia teritoriului nervului suborbitar;D.sangerarea nazala unilaterala.E.

(pag. 1045)

S1547100. Semnele clinice de extensie in fosa pterigo-maxilara a unei tumori maligne de etaj mijlociu al fetei sunt:

edemul partilor moi geniotemporale;A. trismusul;B. alterarea acuitatii vizuale;C.otoragia;D.durerea in teritoriul nervului maxilar.E.

(pag. 1045)

S1547101. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza clinic prin:enoftalmie;A. alterarea acuitatii vizuale;B. paralizia oculara globala;C.chemozis inferior;D.anestezia corneeana.E.

(pag. 1045)

S1647102. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.varsta pacientuluiA. sexul pacientuluiB. localizareC.forma histopatologicaD.profesia pacientuluiE.

(pag. 1046)

S1647103. Factori incriminati in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:infectiile cronice si polipii inflamatoriA. leucoplazia papilaraB. anemia feriprivaC.chisturile paradentareD.diabetul zaharatE.

(pag. 1044)

S1647104. Localizarile cele mai des intalnite in metastazele la distanta in cancerul etajului mijlociu al fetei sunt:

SplinaA. bazinB. coloana vertebralaC.ficatD.membreE.

(pag. 1049)

S1647105. Metode de diagnostic neinvazive in cancerul etajului mijlociu al fetei:radiografiaA. biopsiaB. tomografia computerizataC.ortopantomografiaD.chiuretajulE.

1148 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 18: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041149 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1047)

S1647106. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:rinoreea purulentaA. disfagiaB. xerostomiaC.anestezia nervului suborbitarD.mobilitate si expulzii dentarE.

(pag. 1044)

S1647107. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara sunt:trismusA. strabism convergentB. dureri in teritoriile nervilor maxilar superior sau inferiorC.paralizieD.paralizie de hipoglosE.

(pag. 1045)

S1647108. Semne dentare in cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:dureri dentareA. mobilitate dentara fara afectiuni parodontaleB. tartru dentarC.halisterezaD.expulzii ale dintilorE.

(pag. 1044)

S1647109. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprindtumorile etmoido-maxilo-orbito-malareA. tumori ale planseului sinusalB. tumori orbitaleC.tumori mandibulareD.tumori ale condilului mandibularE.

(pag. 1039)

S2147110. Care din urmatoarele forme histopatologice maligne au origine la nivelul tesutului osos:CondrosarcomulA. ReticulosarcomulB. Sarcomul osteogenC.LimfosarcomulD.Sarcomul EwingE.

(pag. 1043)

S2147111. În etiologia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei sunt incriminate:Noxele profesionaleA. TutunulB. AlcoolulC.Cicatricile postcombustionaleD.EreditateaE.

(pag. 1044)

S2147112. Metode invazive cu investigatii a carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:Biopsia si explorarea sinusului maxilarA.

1149 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 19: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041150 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Biopsia si explorrea sinusului sfenoidalB. EtmoidectomiaC.Tomografia computerizataD.Biopsia si explorarea sinusului frontalE.

(pag. 1048)

S2147113. Semne dentare în cancerul de etaj mijlociu al fetei:Dureri dentareA. Mobilitate dentara fara afectiuni parodontaleB. Comunicarea oro-sinusalaC.Expulzia dintilorD.Burjonarea tumorii prin alveola postextractionalaE.

(pag. 1044)

S2147114. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu în fosa pterigo-maxilara sunt:Dureri în teritoriul nervului oftalmicA. Dureri în teritoriul nervului maxilarB. TrismusC.TorticolisD.DiplopiaE.

(pag. 1045)

S2147115. Simptomatologia oculara în tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei se poate încadra în urmatoarele sindroame:

Sindromul de planseu orbitarA. Sindromul de nerv opticB. Sindromul de chiasma opticaC.Sindromul orbitar posteriorD.Sindromul de fisura orbitara inferioaraE.

(pag. 1045)

S2147116. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:Anestezia teritoriului nervului infraorbitarA. Edemul pleoapei inferioareB. Deformarea rebordului orbitar inferiorC.Anestezia coronaraD.LacrimareE.

(pag. 1045)

S2247117. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:maxilarulA. mandibulaB. malarulC.etmoidulD.hioidulE.

(pag. 1039)

S2247118. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:oasele palatineA. oasele nazaleB. oasele frontaleC.oasele malareD.

1150 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 20: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041151 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

oasele maxilareE.

(pag. 1039)

S2247119. Prin carcinom de mezostructura a maxilarului superior se intelege:carcinom cu punct de plecare din osul malarA. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului orbiteiB. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului sinusalC.carcinom cu punct de plecare din mucoasa jumatatii inaltimii peretilor sinusaliD.carcinom cu punct de plecare gingivo-alveolarE.

(pag. 1042)

S2247120. Simptomatologia oculara a cancerului etajului mijlociu al fetei se poate incadra in:sindromul de planseu de orbitaA. sindromul de pol anterior al orbiteiB. sindromul orbitar inferiorC.sindromul orbitar posteriorD.sindromul orbitar superiorE.

(pag. 1045)

S2247121. Simptomele cancerului de etaj mijlociu al fetei pot fi sistematizate in:semne etmoidaleA. semne dentareB. semne nazaleC.semne oculareD.semne de extensie in fosa pterigo-maxilaraE.

(pag. 1044,1045)

S2247122. Semnele clinice dentare ce pot aparea in cazul unui cancer al etajului mijlociu al fetei sunt:dureri dentare la unul sau mai multi dintiA. migrari ale dintilor adiacentiB. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontaleC.expulzii ale dintilorD.retractii gingivaleE.

(pag. 1044)

S2247123. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:anestezia corneanaA. anestezia teritoriului nervului infraorbitarB. pareza dreptului inferiorC.paralizia oculara globalaD.diplopieE.

(pag. 1045)

S2247124. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:nevrita atrofica a nervului opticA. edemul pleoapei inferioare si al unghiului intern al ochiuluiB. deformatia rebordului orbitar inferiorC.deformatia rebordului orbitar superiorD.lacrimare si tulburari de permeabilitate a cailor lacrimaleE.

(pag. 1045)

S2247125. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:

1151 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 21: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041152 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

deplasarea in sus a globului ocularA. deplasarea in jos a globului ocularB. enoftalmieC.paralizie oculara globalaD.exoftalmieE.

(pag. 1045)

S2247126. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:paralizia oculara partialaA. paralizia oculara globalaB. anestezia corneanaC.alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului opticD.alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului oculomotorE.

(pag. 1045)

S2247127. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:paralizia oculara globalaA. pareza dreptului inferiorB. anestezia corneanaC.tulburari de permeabilitate a cailor lacrimaleD.alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului opticE.

(pag. 1045)

S2247128. La cancerele etajului mijlociu al fetei interesarea dentara se evidentiaza clinic la:mai ales la nivelul molarilor si premolarilorA. cancerele de infrastructuraB. cancerele de suprastructuraC.cancerele de mezostructura care au interesat secundar infrastructuraD.cancerele de infra-mezostructuraE.

(pag. 1045)

S2247129. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

dureri la nivelul regiunii genio-maxilareA. dureri faringieneB. dureri la nivelul regiunii temporaleC.dureri de capD.dureri dentareE.

(pag. 1044)

S2247130. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

tumefactia regiunii genieneA. tumefactia regiunii temporaleB. tumefactia rebordului alveolar si a vestibulului bucalC.tumefactia regiunii submandibulareD.tumefactia unghiului extern al ochiuluiE.

(pag. 1044)

S2247131. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

rinoree purulentaA. epistaxisB.

1152 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 22: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041153 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

ulceratii ale boltei palatineC.ulceratii ale vestibului oral inferiorD.dureri in hemimandibula de partea afectataE.

(pag. 1044)

S2247132. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

alterarea vederii prin modificarea acuitatii vizualeA. strabismB. lateroftalmieC.lacrimareD.diplopieE.

(pag. 1044)

S2247133. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

exoftalmieA. anestezia nervului bucalB. deplasari ale globului ocularC.mobilitatea dintilor mandibulariD.anestezia nervului infraorbitarE.

(pag. 1044)

S2247134. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

fistule pretragieneA. fistule ale tegumentelor genio-palpebraleB. fistule submentoniereC.mobilitate si expulzii dentareD.metastaze la distantaE.

(pag. 1044)

S2247135. Semnele indirecte care apar la invazia fosei pterigomaxilare de catre un cancer de etaj mijlociu al fetei sunt:

trismusulA. edemul regiunii pana la fosa temporalaB. dureri in teritoriul nervului maxilarC.rinoree purulentaD.dureri in teritoriul nervului mandibularE.

(pag. 1045)

S2247136. In cazul tumorilor maligne primare ale etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie secundara in fosele nazale pot apare urmatoarele simptome:

durere atipica facialaA. invazia nervului nazalB. sangerare nazala unilateralaC.cefaleeD.deformatia peretelui lateral al nasuluiE.

(pag. 1045)

S2247137. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:examinarea exooralaA. examinari de laboratorB.

1153 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 23: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041154 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

examinarea cavitatii sinusaleC.examinarea endooralaD.examinarea cavitatii nazaleE.

(pag. 1045, 1046)

S2247138. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:

T4-N0-M0A. T2-N0-M0B. T1-N0-M0C.T3-N0-M0D.T1-N1-M0E.

(pag. 1043)

S2247139. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:

T3-N2-M0A. T1-N1-M0B. T2-N1-M0C.T3-N1-M0D.T2-N0-M0E.

(pag. 1043)

S2247140. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:

T1-N1-M1A. T1-N0-M0B. T3-N3-M0C.T3-N2-M1D.T4-N2-M1E.

(pag. 1043)

S2247141. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:sarcomul EwingA. carcinomul "in situ"B. carcinomul cu celule scuamoaseC.reticulosarcomulD.melanomul malignE.

(pag. 1043)

S2247142. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:adenocarcinomulA. carcinomul adenoid chisticB. tumora cu celule giganteC.carcinomul limfoepitelialD.carcinomul cu celule fuziformeE.

(pag. 1043)

S2247143. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului interstitial sunt:

melanomul malignA. rabdomiosarcomulB. fibrosarcomulC.

1154 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 24: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041155 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

angiosarcomulD.reticulosarcomulE.

(pag. 1043)

S2247144. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:examinarea cavitatii nazaleA. examinarea cavitatii oraleB. examinarea cavitatii sinusaleC.examinarea nazo-faringeluiD.examinarea grupelor ganglionareE.

(pag. 1046)

S2247145. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:sinusurile etmoidaleA. procesul alveolarB. sinusul sfenoidalC.santul gingivo-bucalD.orbitaE.

(pag. 1046)

S2247146. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:regiunea geniana sub osul malarA. fosa infratemporalaB. fosa nazalaC.lama ciuruita a etmoiduluiD.palatul durE.

(pag. 1046)

S2247147. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:spatiul zigomaticA. fosa nazalaB. fosa infratemporalaC.palatul durD.sinusurile etmoidaleE.

(pag. 1046)

S2247148. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:sinusurile etmoidaleA. santul gingivo-bucalB. lama ciuruita a etmoiduluiC.regiunea genianaD.baza craniuluiE.

(pag. 1046)

S2247149. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:sinusul maxilarA. santul gingivo-alveolarB. cornetele sau septul nazalC.regiunea genianaD.palatul durE.

(pag. 1046)

1155 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 25: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041156 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247150. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:sinusul sfenoidalA. sinusul cavernosB. nazofaringeleC.valul palatinD.baza craniuluiE.

(pag. 1046)

S2247151. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:sinusul frontalA. regiunea proceselor alveolareB. lama ciuriuta a etmoiduluiC.fosa craniana anterioaraD.palatul durE.

(pag. 1046)

S2247152. Tumorile maligne ale sinusului sfenoidal pot evolua in:nazofaringeA. vestibulil bucalB. valul palatinC.fosa craniana mijlocieD.fisura orbitara superioaraE.

(pag. 1046)

S2247153. Metodele neinvazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:biopsiaA. punctia biopsieB. radiografiaC.ortopantomografiaD.tomografia computerizataE.

(pag. 1047)

S2247154. Utilizarea tomografiei computerizate in diagnosticul cancerului de etaj mijlociu al fetei releva:

determinarea precisa a extensiei tumorii in tesuturile moiA. determinare tipului de tumoraB. determinarea tipul de diseminare a tumoriiC.delimitarea invaziei tumorale in zonele orbitare si retroorbitareD.determinarea extensiei intracraniene a tumoriiE.

(pag. 1048)

S2247155. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului interstitial sunt:

limfosarcomulA. tumora cu celule giganteB. granulomatoza WegenerC.carcinomul muco-epidermoidD.mixosarcomulE.

(pag. 1043)

S2247156. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:reticulosarcomulA.

1156 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 26: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041157 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sarcomul osteogenB. tumora cu celule giganteC.rabdomiosarcomulD.sarcomul EwingE.

(pag. 1043)

S2247157. Melanomul malign in localizarea sa la nivelul etajului mijlociu al fetei are urmatoarele particularitati:

metastazeaza precoce pe cale vascularaA. prezinta plurifocalitate localaB. este tipul tumoral predominantC.apar tumori sateliteD.metastazeaza precoce pe cale limfaticaE.

(pag. 1044)

S2247158. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:infectiile croniceA. infectiile acuteB. polipii inflamatoriC.alcoolismulD.tutunulE.

(pag. 1044)

S2247159. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:leucoplazia papilaraA. leucoedemulB. chisturile paradentareC.noxele profesionaleD.ereditateaE.

(pag. 1044)

S2247160. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:radiatiile ionizanteA. traumatismele si cicatricileB. fibrosarcoameleC.leziuni inflamatorii specificeD.boala PagetE.

(pag. 1044)

S2247161. Prin carcinom de infrastructura a maxilarului superior se intelege:carcinomul cu debut gingivalA. carcinomul cu debut osos alveolarB. carcinomul cu debut in mucoasa planseului sinusalC.carcinom cu debut in epiteliul fibromucoasei palatineD.carcinom cu debut la nivelul marginii infraorbitareE.

(pag. 1041)

S2247162. Tumorile maligne ale sinusurilor paranazale disemineaza loco-regional si la distanta prin:un fenomen embolic prin limfaticeA. pe cale perineuralaB. pe cale hematogenaC.pe cale directaD.

1157 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 27: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041158 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

un fenomen de difuziuneE.

(pag. 1046)

S2247163. In legatura cu evolutia tumorilor maligne de etaj mijlociu al fetei se poate afirma:extensia locala este redusaA. extensia locala este caracteristicaB. adenopatia secundara apare intr-un numar mai redusC.metastazele la distanta apar in mai mica masuraD.adenopatia secundara apare constant la majoritatea cazurilorE.

(pag. 1047)

S2247164. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt:

la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de alimentatieA. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de fonatieB. la nivelul partii mijlocii a bazei craniului afectarea nervilor cranieniC.la nivelul trompei lui Eustachio determinand tulburari de deglutitieD.la nivelul trompei lui Eustachio determinand surditate progresivaE.

(pag. 1047)

S2247165. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt:

prin invadarea orbitei exoftalmie, nevrita optica si diminuarea acuitatii vizualeA. prin invadarea orbitei exoftalmieB. prin invadarea orbitei paralizia nervilor oculomotori si deplasarea globului ocularC.prin invadarea orbitei keratite neuro-paraliticeD.prin invadarea orbitei keratite viraleE.

(pag. 1047)

S2247166. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt:

invadarea trompei lui Eustachio produce modificari de deglutitieA. invadarea partilor moi produce modificari la nivelul feteiB. invadarea partii posterioare a bazei craniului produce afectari ale nervilor cranieniC.invadarea valului moale produce disfagieD.invadarea valului moale produce rinolalieE.

(pag. 1047)

S2247167. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt:

la nivelul valului moale poate determina tulburari de autointretinereA. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de masticatieB. la nivelul foselor nazale produce tulburari de vorbire si deglutitieC.la nivelul foselor nazale produce tulburari respiratorii si olfactiveD.la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de vorbire si deglutitieE.

(pag. 1047)

S2247168. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot apare:

paralizia nervului trigemenA. paralizia nervilor oculomotoriB. keratite actiniceC.keratite neuro-paraliticeD.

1158 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 28: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041159 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

deplasarea globului ocularE.

(pag. 1047)

S2247169. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot apare:

enoftalmieA. exoftalmieB. nevrita opticaC.nevroza opticaD.surditateE.

(pag. 1047)

S2247170. Evolutia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei in fosele nazale duce la tulburari:de deglutitieA. masticatoriiB. respiratoriiC.olfactiveD.psihomotoriiE.

(pag. 1047)

S2247171. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:cecitateA. casexieB. hematoameC.meningiteD.hemoragiiE.

(pag. 1047)

S2247172. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:pneumopatii obstructiveA. decompensari cardiaceB. pneumonie de aspiratieC.angina pectoralaD.afectarea metastatica a organelor importanteE.

(pag. 1047)

S2347173. Factorii incriminanţi în geneza cancerului de etaj mijlociu al feţei sunt:Infecţiile croniceA. Polipii inflamatoriB. Noxele profesionaleC.TutunulD.AlimentaţiaE.

(pag. 1044)

S2347174. Sindromul de planşeu al orbitei se caracterizează prin:Anestezia teritoriului nervului suborbitarA. Edemul pleoapei inferioareB. Deformarea rebordului orbitar inferiorC.Anestezia coronarăD.LăcrimareE.

(pag. 1045)

1159 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 29: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041160 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2347175. Sindromul orbitar posterior se caracterizează prin:Paralizia oculară globalăA. Anestezia corneanăB. Nevrita atrofică a nervului opticC.Alterarea acuităţii vizualeD.Chemozis inferiorE.

(pag. 1045)

S2347176. Metodele de investigaţie neinvazivă a cancerului etajului mijlociu al feţei sunt:RadiografiaA. Tomografia computerizatăB. OrtopantomografiaC.BiopsiaD.AngiografiaE.

(pag. 1047)

S2347177. Metode invazive cu investigaţii a carcinoamelor etajului mijlociu al feţei:Biopsia şi explorarea sinusului maxilarA. Biopsia şi explorarea sinsului sfenoidalB. EtmoidectomiaC.Tomografia computerizatăD.Biopsia şi explorarea sinusului frontalE.

(pag. 1048)

S2347178. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:Artera sfeno-palatinăA. Artera etmoidală anterioarăB. Artera etmoidală posterioarăC.Artera facialăD.Artera temporalăE.

(pag. 1040)

S2347179. Sinusul sfenoidal are relaţie importantă cu:Fosa nazalăA. Nervul opticB. Dura materC.Sinusul cavernosD.Glanda pituitarăE.

(pag. 1041)

S2347180. Sinusul etmoidal are relaţii importante cu:Sinusul maxilarA. Fosa nazalăB. Bolta palatinăC.Nervul opticD.OrbitaE.

(pag. 1041)

S2347181. Mucoasa care căptuşeşte fosele nazale este ataşată la:OsA. Mucoasa bolţii palatineB. PeriostC.

1160 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 30: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041161 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

PericondruD.Mucoasa jugalăE.

(pag. 1040)

S2347182. Tumorile maligne ale maxilarelor cu debut relativ limitat, sunt:tumori ale rebordului alveolarA. tumori limitate ale structurilor foselor nazaleB. tumori endomaxilareC.tumori etmoidale unilateraleD.tumori etmoido-maxilareE.

(pag. 1039)

S2347183. Tumorile maligne extinse ale maxilarelor sunt:tumori etmoidale unilateraleA. tumori endomaxilareB. tumori etmoido-maxilareC.tumori ale planşeului sinusalD.tumori ale rebordului alveolarE.

(pag. 1039)

S2347184. Tumorile maligne ale maxilarelor pot fi:epitelialeA. ale ţesutului interstiţialB. sarcomul EwingC.adenoame cu celule bazaleD.melanoameE.

(pag. 1043)

S2347185. Semnele de extensie în fosa pterigo-maxilară a unei tumori maligne a maxilarului, sunt:trismusulA. durerile în teritoriile nervilor maxilar superior sau inferiorB. edemul regiunii până la fosa temporalăC.tulburări funcţionale de deglutiţieD.epistaxisE.

(pag. 1045)

S2547186. Sindromul de planşeu al orbitei se caracterizează prin :anestezia corneanăA. paralizie oculară globalăB. anestezia teritoriului nervului infraorbitarC.chemozis inferiorD.diplopie verticală.E.

(pag. 1044)

S2647187. Înălţarea crestelor alveolare prin plastia de adiţie, utilizează ca autotransplantele:os conservat şI liofilizatA. os autologB. cartilaj autologC.ceramohidroxilapatităD.os heterologE.

(pag. 214)

1161 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 31: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041162 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2647188. Deformările substratului osos care necesită intervenţii chirurgicale proprotetice sunt:creasta gingivală balantăA. torusuri mandibulare mariB. torusuri palatine voluminoaseC.fibromatoza tuberozitarăD.hiperostozele tuberozităţiiE.

(pag. 210,211)

S2847189. Tumorile extinse ale maxilarelor se clasifica astfel:Etmoido-maxilare-orbito-malareA. Etmoido-maxilareB. Tumori ale planseului sinusalC.Tumori ale rebordului alveolarD.Tumori andomaxilareE.

(pag. 1039)

S2847190. Tumorile limitate la diferite structuri cuprind:Tumori de infrastructuraA. Tumori de mezostructuraB. Tumori de suprastucturaC.Tumori etmoidaleD.Tumori extinseE.

(pag. 1040)

S2847191. Tumorile tesutului interstitial cuprind:RabdomiosarcomulA. FibrosarcomulB. AngiosarcomulC.LimfosarcomulD.Carcinomul muco-epidermoidE.

(pag. 1043)

S2847192. Tumorile epiteliale ale partilor moi sunt:Carcinomul "in situ”A. Carcinomul cu celule scuamoaseB. AdenocarcinomulC.Granulomatoza WegenerD.Adenomul pleomorfE.

(pag. 1043)

S2847193. Semnul caracteristic al tumorilor complexului etmoido-maxilar sunt:Sangerarea nazala unilateralaA. Sangerarea nazala bilateralaB. Durerea atipica facialaC.Senzatia de greutate in sinusD.EnoftalmiaE.

(pag. 1045)

S2847194. Tumorile sinusului frontal se pot extinde:Anterior producand deformarea tumorala frontalaA. Inferior in etmoidB. Inferior in orbitaC.

1162 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 32: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041163 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Inferior in nazofaringeD.Posterior spre sinusul sfenoidalE.

(pag. 1046)

S2847195. Tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu cuprinde:Rezectia partialaA. Maxilectomia subtotalaB. SubmaxilectomiaC.Maxilectomia cu exenteratieD.Rezectia cranio-facialaE.

(pag. 1050)

S2947196. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:cale transetmoidala;A. cale transseptala;B. cale transmaxilara;C.cale infraorbitara;D.cale suprazigomatica.E.

(pag. 1048)

S2947197. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:antero-lateral in spatiul zigomatic;A. antero-lateral spre fosa infratemporala;B. ascendent spre sinusurile etmoidale;C.spre procesul alveolar;D.spre santul gingivo-bucal;E.

(pag. 1046)

S2947198. Cancerul etajului mijlociu al fetei prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce:paralizia nervilor oculomotori;A. conjuncitivite nespecifice;B. keratite neuro-paralitice;C.keratite herpetice;D.glaucom.E.

(pag. 1047)

S2947199. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei in cavitatea bucala determina:tulburari de masticatie;A. tulburari de vorbire;B. tulburari respiratorii;C.tulburari olfactive;D.tulburari de deglutitie.E.

(pag. 1047)

1163 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 33: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041164 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 48Tumorile maligne ale mandibulei

BIBLIOGRAFIE:2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1248001. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt:foarte frecventeA. consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la tumori situate la distantaB. tumori provenite din regiuni invecinateC.originare din degenerescenta maligna a resturilor epiteliale MalassezD.originare din limfonodulii neoplaziciE.

(pag. 1071)

S1348002. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezinta:10%50%A. 50%B. 30%C.95%D.75%E.

(pag. 1070)

S1348003. Frecventa cea mai mare a carcinoamelor de mandibula este intalnita la barbati in proportie de:

70%A. 50%B. 25%C.30%D.90%E.

(pag. 1070)

S1348004. Imaginea radiografica "in foi de ceapa"este caracteristica:OsteosarcomuluiA. FibrosarcomuluiB. CondrosarcomuluiC.Sarcomului EwingD.Fibrosarcomului ameloblasticE.

(pag. 1077)

S1348005. Imaginea radiografica de "os pieptanat"este caracteristica:FibrosarcomuluiA. Fibrosarcomului ameloblasticB. OsteosarcomuluiC.Sarcomului EwingD.CondrosarcomuluiE.

(pag. 1076)

S1348006. intre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezinta:

1164 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 34: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041165 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0-5%A. 20-30%B. 5-20%C.30-40%D.50%E.

(pag. 1070)

S1348007. La nivelul scheletului sarcoamele mandibulei reprezinta::80%A. 20%B. 45%C.15%D.50%E.

(pag. 1074)

S1448008. Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:"os ciupit"A. "os mancat de soareci"B. "os compact"C."os pieptanat"D."rasarit de soare"E.

(pag. 1076)

S1448009. Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?4 la 5A. 3 la 2B. 2 la 3C.5 la 4D.1 la 1E.

(pag. 1075)

S1448010. Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:tumora ulcerovegetantaA. tumora pediculataB. tumora ulceroinfiltrativaC.toate raspunsurile de mai susD.nici un raspunsE.

(pag. 1076)

S1448011. In carcinoamele de mandibula, diagnosticuldiferential se face cu:ulceratiile banaleA. osteiteB. osteomieliteC.tumori benigneD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1073)

S1448012. In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de:Os"poros"A. Os"ros de soareci"B. Os"muscat"C.Os"ciuruit"D.

1165 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 35: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041166 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1073)

S1448013. Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:radioterapieA. chimioterapieB. tratament chirurgicalC.tratament antibioticD.radioterapie combinata cu chimioterapieE.

(pag. 1076)

S1448014. Precursorii sarcoamelor de mandibula se prresupun a fi:tumori benigne osoaseA. traumatismeB. boala PagetC.dispazia fibroasaD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1074)

S1448015. Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastazehepaticeA. pulmonareB. renaleC.cerebraleD.nu metastazeazaE.

(pag. 1076)

S1548016. Care dintre urmatoarele tumori maligne osoase are prognosticul cel mai bun?osteosarcomul;A. limfomul malign;B. sarcomul Ewing;C.condrosarcomul;D.fibrosarcomul.E.

(pag. 1075)

S1548017. Datorita confuziei existente intre simptomele date de osteosarcom si cele de origine dentara la o serie de pacienti cu astfel de tumori li se practica extractia dentara. Care este procentul relatat in literarura de specialitate al acestei erori terapeutice?,

10-20%;A. 60-70%;B. 20-30%;C.40-50%;D.30-40%.E.

(pag. 1074)

S1548018. Imaginea radiologica specifica obtinuta la examinarea condrosarcomului cu localizare mandibulara este:

plaje radioopace"in alice";A. aspect de"foi de ceapa";B. radiotransparente rotunde pseudochistice;C.aspect de"explozie"a osului;D.aspect de os"pieptanat".E.

1166 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 36: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041167 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1077)

S1548019. in cursul examenului radiologic al pacientilor cu sarcom Ewing mandibular se constata aspectul caracteristic de:

"explozie" a osului;A. plaje radioopace "in alice";B. aspect de"arici";C.aspect de"os pieptanat";D.aspect de"foi de ceapa".E.

(pag. 1077)

S1548020. in stadiile precoce ale limfoamelor maligne cu localizare mandibulara examenul radiologic evidentiaza:

plaje radioopace"in alice";A. radiotransparente rotunde pseudochistice;B. aspect de"arici";C.imagine de os"poros";D.aspect de os"ciuruit".E.

(pag. 1077)

S1548021. Localizarea predilecta pentru fibrosarcomul ameloblastic mandibular este la nivelul:mentonului;A. marginii bazilare;B. regiunii posterioare;C.crestei alveolare;D.corpului mandibular.E.

(pag. 1075)

S1548022. Precizati care din urmatoarele afectiuni poate fi vindecata doar prin chimioterapie:sarcomul Ewing;A. fibrosarcomul;B. limfomul Burkitt;C.osteosarcomul;D.condrosarcomul.E.

(pag. 1076)

S1648023. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se intalnesc la:barbatiA. femeiB. copiiC.adolescentiD.batraniE.

(pag. 1070)

S1648024. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt:mai rareA. mai frecventeB. nu apar niciodataC.nu exista aceasta formaD.sunt imposibil de diagnostizatE.

(pag. 1071)

S1648025. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:

1167 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 37: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041168 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

20%A. 50%B. 80%C.95%D.100%E.

(pag. 1070)

S1648026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt formemai rareA. mai frecventeB. nu apar niciodataC.dureroaseD.nedureroaseE.

(pag. 1070)

S1648027. in carcinoamele de mandibula la copii malignitatea esteredusaA. deosebitaB. retrocedeazaC.nu apare niciodataD.nu da metastazeE.

(pag. 1070)

S2148028. Aspectul radiologic de “foi de ceapă” caracterizează:OsteosarcomulA. CondrosarcomulB. FibrosarcomulC.Sarcomul EwingD.ReticulosarcomulE.

(pag. 1077)

S2148029. Despre fibrosarcomul ameloblastic este adevărată următoarea afirmaţie:Apare în special la nou-născuţiA. Este mai frecventă la maxilarB. Este localizată frecvent în zona frontalăC.Simptomatologia dureroasă este prezentăD.Creşterea tumorală este lentăE.

(pag. 1075)

S2148030. Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne mandibulare se stabileşte pe:Examenul clinicA. Examenul radiologicB. Tomografia computerizatăC.BiopsieD.Endoscopie triplăE.

(pag. 1073)

S2148031. Imaginea radiologică a condrosarcomului este de:“Os pieptănat”A. “Raze de soare”B. “Alice”C.“Foi de ceapă”D.

1168 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 38: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041169 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

“Os ros de şoareci”E.

(pag. 1077)

S2148032. Limfomul malign mandibular se localizează cel mai frecvent la nivelul:Corpului mandibularA. Unghiului mandibularB. Ramului ascendentC.CondiluluiD.Apofizei coronoideE.

(pag. 1075)

S2248033. Marea majoritate a tumorilor maligne ale mandibulei sunt:sarcoameleA. osteosarcoameleB. carcinoameleC.condrosarcoameleD.osteoblastoameleE.

(pag. 1070)

S2248034. Urmatorele tumori ale mandibulei sunt maligne cu exceptia:carcinoamelorA. osteosarcoamelorB. condrosarcoamelorC.osteoamelorD.osteoblastoamelorE.

(pag. 1070)

S2248035. Varsta cea mai frecvent afectata de carcinoame ale mandibulei este:20-30 aniA. 30-40 aniB. dupa 50 de aniC.40-50 aniD.la copii si adolescentiE.

(pag. 1070)

S2248036. Incidenta procentuala a carcinoamelor de mandibula pe sexe este:barbati-70, femei-30A. barbati-30, femei-70B. barbati-50, femei-50C.barbati-10, femei-90D.barbati-90, femei-10E.

(pag. 1070)

S2248037. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la:

tumorile de sanA. tumorile planseului bucalB. tumorile limbiiC.tumorile buzelorD.tumorile obrajilorE.

(pag. 1071)

1169 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 39: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041170 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2248038. Forma profunda a carcinoamelor de mandibula debuteaza:la nivelul periostuluiA. la nivelul gingieiB. la nivelul ganglionilor submandibulariC.endoososD.la nivelul planseului oralE.

(pag. 1072)

S2248039. In evolutia sa forma profunda a carcinoamelor mandibulare se caracterizeaza prin:distructia tesutului ososA. rizaliza dintilorB. senzatia de jena sau tensiuneC.este asimptomaticaD.dintii sunt deplasati, devin mobili si durerosiE.

(pag. 1072)

S2248040. In cadrul stadializarii TMN a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T0 reprezinta:tumora cu invazia partilor moiA. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticaleiB. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, fara deformatii osoaseC.tumora nedecelabila clinicD.tumora cu diametrul mai mare de 2 cm cu deformare osoasaE.

(pag. 1072)

S2248041. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T1 reprezinta:tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local

A.

tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoaseB. tumora nedecelabila clinicC.tumora cu invazia partilor moiD.tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostuluiE.

(pag. 1072)

S2248042. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T2 reprezinta:tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoaseA. tumora cu invazia partilor moiB. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local

C.

tumora nedecelabila clinicD.tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostuluiE.

(pag. 1072)

S2248043. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T3 reprezinta:tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostuluiA. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoaseB. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local

C.

tumora cu invazia partilor moiD.tumora nedecelabila clinicE.

(pag. 1072)

S2248044. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T4 reprezinta:tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila A.

1170 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 40: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041171 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

printr-un factor localtumora nedecelabila clinicB. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostuluiC.tumora cu invazia partilor moiD.tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoaseE.

(pag. 1072)

S2248045. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N0 reprezinta:limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli nepalpabiliB. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiC.limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteD.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1072)

S2248046. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1a reprezinta:limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiA. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiB. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiC.limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiD.limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteE.

(pag. 1072)

S2248047. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1b reprezinta:limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiB. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteC.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiD.limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1072)

S2248048. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2a reprezinta:limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiB. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiC.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiD.limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteE.

(pag. 1072)

S2248049. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2b reprezinta:limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiA. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteB. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiC.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiD.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiE.

(pag. 1072)

S2248050. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N3 reprezinta:limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadatiA. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacenteB. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadatiC.limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadatiD.

1171 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 41: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041172 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadatiE.

(pag. 1072)

S2248051. In formele cu debut periferic al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:demineralizare difuza cu stergerea desenului ososA. radiotransparenta cu limite nepreciseB. imagine radiologica de "os poros"C.radiotransparenta cu contur neregulatD.imagine caracteristica de "os muscat"E.

(pag. 1073)

S2348052. Exteriorizarea unui carcinom mandibular cu debut profund se caracterizează prin:mase burjonate, sângerânde, acoperite de depozite cenuşii, fetideA. hipoestezia nervului lingualB. gingivite acuteC.hiposialieD.pancitopenieE.

(pag. 1071)

S2348053. Între tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezintă:0-5%A. 20-30%B. 5-20%C.30-40%D.50%E.

(pag. 1070)

S2348054. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezintă:10%A. 50%B. 30%C.95%D.75%E.

(pag. 1070)

S2348055. Frecvenţa cea mai mare a carcinoamelor de mandibulă este întâlnită la bărbaţi în proporţie de:

70%A. 50%B. 25%C.30%D.90%E.

(pag. 1070)

S2348056. La nivelul scheletului, sarcoamele mandibulei reprezintă::80% din tumoriA. 20% din tumoriB. 45% din tumoriC.15% din tumoriD.50% din tumoriE.

(pag. 1074)

1172 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 42: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041173 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2348057. Cele mai frecvente metastaze determinate de sarcoamele mandibulare cu debut profund sunt cele:

CerebraleA. PulmonareB. HepaticeC.OsoaseD.RenaleE.

(pag. 1076)

S2348058. Imaginea radiografică de "os pieptănat” este caracteristică:FibrosarcomuluiA. Fibrosarcomului ameloblasticB. OsteosarcomuluiC.Sarcomului EwingD.CondrosarcomuluiE.

(pag. 1076)

S2348059. Imaginea radiografică "în foi de ceapă” este caracteristică:OsteosarcomuluiA. FibrosarcomuluB. CondrosarcomuluiC.Sarcomului EwingD.Fibrosarcomului ameloblasticE.

(pag. 1077)

S2548060. În formele cu debut superficial, diagnosticul diferenţial al carcinoamelor de mandibulă de face cu:

OsteitaA. OsteomielitaB. ulceraţii banaleC.EpulisD.osteodistrofia.E.

(pag. 1073)

S2648061. Incluzia dentara se poate complica cu:granulom periapicalA. gangrena pulparaB. pulpita purulentaC.chist folicularD.comunicare buco-sinusalaE.

(pag. 261)

S2648062. Decapusonarea inseamna:repozitionarea dinteluiA. eliberarea coroanei dintelui excizând fibromucoasaB. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretieiC.odontectomia molarului de minteD.transplantarea unui dinte inclusE.

(pag. 264)

S2648063. Dintele care ramîne in incluzie cel mai frecvent este:caninii inferioriA.

1173 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 43: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041174 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

molarii de minte superioriB. molarii de minte inferioriC.premolarii superioriD.caninii superioriE.

(pag. 259)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1248064. Carcinoamele mandibulare:pot fi primareA. pot fi secundareB. nu exista forme metastaticeC.pot fi exclusiv cu debut superficialD.pot fi cu debut profundE.

(pag. 1071)

S1248065. Carcinoamele mandibulei:reprezinta cea mai mare frecventa intre tumorile mandibuleiA. frecvent apare dupa 50 de aniB. apar mai frecvent la femeiC.au o malignitate deosebitaD.pot sa cuprinda jumatate din mandibulaE.

(pag. 1070)

S1248066. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula se face cu:ulceratiile banale in formele profundeA. ulceratiile specifice in formele cu debut profundB. osteomielita mandibulei in formele cu debut superficialC.cu ameloblastomul in formele cu debut profundD.cu chisturile mandibulare in formele cu debut profundE.

(pag. 1073-1074)

S1248067. Diagnosticul diferential al carcinoamelor mandibulei se face cu:ulceratiile banaleA. ulceratiile specificeB. osteita si osteomielitaC.osteodistrofiaD.sinuzita maxilara odontogenaE.

(pag. 1073-1074)

S1248068. Diagnosticul diferential al carcinomului de mandibula se face cu:ulceratii banaleA. ulceratii specificeB. osteomielitaC.sarcomul de maxilarD.tumori benigneE.

(pag. 1073-1074)

S1248069. Din punct de vedere al punctului de plecare al tumorii, carcinoamele mandibulei se clasifica in:

carcinoame primareA.

1174 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 44: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041175 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

carcinoame tertiareB. carcinoame secundareC.carcinoame cuaternareD.metastaze mandibulareE.

(pag. 1070)

S1248070. Fibrosarcomul ameloblastic:este un sarcom odontogenA. este mai frecvent la mandibulaB. afecteaza regiunea posterioara a mandibuleiC.se intalnesc si forme extrascheleticeD.cresterea tumorala este extrem de lentaE.

(pag. 1074-1075)

S1248071. Forma profunda de debut a carcinomului mandibular:debuteaza cu semne caracteristiceA. debuteaza cu semne necaracteristiceB. primele semne sunt reprezentate de senzatia de jena sau tensiuneC.nu apare mobilitate dentara daca dinţii nu sunt afectaţi parodontalD.in localizarile posterioare apare trismusulE.

(pag. 1072)

S1248072. Forma superficiala de debut a carcinomului mandibular:debuteaza ca o ulceratie la nivelul mucoasei gingivaleA. debuteaza ca un nodul induratB. forma ulcero-infiltrativa nu descopera osulC.forma ulcero-proliferativa se extinde marcat in profunzimeD.forma ulcero-infiltrativa se caracterizeaza prin distructii osoase cu aspect crateriformE.

(pag. 1071-1072)

S1248073. Imaginea radiologica a sarcomului de mandibula este:"os pieptanat"A. "expulzie"a osuluiB. "arici"C."foi de ceapa"D."os muscat"E.

(pag. 1076-1077)

S1248074. Radiografia carcinomului de mandibula poate sa apara ca:"os muscat"A. "os ros de soareci"B. "os ciuruit"C."os poros"D."os cu baloane de sapun"E.

(pag. 1073)

S1248075. Sarcoamele mandibulei apar mai frecvent la:varstniciA. copii, tineriB. barbatiC.femeiD.la ambele sexe, in egala masuraE.

1175 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 45: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041176 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1074)

S1248076. Sarcomul Burkitt se caracterizeaza prin:este un carcinom spinocelular al tesuturilor moi perimandibulareA. este o forma particulara de limfom malignB. intereseaza mai frecvent maxilarul superiorC.bolnavii prezinta concomitent leziuni renale, ovariene, hepaticeD.tratamentul este doar chirurgicalE.

(pag. 1075-1076)

S1248077. Sarcomul Ewing:este o tumora osoasaA. apare mai frecvent la maxilar decat la mandibulaB. sunt descrise si forme extrascheleticeC.este mai frecvent la rasa neagraD.in simptomatologie apar: febra, anemie, cresterea VSH-uluiE.

(pag. 1075)

S1348078. Carcinoamele mandibulare, dupa punctul de plecare se clasifica in:Carcinoame in situA. Carcinoame primareB. Carcinoame secundareC.Carcinoame la distanţaD.Metastaze mandibulareE.

(pag. 1070)

S1348079. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezinta diseminari pornite de la:Tumori de sanA. TiroidaB. ProstataC.Tract digestivD.PlamanE.

(pag. 1071)

S1348080. Clasificarea topografica a carcinoamelor de mandibula cuprinde:Carcinoame medianeA. Carcinoame localizate anterior caninB. Carcinoame localizate posterior caninC.Carcinoame localizate la ramul ascendentD.Carcinoame localizate retromolarE.

(pag. 1070)

S1348081. Grupele de limfonoduli interesate precoce in carcinoamele mandibulare suntLimfonodulii occipitaliA. Limfonodulii submandibulariB. Limfonodulii genieniC.Limfonodulii submentonieriD.Limfonodulii jugalo-carotidieniE.

(pag. 1073)

S1348082. in formele cu debut endoosos ale carcinoamelor mandibulare diagnosticul diferential se face cu:

OsteitaA.

1176 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 46: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041177 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

OsteomielitaB. Tumori benigne endoosoaseC.OsteodistrofiaD.EpulisulE.

(pag. 1074)

S1348083. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:Tumori benigneA. TraumatismeB. Boala PagetC.Displazia fibroasaD.BotrimicomulE.

(pag. 1074)

S1348084. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:FebraA. AnemieB. LeucocitozaC.Transpiraţii reciD.Cresterea VSH-luiE.

(pag. 1075)

S1448085. Carcinoamele mandibulare:Se intalnesc mai frecvent la barbatiA. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de aniB. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibuleiC.Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibuleiD.Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.E.

(pag. 1070)

S1448086. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii:SublingualiA. SubmandibulariB. SubmentonieriC.LaterocervicaliD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1073)

S1548087. Carcinomele primare ale mandibulei au originea in:resturi de tesut epitelial restant dupa extirparea incompleta a unor granuloame epiteliale;A. glandele salivare mici din gingivomucoasa;B. resturile epiteliale Malassez;C.reminiscenţe ale tecii Hertwig;D.fragmente epiteliale restante dupa chistectomii incomplete.E.

(pag. 1070)

S1548088. Care sunt aspectele clinice si simptomele prezente la debutul unui carcinom mandibular forma profunda:

ulceratie;A. senzatie de tensiune;B. parestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior;C.odontalgii;D.

1177 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 47: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041178 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

os denudat.E.

(pag. 1072)

S1548089. Clasificarea topografica a lui Spiesel Schopp imparte carcinoamele mandibulare in urmatoarele grupe:

carcinoame localizate posterior de canin;A. carcinoame localizate anterior de molar;B. carcinoame localizate retromolar;C.carcinoame localizate la nivelul bazilarei;D.carcinoame localizate anterior de canin.E.

(pag. 1070)

S1548090. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula cuprinde:epulisul;A. osteodistrofiile;B. osteita;C.hiperplazia gingivala;D.ulceratiile specifice.E.

(pag. 1074)

S1548091. Examenul radiologic al bolnavului cu osteosarcom poate evidentia o serie de imagini caracteristice:

"explozia" osului;A. os "pieptanat";B. os"poros";C.aspect de"arici";D.aspect de"foi de ceapa".E.

(pag. 1076-1077)

S1548092. Imaginile radiologice intalnite in carcinoamele mandibulei pot fi:os"ros de soarece";A. os"pieptanat";B. os"muscat";C.os"poros";D.os"ciuruit".E.

(pag. 1073)

S1548093. in etiologia sarcoamelor mandibulei sunt considerate drept precursori urmatoarele afectiuni:displazia fibroasa;A. afectiunile glandelor salivare mici;B. boala Paget;C.traumatismele osoase;D.fibromatoza gingivala.E.

(pag. 1074)

S1548094. La examenul clinic al sarcoamelor mandibulei diagnosticul diferential se face cu:ulceratiile specifice;A. osteomielita;B. ulceratiile banale;C.granulomul cu celule gigante;D.epulisul.E.

(pag. 1077)

1178 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 48: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041179 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1648095. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind:carcinoame primareA. carcinoame secundareB. carcinoame spinocelulareC.carcinoame bazocelulareD.metastaze mandibulareE.

(pag. 1071)

S1648096. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare in:carcinoame localizate anterior de caninA. carcinoame localizate anterior de incisiv centralB. carcinoame localizate posterior de caninC.carcinoame localizate retromolarD.carcinoame localizate posterior de premolariE.

(pag. 1070)

S1648097. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica in:carcinom cu debut superficialA. carcinom in situB. carcinoame cu debut profundC.carcinom spinocelularD.carcionom de mezostructuraE.

(pag. 1071)

S1648098. Imaginim radiologice in carcinomul de mandibula sunt de:"os ros de soareci"A. "os poros"B. "bule de sapun"C."os ciuruit"D."os marmorat"E.

(pag. 1073)

S1648099. in functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se impart in:sarcom osteoblasticA. sarcom fibroblasticB. carcinom spinocelularC.liposarcomD.mioblastomE.

(pag. 1074)

S1648100. in sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel:altor oaseA. renalB. hepaticC.pulmonarD.cerebralE.

(pag. 1075)

S1648101. in sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de:febraA. anemieB. bilirubinemieC.

1179 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 49: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041180 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

insuficienta renalaD.leucocitozaE.

(pag. 1075)

S1648102. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori:tumori benigne osoaseA. boala PagetB. neuroblastomC.liposarcomD.displazia fibroasaE.

(pag. 1074)

S2148103. Carcinoamele mandibulare metastazează la distanţă la nivel:RenalA. PancreaticB. HepaticC.PulmonarD.GastricE.

(pag. 1073)

S2148104. Carcinoamele primare mandibulare au originea în degenerescenţa malignă a:Resturilor epiteliale MalassezA. Epiteliului granuloamelor extirpate incompletB. Tumorilor benigne osteogeneC.Leziunilor din boala PagetD.Glandelor salivare accesoriiE.

(pag. 1070)

S2148105. Despre carcinoamele mandibulare se poate afirma:Reprezintă 95% dintre tumorile maligne mandibulareA. Afectează în 90% dintre cazuri sexul masculinB. Afectează în special persoanele de peste 50 de aniC.Apare şi la vârste extremeD.Sunt localizate predilect retromolarE.

(pag. 1070)

S2148106. Diagnosticul diferenţial al formelor de debut endoosos al tumorilor maligne mandibulare se face cu:

OsteomielitaA. Tumori benigne osoaseB. OsteodistrofiaC.OsteomalaciaD.OsteoporozaE.

(pag. 1074)

S2148107. Diagnosticul diferenţial al sarcomului se face cu:epulisulA. osteodistrofiileB. abcesul vestibularC.tumorile benigneD.osteomielitaE.

(pag. 1077)

1180 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 50: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041181 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2148108. Paraclinic, sarcomul Ewing se caracterizează prin:AnemieA. NeutropenieB. HipercalcemieC.LeucocitozăD.Creşterea VSHE.

(pag. 1075)

S2148109. Tumorile maligne metastatice mandibulare pot avea originea la următoarele nivele:SânA. Tub digestivB. TiroidăC.ProstatăD.CorticosuprarenaleE.

(pag. 1071)

S2248110. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:fibroameA. carcinoameB. hamartoameC.osteoameD.sarcoameE.

(pag. 1070)

S2248111. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:neurinoameA. carcinoameB. sarcoameC.angioameD.limfoameE.

(pag. 1070)

S2248112. Din punct de vedere topografic carcinoamele mandibulei se clasifica in:carcinoame localizate anterior de premolarA. carcinoame localizate anterior de caninB. carcinoame localizate posterior de caninC.carcinoame localizate retromolarD.carcinoame localizate retropremolarE.

(pag. 1070)

S2248113. Clasificate dupa punctul de plecare carcinoamele mandibulei cuprind:carcinoame posterioare caninuluiA. carcinoame primareB. carcinoame anterioare caninuluiC.carcinoame secundareD.metastaze mandibulareE.

(pag. 1070)

S2248114. Carcinoamele primare ale mandibulei isi au originea in:mucoasa gingivalaA. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale MalassezB. glandele salivare mici din mucoasa gingivalaC.

1181 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 51: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041182 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

periostD.degenerescenta maligna a fragmentelor de tesuturi epiteliale ramase in urma extirparii incomplete a unor chiste sau granuloame epiteliale

E.

(pag. 1070)

S2248115. Carcinoamele secundare ale mandibulei provin din:limfonodulii neoplazici secundari submandibulariA. tumori maligne ale maxilarului superior care invadeaza mandibulaB. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale MalassezC.tumori maligne de vecinatate care invadeaza mandibulaD.tumori maligne situate la distantaE.

(pag. 1071)

S2248116. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de vecinatate situate la nivelul:

sinusului maxilarA. buzelorB. glandelor salivare mici din mucoasa gingivalaC.obrajilorD.limbiiE.

(pag. 1071)

S2248117. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de vecinatate situate la nivelul:

planseului bucalA. regiunii amigdalieneB. mucoasei gingivaleC.foselor nazaleD.parotideiE.

(pag. 1071)

S2248118. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la:

tumorile regiunii amigdalieneA. tumorile parotideiB. tumorile tiroidieneC.tumorile buzelorD.tumorile de gonadeE.

(pag. 1071)

S2248119. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la:

tumorile de obrazA. tumorile planseului oralB. tumorile tractului digestivC.tumorile de prostataD.tumorile limbiiE.

(pag. 1071)

S2248120. Dupa locul de debut carcinomul mandibulei se clasifica in:carcinom cu debut lentA. carcinom cu debut superficialB. carcinom cu debut rapidC.

1182 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 52: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041183 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

carcinom cu debut insidiosD.carcinom cu debut profundE.

(pag. 1071)

S2248121. Ulceratia din carcinoamele de mandibula poate evolua spre urmatoarele forme clinice:forma nodularaA. forma ulcero-infiltrativaB. forma ulcero-nodularaC.forma infiltrativ-vegetantaD.forma ulcero-vegetantaE.

(pag. 1072)

S2248122. Forma superficiala ulcero-infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:excrescente osoaseA. distructii osoase cu aspect crateriformB. distructii osoase cu aspect net, regulatC.zone de os denudate sau acoperite cu granulatii tumoraleD.fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali acoperiti de depozite murdareE.

(pag. 1072)

S2248123. Forma superficiala ulcero-vegetanta a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:distructii osoase cu aspect crateriformA. zone de os denudateB. ulceratie acoperita de burjoni carnosi de aspect conopidiformC.fundul ulceratiei prezinta muguri tumoraliD.parte periferica a tumorii este acoperita de depozite gri-cenusii, murdare, fetideE.

(pag. 1072)

S2248124. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:senzatie de jena sau tensiuneA. dureri atroceB. hemoragiiC.dureri nevralgiformeD.invadarea partilor moi din vecinatateE.

(pag. 1072)

S2248125. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:tulburari functionale majoreA. odontalgiiB. erodarea corticalei mandibulareC.imbraca un aspect ulcero-vegetantD.parestezii sau hipoestezii pe traiectul nervului alveolar inferiorE.

(pag. 1072)

S2248126. Forma profunda a carcinoamelor mandibulare se poate exterioriza:prin contiguitateA. la nivelul alveolelor postextractionale rezultate in urma extractiei dintilor mobilizati de tumoraB. prin suflarea corticalei mandibulareC.prin erodarea corticalei mandibulare si invadarea partilor moi din vecinatateD.nu se exteriorizeazaE.

(pag. 1072)

1183 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 53: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041184 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2248127. In localizarile posterioare ale carcinoamelor mandibulare sunt prezente:limitarea deschiderii guriiA. rinolaliaB. diplopiaC.disfagiaD.modificarea secretiei salivareE.

(pag. 1072)

S2248128. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cancerele mandibulei sunt:submandibulariA. spinaliB. submentonieriC.facialiD.jugulo-carotidieniE.

(pag. 1073)

S2248129. Metodele de investigatie complementare a cancerelor de mandibula sunt:angiografiaA. radiografiaB. diafanoscopiaC.tomografia computerizataD.biopsiaE.

(pag. 1073)

S2248130. In formele cu debut profund al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:aspect de "os ros de soareci"A. demineralizare difuza, necaracteristica, cu stergerea desenului osos in stadiul incipientB. imagine radiologica de "os poros"C.imagine radiologica de "os muscat"D.imagine radiologica de "os ciuruit"E.

(pag. 1073)

S2248131. In formele cu debut superficial al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face cu:

ulceratiile banaleA. osteita si osteomielitaB. tumorile benigneC.osteodistrofiaD.ulceratiile specificeE.

(pag. 1073,1074)

S2248132. In formele cu debut endoosos al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face cu:

osteita si osteomielitaA. ulceratiile banaleB. tumorile benigne endoosoaseC.ulceratiile specificeD.osteodistrofiaE.

(pag. 1074)

S2348133. Carcinoamele secundare ale mandibuleiprovin din invazia mandibulei, de către tumori maligne de vecinătateA.

1184 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 54: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041185 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sunt carcinoame metastaticeB. sunt carcinoamele care se extind în regiunile învecinate mandibuleiC.pot fi determinate de limfonoduli neoplazici secundari submandibulariD.sunt a doua localizare a unei tumori maligne a cavităţii orale.E.

(pag. 1071)

S2348134. După locul de debut, carcinoamele mandibulare se clasifică în:carcinoame ale ramului orizontal mandibularA. carcinoame ale ramului ascendent mandibularB. carcinoame ale arcului anterior mandibularC.carcinoame superficialeD.carcinoame profundeE.

(pag. 1071)

S2348135. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:A. consecinţa diseminării celulelor neoplazice de la tumori situate la distanţăB. rareC.a doua localizare a unei tumori maligneD.tumori metacroneE.

(pag. 1071)

S2348136. Carcinoamele mandibulei cu debut superficial pot fi::nodulareA. veziculoaseB. ulcero-infiltrativeC.ulcero-proliferativeD.papilomatoaseE.

(pag. 1071)

S2348137. Clasificarea topografică a carcinoamelor de mandibulă cuprinde:Carcinoame medieneA. Carcinoame localizate anterior caninB. Carcinoame localizate posterior caninC.Carcinoame localizate la ramul ascendentD.Carcinoame localizate retromolarE.

(pag. 1070)

S2348138. Carcinoamele mandibulare, după punctul de plecare se clasifică în:Carcinoame in situA. Carcinoame primareB. Carcinoame secundareC.Carcinoame la distanţăD.Metastaze mandibulareE.

(pag. 1070)

S2348139. Grupele de limfonoduli interesate precoce în carcinoamele mandibulare sunt:Limfonodulii occipitaliA. Limfonodulii submandibulariB. Limfonodulii genieniC.Limfonodulii submentonieriD.Limfonodulii jugulo-carotidieniE.

1185 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 55: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041186 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1070)

S2348140. În formele cu debut endoosos al carcinoamelor mandibulare, diagnosticul diferenţial se face cu:

OsteitaA. OsteomielitaB. Tumori benigne endoosoaseC.OsteodistrofiaD.EpulisulE.

(pag. 1074)

S2348141. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:Tumori benigneA. TraumatismeB. Boala PagetC.Displazia fibroasăD.BotriomicomulE.

(pag. 1074)

S2348142. Ca tipuri histologice sarcoamele mandibulare pot fi:Sarcomul osteoblasticA. Sarcomul fibroblasticB. Sarcomul osteo-fibroblasticC.Sarcomul condroblasticD.Sarcomul osteo-condroblasticE.

(pag. 1074)

S2348143. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:FebrăA. AnemieB. LeucocitozăC.Transpiraţii reciD.Creşterea VSH-luiE.

(pag. 1075)

S2348144. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezintă diseminări pornite de la:Tumori de sânA. TiroidăB. ProstatăC.Tract digestivD.PlămânE.

(pag. 1071)

S2548145. Sarcomul Ewing:este o tumoră osoasă mai puţin frecventăA. apare mai frecvent la maxilar decât la mandibulăB. simptomatologia este caracterizată de febră, anemie, leucocitoză, creţterea VSH-uluiC.examenul radiografic evidenţiază aspect de *foi de ceapă*D.examenul radiografic evidenţiază aspect de *pom înflorit*.E.

(pag. 1075,1077)

S2648146. Incluzia dentara se caracterizeaza prin:retentia submucoasa a unui dinte incomplet formatA.

1186 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 56: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041187 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

retentia unui dinte complet format, intraososB. prezenta unui dinte incomplet format, intraososC.retentia unui dinte complet format, submucosD.sac pericoronar deschisE.

(pag. 259)

S2648147. Cauzele incluziei dentare sunt:dinti supranumerari in calea de eruptieA. abces perimaxilar in jurB. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptieC.tulburari de dezvoltare a maxilarelorD.bruxismulE.

(pag. 260)

S2648148. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt:CarcinomA. Chist dentigerB. KeratochistC.AmeloblastomD.AteromE.

(pag. 261)

S2648149. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt:fractura mandibuleiA. deschiderea sinusului maxilarB. hematom retrotuberalC.lezarea dintelui vecinD.lezarea continutului canalului mandibularE.

(pag. 274)

S2648150. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi:Fractura unghiului mandibuleiA. Fractura tuberozitatii maxilareB. Deschiderea sinusului maxilarC.Impingerea dintelui in sinusul maxilarD.Lezarea molarului I superiorE.

(pag. 280)

S2648151. Incluzia caninului superior este favorizata de:mugurele dentar profund situat in maxilarA. abcese palatinale repetateB. fractura maxilarului superiorC.persistenta caninului de lapteD.reducerea dimensiunii maxilarului superiorE.

(pag. 282)

S2648152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt:luxatia dintilor veciniA. lezarea dintilor veciniB. fractura mandibuleiC.deschiderea fosei nazaleD.lezarea pachetului mentonierE.

1187 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 57: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041188 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 288)

S2948153. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cadrul carcinomului mandibular sunt:limfonodulii parotidieni;A. limfonodulii preauriculari si retroauriculari;B. limfonodulii submandibulari;C.limfonodulii submentonieri;D.limfonodulii jugulo-carotidieni.E.

(pag. 1073)

S2948154. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza:dureri dentare;A. dureri nevralgiforme;B. dureri parestezice;C.trismus;D.mobilitate dentara.E.

(pag. 1076)

S2948155. In formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem intalni:deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;A. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;B. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului dentar inferior;C.epistaxis;D.trismus.E.

(pag. 1076)

S2948156. Sarcomul Ewing:se intalneste rar la nivelul oaselor fetei, doar in 1% din cazuri;A. apare mai frecvent la mandibula;B. apare mai frecvent la maxilar;C.apare mai frecvent la rasa alba;D.apare mai frecvent la rasa neagra.E.

(pag. 1075)

S2948157. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:febra;A. leucopenie;B. anemie;C.cresterea VSH-ului;D.leucocitoza.E.

(pag. 1075)

1188 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 58: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041189 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 49Examenul clinic al edentatului partial

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1249001. Instabilitatea mandibulara constatata la examinarea ocluziei edentatului partial cu alunecarea mandibulei inainte mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta tradeaza un contact prematur intre:

versantele care privesc spre lingual maxilar si cele care privesc spre vestibular mandibularA. versantele distale maxilare si versantele meziale mandibulareB. versantele care privesc spre vestibular maxilar si cele care privesc spre lingual mandibularC.versantele meziale maxilare si versantele distale mandibulareD.varfurile cuspizilor de sprijin mandibulari si crestele marginale maxilareE.

(pag. 44)

S1249002. Clasa VI Kennedy-Applegate este:edentatie laterala care se trateaza adjunctA. edentatie laterala redusa care se trateaza conjunctB. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunctC.edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunctD.edentatie laterala redusa care se trateaza adjunctE.

(pag. 56)

S1349003. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina:adanca;A. plata, cu torus;B. plata, fara torus;C.in forma de "U";D.foarte adanca.E.

(pag. 47)

S1349004. in regiunea linguala centrala cel mai favorabil este:procesul alveolar retentiv;A. procesul alveolar oblic;B. procesul alveolar vertical;C.procesul alveolar retentiv, in funcţie de inserţia frenului limbii;D.procesul alveolar vertical, in functie de insertia frenului limbii.E.

(pag. 48)

S1449005. Alunecarea anterioara a mandibulei mai mult de 1 mm intre ocluzia de relatie centrica si intercuspidarea maxima tradeaza un contact prematur intre:

versantele cuspidiene meziale de la maxilar si versantele distale de la mandibulaA. versantele cuspidiene distale de la maxilar si versantele meziale de la mandibulaB. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si versantele linguale ale cuspizilor mandibulariC.versantele palatinale ale cuspizilor maxilari si versantele vestibulare ale cuspizilor mandibulariD.versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si mandibulariE.

(pag. 51)

1189 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 59: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041190 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1449006. Edentatia partiala clasa a II-a Kennedy este:unilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restantiA. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restantiB. unilaterala, posterioara dintilor restantiC.bilaterala plasata posterior de dinţii restanţiD.frontala, fara sa depaseasca linia medianaE.

(pag. 59)

S1449007. Edentatia partiala clasa a IV-a Kennedy poate avea cel mult:o modificareA. doua modificariB. trei modificariC.patru modificariD.nu poate avea modificariE.

(pag. 61)

S1449008. Masurarea retentivitatilor subecuatoriale ale dintilor stalpi ale protezei scheletate se face cu:tija de reperajA. tija portmina de grafitB. retentiometreC.spatule de cearaD.spatule convergente de 6°E.

(pag. 66-68)

S1449009. Prin tripodarea modelului in paralelograf se intelege:depistarea interferentelor dentare in cele trei zone ale arcadeiA. trasarea ecuatorului proteticB. fixarea pozitiei modelului fata de paralelografC.stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie a protezei scheletateD.trasarea ecuatorului anatomicE.

(pag. 82)

S1449010. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stalpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorata prin crosete turnate circulare sunt de:

1,5 mmA. 1 mmB. 0,75 mmC.0,50 mmD.0,25 mmE.

(pag. 77)

S1549011. Axa de insertie a protezei scheletate nu este conditionata de:planurile de ghidareA. fonatieB. fizionomieC.zonele de interferenţa muco-osoasaD.zonele de interferenta dentara.E.

(pag. 75)

S1549012. Care dintre urmatoarele proceduri nu face parte din timpii analizei modelului de studiu la paralelograf:

stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezeiA.

1190 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 60: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041191 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

trasarea ecuatorului proteticB. gravarea modelului de studiuC.stabilirea locului in care se plaseaza varful porţiunii flexibile a braţului retentiv al crosetuluiD.fixarea pozitiei modelului fata de paralelografE.

(pag. 75)

S1549013. La pacientul edentat partial suferind de diabet, putem intalni urmatoarele semne, cu exceptiaosteoporozaA. atrofie accentuata a crestelor edentateB. hiperexcitabilitateC.parodontita marginalaD.limba rosie, marita de volumE.

(pag. 44)

S1549014. Modelul de studiu are urmatorul rol:didactico-pedagogicA. medico-legalB. precizarea diagnosticului clinic de edentatieC.educativD.stiintificE.

(pag. 58)

S1549015. Modelul documentar are urmatorul rol:precizarea diagnosticului clinic de edentatieA. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolareB. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzieC.explicarea si demonstrarea complicaţiilor edentaţiei parţialeD.desenarea proiectului viitorului schelet al protezeiE.

(pag. 58)

S1549016. Versantele laterale ale crestelor edentate sunt denumite:zone de sarcina primaraA. zone de sarcina secundaraB. zone de sarcina activaC.zone de sarcina pasivaD.zone de mentinereE.

(pag. 47)

S1649017. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde urmatorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului. Precizati care este ordinea corecta a acestor timpi:

1, 2, 3, 4;A. 2, 1, 3, 4;B. 2, 1, 4, 3;C.1, 2, 4, 3;D.3, 4, 1, 2.E.

(pag. 75)

S1649018. Pentru mentinerea protezei scheletate cu ajutorul crosetelor turnate circulare este suficienta o zona retentiva subecuatoriala de:

0,10 mm;A.

1191 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 61: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041192 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0,50 mm;B. 0,25 mm;C.0,75 mm;D.0,30 mm.E.

(pag. 77)

S1649019. Radiografic, o demineralizare poate fi decelata daca este:peste 10%;A. sub 25%;B. la inceput;C.peste 25%;D.peste 15%.E.

(pag. 55)

S1649020. Zonele de retentie favorabile trebuie sa fie cuprinse intre:0,30-0,50;A. 0,10-0,30;B. 0,25-0,75;C.0,75-1;D.1,0-1,5E.

(pag. 77)

S2149021. În clasificarea Kennedy absenta lui 11, 12, 16, 17, 18 este:Edentatie cl. IV cu o modificareA. Edentatie cl. I cu o modificareB. Edentatie cl. II cu o modificareC.Edentatie cl. III cu o modificareD.Edentatie cl. IVE.

(pag. 59-61)

S2249022. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stâlpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorata prin crosete turnate divizate Roach sunt de:

1mm;A. 1.5mm;B. 0.75mm;C.0.5mm;D.0.25mm.E.

(pag. 70)

S2249023. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stâlpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorate prin crosete mixte (brat retentiv din sârma) sunt de:

0.75mm;A. 0.5mm;B. 1mm;C.1.5mm;D.0.25mm.E.

(pag. 70)

S2249024. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:utilizarea în scop didactico-pedagogic;A. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare;B. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;C.

1192 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 62: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041193 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

demonstrarea medico-legala a situatiei clinice;D.explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei partiale.E.

(pag. 56)

S2249025. Imaginea radiologica a coroanelor dentare poate evidentia:numarul radacinilor;A. calitatea tratamentelor endodontice;B. reactiile apicale;C.lungimea radacinilor;D.cariile ascunse sau incipiente.E.

(pag. 49 - 50)

S2249026. Clasa a III-a Kennedy-Applegate este :edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct;A. edentatie anterioara (frontala);B. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct;C.edentatie laterala care va fi tratata adjunct;D.edentatie laterala care va fi tratata adjunct;E.

(pag. 56)

S2249027. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy este o edentatie:unilaterala, delimitata anterior de dinti restanti;A. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti;B. anterioara (frontala) situata de-o parte si alta a liniei mediene;C.laterala cu lipsa caninului;D.bilaterala, delimitata anterior de dinti restanti.E.

(pag. 54)

S2249028. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy poate avea cel mult:doua modificari;A. nu poate avea modificari;B. o modificare;C.trei modificari;D.oricâte modificari.E.

(pag. 55)

S2249029. În cazul interferentelor muco-osoase mari si unilaterale se recomanda:schimbarea axului de insertie al protezei;A. interventii chirurgicale;B. folierea modelului functional;C.saua sa se opreasca la distanta de zona retentiva;D.schimbarea conectorului principal.E.

(pag. 72)

S2249030. În cazul interferentelor dentare provocate de înclinari medii ale dintilor stâlpi ai unei proteze scheletate se recomanda:

extractia;A. slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;B. slefuiri proximale obtinându-se în acelasi timp planurile de ghidare;C.deretentivizarea prin foliere;D.deretentivizarea prin foliere;E.

(pag. 72)

1193 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 63: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041194 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2249031. Trasarea ecuatorului protetic în cazul unei proteze scheletate se face cu:tija de analiza;A. tija portmina de grafit;B. tija de reperaj;C.tija detectoare;D.retentiometre.E.

(pag. 61)

S2249032. Zona coamei crestelor edentate este denumita:zona de sarcina primara;A. zona de sarcina secundara;B. zona de mentinere;C.zona de sarcina activa;D.zona de sarcina pasiva.E.

(pag. 38)

S2249033. În clasificarea Kennedy absenta lui 1.8, 1.7, 1.6, 1.2, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7, 2.8 este:edentatie cl. II-a cu trei modificari;A. edentatie cl. IV-a cu trei modificari;B. edentatie cl. I cu trei modificari;C.edentatie cl. III-a cu patru modificari;D.edentatie cl. IV-a.E.

(pag. 53)

S2249034. Se considera ca o demineralizare nu poate fi decelata radiografic pâna la:15%A. 20%B. 25%C.30%D.50%E.

(pag. 48)

S2249035. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde urmatorii timpi: 1.stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. trasarea ecuatorului protetic. Precizati care este ordinea corect a acestor timpi:

3,2,1,4A. 4,3,1,2B. 4,1,2,3C.2,4,1,3D.1,2,3,4E.

(pag. 67)

S2249036. Punctul de rotatie în jurul caruia se face înclinarea unui dinte când este supus unei forte care tinde sa-l încline este situat:

în 1/3 coronara a radacinii;A. în 1/3 mijlocie a radacinii;B. în 1/3 apicala a coroanei;C.în 1/3 apicala a radacinii;D.în 1/3 mijlocie a coroanei.E.

(pag. 49)

1194 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 64: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041195 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2249037. În cadrul clasificarii Kennedy-Applegate clasa V-a reprezinta o:edentatie distala unilaterala;A. edentatie frontala;B. edenatie laterala redusa care se trateaza conjunct;C.edentatie laterala cu lipsa caninului în care se indica tratamentul adjunct;D.edentatie laterala cu lipsa incisivului lateral care se trateaza adjunct.E.

(pag. 56)

S2249038. Clasa a VI-a din clasificarea Kennedy-Applegate reprezinta:Edentatie laterala care va fi tratata adjunctA. Edentatie laterala redusa care se trateaza conjunctB. Edentatie laterala cu lipsa caninuluiC.Edentatie frontalaD.Nici un raspuns corectE.

(pag. 56)

S2249039. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oralA. Este de 0,05 mm în sens axialB. Este de 0,1 mm în sens axialC.Este de 0,5 mm în sens vestibulo-oralD.Este de 0,01 mm în sens axialE.

(pag. 41)

S2549040. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei scheletate.A. stabilirea numărului de croşeteB. stabilirea tipului de conector principalC.plasarea opritorilor de basculareD.precizarea punctului unde se vor aplica pintenii ocluzali.E.

(pag. 75)

S2649041. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:imposibilitatea deschiderii guriiA. devierea mandibulei in partea afectataB. imposibilitatea inchiderii guriiC.se percep miscarile condilului in conductul auditiv externD.fata este asimetricaE.

(pag. 1198)

S2649042. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prininfiltratii locale cu xilinaA. inflitratii locale cu hidrocortizonB. prin metode chirurgicaleC.mecanoterapieD.repaus articular totalE.

(pag. 1206)

S2849043. Zona coamei crestelor suporta majoritatea presiunilor de masticatie, fiind denumita:zona favorabila.A. zona primara.B. zona de sarcina primara.C.

1195 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 65: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041196 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

zona de sarcina secundara.D.zona Ah.E.

(pag. 47)

S2849044. Imaginea radiologica in condrosarcomul mandibulei este:De "explozie”A. "in alice”B. de "arici”C."in foi de ceapa”D.de "os pieptanat”E.

(pag. 1077)

S2949045. La maxilar pot exista urmatoarele zone de interferenta muco-osoasa:zona retromilohioidianaA. regiunea linguala centralaB. torusul mandibularC.polul inferior al unei tuberozitati procidenteD.regiunea linguala a unei creste obliceE.

(pag. 78)

S2949046. Examenul clinic al edentatiei partiale:se face in doua etapeA. are o etapa preliminara de stabilire a diagnosticuluiB. are o etapa secundara de elaborare a planului de tratamentC.are o etapa de contact si informatieD.toateE.

(pag. 43)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1249047. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezeiA. trasarea ecuatorului de implantareB. stabilirea locului de plasare al varfului portiunii flexibile a bratului retentivC.stabilirea pozitiei bratului rigidD.tripodareaE.

(pag. 67)

S1249048. Atitudinea fata de interferentele dentare este:pentru lingualizarile mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara lingualaA. pentru lingualizarile micii ale dintilor mandibulari se fac slefuiri ale fetelor linguale si acoperiri cu microproteze

B.

inclinarile exagerate (peste 45°) necesita extractieC.inclinarile medii se rezolva prin deretentivizare prin foliereD.inclinarile mici se rezolva prin slefuiri proximaleE.

(pag. 72)

S1249049. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:interventie chirurgicala cand interferentele sunt exagerateA. schimbarea axului de insertie cand interferentele sunt miciB. pentru zonele retentive mici vestibulare ale crestelor alveolare se face foliereaC.

1196 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 66: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041197 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

pentru procesele alveolare mandibulare retentive, din cauza conformatiei oblice catre lingual, se schimba conectorul principal

D.

pentru zona retentiva retromilohioidiana se va face folierea de distantareE.

(pag. 72)

S1249050. Ecuatorul protetic:reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertieA. reprezinta linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modeluluiB. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele vestibulare si orale ale dintilor stalpiC.in general are un traseu convex catre gingival pe fetele proximale ale dintilor stalpiD.imparte dintele in doua zone: supra si sub ecuatorialaE.

(pag. 73)

S1249051. Etapa preliminara al examenului clinic al edentatului partial urmareste:stabilirea contactului si informarea asupra pacientuluiA. examinarea generala a aparatului dento-maxilarB. stabilirea diagnosticuluiC.elaborarea planului preproteticD.elaborarea planului proproteticE.

(pag. 33)

S1249052. Imaginea radiologica a laminei dura a unui molar inferior care se inclina mezial este:mai subtire mezial la nivelul coletului dinteluiA. mai groasa mezial la nivelul coletului dinteluiB. mai subtire apical distalC.mai groasa apical distalD.mai groasa apical mezialE.

(pag. 49)

S1249053. Indicatiile examenului radiografic in edentatia partiala tratabila adjunct sunt:procesul alveolar al dintilor stalpiA. crestele alveolareB. la nivelul dintilor restanti care ridica problemeC.dintii stalpiD.intotdeauna la nivelul ATME.

(pag. 46)

S1249054. La mandibula pot exista urmatoarele zone de interfernta muco-osoasa:zona retromilohioidiana interfereaza cu marginea linguala distala a seilorA. regiunea vestibulara a crestelor in dreptul premolarilor interfereaza cu marginea vestibulara centrala a seilor

B.

regiunea vestibulara a crestelor in edentatii frontale interfereaza cu conecorul principalC.regiunea linguala centrala a procesului alveolar interfereaza cu marginea linguala a unei sei frontaleD.torusul mandibular cand are forme anatomice deosebiteE.

(pag. 70)

S1249055. Modelele documentare servesc la:precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preproteticA. precizarea diagnosticului clinic al edentatieiB. utilizarea in scop didactico-pedagogicC.demonstrarea medico-legalaa a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientulD.analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzieE.

1197 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 67: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041198 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 51)

S1249056. Modelul de studiu si diagnostic:reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul de urgenta si detartrajA. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul preprotetic si mai ales dupa realizarea extractiilorB. precizeaza diagnosticul definitiv de edentatieC.sunt confectionate din gips extradurD.servesc la diferite cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partialeE.

(pag. 51-52)

S1249057. Planurile de ghidare:sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine spatiilor edentateA. se fac mai ales in bresele terminaleB. se apreciaza folosind tija de reperajC.sunt determinate de preferinta prin plasarea tijei in contact cu fata proximala in regiunea crestei marginaleD.vin in contact cu contact cu conectorii principaliE.

(pag. 67-69)

S1249058. Regulile de utilizare Applegate ale clasificarii Kennedy sunt:daca molarul 3 lipseste nu va fi luat in considerare in clasificareA. daca molarul 2 lipseste nu va fi luat in considerare daca nu are antagonistB. suprfetele edentate cele mai posterioare determina ordinea clasei de edentatieC.intinderea modificarilor este luata in considerareD.toate clasele pot avea maxim 4 modificariE.

(pag. 55)

S1249059. Zonele dintilor stalpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:marginea disto-vestibulara la premolarii superioriA. marginea mezio-vestibulara la molarii superioriB. marginea mezio-orala la molarii superioriC.marginea mezio-orala la molarii superioriD.marginea mezio-linguala la molarii inferioriE.

(pag. 71)

S1349060. Axa de insertie a protezei este conditionata de:planurile de ghidare;A. tipul de paralelograf utilizat;B. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor;C.zonele de interferenţa muco-osoasa sau dentare;D.fizionomie.E.

(pag. 75)

S1349061. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin:

a fost prima clasificare;A. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi;B. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele;C.include si edentaţia molarilor de minte;D.are 3 clase in functie de topografia dintilor restantiE.

(pag. 59)

S1349062. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele:desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate;A.

1198 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 68: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041199 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

confectionarea lingurii individuale;B. confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate;C.realizarea unei proteze acrilice provizorii;D.confectionarea machetei din ceara a seilor.E.

(pag. 84-85)

S1349063. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe:paralelografe cu brat orizontal fix;A. paralelografe cu brat orizontal articulat;B. paralelografe cu brat vertical articulat;C.paralelografe cu braţ vertical fix;D.paralelograf cu brat oblic articulat.E.

(pag. 64-75)

S1349064. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari:procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi;A. crestele alveolare;B. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida;C.dinţii stalpi (radacina, spaţiu periodontal, coroana);D.rapoarte ocluzale.E.

(pag. 53)

S1349065. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari:numarul radacinilor;A. pozitia radacinilor;B. lungimea;C.morfologia;D.tratamentele endodontice si reactiile periapicale.E.

(pag. 56)

S1349066. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii:mandibula aluneca usor inainte parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii sau cel putin 2 perechi de antagonisti;

A.

mandibula aluneca usor inainte,parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii frontali;

B.

mandibula parcurge un drum drept,dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali, care fac o data contact cu dintii frontali, situatie anormala;

C.

mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga, situaţie in care medicul obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferenţa intre toţi dinţii laterali din partea dreapta;

D.

mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap.E.

(pag. 52)

S1349067. Modelele documentare servesc la:precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;A. utilizarea in scop didactico-pedagogicB. amprentarea preliminara de exercitiuC.confecţionarea port-amprentei individualeD.demonstrarea medico-legala a situatiei cliniceE.

(pag. 58)

S1349068. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele:forma arcadelor;A.

1199 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 69: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041200 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

numarul si topografia dintilor restanti;B. gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti;C.punctul de contact;D.statusul parodontal.E.

(pag. 63)

S1349069. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate:clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare;A. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare;B. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare;C.daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare;D.suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie.E.

(pag. 61)

S1449070. Analiza modelului de studiu la paralelograf vizeaza:corelatia dintre pozitia de intercuspidare maxima si relatia centricaA. depistarea interferentelor ocluzale din miscarile excentrice ale mandibuleiB. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertieC.trasarea ecuatorului proteticD.depistarea zonelor de interferenta dentara care impiedica insertia/dezinsertia protezei scheletate pe campE.

(pag. 75)

S1449071. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:planurile de ghidareA. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelorB. lungimea bresei edentateC.fizionomieD.tipul antagonistilorE.

(pag. 75)

S1449072. Examenul radiografic al crestelor edentate in protezarea scheletata poate prezenta urmatoarele aspecte negative:

corticala externa intreruptaA. travee subtiriB. dislocatia trabecularaC.spaţii intertrabeculare miciD.orientarea verticala a trabeculelor osoase la maxilarE.

(pag. 57)

S1449073. in cazul interferentelor dentare provocate de lingualizarile mici ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate mandibulare se recomanda:

renuntarea la bara lingualaA. slefuirea suprafetelor dentare lingualeB. acoperirea cu microproteze modelate corespunzator axei de insertie a protezeiC.extracţieD.urmarirea evolutiei lor in timpE.

(pag. 79)

S1449074. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic favorabil include:tuberozitati maxilare foarte retentive vestibularA. bolta palatina plataB. creste edentate inclinate mezialC.

1200 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 70: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041201 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

proces alveolar vertical in zona linguala centralaD.inclinare linguala accentuata a molarilor mandibulariE.

(pag. 47-48)

S1449075. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic nefavorabil include:dinti stalpi abrazatiA. bolta palatina plataB. torus palatinC.proces alveolar retentiv in zona linguala centralaD.creste atrofiateE.

(pag. 46-48)

S1449076. in protezarea scheletata ecuatorul protetic este:trasat pe toti dintii modelului de lucruA. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertieB. identic cu ecuatorul anatomicC.drept pe feţele proximale ale dinţilor stalpiD.convex catre gingival pe fetele vestibulare ale dintilor stalpiE.

(pag. 80)

S1449077. Planurile de ghidare ale protezei scheletate sunt:suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine breselor edentateA. suprafetele proximale ale dintilor stalpi opuse breselor edentateB. suprafetele orale ale dintilor stalpiC.perpendiculare pe axa de inserţieD.evaluate cu tija de analiza a paralelografuluiE.

(pag. 66, 75)

S1449078. Regulile de aplicare a clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy sunt:clasificarea trebuie sa preceada extractiile dentareA. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare la clasificare

B.

bresele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatieC.intinderea"modificarilor"condiţioneaza clasa de edentaţieD.daca al treilea molar lipseste nu va fi luat in considerare in clasificareE.

(pag. 61)

S1549079. Axa de insertie a unei proteze scheletate este conditionata de:planurile de ghidareA. fizionomieB. fonatieC.modalitatea de tripodare a modeluluiD.zonele de interferenta muco-osoasa.E.

(pag. 75)

S1549080. in cadrul clasificarii Kennedy – Appelgate, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:clasa II defineste o edentatie terminala unilateralaA. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata adjunctB. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata conjunctC.clasa IV defineste o edentaţie termino-terminalaD.clasa VI defineste o edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct.E.

(pag. 61)

1201 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 71: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041202 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1549081. in cadrul tratamentului prin proteza scheletata, confectionarea sablonului de ocluzie este necesara cand:

nu se vor realiza proteze acrilice provizoriiA. se vor realiza proteze acrilice provizoriiB. se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzorC.se doreste montarea modelelor de studiu in articulatorD.nu se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator.E.

(pag. 84)

S1549082. in cazul existentei unor zone de interferenta dentara la insertia protezelor scheletate, se impun urmatoarele masuri:

deretentivizare prin foliereA. extractie pentru inclinari dentare mai mici de 30 ˚B. renuntare la bara linguala in cazul protezelor maxilareC.slefuiri dentareD.acoperire cu microproteze.E.

(pag. 79-80)

S1549083. in cazul existentei unor zone de interferenta muco-osoasa la insertia protezelor scheletate, se impun urmatoarele masuri:

interventii chirurgicaleA. modificarea axei de insertie a protezelorB. folierea pe modelul de studiuC.schimbarea conectorului secundarD.schimbarea conectorului principal.E.

(pag. 79)

S1549084. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatieiA. confectionarea lingurii individualeB. desenarea proiectului viitorului schelet al protezeiC.confecţionarea sablonului de ocluzieD.realizarea unei proteze acrilice provizorii.E.

(pag. 84,85)

S1549085. Realizarea unei proteze acrilice provizorii prezinta urmatoarele avantaje:mentinerea functiei fizionomiceA. grabirea vindecarii plagilor postextractionaleB. incetinirea vindecarii plagilor postextractionaleC.facilitarea integrarii biologice a protezei scheletateD.ingreunarea integrarii biologice a protezei scheletate.E.

(pag. 85)

S1549086. Tija de reperaj a paralelografului se utilizeaza la:aprecierea paralelismuluii fetelor proximale ale dintilor stalpiA. trasarea ecuatorului proteticB. marcarea zonelor de interferenta dentaraC.evidenţierea zonelor retentive subecuatoriale ale dinţilor stalpiD.evidentierea zonelor de interferenta dentaraE.

(pag. 66)

S1549087. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt

1202 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 72: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041203 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezeiA. trasarea ecuatorului proteticB. trasarea ecuatorului anatomicC.tripodarea modeluluiD.gravarea modelului.E.

(pag. 75)

S1649088. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de urmatorii factori:planurile de ghidare;A. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentara;B. fizionomie;C.condiţiile in care s-a realizat tripodarea;D.caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaza scheletul metalic.E.

(pag. 75)

S1649089. Axa de insertie a protezelor scheletate este conditionata de:fizionomie;A. tipul de edentatie;B. numarul dintilor restanti;C.suprafeţele proximale ale dinţilor stalpi, vecine spaţiilor edentate;D.pozitia pe arcada a dintilor restanti.E.

(pag. 75)

S1649090. Clasificare edentatiilor partiale dupa Kennedy are la baza topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti. Precizati care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

Cl. I: edentatie unilaterala posterioara dintilor restanti;A. Cl. a II-a: edentatie bilaterala plasata posterior de dintii restanti;B. Cl. a II-a: edentatie unilaterala plasata posterior de dintii restanti;C.Cl. a III-a: edentaţie laterala delimitata anterior si posterior de dinţi restanţi;D.Cl. a IV-a: edentatie situata in regiunea frontala de o parte si de alta a liniei mediane.E.

(pag. 59)

S1649091. Clasificarea edentatiilor partiale dupa W. E. Cummer are la baza pozitia liniei care uneste crosetele. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Cl. I: linia crosetelor este transversala;A. Cl. a II-a: linia crosetelor este diagonala;B. Cl. a III-a: linia crosetelor este unilaterala;C.Cl. a IV-a: linia crosetelor este poligonala;D.Cl. a IV-a: linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana.E.

(pag. 59)

S1649092. Ecuatorul protetic reprezinta:linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie;A. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;B. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior de fata linguala a tubercului piriform;C.linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului;D.linia care trece prin varful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori.E.

(pag. 80)

S1649093. Extremitatea libera a discului cu care se termina jojele retentiometrice este de:0,75 mm;A. 1 cm;B.

1203 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 73: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041204 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0,25 mm;C.0,30 mmD.0,50 mm.E.

(pag. 68)

S1649094. in cazul unui purtator de proteza partiala mobilizabila este indicata acoperirea dintilor stalpi cu microproteze cand:

pacientul are o igiena bucala satisfacatoare;A. pacientul prezinta o frecventa ridicata a cariilor;B. dintii sunt scurti sau abrazati;C.in cazul cariilor mici ocluzale;D.pacientul are o igiena bucala defectuoasa.E.

(pag. 46)

S1649095. Modelele documentare servesc la:precizarea diagnosticului clinic al edentatiei;A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;B. analiza dintilor restanti si a crestelor maxilare;C.demonstrarea medico-legala a situaţiei clinice cu care s-a prezentat pacientul;D.utilizarea in scop didactico-pedagogic.E.

(pag. 58)

S1649096. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale:dupa tratamentul preprotetic;A. inainte de efectuarea oricarui tratament;B. dupa tratamentul proprotetic;C.dupa efectuarea detartrajului supragingival;D.dupa tratamentul de urgenta privind durerea.E.

(pag. 58)

S1649097. Paralelismul suprafetelor proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate, se obtine:cu ajutorul tijelor retentiometrice;A. prin inclinarea modelului stanga-dreapta;B. cu ajutorul tijei de reperaj;C.prin inclinarea modelului anterior sau posterior;D.cand tija de analiza face contact cu fata proximala in regiunea coletului.E.

(pag. 75)

S2149098. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:Se numeste si rezilienta parodontalaA. Este de 0,01 mm în sens axialB. Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oralC.Este de 0,5 mm în sens vestibulo-oralD.Este de 0,1 mm în sens axialE.

(pag. 49)

S2149099. Modelele documentarea ale edentatului partial servesc la:Evaluarea duratei tratamentuluiA. Stabilirea planului de tratament preproteticB. Cercetare stiintificaC.Document medico-legalD.În scop didacticE.

1204 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 74: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041205 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 58)

S2249100. Modelele documentare servesc la:utilizarea în scop didactico-pedagogic;A. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;B. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;C.analiza modelului la paralelograf;D.precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic.E.

(pag. 51)

S2249101. Radiologic, orientarea trabeculelor osoase a crestelor edentate este:verticala la mandibula,A. orizontala la mandibula;B. frecvent verticala la maxilar;C.orizontala la maxilar;D.orizontala la maxilar si la mandibula.E.

(pag. 50)

S2249102. Regulile de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de Applegate includ:clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare;A. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie;B. întinderea “modificarilor” nu este luata în considerare si nici numarul lor;C.daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stâlp, el va fi luat în considerare;D.daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificare.E.

(pag. 55)

S2249103. La mandibula pot exista în mod obisnuit urmatoarele zone de interferenta muco-osoase:zona retromilohioidiana;A. regiunea linguala centrala;B. torusul mandibular cu forme anatomice deosebite;C.zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;D.regiunea vestibulara laterala cand nu este retentiva.E.

(pag. 70)

S2249104. Zonele dintilor stâlpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:marginea disto-palatinala la premolarii superiori;A. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori;B. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori;C.marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;D.marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;E.

(pag. 71)

S2249105. Zonele de interferenta ale dintilor cu conectorii secundari proximali sunt frecvente la nivelul:fetelor proximale ale premolarilor înclinati spre mezial sau distal;A. fetelor meziale ale caninilor superiori înclinati catre posterior;B. fetelor distale ale caninilor superiori înclinati catre posterior;C.fetelor meziale ale molarilor inferiori înclinati catre anterior;D.fetelor proximale ale dintilor frontali înclinati catre o edentatie laterala.E.

(pag. 71)

S2249106. La maxilar zonele de interferenta muco-osoasa pot exista în urmatoarele regiuni:zona palatinala a crestelor în edentatii frontale;A.

1205 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 75: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041206 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

zona vestibulara a crestelor în regiunea molarilor;B. zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;C.polul inferior al unei tuberozitati procidente;D.polul posterior al tuberozitatii.E.

(pag. 70 - 71)

S2249107. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:fizionomie;A. zonele de interferenta muco-osoasa;B. zonele de interferenta dentare;C.fonatie;D.masticatie.E.

(pag. 67)

S2249108. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:trasarea ecuatorului protetic;A. trasarea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei;B. gravarea modelului de studiu;C.fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf;D.stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului.E.

(pag. 67)

S2249109. Avantajele realizarii unei proteze acrilice provizorii sunt:mentinerea functiei fizionomice;A. mentinerea echilibrului psihic al pacientului;B. micsoreaza costul tratamentului;C.dirijeaza vindecarea plagilor postextractionale;D.mentinerea functiei masticatorii.E.

(pag. 78)

S2249110. Planurile de ghidare:sunt reprezentate de suprafetele orale ale dintilor stâlpi;A. sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale dintilor stâlpi;B. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stâlpi, vecine spatiilor edentate;C.se fac mai ales în bresele laterale;D.aprecierea paralelismului se face folosind tija de reperaj.E.

(pag. 67 - 68)

S2249111. Tija portmina de grafit serveste la:trasarea ecuatorului protetic;A. tripodarea modelului;B. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi;C.punerea în evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;D.marcarea zonelor de interferenta dentara si muco-osoasa.E.

(pag. 61)

S2249112. Tija de reperaj serveste la:evidentierea interferentelor cu proteza a unor zone dentare sau muco-osoase;A. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi;B. marcarea zonelor de interferenta dentara sau muco-osoasa;C.punerea în evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;D.tripodarea modelului.E.

1206 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 76: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041207 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 61)

S2249113. Ecuatorul protetic reprezinta:linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;A. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior cu fata linguala a tuberculului piriform;B. linia celei mai mari convexitati a dintilor stâlpi pentru o anumita axa de insertieC.linia ce trece prin vârful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori;D.linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.E.

(pag. 73)

S2249114. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase cuprinde:interventii chirurgicale;A. schimbarea axului de insertie al protezei;B. folierea modelului documentar;C.folierea modelului functional;D.schimbarea conectorului principal.E.

(pag. 72)

S2249115. Atitudinea în cazul interferentelor dentare cuprinde:în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º) slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;A. în cazul înclinarilor mici: slefuiri proximale obtinându-se în acelasi timp si planurile de ghidare;B. în cazul lingualizarilor mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala;C.în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º): se recomanda extractii;D.în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º): se recomanda extractii;E.

(pag. 72)

S2249116. Confectionarea sabloanelor de ocluzie în cadrul tratamentului prin proteza scheletata este necesara în cazul:

rapoartelor intermaxilare la pacientii fara ocluzie;A. în care nu se realizeaza proteze acrilice provizorii;B. se realizeaza proteze acrilice provizorii;C.montarii modelelor de studiu în ocluzor;D.nu se doreste montarea modelelor de studiu în ocluzor.E.

(pag. 78)

S2249117. În diabet putem întâlni:mucoasa bucala palida;A. limba marita de volum;B. osteoporoza;C.atrofia accelerata a crestelor alveolare;D.halistereza.E.

(pag. 34)

S2249118. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:mobilitatea fiziologica a dintilor este de 0.01mm în sens vestibulo-oral;A. gradul I de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala;B. mobilitatea fiziologica este de 0.01mm în sens axial;C.gradul III de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala si mezio-distala;D.mobilitatea fiziologica este de 0.1mm în sens vestibulo-oral.E.

(pag. 41)

S2249119. Examenul radiologic în edentatia partiala se indica pentru:crestele alveolare;A.

1207 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 77: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041208 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dintii stâlpi (radacina, spatiu periodontal, coroana);B. sinusuri maxilare;C.raporturi ocluzale;D.raporturi ocluzale;E.

(pag. 45 - 46)

S2249120. Aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi se face cu:retentiometrul;A. tija de reperaj;B. tija de analiza;C.tija detectoare;D.tija retentiometrica.E.

(pag. 61)

S2249121. În cadrul clasificarii Kennedy-Appelgate, care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:clasa III-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului, care va fi tratata conjunct;A. clasa I defineste o edentatie distala bilaterala;B. clasa VI-a defineste o edentatie laterala redusa care va fi tratata adjunct;C.clasa V-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului care va fi tratata adjunct;D.clasa II-a defineste o edentatie distala bilaterala.E.

(pag. 56)

S2249122. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea edentatiilor partiale dupa W.E. Cummer sunt adevarate:

are meritul de a fi prima clasificare;A. la baza clasificarii sta topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti;B. în clasa II-a linia crosetelor este diagonala;C.clasa I defineste o edentatie bilaterala;D.în clasa IV-a linia crosetelor este poligonala.E.

(pag. 52 - 53)

S2249123. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;A. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei;B. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;C.confectionarea lingurii individuale;D.realizarea unor proteze acrilice provizorii.E.

(pag. 51 - 78)

S2249124. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale a unui pacient:dupa efectuarea tratamentului de urgenta;A. înainte de efectuarea tratamentului de urgenta;B. dupa efectuarea unui detartraj minutios;C.dupa efectuarea unui detartraj sumar supragingival;D.dupa efectuarea tratamentului preprotetic.E.

(pag. 51)

S2249125. Anemiile generaza:mucoasa bucala palida;A. afectarea ATM;B. sângerari gingivale;C.senzatie de arsuri;D.

1208 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 78: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041209 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

secretie salivara redusa.E.

(pag. 34)

S2249126. Bolta palatina cea mai favorabila protezarii este:adânca;A. plata;B. cu torus în 1/3 anterioara;C.fara torus;D.cu torus în 1/3 posterioara.E.

(pag. 39)

S2249127. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind procesul alveolar:cel mai favorabil este procesul alveolar vertical;A. cel mai favorabil este procesul alveolar retentiv;B. cel mai nefavorabil este procesul alveolar vertical;C.cel mai nefavorabil este procesul alveolar retentiv;D.mai putin favorabil este procesul alveolar oblic.E.

(pag. 40)

S2249128. Etapa secundara (finala) a examenului clinic cuprinde:examinarea generala a aparatului dento-maxilar;A. stabilirea diagnosticului;B. contactul cu pacientul;C.conceperea proiectului viitoarei proteze;D.conceperea proiectului viitoarei proteze;E.

(pag. 33)

S2249129. Modelul de studiu si diagnostic se confectioneaza:imediat dupa efectuarea tratamentului de urgenta;A. dupa efectuarea tratamentului preprotetic;B. dupa efectuarea extractiilor;C.dupa efectuarea unui sumar detartraj;D.dupa efectuarea unui sumar detartraj;E.

(pag. 51)

S2249130. Extremitatea libera a discului cu care se termina retentiometrele poate fi de:0.20mmA. 0.25mmB. 0.30mmC.0.50mmD.0.75mmE.

(pag. 61)

S2249131. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:planurile de ghidare se fac mai ales în bresele laterale;A. planurile de ghidare se fac mai ales în bresele frontale;B. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stâlpi se face utilizând retentiometrele;C.aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stâlpi se face utilizând tija de analiza;D.aprecierea paralelismului dintre fetele proximale se face utilizând tija de reperaj.E.

(pag. 67 - 68)

S2249132. În cazul interferentelor muco-osoase se intervine chirurgical în:

1209 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 79: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041210 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tuberozitati procidente;A. interferente mari, unilaterale;B. creste frontale foarte retentive;C.procese alveolare mandibulare retentive;D.procese alveolare mandibulare retentive;E.

(pag. 72)

S2249133. Axa de insertie a unei proteze scheletate nu este conditionata de:fizionomie;A. zonele de interferenta muco-osoasa si dentara;B. fonatie;C.zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor;D.planurile de ghidare.E.

(pag. 67)

S2249134. Clasificarea Kennedy-Applegate:Cuprinde 4 clase;A. Cuprinde 6 clase;B. Este mai des utilizata;C.Clasa a III-a reprezinta o edentatie laterala care va fi tratata adjunct;D.Clasa a III-a reprezinza o edentatie laterala care va fi tratata conjunct.E.

(pag. 56)

S2249135. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:Clasificarea precede extractiile dentareA. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificareB. Suprafetele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatieC.Întinderea modificarilor este luata în considerareD.Clasa a IV-a nu are modificariE.

(pag. 55)

S2249136. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:Molarul doi nu va fi luat în considerare în nici un cazA. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificareB. Clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentareC.Primele 3 clase pot avea maxim 4 modificariD.Numarul "modificarilor” nu este luat în considerareE.

(pag. 55)

S2249137. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:Stabilirea planului de tratament preproteticA. În scop didactico-pedagogicB. Document medico-legalC.Rol educativD.Stabilirea planului de tratament proproteticE.

(pag. 51)

S2249138. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:Document medico-legalA. Scop didactico-pedagogicB. Stabilirea planului de tratament proproteticC.Precizarea diagnosticului clinic al edentatieiD.

1210 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 80: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041211 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie5E.

(pag. 51)

S2249139. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:Rol stiintificA. Analiza modelelor la paralelografB. Rol educativC.Stabilirea planului de tratament preproteticD.Document medico-legalE.

(pag. 51)

S2249140. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oralA. Este de 0,1 mm în sens axialB. Este de 0,01 mm în sens axialC.Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oralD.Se numeste si rezilienta parodontalaE.

(pag. 41)

S2249141. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:Are valori fixeA. Se numeste si rezilienta parodontalaB. Se apreciaza digitalC.Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oralD.Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oralE.

(pag. 41)

S2249142. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezeiA. Trasarea ecuatorului anatomicB. Stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetuluiC.Fixarea pozitiei modelului fata de paralelografD.Stabilirea pozitiei pintenilorE.

(pag. 67)

S2249143. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:Trasarea ecuatorului proteticA. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezeiB. Trasarea ecuatorului de implantareC.Stabilirea pozitiei bratului rigidD.TripodareaE.

(pag. 67)

S2249144. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:Planurile de ghidareA. Zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelorB. Zonele de interferenta muco-osoasaC.Zonele biostaticeD.Tipul de masticatieE.

(pag. 67)

S2249145. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:

1211 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 81: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041212 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Gradul de rezorbtie osoasaA. Gradul de implantare al dintilor restantiB. Planurile de ghidareC.FizionomieD.Zonele de interferenta muco-osoasaE.

(pag. 67)

S2249146. Modelul se fixeaza pe masa paralelografului într-o pozitie cât mai orizontala a planului de ocluzie pentru ca:

forta de masticatie are o directie predominant verticala;A. alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni verticale;B. insertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie verticala;C.dezinsertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie orizontalaD.principalele solicitari ale protezi au o directie orizontala fata de planul de ocluzie.E.

(pag. 67)

S2549147. Care din următorii factori condiţionează axa de inserţie a protezei scheletate :planurile de ghidareA. zonele retentive dentare necesare aplicării porţiunii flexibile a braţelor retentive ale croşetelor.B. tipul de conector principalC.zonele de interferenţă mocoosoasă.D.zonele de interferenţă dentareE.

(pag. 75)

S2649148. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:lipsa miscarilor in articulatieA. dureri articulareB. trismus moderatC.devierea mentonului de partea bolnavaD.febraE.

(pag. 1197)

S2649149. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:antibioterapieA. infiltratii locale cu hidrocortizonB. infiltratii locale cu xilinaC.mecanoterapie imediat dupa producerea accidentuluiD.repaus articular 4-5 zileE.

(pag. 1197)

S2649150. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:curatire mecanicaA. sutura in mai multe planuriB. antibioterapie cu spectru largC.repaus articular o lunaD.mecanoterapie dupa 6-7 zileE.

(pag. 1198)

S2649151. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza:laxitatea capsulei si ligamentelor articulareA. conformatia particulara a elementelor articulareB. reumatismul poliarticularC.

1212 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 82: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041213 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai guriiD.scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai guriiE.

(pag. 1198)

S2649152. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:gura este larg deschisaA. imposibilitatea inchiderii guriiB. înaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibularC.înaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiuneD.masticatia este imposibilaE.

(pag. 1199)

S2649153. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este:fata este simetricaA. gura este inchisaB. mentonul este deviat spre partea afectataC.mentonul este deviat de partea cealaltaD.partile moi relaxate pe partea sanatoasaE.

(pag. 1199)

S2649154. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu:

fracturile gâtului condiluluiA. paraliziile facialeB. contractura spastica a muschilor masticatoriC.fracturile angulare ale mandibuleiD.contuzia articulatiei temporo mandibulareE.

(pag. 1199)

S2649155. Constrictia de mandibula poate fi de cauza:ocluzalaA. periarticularaB. muscularaC.cutaneo-mucoasaD.psihicaE.

(pag. 1202)

S2649156. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:se instaleaza bruscA. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mmB. deschiderea gurii este limitataC.mandibula deviaza spre partea afectataD.tulburari ocluzale graveE.

(pag. 1203)

S2649157. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:starea generala profund afectataA. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulareB. limitarea deschiderii guriiC.la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziuniiD.se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea guriiE.

(pag. 1203)

1213 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 83: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041214 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2649158. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de:traumatism obstetricalA. dezechilibru ocluzo-articular severB. supuratii intraarticulareC.fracturi intraarticulareD.fracturile cavitatii glenoideE.

(pag. 1204)

S2649159. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu:hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringeluiA. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziuniiB. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copiluluiC.tulburari grave functionaleD.igiena bucala defectuoasa, carii multipleE.

(pag. 1205)

S2649160. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare suntusoara limitare a deschiderii guriiA. limitarea totala a deschiderii guriiB. igiena bucala defectuoasaC.la palpare se percepe blocul osos de partea bolnavaD.linia interincisiva deviata de partea bolnavaE.

(pag. 1205)

S2849161. Largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se atribuie:unui traumatism ocluzalA. unei carii profundeB. suprasolicitarii de cauza proteticaC.solicitarii nefiziologice datorata elementelor de mentinere, sprijin si stabilizareD.contactelor cuspid-fosaE.

(pag. 56)

S2849162. Modelul documentar serveste la:stabilirea planului de tratament preprotetic.A. stabilirea planului de tratament proprotetic.B. proba medico-legala.C.material didactico-pedagogic.D.material stiintific.E.

(pag. 58)

S2849163. Substratul osos favorabil protezarii este relevant de radiografiile dentare prin:travee subtiri.A. multitudinea de trabecule.B. travee discontinue.C.spatii intertrabeculare mici.D.dislocatia trabecularaE.

(pag. 57)

S2849164. Precizarea diagnosticul clinic al edentatiei partiale se pune:dupa efectuarea tratamentului preprotetic.A. dupa efectuarea extractiilor dentare.B. dupa realizarea modelului documentar.C.

1214 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 84: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041215 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dupa echilibrarea ocluzala.D.dupa realizarea modelului de studiu.E.

(pag. 58)

S2849165. Din punct de vedere topografic Spiesel clasifica carcinoamele mandibulei in:Carcinoame localizate anterior de caninA. Carcinoame localizate posterior de caninB. Carcinoame localizate inferior de caninC.Carcinoame localizate premolarD.Carcinoame localizate retromolarE.

(pag. 1070)

S2849166. Carcinoamele primare sunt:Forme frecventeA. Forme rareB. Provenite din resturile epiteliale MalassezC.Provenite din resturi ramase dupa extirparea incompleta a unor chisturiD.Consecinta diseminarii neoplazice din tumori de la distantaE.

(pag. 1070)

S2849167. Carcinoamele mandibulare au urmatoarele caracteristici:afecteaza predominant varstele tinereA. au un debut superficialB. au un debut profundC.nu se insotesc niciodata de metastazeD.nu necesita tratament chirurgicalE.

(pag. 1073)

S2849168. Forma ulcero infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:Distructii osoase cu aspect crateriformA. Ulceratia prezinta muguri tumoraliB. Tumora erodeaza corticalaC.Tumora infiltreaza tesuturile din vecinatateD.Ulceratia este acoperita cu burjoni carnosi conopidiformiE.

(pag. 1072)

S2849169. Diagnosticul diferential in formele cu debut superficial se face cu:Ulceratii banaleA. Ulceratii specificeB. OsteitaC.OsteomielitaD.OsteodistrofiaE.

(pag. 1073)

S2849170. Se disting urmatoarele forme histopatologice de sarcom mandibular:Sarcom osteoblasticA. Sarcom ameloblasticB. Sarcom fibroblasticC.Odontosarcom ameloblasticD.Sarcom condroblasticE.

(pag. 1074)

1215 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 85: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041216 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2849171. Sarcomul mandibulei:este mai frecvent peste varsta de 50 aniA. este mai frecvent la copii si tineriB. se produce prin invazia secundara a mandibuleiC.da frecvent metastaze pulmonareD.are ca precursori tumori benigne osoaseE.

(pag. 1075)

S2849172. Sarcomul Ewing apare:FrecventA. RarB. La mandibulaC.La maxilarD.La rasa neagraE.

(pag. 1075)

S2949173. Examenul exobucal al ADM cuprinde:amamnezaA. inspectiaB. percutiaC.ascultatiaD.palpareaE.

(pag. 45-46)

S2949174. Ce rol au tuberozitatile maxilare in protezarea cu proteze partiale mobilizabile?stabilizareA. inchiderea spatiului intermaxilar in cazul procidentei polului inferiorB. sprojinC.mentinereD.nu au rol important in realizarea protezei scheletateE.

(pag. 47)

S2949175. Modelele documentare servesc la:precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preproteticA. utilizarea in scop didactico-pedagogicB. realizarea machetei scheletului metalic al protezeiC.realizarea sablonului de ocluzieD.cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partialeE.

(pag. 58)

1216 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 86: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041217 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 50Etapele tratamentului edentaţiei parţiale

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1250001. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor nu apare in:edentatia clasa I KennedyA. edentatia clasa II KennedyB. edentatia clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor frontalilorC.edentatia clasa III KennedyD.ca urmare a actiunii fortelor de masticatieE.

(pag. 131)

S1350002. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie:¼ din latimea vestibulo-orala, adancimea l mm;A. 1/4 din latimea vestibulo-orala, 1/3 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm;B. 1/3 din latimea vestibulo-orala, ¼ din diametrul mezio-distal, adancimea l,5mm;C.1/3 din laţimea vestibulo-orala, adancimea 2mm;D.¼ din diametrul mezio-distal, adancimea l mm.E.

(pag. 94)

S1450003. inchiderea breselor suplimentare cu punti:Este indicata mai ales in zonele laterale.A. Mareste valoarea parodontala a dintilor stalpiB. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza valoarea functionala a protezei mobilizabile.C.Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza confortul pacientului, fiind mai greu de igienizat.D.Se recomanda mai ales in edentatia de clasa a II-a complicata cu o bresa laterala pe hemiarcada pereche.E.

(pag. 105-107)

S1450004. Referitor la planurile de ghidare pe dintii stalpi in tratamentul edentatilor partiali:Planurile de ghidare se prepara pe suprafata vestibulara si orala a dintilor stalpi.A. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in edentatia terminala

B.

Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in edentatia frontala.

C.

Planurile de ghidare vor fi realizate prin slefuire cu freza extradura conica.D.Planurile de ghidare se pot realiza mai inainte pe modelul de studiu, pentru a aprecia mai bine cantitatea de substanta dura dentara care trebuie inlaturata.

E.

(pag. 91)

S1450005. Solidarizarea dintilor stalpi in tratamentul preprotetic al edentatiei partiale se indica in urmatoarele cazuri:

Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dintii sanatosi.A. Dinti cu rezectie apicala.B. Dinti cu radacini scurte, numai daca prezinta o implantare deficitara.C.Dinţii izolaţi, numai daca prezinta mobilitate.D.La mandibula, cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se plaseaza, din diferite motive in foseta meziala.

E.

1217 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 87: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041218 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 101)

S1450006. Succesiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este:Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzala, implante transfixiante, protezare provizorie.

A.

Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament parodontal, tratament de echilibrare ocluzala, protezare provizorie.

B.

Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontic, odontal, implante transfixiante, protezare provizorie.

C.

Tratamentul de echilibrare ocluzala, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical, protezare provizorie.

D.

Ordinea va fi aleatorie, in functie de preferintele medicului.E.

(pag. 87, 88, 89)

S1450007. Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de:Parodontiul marginal, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.A. Papila incisiva, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.B. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.C.Rugile palatine, necesitand foliere de 0,5-1 mm.D.Rafeul median maxilar, necesitand o foliere de 0,5-1mmE.

(pag. 113)

S1550008. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:igiena defectuos intretinutaA. tendinta la cariiB. prezenta de numeroase carii tratate si netratateC.abrazie redusaD.abrazie marcata.E.

(pag. 98)

S1550009. Care dintre urmatoare afirmatii privind forta functionala de masticatie este falsa:directia este predominant verticalaA. sensul este de sus in josB. sensul este de jos in susC.durata este intermitentaD.intensitatea este variabilaE.

(pag. 115)

S1550010. inchiderea breselor suplimentare cu punti prezinta o serie de avantaje, cu exceptia:simplificarea planului protezeiA. complicarea planului protezeiB. marirea valorii parodontale a dintilor stalpiC.cresterea rezistenţei protezei din punct de vedere mecanicD.neutralizarea mai eficienta a deplasarilor protezei.E.

(pag. 105)

S1550011. Solidarizarea dintilor stalpi se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:diinti stalpi izolati cu mobilitateA. diinti stalpi izolati fara mobilitateB. cand raportul coroana-radacina este in favoarea coroaneiC.cand raportul coroana-radacina este in favoarea radaciniiD.radacini scurte, chiar daca dintii au implantare buna.E.

(pag. 101)

1218 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 88: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041219 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1550012. Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de:papila incisivaA. rugile palatineB. crestele alveolareC.tuberculii piriformiD.rafeul median.E.

(pag. 111)

S1650013. Atitudinea fata de bresele suplimentare care complica diferite clase de edentatii este urmatoarea:

confectionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei;A. extractia dintilor restanti si realizarea unei proteze acrilice totale;B. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei;C.inchiderea breselor suplimentare cu punţi si apoi realizarea unei proteze scheletate;D.in aceasta situatie clinica nu se poate realiza o proteza scheletata.E.

(pag. 105)

S1650014. Cind rafeul median maxilar se prezinta sub forma unei creste ascutite, sensibile la palpare acesta trebuie despovarat prin foliere in grosime de:

0,20-0,30 mm;A. 0,30-0,40 mm;B. 0,50-0,75 mm;C.1 mm;D.nu este neaparat sa se realizeze o despovarare prin foliere.E.

(pag. 113)

S1650015. in cazul in care papila incisiva nu va fi ocolita, se impune o despovarare prin foliere in grosime de:

0,3-0,4 mm;A. 0,2 mm;B. 0,2-0,3 mm;C.0,1 mmD.0,5 mm.E.

(pag. 113)

S1650016. in cazul unei edentatii de cl. a II-a complicata cu o bresa laterala atitudinea terapeutica va fi urmatoarea:

inchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze schletate;A. se contraindica realizarea de o proteza scheletata cu doua sei;B. daca lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indica realizare unei punti care sa inchida bresa laterala si a unei punti cu o extensie distala de pe premolarii limitanti edentatiei terminale;

C.

cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei;D.se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a in edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata.

E.

(pag. 107)

S1650017. in cazul unui dinte obturat, atitudinea fata de plasarea pintenilor va fi urmatoarea:pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturatie, este contraindicata plasarea pintenilor;A. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturatie, cu conditia ca aceasta sa nu prezinte defectiuni mai ales marginale;

B.

nu este indicata plasarea pintenilor pe obturatii de amalgam de argint deoarece se realizeaza bimetalism;C.pintenii nu vor fi aplicaţi pe alte obturaţii in afara amalgamului de argint;D.se indica plasarea pintenilor pe obturatiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la E.

1219 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 89: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041220 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

uzura;

(pag. 98)

S1650018. in cazul unui torus palatin de marime mica sau medie se recomanda:despovarare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm;A. despovarare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm;B. intotdeauna indepartarea chirurgicala a acestuia;C.nu este necesara despovararea de presiuni;D.despovararea de presiuni se indica numai in cazul in care mucoasa are o rezilienta crescuta.E.

(pag. 113)

S1650019. Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de:3 mm;A. 4 mm;B. 5 mm;C.6 mm;D.7 mm.E.

(pag. 113)

S1650020. Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe:caninii inferiori;A. incisivii centrali superiori;B. incisivii centrali inferiori;C.caninii superiori;D.incisivii laterali superiori.E.

(pag. 96)

S1650021. slefuirea radacinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel:vestibular la 1 mm deasupra parodontiului marginal, oral pana la nivelul parodontiului marginal;A. atat vestibular cat si oral se va slefui pana la nivelul parodontiului marginal;B. vestibular pana la nivelul parodontiului marginal, oral la 1mm deasupra parodontiului marginal;C.atat vestibular cat si oral se va slefui la 1mm deasupra parodonţiului marginal;D.nu conteaza pana la ce nivel se face slefuirea.E.

(pag. 99)

S2150022. Este zona protetica pozitiva:Parodontiul marginalA. Rafeul medianB. Tuberozitatea maxilaraC.Torusul palatinD.Papila incisivaE.

(pag. 111, 113)

S2550023. Care din următoarele afirmaţii privind lăcaşele realizate pe dinţii laterali pentru pintenii externi sunt corecte:

se realizează în fosetele marginale meziale şi distale ale molarilor şi premolarilorA. au formă aproximativ dreptunghiulară.B. lăţimea lăcaşului este de 2/3 din lăţimea vestibulo-orală.C.lăcaşul se prepară astfel încât pintenul să realizeze cu conectorul secundar un unghi de 1200D.adâncimea lăcaşului la nivelul crestei marginale este de 3mmE.

(pag. 93, 94)

1220 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 90: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041221 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2950024. Tratamentul edentatiei cu ajutorul protezelor mobilizabile se face:Intr-o etapaA. In doua etapeB. In trei etapeC.In patru etapeD.In cinci etapeE.

(pag. 87)

S2950025. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde:Tratament preproteticA. Tratament proproteticB. Tratament protetic propriu-zisC.Tratament nespecific si specificD.ToateE.

(pag. 87)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1250026. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze:depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresaA. un croset in edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentareB. doua crosete in edentatiile subtotale cu doi dinti restantiC.doua crosete in edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletateD.trei crosete in edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa lateralaE.

(pag. 116)

S1250027. Deplasarea prin infundare a protezelor partiale are urmatoarele caracteristici:se datoreaza unei DVO micsorateA. posibila mai ales la protezele partiale acriliceB. amplitudinea de infundare poate depasi rezilienta mucoaseiC.forta ce actioneaza in aceasta directie este cea functionala de masticatieD.se realizeaza prin desprinderea protezei de pe campul proteticE.

(pag. 117)

S1250028. in cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele:indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorateA. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mmB. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mmC.redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicitaD.orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizoriiE.

(pag. 81)

S1250029. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze:

coroane turnateA. coroane mixte mai ales metalo-acriliceB. coroane mixte mai ales metalo-ceramiceC.dispozitive radiculareD.coroane de substitutieE.

(pag. 93)

1221 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 91: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041222 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1250030. Secventa prepararii dintilor stalpi presupune:realizarea planurilor de ghidareA. aprecierea paralelismului suprafetelor proximale realizat cu ajutorul tjei port mina de grafitB. remodelarea dintilor stalpiC.. realizarea planurilor de ghidare cu freze din otel prin miscari mezio-distaleD.prepararea lacasurilor pentru pintenii externiE.

(pag. 84-87)

S1250031. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea in vedere:slefuiri la nivelul cuspizilorA. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanicaB. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelorC.. redimensionarea DVO (daca este cazul) prin proteze provizoriiD.. realizarea unui plan de ocluzie corectE.

(pag. 80-81)

S1250032. Tratamentul ortodontic,din cadrul tratamentului preprotetic:poate fi aplicat si la adultA. este necesar pentru redresarea inclinarii dintilor si a refacerii punctelor de contactB. este un tratament ortodontic minorC.pentru dintii frontali migrati orizontal cel mai eficace este inelul de cauciucD.nu necesita o igiena bucala sporitaE.

(pag. 81)

S1250033. Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici:este numit si tratament specificA. se instituie dupa examinarea modelelor documentareB. are rolul asanarii cavitatii bucaleC.cuprinde si realizarea tratamentului parodontalD.include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impuneE.

(pag. 79-80)

S1250034. Zonele care de obicei necesita reducere datorita interferentelor cu bratul crosetului sunt:marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferioriA. marginea disto-vestibulara la premolarii superioriB. marginea mezio-vestibulara la molarii superioriC.suprafata ocluzala la premolarii superiori si inferioriD.fetele proximale ale dintilor anteriori de partea opusa edentatiei frontaleE.

(pag. 87)

S1350035. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale se face in urmatoarele situatii:

prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati;A. igiena defectuos intretinuta;B. dinti cu pungi parodontale;C.existenţa unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate;D.utilizarea sistemelor speciale de mentinere.E.

(pag. 98)

S1350036. in etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc:desfiintarea punctelor de contact interdentare;A. realizarea planurilor de ghidare;B.

1222 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 92: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041223 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

prepararea fetei ocluzale;C.remodelarea dinţilor stalpi;D.prepararea lacaselor pentru pinteni externi.E.

(pag. 91-93)

S1350037. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare in mai multe cazuri:

fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale;A. fren lingual alungit;B. bride laterale asimetrice;C.hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanţilor crestelor, fundurilor de sac sau bolţii palatine;D.fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant.E.

(pag. 90)

S1350038. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru:

rezectia unghiului gonion mandibular proeminent;A. neregularitati osoase, dureroase la palpare;B. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal;C.condil mandibular articular atrofiat;D.torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari.E.

(pag. 90)

S1350039. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la:interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare;A. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare;B. osteotomia transmaxilara, chiuretajul periapical, si rezectia apicala;C.intervenţii pentru chisturi si tumori odontogene;D.interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale.E.

(pag. 87-88)

S1350040. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali;A. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset;B. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii;C.fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodonţiu marginal;D.fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal.E.

(pag. 99)

S1350041. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin:slefuire la nivelul cuspizilor;A. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze;B. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare;C.extracţia dintelui migrat;D.protezarea acrilica tranzitorie.E.

(pag. 88)

S1350042. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii:pe dinti vecini cu carii in oglinda;A. dinti stalpi cu mobilitate moderata;B. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei;C.cand dinţii au anomalii de poziţie;D.

1223 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 93: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041224 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

radacini scurte, chiar daca implantarea este buna.E.

(pag. 101)

S1450043. in edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele situatii:

Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive.A. Retentivitati naturale exagerate.B. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt.C.Tendinţa la carieD.Utilizarea sistemelor speciale de mentinere.E.

(pag. 98)

S1450044. Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali urmareste:Realizarea unui lacas doar in smaltA. Realizarea unui lacas ce ajunge in dentinaB. Daca se ajunge la dentina, este necesar sa se faca o obturatie de amalgamC.Lacasul pe dinţii stalpi indirecţi se va plasa cat mai aproape de linia de reflexie a protezeiD.in edentatiile terminale, lacasul se va plasa in foseta distala a dintilor stalpiE.

(pag. 95)

S1450045. Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata:Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice.A. Mai ales in cazul protezelor scheletate.B. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura.C.Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapidaD.Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere.E.

(pag. 105)

S1450046. Remodelarea dintilor stalpi in tratamentul proprotetic al edentatului partial cuprinde si reducerea unor zone care pot interfera cu bratele crosetului. Aceste zone sunt:

Marginea M-L la premolarii si molarii inferiori.A. Marginea D-L la premolarii si molarii inferiori.B. Marginea D-V la premolarii si molarii inferiori.C.Marginea D-V la premolarii superiori.D.Marginea M-V la molarii superiori.E.

(pag. 93)

S1450047. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza:Creste retentive in diferite regiuni, mai ales in zona laterala.A. Torus maxilar sau mandibular.B. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni anatomice.

C.

Neregularitaţi osoase dureroase la palpare.D.Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei.E.

(pag. 90)

S1450048. Urmatoarele formatiuni anatomice sunt considerate zone protetice negative:Papila interdentara in dreptul conectorilor secundari, necesitand o foliere de 0,5 mm.A. Papilele interdentara proximala in dreptul conectorilor secundari proximali.B. Zonele mucoase vestibulare retentive.C.Parodonţiul marginal din dreptul conectorilor secundari ale braţelor retentive ale crosetelor divizate.D.Parodontiul marginal din dreptul conectorului de intarire al pintenului distal la crosetele cu 4 brate (inelare).E.

1224 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 94: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041225 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 113)

S1450049. Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de:Frenul, dintii si insertia planseului bucal in zona linguala centrala.A. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mmB. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm.C.Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm.D.Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm.E.

(pag. 113)

S1450050. Zonele protetice pozitive:Sunt zonele ce asigura sprijinul, mentinerea si stabilitatea protezei.A. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti si crestele alveolare.B. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare, bolta palatina in intregime si tuberozitatile

C.

La maxilar sunt reprezentate de : dinţii restanţi, crestele alveolare, bolta palatina (parţial) si tuberozitaţile.D.La mandibula sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare si tuberculul piriform.E.

(pag. 111)

S1550051. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:solidarizarea dintilor stalpiA. amprente de compresiune, mai ales la mandibulaB. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostaticeC.captisirea seilorD.rebazarea seilorE.

(pag. 136)

S1550052. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:stabilizarea orizontala a protezeiA. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasaB. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasaC.rigidizarea elementelor componente ale protezeiD.impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor.E.

(pag. 133)

S1550053. in mentinerea indirecta, intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificialeA. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificialeB. crosete circulare deschise dentalC.crosete circulare deschise edentalD.lustrul perfect al protezeiE.

(pag. 133)

S1550054. inchiderea prin punti a breselor suplimentare care complica diferitele clase de edentatii, are urmatoarele avantaje

simplificarea planului protezeiA. reducerea preciziei de adaptare a protezei in cavitatea oralaB. scaderea atrofiei suportului muco-ososC.neutralizarea eficienta a deplasarilor protezeiD.cresterea rezistentei protezei.E.

(pag. 105)

S1550055. La mandibula, zonele protetice negative sint reprezentate de:

1225 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 95: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041226 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tuberculii piriformiA. frenul limbiiB. insertia planseului bucal in zona linguala centralaC.papila incisivaD.torusul mandibular.E.

(pag. 113)

S1550056. La maxilar, zonele protetice negative sunt reprezentate de:linia milohioidianaA. papila incisivaB. insertia planseului bucal in zona linguala centralaC.rugile palatineD.rafeul median maxilar.E.

(pag. 113)

S1550057. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:adeziunea dintre mucoasa si baza protezeiA. retentivitatile anatomiceB. crosetele circulareC.tonicitatea muscularaD.lustrul perfect al protezei.E.

(pag. 120)

S1550058. Penrtu evitarea sau diminuarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, sunt indicate:amprente de compresiuneA. captusirea seilorB. solidarizarea dintilor stalpiC.utilizarea de crosete cu braţe retentive cat mai flexibileD.utilizarea sistemelor speciale articulate.E.

(pag. 136)

S1550059. Urmarile lipsei mijloacelor de mentinere indirecta sunt:solicitarea fiziologica a dintilor stalpiA. dezactivarea bratelor retentive ale crosetelorB. fractura bratelor retentive ale crosetelorC.uzura tardiva a sistemelor specialeD.inconfort pentru pacient.E.

(pag. 125-126)

S1650060. Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt:sunt zone protetice pozitive;A. sunt zone protetice negative;B. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale;C.nu au rol in stabilizarea orizontala a protezei;D.asigura intotdeauna o buna mentinere.E.

(pag. 111)

S1650061. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:in edentatiile laterale in fosetele marginale de langa edentatie;A. in edentatiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial;B. in edentatiile terminale in fosetele distale ale dintilor stalpi;C.in edentaţiile terminale in fosetele meziale ale dinţilor stalpi;D.

1226 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 96: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041227 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde;E.

(pag. 95)

S1650062. Dimensiunile unui lacas pentru un pinten extern trebuie sa fie:adancimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm;A. latimea 1/3 din latimea vestibulo-orala;B. latimea 1/4 din latimea vestibulo-orala;C.lungimea 1/3 din diametrul meziodistal;D.lungimea 1/4 din diametrul meziodistal.E.

(pag. 94)

S1650063. in cadrul tratamentului proprotetic se realizeaza:echilibrarea ocluzala;A. interventii chirurgicale asupra osului;B. interventii asupra dintilor stalpi;C.extracţiile dentare;D.interventii chirurgicale asupra mucoasei.E.

(pag. 89)

S1650064. in legatura cu tratamentul preprotetic, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:se face dupa analiza modelului de studiu;A. este instituit dupa analiza radiografiilor;B. se mai numeste si tratament nespecific;C.se realizeaza dupa amprenta funcţionala;D.are rolul asanarii cavitatii bucale.E.

(pag. 87)

S2150065. Acoperirea dintilor stâlpi cu microproteze este indicata la edentatul partial protezat mobilizabil în urmatoarele situatii:

Tendinta la cariiA. Lipsa retentivitatilor naturaleB. Igiena bunaC.Abraziune marcataD.Lacase ocluzale în smaltE.

(pag. 98)

S2150066. Lacasele pentru pinteni pe dintii laterali au urmatoarele caracteristici:Forma aproximativ triunghiulara cu vârful rotunjitA. Cavitatea trebuie sa aiba unghiuri ascutiteB. Lungimea de ¼ din diametrul mezio-distal al dinteluiC.Latimea de 1/3 din latimea vestibulo-oralaD.Se pregatesc cu pietre con-inversE.

(pag. 93-94)

S2550067. Care din următoarele afirmaţii privind planurile de ghidare sunt corecte :sunt paralele cu axa de inserţie a prorezeiA. în edentaţiile terminale sunt necesare planuri de ghidare.B. în edentaţiile frontale nu sunt necesare planuri de ghidare.C.datorită acestor planuri pe care alunecă conectorii secundari se poate realiza mai bine reciprocitateaD.suprafeţele de ghidare pot fi realizate mai întâi pe modelul de studiuE.

(pag. 91,92)

1227 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 97: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041228 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2650068. Fracturi de mandibula in os patologic apar in:infectii osoase specifice si nespecificeA. tumori osoaseB. in boala PagetC.distrofii si displazii osoaseD.litiaza salivaraE.

(pag. 527)

S2650069. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt:unghiul mandibuleiA. apofiza condilianaB. apofiza coronoidaC.simfiza mentonieraD.foramenul mentonierE.

(pag. 529)

S2650070. Fractura de mandibula este favorizata de:parodontopatii marginale croniceA. incluziile dentareB. osteomielita mandibuleiC.carii profundeD.zonele de edentatieE.

(pag. 529)

S2650071. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:forta lovituriiA. directia lovituriiB. starea generala a bolnavuluiC.sediul si directia liniei de fracturaD.contractia grupelor musculareE.

(pag. 533)

S2650072. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:prezenta sau absenta dintilor de pe bonturile de fracturaA. contractura muschilor inserati pe mandibulaB. vârsta pacientuluiC.directia liniei de fracturaD.rapoartele ocluzale intre arcadeE.

(pag. 534)

S2650073. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:deformatii faciale,A. dureri in focarul de fracturaB. febraC.greata, varsaturiD.limitarea miscarilor mandibuleiE.

(pag. 537)

S2650074. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente:tulburari ocluzaleA. crepitatii osaseB. parestezia sau anestezia nervului infraorbitalC.

1228 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 98: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041229 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

pareza nervului facialD.anestezia teritoriului de inervate anervului mentonierE.

(pag. 538)

S2650075. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt:urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonuluiA. contact prematur pe ultimii molariB. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia medianaC.miscari "in armonica” la deschiderea si inchiderea guriiD.anestezia teritoriului nervului mentonierE.

(pag. 546)

S2650076. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:semne externe de violenta la nivelul partilor moiA. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelorB. anestezia teritoriului nervului mentonierC.devierea mentonului spre partea sanatoasaD.mobilitate anormala a fragmentelorE.

(pag. 546)

S2650077. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:tumefactie la nivelul gonionuluiA. tulburari ocluzaleB. devierea mentonului spre partea opusaC.anestezia teritoriului nervului infraorbitalD.crepitatie in focarul de fracturaE.

(pag. 547)

S2650078. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt:miscari simetrice ale condililorA. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendenteB. devierea mentonului spre partea sanatoasaC.anestezia teritoriului nervului mentonierD.tulburari functionale in masticatieE.

(pag. 552)

S2650079. Consolidarea întârziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii:in interpunere de parti moiA. dupa infectii extinse in focarul de fracturaB. dupa osteosintezaC.dupa imobilizare inadecvataD.in cardiopatii decompensateE.

(pag. 566)

S2650080. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:mobilitate in focarul de fracturaA. disconfort pronuntat pentru bolnavB. tulburari ocluzaleC.radiologic nu sunt modificariD.radilogic bonturile sunt rotunjiteE.

(pag. 567)

1229 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 99: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041230 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2850081. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune:slefuiri la nivelul cuspizilor.A. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze.B. indepartarea lucrarilor protetice incorecte.C.extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa.D.micsorarea DVOE.

(pag. 88)

S2850082. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in cazul:cariorezistantaA. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie.B. lipsa de retentivitati naturale.C.toate de mai sus.D.utilizarea sistemelor speciale de mentinere.E.

(pag. 91)

S2850083. Situatii in care dintii stalpi pe care se aplica mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare nu necesita acoperiri cu microproteze:

dinti cu smalt sanatos.A. dinti cu smalt subtire.B. dinti fara tendinta la carieC.dinti cu smalt gros.D.igiena buna.E.

(pag. 98)

S2850084. Solidarizarea dintilor stalpi se indica:cand in edentatia terminala sunt utilizate mijloace speciale de mentinere.A. dinti stalpi cu mobilitate moderata.B. un dinte sanatos de un dinte compromis parodontal.C.cand clasele principale de edentatie se complica cu brese suplimentareD.la mandibula cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se aplica in foseta distalaE.

(pag. 101)

S2850085. La maxilar,zonele protetice pozitive sunt reprezentate de:dintii restantiA. torusul palatinB. tuberozitatile maxilareC.tuberculii piriformiD.crestele alveolareE.

(pag. 111)

S2950086. Tratamentul edentatiei partiale poate prevedea pentru realizarea unui plan de ocluzie corect:Slefuiri cuspidieneA. Amputari coronareB. Extractii dentareC.Tratament ortodonticD.Protezari provizoriiE.

(pag. 88-89)

S2950087. Pregatirea lacaselor de pe dintii stalpi laterali in naturali in vederea protezarii mobilizabile:Se executa cat se poate de aproape de centrul dinteluiA. Au fund concavB.

1230 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 100: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041231 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Au fund dreptC.Au forma triunghiularaD.Au forma dreptunghiularaE.

(pag. 93-94)

S2950088. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze este indicata in;Igiena defectuoasaA. Tendinta la cariiB. Dinti stalpi putiniC.Dinti stalpi scurtiD.Utilizarea sistemelor speciale de mentinereE.

(pag. 98)

1231 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 101: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041232 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 51Tipuri de amprente în edentatia partială

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1451001. Amprenta functionala de spalare a edentatiei partiale tratata prin proteza scheletata:necesita inchiderea marginala perfecta a lingurii individualeA. utilizeaza un elastomer de consistenta medieB. conduce la proteze cu margini supraextinseC.permite aplicarea corecta a conectorului principal mandibularD.permite obtinerea unui"model corijat"fidelE.

(pag. 365–366)

S1451002. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala:reda cu fidelitate forma si intinderea campului proteticA. nu necesita confectionarea unei linguri individualeB. impune folosirea unor linguri standardC.precede tratamentele proproteticeD.nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezeiE.

(pag. 344-345)

S1451003. in protezarea scheletata amprenta functionala compresiva dupa Holms utilizeaza ca si portamprenta:

sei metalice pe care s-a aplicat acrilat autopolimerizabilA. proteza finita ale carei sei au fost tapetate cu gutaperca neagraB. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie din material termoplasticC.linguri standard individualizateD.sei acrilice unite printr-un conector principal metalicE.

(pag. 348)

S1451004. in protezarea scheletata amprenta functionala de spalare are urmatoarele indicatii:edentatie partiala clasa a III-a Kennedy maxilara, cand nu se confectioneaza un versant vestibular al seilorA. edentatie partiala clasa a IV-a Kennedy maxilara cand seile frontale ajung exact pana in fundul de sac vestibular

B.

edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu zona retromilohioidiana foarte retentivaC.edentaţie parţiala clasa I-a Kennedy mandibularaD.edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu o modificareE.

(pag. 352)

S1451005. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune:lingura individuala din acrilat corect adaptata marginalA. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzieB. lingura individuala cu schelet metalicC.elastomer de consistenţa mareD.elastomer fluidE.

(pag. 346)

S1451006. Tehnica"modelului corijat"se indica in cazul protezelor scheletate:

1232 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 102: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041233 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

cu sprijin dento-parodontalA. cu sprijin muco-ososB. din edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cu o rezilienta foarte mare a mucoasei crestelorC.din edentaţia parţiala clasa I-a Kennedy maxilaraD.din edentatia partiala clasa a III-a KennedyE.

(pag. 348)

S1551007. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa:acopera in intregime campul proteticA. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprentaB. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoaseiC.marginile sa deranjeze cat mai puţin miscarile funcţionaleD.este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta.E.

(pag. 354)

S1551008. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amprenta documentara este falsa:se realizeaza dupa efectuarea tratamentului de urgentaA. se realizeaza dupa efectuarea unui minutios detartraj subgingivalB. materialul utilizat este in general alginatulC.in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului proteticD.cel mai mult intereseaza situatia dintilor restanti.E.

(pag. 343)

S1551009. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate":

realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unicaA. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de bazaB. aplicarea de valuri de ocluzie din stentsC.amprentarea crestelor edentate cu pasta de oxid de zincD.utilizarea tehnicii modelului corijat.E.

(pag. 348)

S1551010. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine metodei amprentarii functionale utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti:

confectionarea lingurii individuale din acrilatA. aplicarea de valuri de ocluzie din stentsB. amprentarea functionala cu pasta de oxid de zincC.verificarea testului de rotaţie a protezeiD.utilizarea tehnicii modelului corijat.E.

(pag. 349)

S2151011. Amprenta preliminara în edentatia partiala protezabila mobilizabila are urmatoarele caracteristici, mai putin una:

Serveste la confectionarea modelului de studiuA. Se ia cu alginatB. Se ia înaintea oricarui tratament proteticC.Se ia dupa tratamentul preproteticD.Se ia în lingura standard.E.

(pag. 344)

S2551012. Tehnicile de amprentare funcţională compresivă utilizează ca materiale pentru amprentarea crestelor

Elastomerii de consistenţă chitoasă.A.

1233 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 103: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041234 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Elastomerii de consistenţă medie.B. Elastomerii de consistenţă fluidă.C.Cerurile bucoplastice.D.Alginatele.E.

(pag. 338)

S2651013. Fractura Le Fort II esteo fractura mediana a maxilarului superiorA. o fractura transversala joasaB. ofractura transversala inaltaC.o fractura partialaD.o fracturatransversala mijlocieE.

(pag. 661)

S2851014. In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva:edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilarA. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulatB. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medieC.in toate cazurile de mai susD.cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negativ

E.

(pag. 346-347)

S2951015. Amprenta documentara se mai numeste:PreliminaraA. FinalaB. De studiuC.FunctionalaD.AnatomicaE.

(pag. 343-344)

S2951016. Amprenta functionala necompresiva la maxilar este indicata in cazul edentatiilor:cl. I KennedyA. cl. I KennedyB. cl. I KennedyC.cl. I KennedyD.doar raspunsurile a si b sunt corecteE.

(pag. 346)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1251017. Amprenta functionala compresiva utilizata de Clinica de Protetica din Bucuresti se realizeaza:

cu proteza finitaA. cu portamprenta confectionata din acrilat autopolimerizabil peste seile metaliceB. lingura este prevazuta cu valuri de ocluzie din stents aduse la DVOC.numai dupa ce testul de rotatie sagitala este negativD.cand testul de rotatie sagitala este pozitivE.

(pag. 352-353)

S1251018. Avantajele utilizarii lingurii individuale in amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt:

1234 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 104: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041235 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

amprenta functionala de mare fidelitateA. marginile amprentei extinse in limitele fiziologice ale campului proteticB. grosime mare a materialului de amprentaC.margini cu grosime functional modelata prin miscari functionaleD.. grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individualeE.

(pag. 343)

S1251019. in edentatia de clasa I si II Kennedy reproducerea anatomica perfecta a suportului dento-parodontal urmareste sa realizeze in bune conditii:

sprijinul protezeiA. mentinerea protezeiB. insertia protezeiC.stabilizarea protezeiD.protectia tesuturilor parodontaleE.

(pag. 348)

S1251020. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei serveste la:

in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei serveste la:

A.

mareste stabilitatea orizontala a protezeiB. obtinerea unui grad mai mare de adeziuneC.anularea infundarii protezei pe campul proteticD.. exploatarea maxima a retentivitatilor anatomiceE.

(pag. 348)

S1251021. in edentatia de clasa III si IV Kennedy in care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal amprentarea functionala urmareste:

reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoareA. reproducerea anatomica a crestelor alveolare si a mucoaseiB. reproducerea sub presiune a crestelor alveolare si a mucoaselorC.extinderea si modelarea marginala a amprentelor reproduc morfologic fundurile de sac periproteticeD.marginile amprentei se opresc la nivelul fibromucoasei fixeE.

(pag. 366)

S1251022. in edentatia de clasa III si IV Kennedy tratate cu proteze scheletate la maxilar amrenta functionala de spalare (Wash-technique) poate fi utilizata:

in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sacA. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sacB. in edentatia de clasa IV cand proteza are sprijin mixtC.in edentatia de clasa IV cand se renunta la versantul vestibularD.in edentatia de clasa IV in prezenta unor procese alveolare retentiveE.

(pag. 356)

S1251023. in edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta:amprenta documentaraA. amprenta preliminaraB. amprenta functionala sau definitivaC.amprenta functionala – preliminaraD.amprenta finalaE.

(pag. 347)

S1251024. in realizarea amprentei functionale compresive utilizata de Clinica de Protetica din

1235 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 105: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041236 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Bucuresti se respecta urmatorii timpi:R.C.A. modelarea versantului vestibular prin masajul obrajilorB. deschiderea guriiC.modelajul versantului lingual prin miscarile limbiiD.apasarea limbii pe bolta palatinaE.

(pag. 354)

S1251025. Reflexul exagerat de greata, voma poate fi combatut prin:medicatie sedativa antihistaminica si antiemeticaA. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapieB. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nasC.eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nasD.anestezie de contact cu spray-uri anesteziceE.

(pag. 361)

S1351026. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape:

lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei;A. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei;B. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular;C.in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;D.in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de aceasta

E.

(pag. 364)

S1351027. Amprenta functionala cu alginat, desi nu este recomandata se poate executa in urmatoarele conditii:

lingura individuala se realizeaza la 0,5mm de model;A. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2mm de periferia campului protetic;B. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate;C.lingura individuala se realizeaza la 2mm de model;D.se face o amprentare compresiva.E.

(pag. 365)

S1351028. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt:utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta;A. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material;B. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive;C.se respecta proporţia apa si pudra, dar spatularea este lenta;D.deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic.E.

(pag. 361)

S1351029. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt:bule de aer;A. sufluri si retusuri;B. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine;C.imprecizii de amprentare la nivelul dinţilor restanţi;D.fracturile amprentei.E.

(pag. 321)

S1351030. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de:la preparare;A.

1236 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 106: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041237 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

in timpul"prizei";B. la indepartarea amprentei din cavitatea orala;C.la aplicarea lingurei in cavitatea orala;D.in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului.E.

(pag. 338)

S1351031. in tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli:deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte;A. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie;B. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare;C.stimularea secreţiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza;D.mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma.E.

(pag. 354)

S1351032. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza:zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei,nesustinute de lingura;A. alginatul desprins partial sau total de pe lingura;B. turnarea modelului cu gips prea fluid;C.rasturnarii amprentei pentru confecţionarea soclului modelului,inainte de priza gipsului din amprenta;D.plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate.E.

(pag. 343)

S1351033. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:in sens antero-posterior sa acopere:- pt. maxilar: tuberozitatile, linia"Ah",dintii restanti;- pt. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular, dintii restanti;

A.

in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda:- pt. maxilar: crestele alveolare, tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala;- pt. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate ; vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie a mucoasei,iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana;

B.

marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat mai putin miscarile functionale ;

C.

sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta;D.sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta;E.

(pag. 339)

S1351034. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la:

reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare;A. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei;B. reproducerea crestelor edentate;C.inregistrarea suprafeţei mucoasei acoperitoare;D.inregistrarea periferiei mobile a campului protetic.E.

(pag. 347)

S1451035. in cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu:lingura individualaA. lingura standard individualizataB. silicon de consistenta medieC.silicon chitosD.silicon de consistenta fluidaE.

(pag. 352)

1237 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 107: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041238 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1451036. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala compresiva utilizata in Clinica de Protetica dentara din Bucuresti include urmatorii timpi:

realizarea scheletului metalic al protezei pe baza unei amprente unice cu alginatA. realizarea unor portamprente din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice ale protezeiB. verificarea testului de rotatie a protezei prin apasarea pe pintenii cei mai distali si extremitatea distala a valului de ocluzie

C.

determinarea relaţiilor intermaxilare cu valurile de ocluzie din stents ramoliteD.amprentarea crestelor folosind un strat de ceara buco-plastica aplicat pe fata mucozala a seilorE.

(pag. 349–350)

S1451037. in edentatia partiala clasa a III- Kennedy maxilara in care seaua protezei scheletate nu are versant vestibular se poate realiza o amprenta functionala:

necompresivaA. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medicB. de spalareC.compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de forţa masticatorie a pacientuluiD.asociata cu tehnica"modelului corijat"E.

(pag. 352)

S1451038. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala:

reproduce anatomic perfect dintii restantiA. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentateB. reda forma si latimea fundului de sacC.permite realizarea unui"model corijat"corectD.se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medieE.

(pag. 351-352)

S1451039. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata prin proteza scheletata, la amprentarea functionala a suportului muco-osos se va urmari ca:

marginile amprentei sa nu ajunga pana in zona de reflexie a mucoaseiA. marginile amprentei sa fie modelate functional ca forma si grosimeB. sa fie redata forma functionala a mucoasei crestelorC.sa se redea forma anatomica a mucoasei crestelorD.sa se redea forma anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoareE.

(pag. 351-352)

S1451040. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala compresiva:

reda forma anatomica a mucoasei crestelorA. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelorB. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilorC.asigura solicitarea crestei numai in regiunea distalaD.evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpiE.

(pag. 346)

S1451041. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura individuala se opreste la 1 mm de:

linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara lateralaA. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara labialaB. insertia ligamentului pterigo-mandibularC.linia milohioidiana in zona linguala lateralaD.marginea gingivala linguala a frontalilorE.

1238 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 108: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041239 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 364)

S1451042. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara, cu o mucoasa a crestelor foarte rezilienta si tratata prin proteza scheletata se indica amprenta functionala:

necompresivaA. de spalareB. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medicC.compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de forţa masticatorie a pacientuluiD.asociata cu tehnica"modelului corijat"E.

(pag. 347-348)

S1451043. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva se indica in:edentatie partiala clasa I-a Kennedy maxilaraA. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cand rezilienta mucoasei este foarte mareB. edentatie partiala clasa a II-a Kennedy maxilaraC.edentaţie parţiala clasa a II-a Kennedy mandibulara cand rezilienţa mucoasei este foarte mareD.edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteza scheletata cu sprijin mixt articulatE.

(pag. 346)

S1551044. Adaptarea lingurii individuale mandibulare in cazul unei edentatii frontale se face astfel incat:

in zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbiiA. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioareB. in zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidieneC.vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoaseiD.marginile lingurii sa fie rotunjite.E.

(pag. 365)

S1551045. Adaptarea lingurii individuale maxilare, in cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel incat:

marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mmA. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mmB. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoaseiC.marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoaseiD.marginile lingurii vor fi rotunjite.E.

(pag. 362)

S1551046. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate"

realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unicaA. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de bazaB. aplicarea de valuri de ocluzie din stentsC.amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenţa medieD.utilizarea tehnicii modelului corijat.E.

(pag. 348)

S1551047. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti:

confectionarea lingurii individuale din acrilatA. amprenta functionala cu elastomer de consistenta crescutaB. aplicarea de valuri de ocluzieC.verificarea testului de rotaţie a protezeiD.utilizarea de ceruri bucoplastice.E.

1239 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 109: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041240 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 349)

S1551048. impotriva secretiei exagerate de saliva se poate utiliza:clatirea cu apa calda imediat inainte de amprentareA. clatirea cu apa rece imediat dupa amprentareB. utilizarea medicatiei parasimpaticolitice in majoritatea cazurilorC.utilizarea in mod excepţional a medicaţiei parasimpaticoliticeD.aplicarea de rulouri de vata in vestibul.E.

(pag. 355)

S1551049. in cadrul amprentei functionale in edentatiile de clasa I si II, modelarea marginala functionala se face pentru a obtine:

mobilitatea fiziologica a tesuturilor perifericeA. diminuarea senzatiei de corp strainB. adaptarea mai grea a pacientului la protezaC.eliminarea retenţiilor alimentare de la marginea seilorD.mentinerea protezei prin tonicitate musculara.E.

(pag. 345)

S1551050. La realizarea protezelor scheletate, amprenta functionala de spalare se foloseste pentru urmatoarele tipuri de edentatie:

clasa I KennedyA. clasa II KennedyB. clasa III Kennedy, cand nu se face versant vestibular seilorC.clasa III Kennedy, cand versantele vestibulare ale seilor nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sacD.clasa IV Kennedy, in toate cazurile.E.

(pag. 352)

S1551051. Modificarile dimensionale ale amprentei cu alginat, aparute in timpul prizei materialului se datoreaza urmatorilor factori:

miscarea lingurii pe campul proteticA. turnarea modelului din gips prea vascosB. deshidratarea alginatuluiC.schimbarea degetelor care menţin lingura pe campul proteticD.presiunea digitala foarte mare.E.

(pag. 361)

S1551052. Reflexul exagerat de voma-greata poate fi combatut prin:anestezie de contactA. aplicarea lingurii mai intai distal si apoi anteriorB. aplicarea lingurii mai intai anterior si apoi distalC.clatirea cu apa caldaD.medicatie beta-blocanta.E.

(pag. 356)

S1651053. Amprenta functionala de spalare (Wash technic) este contraindicata in edentatiile de cl I si a II-a deoarece:

marginile amprentei vor fi prea scurte;A. la mandibula conectorul principal va fi aplicat in zone eronate;B. apare deformarea fundului de sac vestibular;C.marginile amprentei vor fi nemodelate funcţional;D.protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit.E.

(pag. 351)

1240 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 110: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041241 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1651054. Amprenta functionala necompresiva este indicata in:edentatie cl. A III-a la maxilar;A. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular;B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile;C.edentaţie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile;D.edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular.E.

(pag. 346)

S1651055. Dupa o amprenta functionala de spalare (Wash technic) se poate realiza o proteza scheletata in:

edentatia de cl. a III-a cand marginile seilor nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac;A. edentatia de cl. a III-a, cand nu se face versant vestibular al seilor;B. edentatia de cl. a IV-a, cand seile frontale nu pot sa ajunga pana in fundurile de sac din cauza unor procese alveolare retentive;

C.

edentaţia de cl. I, cand nu se face versant vestibular al seilor;D.edentatia de cl. A II-a, cand marginile seilor laterale nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac.

E.

(pag. 352)

S1651056. in cazul amprentarii compresive dupa O. C. Applegate:se foloseste ceara bucoplastica;A. schletul metalic este realizat dupa o amprenta unica cu hidrocoloizi;B. se foloseste gutaperca;C.se exercita presiuni pe sei;D.medicul va modela amprenta prin miscari functionale ale periferiei campului protetic.E.

(pag. 347)

S1651057. in cazul amprentei functionale sub presiune masticatorie dupa Spreng:seile vor fi tapetate cu material bucoplastic;A. seile vor fi tapetate cu material termoplastic;B. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 7-10 zile;C.materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 6zile;D.este necesara realizarea dupa amprentare a modelului corijat.E.

(pag. 348)

S1651058. in cazul metodei de amprentare in doi timpi (Wash technic):prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata;A. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului;B. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient;C.in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic;D.amprenta definitiva se realizeaza cu alginat.E.

(pag. 365)

S1651059. in cazul unei amprentarii cu alginate, pentru obtinerea unei amprente fara modificari dimensionale aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie scoasa din gura lent, fara a utiliza miscari bruste;A. sa fie scoasa din gura rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;B. la maxilar se fac tractiuni in jos si inapoi;C.la mandibula se fac tracţiuni in sus si usor spre vestibular;D.pana la turnarea modelului, amprenta se va tine intr-un bol cu apa;E.

(pag. 360)

1241 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 111: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041242 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1651060. in cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel:in regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular;A. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana;B. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana;C.daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal;D.grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.E.

(pag. 364)

S1651061. in legatura cu amprenta functionala in cadrul realizarii protezei scheletate, care din urmatoarele afrmatii sunt false:

amprenta functionala se poate realiza si cu linguri standard;A. inainte de amprentare proteza veche trebuie sa nu fie purtata 1-2 zile;B. amprenta functionala nu are caracteristici legate de clasa de edentatie;C.este diferita in funcţie de tipul de sprijin;D.amprenta functionala necompresiva este indicata mai ales in cazul edentatiei de cl. a II-a.E.

(pag. 345)

S1651062. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt false, in legatura cu amprenta functionala pentru realizarea protezei "echilibrate":

amprentarea se face cu eugenat de zinc;A. adaptarea seilor se face pana la linia de reflexie a mucoasei;B. se mai numeste si amprenta compresiva cu "gura deschisa";C.dupa determinarea RIM de ocluzie pacientul inchide gura si se reia amprentarea;D.proteza rezultata dupa aceasta metoda se realizeaza cu dinti de portelan.E.

(pag. 348)

S1651063. Precizati care dintre afirmatii sunt false in legatura cu amprentarea cu alginate la realizarea protezei scheletate:

dupa amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fara modificarea dimensiunilor din partea amprentei in intervalul de timp de pana la 24 ore;

A.

amprenta este bine sa fie tinuta in apa pentru a nu suferi modificari dimensionale;B. in timpul amprentarii este necesara realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;C.lasarea amprentei in contact cu aerul duce la contracţia acesteia;D.scoaterea amprentei din gura se face rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;E.

(pag. 362)

S1651064. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:

confectionarea lingurei individuale din placa de baza;A. confectionarea lingurei individuale din acrilat;B. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;C.aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;D.aplicarea valurilor de ocluzie din stents.E.

(pag. 349)

S1651065. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:

confectionarea lingurei individuale din placa de baza;A. confectionarea lingurei individuale din acrilat;B. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;C.aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;D.aplicarea valurilor de ocluzie din stents.E.

(pag. 349)

1242 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 112: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041243 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2151066. Amprenta functionala în edentatia partiala are caracterisici legate de:Tipul tratamentelor preproteticeA. Clasa de edentatieB. Tipul de sprijin al protezeiC.Timpul trecut de la instalarea edentatieiD.Vârsta pacientului.E.

(pag. 345)

S2151067. Lingura individuala realizata în cabinet din elastomer chitos are urmatoarele caracteristici:Volumul lingurii este mareA. Marginile sunt supraextinseB. Materialul de amprenta este bine retentionat chimicC.Materialul de amprenta este bine retentionat mecanicD.Marginile lingurii sunt subtiriE.

(pag. 365)

S2551068. Lingura standard utilizată în vederea amprentării trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Să acopere în întregime câmpul proteticA. Să vină în contact intim cu câmpul proteticB. Să asigure o grosime suficientă şi uniformă a materialului de amprentăC.Marginile lingurei să fie cât mai aproape de linia de reflexie a mucoaseiD.Să fie prevăzută cu mijloace de retenţie pentru materialul de amprentăE.

(pag. 361)

S2651069. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome:hematoame periorbitareA. deformatii facialeB. anestezia teritoriului nervului mentonierC.emfizem subcutanD.epistaxisE.

(pag. 670)

S2651070. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii:asfixiaA. socul traumaticB. infarctul miocardicC.socul hemoragicD.edemul cerebralE.

(pag. 682)

S2651071. Fracturile partiale ale masivului facial pot interesa:rebordul alveolarA. oasele nazaleB. tuberozitatea maxilaraC.apofizele palatinale ale maxilarelorD.apofiza coronoidaE.

(pag. 675)

S2651072. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele:tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioareA. plaga gingivala pe linia medianaB.

1243 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 113: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041244 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tulburare de ocluzie in sens lateralC.muscatura in armonicaD.comunicare buco sinusalaE.

(pag. 674)

S2851073. Amprenta documentara in edentatia partiala se ia:inaintea tratamentului preproteticA. inaintea tratamentului de urgentaB. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului proteticC.in timpul amprentarii se fac miscari ale periferiei campului proteticD.dupa efectuarea unui sumar detartraj supragingivalE.

(pag. 343)

S2851074. Amprenta preliminara in edentatia partiala se ia:inainte de realizarea tratamentului preproteticA. dupa realizarea tratamentului preproteticB. cu miscari executate de medicC.cu miscari executate de pacientD.uneori cu linguri standard individualizateE.

(pag. 344)

S2851075. Obiectivele amprentei functionale in edentatiile de clasa I si clasa II Kenrdy:reproducerea anatomica a dintilor restantiA. redarea tesuturilor inconjuratoareB. reproducerea crestelor edentateC.sa redea forma anatomica a mucoasei crestelorD.sa redea forma functionala a mucoasei crestelorE.

(pag. 345)

S2851076. Amprenta functionala compresiva urmareste:sa invinga rezilienta mucoaseiA. sa reproduca forma functionala a mucoasei crestelorB. sa reproduca forma anatomica a mucoasei crestelorC.sa uzeze de presiunea digitala asupra mucoaseiD.sa uzeze de fortele de masticatie asupra mucoaseiE.

(pag. 347)

S2951077. In edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprente:

Amprenta cu gura inchisaA. Amprenta bimaxilaraB. Amprenta documentaraC.Amprenta preliminaraD.Amprenta finalaE.

(pag. 343)

S2951078. Amprenta documentara se ia:inainte de tratamentul preproteticA. dupa tratamentul preproteticB. dupa tratamentul de urgentaC.inaintea tratamentului de urgentaD.dupa detartrajul supragingivalE.

1244 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 114: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041245 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 343)

S2951079. Amprenta functionala necompresiva este indicata pentru:Edentatia cl. I maxilaraA. Edentatia cl. I mandibularaB. Edentatia cl. a II-a maxilaraC.Edentatia cl. a III-a mandibularaD.Edentatia cl. a IV-a maxilaraE.

(pag. 351)

1245 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 115: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041246 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 52Elemente structurale ale protezelor partilae scheletate

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1352001. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu

2-3mmA. 4mmB. 1mmC.1,5mmD.nici un raspuns corectE.

(pag. 144)

S1352002. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de:0,1-0,3mm;A. 0,3 -2mm;B. 1,5-3mm;C.0,3-3mm;D.4mm.E.

(pag. 142)

S1352003. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata esterotundaA. ovalaB. semiluna;C.semipiriformaD.dreptunghiularaE.

(pag. 144)

S1352004. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de:0,1-0,3mm;A. 0,4-0,5mmB. 0,5-1 mm;C.1 mmD.1,5mmE.

(pag. 148)

S1352005. in cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima, folierea va fi de:

1mm;A. 2mm;B. 3mm;C.1,5mm;D.nici un raspuns corect.E.

(pag. 143)

1246 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 116: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041247 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1352006. in dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de parodontiul marginal la cel putin:

8mmA. 5mmB. 2mmC.10mmD.3rnmE.

(pag. 152)

S1352007. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin:4mm;A. 6mm;B. 8mm;C.9mm;D.10mm.E.

(pag. 142)

S1452008. Bara linguala a unei proteze scheletate cu sprijin dento-parodontal va fi distantata fata de mucoasa procesului alveolar cu:

0,3 mmA. 0,5 mmB. 1 mmC.1,5 mmD.2 mmE.

(pag. 143)

S1452009. Crosetul Bonwill este:un croset divizatA. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezeiB. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizateC.indicat in edentaţia parţiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integreD.indicat in edentatia partiala clasa I-a KennedyE.

(pag. 191 – 192)

S1452010. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy la care zona retentiva subecuatoriala a dintilor stalpi este situata vestibulo-mezial se indica:

croset circular Ackers deschis edentalA. croset divizat in TB. croset divizat in IC.croset"in ac de par"D.croset mixtE.

(pag. 287)

S1452011. Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate:pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale dinspre edentatie, coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei in vecinatatea coletului

A.

este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oralB. este plasata in apropierea coletului fetelor proximaleC.pleaca de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximala dinspre edentaţie, trece in diagonala pe feţele vestibulara si orala si se apropie de colet spre faţa proximala opusa edentaţiei

D.

pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale opusa edentatiei, coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala dinspre edentatie la nivelul coletului.

E.

(pag. 167)

1247 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 117: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041248 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1452012. Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate elimina:bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor terminaleA. bascularea prin infundare a seilor frontaleB. bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilorC.bascularea laterala a protezei scheletateD.distalizarea protezei scheletateE.

(pag. 162)

S1452013. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dinteluiA. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu actioneaza nici o fortaB. opri bascularea protezei scheletateC.neutraliza efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inserţia si dezinserţia protezei

D.

nici una din cele de mai susE.

(pag. 177)

S1552014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte:nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a KennedyA. asigura mentinerea directa a protezeiB. se aplica in zona subecuatorialaC.solidarizeaza dinţii restanţiD.nu rigidizeaza bara lingualaE.

(pag. 146)

S1552015. Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat:in edentatii frontaleA. pe caninB. in edentatii clasa a III-a (laterale)C.pe incisivii centraliD.in edentatii de clasa a II-aE.

(pag. 188)

S1552016. Grosimea conectorilor principali maxilari este de:1 mmA. 0.10-0.40 mmB. 0.40-0.60 mmC.0.75 mmD.1-2 mmE.

(pag. 152)

S1552017. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in urmatoarele cazuri:atrofie marcata a crestelor in edentatiile terminaleA. edentatii clasa a –IV- a KennedyB. edentatii clasa a –III- a KennedyC.atrofii reduse ale crestei alveolareD.edentatii clasa A1 Eichner.E.

(pag. 149)

S1552018. Placuta mucozala cu latime mare este utilizata in:edentatiile clasa I cand crestele sunt atrofiateA. edentatiile clasa a II-a cu creste atrofiateB.

1248 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 118: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041249 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatii latero-terminaleC.edentaţii clasa a IV-aD.edentatii clasa I, II, cand torusul este mareE.

(pag. 153)

S1552019. saua protezei scheletate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa nu aiba conductibilitate termicaA. greutate mareB. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contactC.suprafeţele externe retentiveD.extinderea seii pina la tuberozitatea maxilaraE.

(pag. 268)

S1652020. Bara linguala se utilizeaza cand:inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm;A. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm;B. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm;C.inalţimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm;D.inaltimea procesului alveolar nu este importanta.E.

(pag. 142)

S1652021. Distantarea barei linguale cand procesul alveolar este vertical si rezilienta mucoasei minima este de:

0,3-2 mm;A. 2 mm;B. 1,5 mm;C.1 mm;D.1,5-2 mm.E.

(pag. 143)

S1652022. Grosimea placutei mucozale cu latime redusa este de:0,3 mm;A. 0,5 mm;B. 0,6 mm;C.1 mm;D.1,5 mm.E.

(pag. 152)

S1652023. in cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este distantat de mucoasa cu:

0,1 mm;A. 0,2 mm;B. 0,3 mm;C.0,4 mm;D.0,5 mm.E.

(pag. 190)

S1652024. in cazul placutei mucozale cu latime mare despovararea la nivelul rugilor este de:0,1-0,2 mm;A. 0,2-0,3 mm;B. 0,3-0,4 mm;C.0,4-0,5 mm;D.

1249 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 119: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041250 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0,6 mm.E.

(pag. 152)

S1652025. Placuta anterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:0,3-0,6 mm;A. 0,6-0,9 mm;B. 1-3 mm;C.3-6 mm;D.6-9 mm;E.

(pag. 154)

S1652026. Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in:edentatie unilaterala;A. edentatie termino-terminala;B. edentatie frontala;C.edentaţie latero-terminala;D.edentatiile laterale cand proteza are un sprijin dento-parodontal.E.

(pag. 152)

S1652027. Placuta posterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:1-3 mm;A. 3-4 mm;B. 4-5 mm;C.5-6 mm;D.6-9 mm;E.

(pag. 155)

S1652028. Profilul pe sectiune cel mai indicat al barei linguale este:oval;A. semipiriform;B. senirotund;C.rotund;D.trapez.E.

(pag. 143)

S2152029. Marginea superioara a barei linguale trebuie sa fie fata de parodontiul marginal la o distanta de:

4-5 mmA. 2 mmB. 1 mmC.8 mmD.0,5 mmE.

(pag. 142)

S2252030. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:dreptunghiularaA. triunghiularaB. dependenta de tipul de cavitateC.de orice formaD.doar varianta a e corectaE.

(pag. 172)

1250 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 120: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041251 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252031. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:pinteni externi principaliA. pinteni principali supracingulariB. pinteni principali incizalC.pinteni principali supracingulari,incizali si externiD.pinteni interniE.

(pag. 170)

S2252032. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:incercuireaA. oasivitateaB. stabilizareaC.reciprocitateaD.frictiuneaE.

(pag. 160)

S2252033. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:slefuire in cadrul tratamentului proproteticA. renuntarea la bratul opozantB. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixtC.utilizarea crosetului R.P.I.D.tilizarea pintenilor interniE.

(pag. 163)

S2252034. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin:caria dentaraA. leziuni ale smaltului sic aria dentaraB. leziunile smaltuluiC.modificari de pozitieD.manifestari parodontaleE.

(pag. 180)

S2252035. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:retentia alimentaraA. marimea suprafetei ocluzaleB. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distalaC.in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalpD.in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalpE.

(pag. 184)

S2252036. Crosetele Roach sunt urmatoarele:crosetul caninuluiA. crosetul TB. crosetul AckersC.crosetul circular in ac de parD.crosetul circular cu actiune dublaE.

(pag. 193)

S2252037. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:crosetul CA. crosetul LB. crosetul UC.

1251 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 121: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041252 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

crosetul SD.crosetul caninuluiE.

(pag. 193)

S2252038. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:gherute cu dubla extremitate liberaA. gherute cu o extremitate liberaB. gherute vestibule-oraleC.gherute mezio-distaleD.croset unibarE.

(pag. 193)

S2252039. Dintre crosetele Ney nu fac parte:crosetul combinat I-IIA. biactiv mixtB. cu actiune anterioaraC.cu actiune posterioaraD.cu actiune posterioara inverseE.

(pag. 200)

S2252040. Avantajele crosetelor mixte sunt:dezactivare in timp datorita oboselii aliajuluiA. dificultate de lipireB. dificultate de sudareC.deformare de catre pacientD.rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnateE.

(pag. 207)

S2252041. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte:sistemul GilmoreA. sistemul DolderB. sistemul AckermannC.sistemul CEKAD.sistemul GmurE.

(pag. 234)

S2252042. Dintre sistemele speciale nu fac parte:amortizorii de forteA. crosetele turnateB. ruptorii de forteC.sistemele magneticeD.sistemele de capseE.

(pag. 211)

S2252043. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin:secundari interdentariA. secundari interniB. secundari proximaliC.secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizateD.5.secundari elasticiE.

(pag. 266)

1252 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 122: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041253 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252044. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin:adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contactA. greutate maritaB. suprafete externe bine lustruiteC.buna conductibilitate termicaD.refacerea si mentinerea fizionomieiE.

(pag. 270)

S2252045. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la:sprijinA. stabilizareB. refacerea fonatieiC.tipuri de amprenta indicateD.planuri de ghidareE.

(pag. 286)

S2252046. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in edentatia de clasa I este:

cel al caninuluiA. cel RoachB. cel in TC.cel mixtD.cel in LE.

(pag. 203)

S2252047. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip de croset:

divizat in TA. divizat in semi TB. caninuluiC.mixt biactivD.divizat in IE.

(pag. 203)

S2252048. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa:I KennedyA. a II a KennedyB. a III a KennedyC.a IV a KennedyD.la nici o clasa KennedyE.

(pag. 300)

S2252049. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si verticali este indicat urmatorul conector principal

bara lingualaA. placa dento-mucozala mandibularaB. placuta mucozala cu latime redusaC.conector principal dentarD.toate afirmatiile sunt gresite *E.

(pag. 148-159)

S2252050. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:croset Ney IA.

1253 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 123: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041254 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

croset Ney IIB. croset combinat I-IIC.crosetul caninuluiD.croset biactiv mixtE.

(pag. 200)

S2252051. Avantajele crosetelor mixte sunt:flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnateA. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusaB. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnateC.rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnateD.preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnateE.

(pag. 207)

S2252052. Tipurile de conectori secundari sunt:conectori secundari proximaliA. conectori secundari vestibulariB. conectori secundari ai bratelor opozante ale crosetelorC.conectori secundari rigiziD.nici un raspuns corectE.

(pag. 266)

S2252053. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionalaA. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorieB. e suficient un bun aspect esteticC.nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungataD.sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limbaE.

(pag. 281)

S2252054. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:dinti metaliciA. suprafete ocluzale metaliceB. casete cu fateteC.dinti prefabricate din portelanD.doar varianta a e corectaE.

(pag. 283)

S2252055. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni, cu exceptia:

papila incisivaA. torus mandibularB. rafeu median ascutitC.rugi palatineD.torus palatinE.

(pag. 149)

S2252056. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia:lipsei sprijinului parodontalA. foliere insuficientaB. foliere inexistentaC.prezenta elementelor de stabilizareD.

1254 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 124: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041255 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

lipsa de echilibrare ocluzala a protezeiE.

(pag. 159)

S2252057. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia :implantarea dintilor stalpiA. tipul de crosetB. fizionomieC.fonatieD.numarul de crosete si pozitia lorE.

(pag. 159)

S2252058. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:linia ecuatoriala diagonalaA. linia ecuatoriala inaltaB. linia ecuatoriala mijlocieC.linia ecuatoriala coborataD.sunt corecte variantele 1,2,4E.

(pag. 166)

S2252059. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:un croset in edentatii subtotaleA. doua crosete in edentatii termino-terminaleB. trei crosete in latero-terminaleC.patru in cele subtotaleD.5. patru in cele frontaleE.

(pag. 168)

S2552060. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte :nu se foloseşte în edentaţii de clasa a-I-a KennedyA. asigură menţinerea directă a protezeiB. se aplică în zona subecuatorialăC.nu solidarizează dinţii restanţiD.rigidizează bara lingualăE.

(pag. 149)

S2652061. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:la mandibula, în unghiul mandibulei (80- 90 %)A. la maxilar, în regiunea frontalaB. la mandibula în zona canin-premolarC.la mandibula în colul mandibularD.în sinusul maxilarE.

(pag. 799)

S2652062. Ameloblastomul apare mai frecvent:la persoane între 20-50 de ani, cu predilectie între al 3-lea si al 4-lea deceniu de viataA. la persoane între 15-30 de aniB. la copii între 5-15 aniC.la femei între 20-50 de aniD.la barbati între 30-40 de aniE.

(pag. 799)

S2652063. Imaginea radiologica clasica în ameloblastom este:

1255 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 125: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041256 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitataA. aspect de os marmoratB. aspect de os ras de moliiC.multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate între eleD.radiotransparenta unilocularaE.

(pag. 800)

S2652064. Cea mai des utilizata metoda de tratament în cazul ameloblastomului este:chiuretajul (enucleerea)A. cauterizarea – chimica sau cu ajutorul curentului electricB. rezectia segmentaraC.rezectia în bloc a tumoriiD.extirparea tumoriiE.

(pag. 801)

S2652065. Tumora Pindborgeste o tumora epiteliala calcificata, odontogena raraA. apare mai frecvent la copii între 3-15 aniB. este o tumora neodontogena predilect intraosoasaC.este o tumora neodontogena predilect extraosoasaD.este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lentaE.

(pag. 802)

S2652066. Fibromul ameloblastic:este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive în tesutul conjunctivA. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru încapsulataB. apare o predilectie la sexul feminin între 30-40 de aniC.este localizata cu predilectie la maxilar în zona tuberozitaraD.mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic.E.

(pag. 804)

S2952067. Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale?ovalarA. rotundB. semipiriformC.semiovalD.triunghiularE.

(pag. 143)

S2952068. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:placuta mucozala cu latime redusaA. placuta mucozala cu latime mareB. placuta mucozala anterioara si posterioaraC.placuta mucozala in forma de UD.toateE.

(pag. 152-155)

S2952069. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:placuta mucozalaA. placuta dento-mucozalaB. placa palatinala completaC.bareD.

1256 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 126: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041257 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

toateE.

(pag. 152, 156, 157)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1252070. Alegerea unui croset se face in functie de:elasticitatea bratului retentivA. implantarea dintelui stalpB. tipul de edentatieC.marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalpD.rigiditatea bratului retentivE.

(pag. 169)

S1252071. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune:rigiditateaA. elasticitateaB. asigurarea profilaxiei campului proteticC.asigurarea confortului pacientuluiD.solidarizarea dintilor restantiE.

(pag. 138-139)

S1252072. Crosetul Ackers asigura:mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentivA. sprijinul prin pintenul ocluzalB. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul opozant, pintenul ocluzal,corpul crosetului

C.

sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului retentivD.mentinerea prin bratul opozantE.

(pag. 187)

S1252073. Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-mezialaA. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distalaB. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat mezialC.corpul situat pe fata meziala a dintelui stalpD.corpul situat pe fata distala a dintelui stalpE.

(pag. 188)

S1252074. Crosetul continuu asigura:rigiditatea barei lingualeA. contribuie la sprijinul dento-parodontalB. mentinerea indirecta a protezelor terminaleC.stabilizeaza proteza in sens mezio-distalD.solidarizeaza dintii stalpiE.

(pag. 143)

S1252075. Despovararea tesuturilor mucozale - in cazul barei linguale depinde de:tipul de sprijinA. rezilienta mucoaseiB. profilul bareiC.forma anatomica a procesului alveolarD.

1257 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 127: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041258 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

prezenta torusului mandibularE.

(pag. 140)

S1252076. in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletatasimetria conectorului principal fata de linia medianaA. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagitalB. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acoperaC.suprafete netede,foarte bine lustruiteD.unirea conectorului principal in unghiurilor ascutite cu celelalte componente ale protezei scheletateE.

(pag. 139)

S1252077. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesara:precizia culiseiA. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si patriceB. inaltimea dintelui stalpC.marimea culiseiD.topografia dintelui stalpE.

(pag. 212)

S1252078. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:supraecuatorialA. subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei oraleB. subecuatorial-pe coroana cu perete oral planC.utilizarea unor crosete de tip RoachD.utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si IIE.

(pag. 177)

S1252079. Placa palatinala completa este indicata in:cand exista putini dinti restanti,frontali sau lateraliA. creste si tuberozitati atrofiateB. creste si tuberozitati retentiveC.in toate formele clinice de edentatieD.nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientuluiE.

(pag. 156)

S1252080. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in:atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II KennedyA. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mmB. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mmC.cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mmD.edentatii frontale neprotezateE.

(pag. 146)

S1252081. Placuta dento-mucozala maxilara (redusa distal) este indicata in:exista mai multi dinti restantiA. este prezent numai grupul frontalB. creste bine reprezentateC.creste alveolare atrofiateD.in edentatiile asociate cu brese frontaleE.

(pag. 156)

S1252082. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:

1258 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 128: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041259 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatii terminaleA. edentatii laterale reduseB. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixtC.cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontalD.in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletataE.

(pag. 149)

S1252083. Seile protezelor scheletate:acopera crestele alveolare edentateA. sunt suportul de fixare a dintilor artificialiB. intervin in stabilizarea protezeiC.intervin in mentinerea protezeiD.transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontalE.

(pag. 272)

S1352084. Bara vestibulara se aplica in cazul:vestibularizarii dintilor frontaliA. lingualizare mare a dintilor frontaliB. torus exageratC.distalizarea dinţilor frontaliD.nici un raspuns corectE.

(pag. 149)

S1352085. Caracteristicile crosetului continuu sunt:forma pe sectiune semiovalaA. forma pe sectiune patrataB. latime de 2-3mmC.laţime de 4-5mmD.grosime maxima de l mmE.

(pag. 147)

S1352086. Dimensiunile barei linguale suntinaltime 4-5 mm;A. grosime 1 mm la extremitatea superioara;B. inaltime 6-8mmC.grosime 3mm la extremitatea inferioaraD.grosime 4mm la extremitatea inferioaraE.

(pag. 144)

S1352087. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt determinate de

presiuni exagerate asupra tesuturilor;A. lipsa de igiena orala;B. purtarea protezei permanent;C.schimbarea echilibrului biologic al cavitaţii bucale;D.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 161)

S1352088. Printre rolurile crosetului continuu se numara:contribuie la sprijinul parodontal al protezeiA. stabilizeaza proteza in sens mezio-distalB. solidarizeaza dintii restantiC.

1259 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 129: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041260 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

evita elasticitatea conectorului principalD.toate variantele sunt gresiteE.

(pag. 146)

S1452089. Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati:bratul retentiv pleaca din saA. jumatatea meziala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa I-a KennedyB. jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa a II-a KennedyC.se contraindica in edentaţia parţiala clasa a III-a KennedyD.nu poseda brat opozantE.

(pag. 195)

S1452090. Crosetul Ney Nr.1:deriva de la crosetul divizat in"T"A. are un pinten ocluzal izolat, situat in prelungirea conectorului secundarB. poseda doua brate retentiveC.se aplica pe dinţii stalpi cu"ecuator protetic nr.1"D.este indicat mai ales pe caninii care prezinta zone mici de retentieE.

(pag. 199-200)

S1452091. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy conceperea protezei scheletate va prezenta urmatoarele caracteristici:

sprijin dento-parodontal prin pinteni ocluzali plasati in fosetele dinspre edentatieA. mentinere directa prin doua crosete BonwillB. mentinere indirecta pe hemiarcada integraC.planuri de ghidare prin slefuirea feţelor proximale ale dinţilor stalpi vecine edentaţieiD.stabilizarea protezei prin elementele rigide ale crosetelorE.

(pag. 303 – 305)

S1452092. in protezarea scheletata culisele:sunt contraindicate pe dintii foarte abrazatiA. sunt contraindicate in edentatia partiala clasa a III-a KennedyB. impun o paralelizare riguroasaC.impun solidarizarea fixa a cel puţin doi dinţi stalpi in edentaţiile terminaleD.sunt cu atat mai eficiente cu cat suprafata de frictiune dintre patrice si matrice este mai mica.E.

(pag. 210 - 212)

S1452093. Placuta mucozala cu latime redusa:este indicata in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy fara modificariA. se recomanda in edentatia clasa I-a Kennedy cu prezenta tuturor dintilor frontaliB. are o latime egala cu marimea spatiului edentatC.este groasa de 0,6 mmD.transmite presiuni moderate la nivelul mucoasei boltii palatineE.

(pag. 152)

S1452094. Rolul crosetului continuu consta in:mentinerea indirecta a protezelor scheletate cu sprijin dento-parodontalA. mentinerea directa a protezelor cu sei terminaleB. sprijin parodontal al protezeiC.solidarizarea dinţilor restanţiD.rigidizarea barei lingualeE.

(pag. 146)

1260 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 130: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041261 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1452095. Sprijinul mixt articulat al protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy este asigurat de:

conectori secundari elasticiA. amortizori de forteB. coroane telescopC.ruptori de forţeD.pinteni ocluzaliE.

(pag. 286 – 287)

S1552096. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:rigiditateaA. traiectul nu trebuie sa fie verticalB. sa treaca la distanta de parodontiul marginalC.joncţiunea cu conectorul principal sa se faca perpendicularD.unghiul dintre conectorul principal si cel secundar va fi ascutitE.

(pag. 263)

S1552097. Caracteristicile crosetelor divizate sunt:sunt mai putin vizibileA. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalicB. bratul retentiv pleaca din corpul crosetuluiC.contactul cu dintele stalp este mai mare decat la crosetele circulareD.dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertiaE.

(pag. 193)

S1552098. Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate:neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv.A. cuprinde mai mult de 180º din circumferinta dinteluiB. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv.C.plasarea braţelor crosetului in mod echilibrat.D.utilizarea crosetului R-P.I.E.

(pag. 177)

S1552099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind conectorul principal, placuta mucozala anterioara si posterioara sunt corecte:

nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a KennedyA. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mmB. se aplica cand exista torus palatin mareC.este foarte rigidD.acopera zona centrala a boltii palatineE.

(pag. 154)

S1552100. Crosetul continuu are urmatoarele roluri:contribuie la sprijinul parodontal al protezeiA. solidarizeaza dintii restantiB. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oralC.stabilizeaza proteza in sens mezio-distalD.nu reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restantiE.

(pag. 146)

S1552101. Dezavantajele crosetului caninului sunt:aspectul nefizionomicA.

1261 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 131: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041262 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

lipsa reciprocitatiiB. aspect fizionomicC.tulburarea ghidajului caninD.asigura ghidajul in miscarea de lateralitateE.

(pag. 186)

S1552102. Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori:numarul crosetelor si pozitia lorA. implantarea dintilor stalpiB. grosimea pintenului ocluzalC.fizionomieD.gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentive.E.

(pag. 163)

S1552103. Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele masuri:plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a dintelui stalp.A. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp.B. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpiC.acoperirea dinţilor stalpi cu microprotezeD.pacient cu igiena deficitara.E.

(pag. 183)

S1552104. Urmatoarele afirmatii privind conectorii secundari proximali sunt adevarate:se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi opuse edentatieiA. in edentatiile de clasa a III-a leaga pintenul ocluzal de saB. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi dinspre edentatieC.laţimea este de 1/3 din suprafaţa proximala a dinţilor stalpiD.latimea este de 1/2 din suprafata proximala a dintilor stalpiE.

(pag. 264)

S1652105. Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului Ackers sunt:este rigida;A. intervine in sprijinul protezei;B. intervine in stabilitatea protezei;C.realizeaza o parte din funcţia de incercuire;D.asigura reciprocitateaE.

(pag. 187)

S1652106. Crosetul Ackers este indicat pe:premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;A. canini, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;B. molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;C.caninii superiori in ocluzii adanci;D.molari si premolari fara retentivitati.E.

(pag. 187)

S1652107. Din a doua grupa de crosete Roach fac parte:crosetul divizat in T;A. crosetul in R;B. gherute mezio-distale compuse;C.gheruţe cu o extremitate libera;D.crotetul in C.E.

1262 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 132: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041263 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 197)

S1652108. Placuta mucozala fenestrata este indicata in:prezenta unui torus palatin mare situat in mijlocul boltii;A. situatia in care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa;B. toate tipurile de edentatii;C.numai in edentaţia frontala;D.numai in edentatia latero-laterala.E.

(pag. 154)

S1652109. Rezistenta barei linguale in zona de curbura maxima este asigurata de:lungime;A. inaltime;B. grosime;C.profil;D.materialul folosit.E.

(pag. 145)

S1652110. Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunt:la mijlocul barei;A. la jonctiunea cu conectorii principali;B. in treimea distala;C.la joncţiunea cu conectorii secundari;D.la unirea cu seile.E.

(pag. 144)

S2152111. Crosetul Ackers deschis mezial:Necesita o retentivitate favorabila în zona vestibulo-mezialaA. Pintenul este plasat în foseta mezialaB. Pintenul este plasat în foseta distalaC.Conectorul secundar este plasat mezialD.Retentia necesara este de 0,25 mmE.

(pag. 188)

S2152112. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functiiAsigura sprijinul parodontalA. Intervin în stabilizarea orizontala a protezeiB. Intervin în mentinereC.Mentin bratele crosetului în pozitie constantaD.Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonistiE.

(pag. 175)

S2252113. Marimea pintenului trebuie sa fie:dependenta de dintele pe care se aplicaA. lungimea de ¼ din latimea mezio-distalaB. latimea de 1/3 din latimea vestibule-oralaC.grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varfD.doar varianta a e corectaE.

(pag. 172)

S2252114. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi:mixt rigidA.

1263 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 133: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041264 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

mixt foarte rigidB. mixt elasticC.mixt articulateD.doar variantele a si b sunt corecteE.

(pag. 287)

S2252115. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete turnate in tratamentul edentatiei de clasa I:

divizat in TA. divizat in semi TB. circular Ackers deschis edentalC.doar primele doua tipuriD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 203)

S2252116. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de:marimea breseiA. fizionomieB. atrofia osoasaC.implantarea dintilor restantiD.doleantele pacientilorE.

(pag. 294)

S2252117. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici:extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respectiveA. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integreB. elemental de mentinere indirecta e unilateralC.elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatieiD.pe partea hemiarcadei integre se aplica un croset BonwillE.

(pag. 299)

S2252118. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva astfel:

punte frontala si apoi proteza uniterminalaA. proteza cu doua sau mai multe seiB. doar varianta aC.doar varianta bD.doar varianta a si cE.

(pag. 299)

S2252119. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi:mixt elasticA. mixt rigidB. mixt foarte rigidC.mixt foarte elasticD.mixt articulateE.

(pag. 313)

S2252120. Dintre amortizorii de forte se indica:amortizorul DALBOA. amorizorul DALBO MB. amortizorul A 44C.

1264 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 134: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041265 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

amortizorul A 33D.amortizorul CrismaniE.

(pag. 256)

S2252121. Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi:pinteni principaliA. pinteni auxiliariB. pinteni interniC.pinteni externiD.pinteni micstiE.

(pag. 180)

S2252122. Pintenii externi au urmatoarele carecteristici:se aplica pe dinti acoperiti cu microprotezeA. se pot aplica si pe dinti neacoperitiB. se aplica pe dinti frontaliC.cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principaliD.se aplica pe molari si premolariE.

(pag. 180)

S2252123. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti componente:

mijloace de mentinere, sprijin si stabilizareA. pinteni ocluzaliB. conectori secundari (minori)C.conectori secundari (minori)D.seile si dintii artificialiE.

(pag. 137)

S2252124. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt:elasticitateaA. rigiditateaB. asigurarea profilaxiei campului proteticC.asigurarea confortului pacientuluiD. solidarizarea dintilor restantiE.

(pag. 138)

S2252125. Confortul pacientului este asigurat prin:simetria conectorului principal fata de linia medianaA. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagitalB. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acoperaC.suprafete netede, foarte bine lustruiteD.unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletateE.

(pag. 139)

S2252126. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentati de:bara lingualaA. placuta palatinala completaB. conector principal dentarC.bara vestibularaD.placuta mucozala in forma de UE.

(pag. 139-148)

1265 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 135: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041266 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252127. Conectorii principali maxilari sunt:placuta mucozala cu latime redusaA. placuta mucozala cu latime medieB. placuta mucozala cu latime mareC.placuta mucozala in forma de UD.placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)E.

(pag. 148-159)

S2252128. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in:atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II KennedyA. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mmB. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restantiC.in cazuri de edentatie clasa a III a KennedyD. edentatii frontale neprotezateE.

(pag. 154)

S2252129. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate:reface puncte de contact interdentarA. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sacB. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriformaC.la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzaleD. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-5 mm.E.

(pag. 154)

S2252130. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de:tipul de sprijinA. rezilienta mucoaseiB. profilul bareiC.forma anatomica a procesului alveolarD.prezenta torusului mandibularE.

(pag. 140)

S2252131. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:edentatii terminaleA. edentatii laterale reduseB. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixtC.cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontalD.in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletateE.

(pag. 149)

S2252132. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:situatii cand exista mai multi dinti restantiA. este present numai grupul frontalB. creste bine reprezentateC.creste alveolare atrofiateD.edentatii associate cu brese frontaleE.

(pag. 154)

S2252133. Placa palatinala completa este indicate in:situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau lateraliA. creste si tuberozitati atrofiateB. creste si tuberozitati retentiveC.

1266 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 136: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041267 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

in toate formele clinice de edentatieD.nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientuluiE.

(pag. 155)

S2252134. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se datoreaza:

lipsei elementelor de stabilitateA. atrofiei crestelor alveolareB. aparitiei placii bacterieneC.elementelor de sprijin parodontalD.adaptarii precise a conectorului principal pe dintiE.

(pag. 159)

S2252135. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului protetic sunt:

presiuni exagerate asupra tesuturilorA. igiena corespunzatoare a gurii si protezeiB. purtarea protezei permanent zi si noapteC.schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucaleD.toate de mai susE.

(pag. 158)

S2252136. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi:principaleA. auxiliareB. nici una din cele de mai susC.directeD.indirecteE.

(pag. 159)

S2252137. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:croseteleA. elemente contrabasculanteB. sisteme specialeC.tonicitatea muscularaD.lustrul perfect al protezeiE.

(pag. 159)

S2252138. Functiile crosetelor turnate sunt:mentinere indirectaA. stabilizareB. reciprocitateaC.pasivitateaD.nici un raspuns nu e corectE.

(pag. 160)

S2252139. Pintenii ocluzali pot fi:pinteni ocluzali interniA. pinteni ocluzali externiB. pinteni ocluzali externi principaliC.pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentariD.pinteni ocluzali interni auxiliariE.

1267 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 137: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041268 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 170)

S2252140. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvataA. sa aiba rigiditate absolutaB. forma pintenului sa fie dreptunghiularaC.marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplicaD.sa se continue cu un conector secundarE.

(pag. 171)

S2252141. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzieA. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontaleB. intervin in stabilizarea verticala a protezeiC.impiedica migrarile verticale ale protezeiD.reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelorE.

(pag. 173)

S2252142. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei oraleA. subecuatorial pe coroane cu peretele oral planB. supraecuatorialC.utilizarea unor crosete de tip RoachD.utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si IIE.

(pag. 176)

S2252143. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in:manifestari dentareA. manifestari ocluzaleB. manifestari complexeC.manifestari de grad IID.manifestari fizionomiceE.

(pag. 180)

S2252144. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:acoperirea dintilor stalpi cu microprotezeA. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalpB. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta mezialaC.solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpiD.toate raspunsurile de mai susE.

(pag. 183)

S2252145. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:care sunt dintii restantiA. care sunt dintii stalpiB. aspectul liniei ecuatorului proteticC.valoarea parodontala a dintilor stalpiD.nici un raspuns nu e corectE.

(pag. 184)

S2252146. Tipurile de crosete turnate sunt:crosetele circulareA.

1268 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 138: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041269 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

crosetele RoachB. crosetele cervico-alveolareC.crosetele NeyD.crosetele specialeE.

(pag. 185)

S2252147. Dintre crosetele circulare fac parte:crosetul caninuluiA. crosetele Ney IB. crosetul AckersC.crosetul CD.crosetul unibarE.

(pag. 185-193)

S2252148. Crosetul Ackers e format din:corpul crosetuluiA. contracrosetB. brat retentivC.croset continuuD.sea terminalaE.

(pag. 187)

S2252149. Crosetul unibar este de doua feluri:cu contact partial dentarA. fara contact partial dentarB. cu contact total dentarC.fara contact total dentarD.nici un raspuns nu e valabilE.

(pag. 199)

S2252150. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti:pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalpA. placa proximo-oralaB. brat retentive divizat in “I” care pleaca din saC.brat retentive divizat in “T”D.pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalpE.

(pag. 204)

S2252151. Dezavantajele crosetelor mixte sunt:in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajuluiA. sunt usor de lipitB. deformarea de catre pacient prin manipulare gresitaC.adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaD.pasivitatea e intotdeauna respectataE.

(pag. 207)

S2252152. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:sudura electricaA. retentie in acrilatB. o data cu turnarea scheletului metallicC.supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetuluiD.nici o varianta corectaE.

1269 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 139: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041270 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 209)

S2252153. Crosetul Akers deschis anterior prezinta:retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-mezialaA. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distalaB. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiveC.corpul situate pe fata meziala a dintelui stalpD.corpul situate pe fata distala a dintelui stalpE.

(pag. 190)

S2252154. Crosetul Ackers asigura:mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentivA. sprijinul prin pintenul ocluzalB. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentivC.corpul situat pe fata meziala a dintelui stalpD.corpul situat pe fata distala a dintelui stalpE.

(pag. 190)

S2252155. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:sunt numite si crosete baraA. sunt in numar de 7B. sunt mai vizibile decat crosetele circulareC.insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoaraD.bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallicE.

(pag. 193)

S2252156. Crosetul in “semi T” este indicat mai frecvent pe:premolari superioriA. premolari inferioriB. molari mandibulariC.canini superioriD.molari maxilariE.

(pag. 195)

S2252157. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:crosetul SA. crosetul IB. crosetul UC.crosetul LD.crosetul RE.

(pag. 196)

S2252158. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:croset unibarA. croset RB. croset inelarC.croset semi TD.gherute mezio-distale cu dubla extremitate liberaE.

(pag. 195)

S2252159. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seiloRaspuns corect:

bascularea prin infundare a extremitatii distaleA.

1270 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 140: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041271 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

translatia verticalaB. rotatia vestibule-oralaC.la fel ca sistemele de capse CEKAD.la fel ca dispozitivul Roach platE.

(pag. 195)

S2252160. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:culiseA. capseB. magneticeC.crosetul cervico-alveolarD.bare cu calaretiE.

(pag. 211)

S2252161. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt:culise intracoronareA. numai culise intracoronareB. culise extracoronareC.numai culise extracoronareD.culise intra-extracoronareE.

(pag. 211)

S2252162. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona:capsule Biaggi 648 si 650A. capse CEKAB. sisteme de telescopareC.sisteme de bare cu calaretiD.crosetul caninuluiE.

(pag. 224)

S2252163. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesaRaspuns corect:

precizia culiseiA. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si PatriceB. inaltimea dintelui stalpC.marimea culiseiD.topografia dintelui stalpE.

(pag. 224)

S2252164. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:ruptorii de forteA. amortizorii de forteB. ambele categoriiC.nici una dintre eleD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 248)

S2252165. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvataA. traiect intotdeauna verticalB. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolarC.nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restantiD.

1271 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 141: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041272 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

traiect totdeauna orizontalE.

(pag. 266)

S2252166. Conectorii secundari se pot clasifica in:proximaliA. interdentariB. ai bratelor elastice ale crosetelor divizateC.rigiziD.nici o varianta nu e corectaE.

(pag. 266)

S2252167. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contactA. greutate crescutaB. sa permita efectuarea captusirilorC.conductibilitate termica redusaD.suprafete externe bine lustruiteE.

(pag. 271)

S2252168. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:forma de plasa cu ochiuri mici si deseA. forma de plasa cu ochiuri largiB. forma metalica fara ochiuriC.doar primele doua varianteD.doar variantele b si cE.

(pag. 275)

S2252169. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:e realizata de obicei cu ochiuri mariA. e realizata de obicei fara ochiuriB. se gaseste la o distanta de creste de 1 mmC.lungimea e 2/3 din lungimea cresteiD.lungimea e egala cu lungimea cresteiE.

(pag. 278)

S2252170. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:acopera saua metalica, formand saua propriu-zisaA. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabilB. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabilC.servesta ca suport pentru dintii artificialiD.doar primul raspuns e corectE.

(pag. 280)

S2252171. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:dinti prefabricati din portelanA. dinti prefabricate din acrilatB. tatete intersanjabile din portelanC.coroane si fatete din acrilat realizate in laboratorD.nici un raspuns corectE.

(pag. 282)

S2252172. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

1272 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 142: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041273 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dinti prefabricate din portelan sau acrilatA. portelan ars pe schelet din cobalt-cromB. casete cu fateteC.coroane si fatete din acrilat realizate in laboratorD.dinti metaliciE.

(pag. 283)

S2252173. Edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintiloRaspuns corect:dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul cresteiA. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea cresteiB. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai latiC.numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonistaD.intotdeauna e necesara montarea molarului treiE.

(pag. 284)

S2252174. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:sprijinul protezeiA. stabilizarea protezeiB. tipul de lingura individuala indicateC.tipurile de dinti artificiali indicateD.prezenta sau absenta molaruli treiE.

(pag. 286)

S2252175. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:mixt rigidA. mixt elasticB. mixt foarte elasticC.mixt telescopatD.mixt foarte rigidE.

(pag. 287)

S2252176. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate

punte cu extensie distalaA. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei puntiB. transplantarea uniu bloc dento-alveolarC.o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateralD.o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateralE.

(pag. 299)

S2252177. Zonele de minima rezistenta ale barii linguale sunt:jonctiunea cu conectorii principaliA. jonctiunea cu conectorii secundariB. mijlocul bareiC.primele doua varianteD.variantele b si cE.

(pag. 142)

S2252178. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare:insertie joasa a planseului bucalA. insertie inalta a planseului bucalB. lingualizare mare a dintilor frontaliC.

1273 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 143: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041274 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

lingualizare redusa a dintilor frontaliD.torus exageratE.

(pag. 146)

S2252179. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in:edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e absent

A.

edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e de mici dimensiuni

B.

edentatii latero-terminaleC.doar varianta aD.doar varianta bE.

(pag. 149)

S2252180. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici:cuprinsa intre 0.25 si 1 mmA. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mmB. pentru crosetele mixte e de 0.75 mmC.pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mmD.pentru crosetele turnate e de 0.75 mmE.

(pag. 162)

S2552181. Care din următoarele afirmaţii privind conectorul principal plăcuţă mucozală anterioară şi posterioară sunt corecte

nu se utilizează în edentaţii de clasa a-I-a KennedyA. necesită folierea torusului palatin cu 0.2 mmB. se aplică când există un torus palatin mareC.este foarte rigidD.acoperă zona centrală a bolţii palatineE.

(pag. 148)

S2652182. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia:

ameloblastom intraluminalA. ameloblastom muralB. ameloblastom plexiformC.amelobalstom folicularD.ameloblastom invazivE.

(pag. 799)

S2652183. Odontomul compus:este forma cea mai frecventa de odontomA. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali în diferite stadii evolutiveB. este format din structuri dentare abortiveC.are un ritm lent de crestereD.este neinvazivE.

(pag. 806)

S2652184. Fibromixomul odontogen:este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lentaA. este o tumora odontogena de origine mezodermalaB. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidivaC.apare în oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si în alte oaseD.

1274 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 144: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041275 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv decât cel odontogen.E.

(pag. 808)

S2652185. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este:o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie brunaA. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoaseB. o tumora de culoare gri cu continut nisiposC.tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoidD.caracteristic este polimorfismul nuclear.E.

(pag. 809)

S2652186. Cementoblastomul benign:mai multe cazuri au fost întâlnite la membrii aceleiasi familiiA. are o frecventa mai mare la femei decât la barbatiB. localizarea predilecta este la maxilarîn zona premolarilorC.palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegalaD.se asociaza cu adenopatie satelitaE.

(pag. 810)

S2652187. Displazia periapicala a cementului:este cea mai frecventa varietate de cementoameA. este de origine epitelialaB. în stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblasteC.apare sub vârsta de 20 aniD.femeile sunt afectate în proportie de 90%E.

(pag. 811)

S2652188. Dentinomul:este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentarA. localizarea predilecta este în unghiul mandibularB. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanentiC.aspectul radiologic variaza în functie de forma dentinomuluiD.este mai frecvent la sexul femininE.

(pag. 812)

S2652189. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:este localizata la maxilar dar a fost si în alte zone – ovar, uter, etc.A. originea tumorii este în resturile epiteliale MalassezB. originea tumorii este în celulele crestei neuraleC.tumora poate depasi 10-12 cm diametruD.tumora ar putea fi maligna.E.

(pag. 813)

S2652190. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:aparwe mai frecvent la nou-nascut în primele 6 luni de la nastereA. la acesti bolnavi în urina s-a pus în evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelicB. evolutia este initial asimptomaticaC.are caracter agresiv, invazivD.nu produce tulburari functionaleE.

(pag. 813)

S2852191. Rolul crosetul continu:

1275 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 145: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041276 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

asigura ridigizarea barei linguale si cresterea rezistentei mecanice a protezeiA. asigura sprijinul parodontal al protezeiB. antibasculantC.ortodontic de vestibularizare a dintilor frontaliD.solidarizeaza dintii restantiE.

(pag. 146)

S2852192. Conectorii principali dento-mucozali pot produce presiuni exagerate asupra tesuturilor datorita:

atrofiei crestelorA. lipsa echilibrari ocluzale a protezeiB. folierii corespunzatoareC.lipsei sprijinului parodontalD.conectori principali prea ingusti in edentatii terminaleE.

(pag. 161)

S2852193. Crosetul Ackers este:un corset circularA. corset divizatB. corset cu trei brateC.aplicat pe dintii lateraliD.aplicat pe dintii frontaliE.

(pag. 186-187)

S2852194. Placuta mucozala cu latime mare este indicata in:edentatii terminale cu creste atrofiateA. edentatii terminale cu creste bine reprezentateB. exista mai mult de sase dinti restantiC.torusul este absentD.torusul este bine reprezentatE.

(pag. 153)

S2852195. Placuta dento-mucozala mandibulara:este indicata in edentatii terminale cu atrofie mare a crestelorA. este indicata in edentatii terminale cu inaltimea procesului alveolar 9mmB. este indicata in edentatii terminale cu brese suplimentare frontaleC.trebuie sa prezinte elemente de sprijin parodontalD.este indicata in edentatii clasa IVE.

(pag. 149)

S2952196. bara vestibulara se utilizeazala proteza scheletatain urmatoarele situatii:insertie inalta a planseului bucalA. in orice situatieB. lingualizare mare a dintilor frontaliC.cand procesul alveolar lingual are cel putin 9 mmD.torus exageratE.

(pag. 149)

S2952197. Functiile unui croset turnat sunt:reciprocitateA. pasivitateB. mentinere indirectaC.

1276 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 146: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041277 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

acoperireD.nici unaE.

(pag. 163)

1277 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 147: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041278 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 53Determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu proteze sceletate

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1453001. Cand trebuie realizate proteze scheletate pentru ambele maxilare:Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale protezelor

A.

Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie astfel: un sablon de ocluzie realizat pe scheletul metalic al protezei, iar celalalt realizat pe baza de RA sau de placa de baza.

B.

Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe baza de RA sau de placa de baza la ambele maxilare

C.

Daca timpul nu este presant se recomanda mai intai realizarea protezei scheletate mandibulareD.Modelele se vor pozitiona mai precis daca inregistrarea se face cu ambele sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale protezelor

E.

(pag. 519-520)

S1453002. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate:

Este o faza de laboratorA. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabileB. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proproteticC.Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalicD.Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzor sau articulatorE.

(pag. 515)

S1453003. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura proteza scheletata:

Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dintii restantiA. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti peste care se va aplica un strat de pasta ZOE

B.

Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din stents mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti peste care se va aplica un strat de pasta ZOE

C.

Determinarea se poate face prin oricare din metodele de mai susD.inregistrarea cu sablon de ceara mai inalt decat dintii restanti este cea mai fidelaE.

(pag. 520)

S1453004. La o proteza scheletata:Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa I-aA. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa II-aB. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa III-aC.Proba cu montarea dinţilor artificiali se face in edentaţii de clasa IV-aD.Realizarea protezei scheletate pe ocluzor nu necesita individualizarea reliefului ocluzal de catre medic in cursul miscarilor de lateralitate

E.

(pag. 522-523)

S1453005. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de IM:Se aplica in edentatii de clasa I-aA. Se aplica in edentatii de clasa II-aB.

1278 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 148: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041279 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restantiC.Se aplica in edentaţii de clasa IV-a extinseD.Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in IM

E.

(pag. 517)

S1553006. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in intercuspidare maxima a modelelor in edentatia partiala:

sa existe mai putin de patru unitati masticatoriiA. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateralB. cand ocluzia este instabilaC.cand D.V.O. este micsorataD.in edentatii de clasa a-III-a KennedyE.

(pag. 516)

S1553007. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:clasa IA. clasa a II-aB. clasa a III-aC.clasa a IV-a redusaD.clasa I cu bresa lateralaE.

(pag. 522)

S1553008. Determinarea si inregistrarea R.I.M. este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele faze:

realizarea modelului duplicatA. proba scheletului metalic al protezei scheletateB. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalicC.readaptarea protezelorD.dupa dezambalarea scheletului metalicE.

(pag. 515)

S1553009. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este:transferul modelelor de studiu in ocluzorA. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzorB. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulatorC.transferul si poziţionarea modelelor funcţionale in ocluzor sau articulatorD.nici o afirmatie nu este corectaE.

(pag. 515)

S1553010. Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt:sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatieA. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatieB. ambele maxilare edentate totalC.un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parţialD.edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibulaE.

(pag. 521)

S1553011. Tehnica de inregistrare cu ceara de ocluzie a pozitiei de intercuspidare maxima presupune:placuta de ceara sa fie mai ingusta decat fetele ocluzaleA. placuta de ceara se ramoleste in apaB. placuta de ceara se ramoleste in flacaraC.identaţiile cuprind si feţele lateraleD.

1279 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 149: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041280 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

ramolirea se face la 85ºE.

(pag. 517)

S1653012. Determinarea functionala a R. I. M. in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate, prezinta caracteristicile:

se foloseste cand se realizeaza doua proteze scheletate;A. pacientul poarta scheletul 60 min;B. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-II-a:C.metoda nu se utilizeaza la tratarea edentaţiei de clasa a –III-a;D.metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-IV-a.E.

(pag. 522)

S1653013. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in:

toate formele de edentatie;A. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti;B. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral;C.in situaţia cand contactele dento-dentare sunt stabile;D.in edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala.E.

(pag. 519)

S1653014. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a:traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide;A. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide;B. contractiilor musculare nefunctionale;C.miscarilor mandibulare disfuncţionale;D.unei D. V. O. coborate.E.

(pag. 516)

S1653015. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:precizie;A. manevrare dificila pentru medic;B. prezenta modificarilor volumetrice;C.consistenţa semirigida in timpul inregistrarii;D.cuprinderea a doua perechi de dinti restanti.E.

(pag. 517)

S2153016. În edentatia partiala înregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci când:DVO este corectaA. Exista ocluzie de obisnuintaB. IM coincide obligatoriu cu RCC.DVO este corecta si relatia de ocluzie stabilaD.Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionataE.

(pag. 515)

S2253017. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. se aplica in:edentatii de cls I-aA. edentatii de cls II-aB. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in I.M.C.edentatii de cls IV-a intinsaD.edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restantiE.

(pag. 517)

1280 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 150: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041281 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2253018. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in I.M. a modelelor in edentatia partiala:

sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse unilateralA. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse cate 2 bilateralB. sa existe mai putin de 4 unitati masticatoriiC.in edentatii cls. a III-a Kennedy, cu DVO modificataD.in edentatii cls. a IV-a extinseE.

(pag. 516-517)

S2253019. Inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:durata inregistrarii cat mai lungaA. incomoditate pentru pacientB. cuprinderea tuturor dintilor restantiC.prezenta modificarilor volumetriceD.indentatii adanciE.

(pag. 517)

S2253020. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila in urmatoarele situatii:cand DVO nu este pastrataA. in edentatiile reduse cls a III-a si a IV-a KennedyB. in edentatiile terminale cls I-a si a II-a KennedyC.cand exista mai putin de 4 unitati de masticatieD.in edentatiile intinse si extinse cls a IV-a KennedyE.

(pag. 516-517)

S2253021. Det. si inreg. RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in:in edentatiile reduse cls a III-aA. in edentatiile reduse cls a IV-aB. edentatii intinse sau extinse cls a IV-a, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totalaC.cand DVO este pastrataD.cand ocluzia este stabilaE.

(pag. 519)

S2253022. Determinarea si inregistrarea intermaxilar in edentatia partiala tratata cu proteza scheletata:este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proproteticA. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabileB. este o faza de laboratorC.are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in cluzor sau articulatorD.este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalicE.

(pag. 515)

S2253023. La o proteza schletata, proba cu scheletul metalic pe care s-au montat dintii artificiali se face in:

edentatii de cls a III-aA. edentatii de cls a IV-aB. edentatii de cls I-aC.edentatii de cls a II-aD.edentatii de cls I-a si a II-aE.

(pag. 523)

S2253024. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:clasa I-a cu bresa lateralaA.

1281 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 151: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041282 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

clasa I-aB. clasa IV-aC.clasa II-aD.clasa III-aE.

(pag. 522)

S2253025. Determinarea si inregistrarea RIM este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele faza:

proba scheletului metalic al protezei scheletateA. readaptarea protezelorB. realizarea modelului duplicatC.dupa dezambalarea scheletului metalicD.prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalicE.

(pag. 515)

S2553026. Tehnica de înregistrare cu ceară de ocluzie a poziţiei de intercuspidare maximă presupune:plăcuţa de ceară să fie mai îngustă decât feţele ocluzaleA. plăcuţa de ceară se ramoleşte în apăB. plăcuţa de ceară se ramoleşte la flacărăC.indentaţiile cuprind şi feţele lateraleD.ramolirea se face la 850E.

(pag. 516)

S2653027. În nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant estedurerea surdaA. paresteziaB. hipoeasteziaC.durerea intensa si violentaD.lipsa dureriiE.

(pag. 441)

S2653028. În nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectatifemeileA. barbatiiB. în mod egalC.copiiiD.adolescentiiE.

(pag. 441)

S2653029. În nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent:ramura II a nervului trigemen pe partea stgA. ramura II a nervului trigemen pe partea dreaptaB. ramura III a nervului trigemen pe partea stgC.ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreaptaD.ramura IE.

(pag. 441)

S2653030. Debutul durerii în nevralgia trigeminala esentiala este:insidiosA. bruscB. cu semne prodromaleC.matinalD.

1282 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 152: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041283 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

nocturnE.

(pag. 443)

S2653031. În nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii estenocturnA. diurn si nocturnB. diurnC.fara nici o regulaD.nu apare durereE.

(pag. 443)

S2653032. În nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la început, durata crizei este de:câteva fractiuni de secundaA. de minuteB. de oreC.fara nici o regulaD.zileE.

(pag. 443)

S2853033. Pozitionarea modelelor in im cu ajutorul materialelor de inregistrare este indicata in:edentatii cl.III cu dinti restanti suficienti, dar in care modelele nu pot fi pozitionate sigur in IMA. edentatii cl.IB. edentatii cl.IIC.edentatii cl.IV intinsaD.edentatii subtotaleE.

(pag. 517)

S2953034. Inregistrarea ocluziei se poate face cu:placuta de cearaA. pasta cu oxid de zinc cu eugenolB. pasta cu oxid de zinc fara eugenolC.sabloane de ocluzieD.toateE.

(pag. 518-519)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1253035. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:

modelarea curburii vestibulare la sablonul superiorA. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala pe sablonul superiorB. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular in zona lateralaC.inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane in zona lateralaD.inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor in zona lateralaE.

(pag. 538)

S1253036. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:

modelarea curburii vestibulare la sablonul superiorA. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superiorB. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona lateralaC.

1283 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 153: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041284 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona lateralaD.inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona lateralaE.

(pag. 538)

S1253037. in prezenta unor dinti restanti pe ambele maxilare, care nu realizeaza unitati de masticatie si DVO nu este pastrata, determinarea si inregistrarea RIM necesita:

realizarea de sabloane de ocluzie la ambele maxilareA. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti maxilari nemigrati in plan verticalB. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti mandibulariC.determinarea DVO ca si in edentatia totalaD.inregistrarea RC prin conducere unimanuala (Lucia) sau bimanuala (Dawson) a mandibuleiE.

(pag. 537)

S1253038. inregistrarea RIM cu sabloane de ocluzie, cand DVO este pastrata si se confectioneaza doua proteze scheletate se realizeaza prin:

cu sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezelorA. cu sabloane de ocluzie realizate pe modele functionaleB. se realizeaza intai proteza mandibularaC.se realizeaza intai proteza maxilaraD.se realizeaza concomitent ambele proteze scheletateE.

(pag. 537)

S1253039. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila:in edentatii terminale clasa I-II KennedyA. in edentatii intercalate reduse clasa III si IV KennedyB. cand exista contacte dento-dentare stabileC.cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateralD.cand DVO este pastrataE.

(pag. 531)

S1353040. Inregistrarea R.I.M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face inedentatie clasa l cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;A. edentatie clasa a ll-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;B. edentatie clasa a lll-a;C.edentaţie clasa a lV-a intinsa sau extinsa;D.nici un raspuns corect.E.

(pag. 519)

S1353041. O inregistrare corecta a R.I.M. de ocluzie presupunecuprinderea tuturor dintilor restanti;A. lipsa modificarilor volumetrice;B. rapoarte ocluzale putin adanci;C.precizieD.cunostinte crescute in timpul inregistrarii.E.

(pag. 517)

S1353042. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie demase termoplastice;A. ceara de ocluzie;B. pasta de eugenat de zinc;C.lacuri fluorurate;D.sabloane de ocluzie.E.

1284 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 154: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041285 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 517-519)

S1353043. Pozitionarea normala a modelelor functionale in I.M. se face atunci candexista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate unilateralA. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral;B. in edentatii intinse clasa l si clasa a ll-a Kennedy;C.cand dimensiunea verticala de ocluzie nu este pastrata;D.in edentatii reduse clasele lll-lV Kennedy.E.

(pag. 517)

S1353044. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine:datorita rezilientei mucoasei prin modificarea pozitiei sabloanelor;A. consistenta neuniforma a valurilor din ceara;B. rezilienta mica a mucoasei;C.cosistenţa uniforma a valurilor de ocluzie din ceara;D.nici un raspuns corect.E.

(pag. 522)

S1453045. Calitatile inregistrarii ocluzale a pozitiei de IM sunt:Cuprinderea tuturor dintilor restantiA. Indentatii adanciB. Consistenta mica in timpul inregistrariiC.Plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mareD.Lipsa modificarilor volumetriceE.

(pag. 517)

S1453046. Cand exista dinti dar nu exista contacte dentare, determinarea relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate se face astfel:

mai intai se stabileste planul de ocluzie mandibularA. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilarB. se determina dimensiunea verticala de ocluzieC.se determina relaţia centrica prin metoda unimanuala DawsonD.se determina relatia centrica prin metoda bimanuala LuciaE.

(pag. 521)

S1453047. Determinarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate:

Se utilizeaza in edentatii de clasa I-aA. Se utilizeaza in edentatii de clasa II-aB. Se utilizeaza in edentatii de clasa IV-a intinse sau extinse cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totala

C.

in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe scheletul metalic al protezei

D.

in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe baza de RA sau de placa de baza

E.

(pag. 519)

S1453048. in cadrul determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate care afirmatii sunt corecte:

Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO pastrata se inregistreaza pozitia de IM (ocluzia habituala)

A.

Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO pastrata se inregistreaza exclusiv pozitia de RC

B.

Nu se va inregistra relatia intermaxilara pana cand nu exista o relatie de ocluzie stabila, chiar la o DVO C.

1285 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 155: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041286 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

corectaDaca exista dinţi restanţi suficienţi ca numar si dispozitie, dar in IM, RC sau ocluzie habituala contactele sunt instabile situaţia denota erori in cadrul tratamentului pana in aceasta etapa.

D.

Daca pacientul a prezentat o DVO micsorata este absolut necesara revenirea la o DVO corectaE.

(pag. 515)

S1453049. in cazul in care DVO este scazuta si se doreste redimensionarea ei:Se verifica prin coincidenta mai multor teste functionale faptul ca DVO este intr-adevar micsorataA. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va trece obligatoriu la realizarea protezei scheletate la o DVO mai mare

B.

Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va testa o noua DVO cu ajutorul unei proteze partiale acrilice

C.

Prin cresterea DVO condilul este impins in regiunea anterioara a ATM si se amelioreaza durerile articulare din sindromul disfuncţional

D.

Manifestarile articulare din sindromul disfunctional sunt frecvent datorate unei DVO scazuteE.

(pag. 516)

S1453050. in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:

Se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletateA. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurataB. Se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-aC.sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara duraD.Pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 minute si 24 de ore.E.

(pag. 522)

S1453051. in tehnica inregistrarii cu pasta ZOE a pozitiei de IM:inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de tifon

A.

Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 2 mmB. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 4 mm (2 mm. pe fiecare parte a benzii de tifon)C.Pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa prizaD.Modelele vor fi fixate cu bete de chibrit.E.

(pag. 519)

S1453052. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza doua proteze scheletate:

Proba si adaptarea scheletelor precede inregistrarea RIMA. sabloanele de ocluzie vor fi realizate pe scheletele metalice deja adaptateB. Bazele sabloanelor nu trebuie sa aiba contact in regiunea distalaC.Modelele vor fi solidarizate cu beţe de chibritD.Daca timpul nu este presant se realizeaza mai intai proteza scheletata maxilaraE.

(pag. 520-521)

S1453053. Pozitionarea manuala a modelor in IM:Este posibila cand exista cel putin 6 unitati de masticatie repartizate cate 3 bilateralA. Se aplica in edentatii de toate claseleB. Se aplica in edentatii reduse (cl. a III-a si a IV-a) cu ocluzie stabila si DVO pastrataC.Necesita verificarea poziţiei de IM a modelelor cu cea din cavitatea orala dupa repere dento-dentareD.Se realizeaza in paralel cu inregistrarea ocluziei in ceara sau cu sabloane de ocluzie ca metoda de verificare

E.

(pag. 516-517)

S1553054. Care afirmatii privind indicatiile pentru laborator privind alegerea si montarea dintilor

1286 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 156: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041287 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

artificiali sunt corecte:se mentioneaza pentru edentatia de clasa I felul ocluzieiA. tipul de dinti artificialiB. culoarea dintilorC.gradul de supraocluzie frontalaD.grosimea conectorului principalE.

(pag. 523)

S1553055. Determinarea R.I.M. prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:clasa a IV-aA. clasa IB. clasa a II-aC.clasa a III-aD.numai cand exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateralE.

(pag. 516)

S1553056. in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor intermaxilare:

se folosesc sabloane deocluzieA. se determina D.V.O. ca la edentatul totalB. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibuleiC.nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibuleiD.se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanualaE.

(pag. 521)

S1553057. in edentatiile clasa a-IV-a reduse, tratate prin proteze scheletate, inregistrarea si determinarea R.I.M. se face prin urmatoarele metode:

determinarea functionala a R.I.M.A. pozitionarea manuala a modelelor in I.M.B. cu ajutorul sabloanelor de ocluzieC.poziţionarea cu ajutorul materialelor de inregistrare a poziţiei de I.M.D.toate afirmatiile sunt corecte.E.

(pag. 517)

S1553058. inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:lipsa modificarilor volumetriceA. cuprinderea dintilor restantiB. indentatii adanci si care sa redea fata ocluzala, vestibulara si oralaC.comoditate pentru pacientD.precizieE.

(pag. 517)

S1553059. Materialele necesare inregistrarii R.I.M. de ocluzie sunt:materiale termoplastice de tipul Stents-uluiA. ceruri speciale pentru inregistrari ocluzaleB. eugenat de zincC.elastomeriD.ghipsE.

(pag. 517)

S1553060. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M. sunt:inregistrarea cu pasta de eugenat de zincA.

1287 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 157: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041288 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

pozitionarea manuala a modelelor in I.M.B. determinarea functionala a R.I.M.C.montarea corecta a modelelorD.cu ajutorul sabloanelor de ocluzieE.

(pag. 516)

S1553061. Posibilitatile de inregistrare a ocluziei cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura proteza scheletata sunt:

se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 3-4 mm decat dintii restantiA. sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie este mai scurt cu 4 mmB. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara sau stents cu 1-2 mm mai scurt decat dintii restanti

C.

sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dinţii restanţiD.prin pozitionarea manuala a modelelor in I.M. cand nu mai sunt unitati de masticatie suficienteE.

(pag. 520)

S1553062. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele situatii:

edentatii clasa IA. edentatii clasa a-II-aB. edentatii clasa a-III-aC.edentaţii clasa a-IV-aD.edentatii clasa a-II-a cu bresa frontalaE.

(pag. 523)

S1653063. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata:in edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala;

A.

in edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;B. in edentatiile de clasa a III-a reduse;C.in edentaţiile de clasa a III-a ample;D.in edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie partiala sau totala.

E.

(pag. 519)

S1653064. in cursul determinarii D. V. O. rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:infundarea bazei sablonului;A. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali;B. coborarea ocluziei pe dintii artificiali;C.ivirea durerilor la nivelul crestelor;D.deplasarea protezelor in timpul masticatiei.E.

(pag. 522)

S1653065. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:precizie;A. comoditate pentru pacient;B. manevrare facila pentru medic;C.manevrare dificila pentru medic;D.cuprinderea tuturor dintilor restanti.E.

(pag. 517)

S1653066. Pe parcursul realizarii protezelor scheletate, pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicata in:

1288 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 158: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041289 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatia de clasa a-I-a;A. edentatia de clasa a-II-a;B. edentatia de clasa a-IV-a intinsa;C.edentaţia de clasa a-III-a, cand exista destul de mulţi dinţi restanţi;D.edentatia de clasa a –III-a, cand exista putini dinti restanti.E.

(pag. 517)

S1653067. Pentru inregistrarea R. I. M. de ocluzie in cadrul realizarii protezelor scheletate se pot folosi urmatoarele materiale:

materiale termoplastice;A. materiale cu priza chimica;B. Aluwax;C.Tenatex;D.Materiale termoplastice nu se pot folosi.E.

(pag. 517)

S1653068. Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima este posibila:cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral;A. cand exista mai putin de patru unitati de masticatie;B. in edentatiile de clasa a III-a extinse;C.in edentaţiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune verticala pastrata si ocluzie stabila;D.in edentatiile de clasa a IV-a extinse.E.

(pag. 516)

S1653069. Referitor la alegerea si montarea dintilor artificiali in fisa tehnica se vor face urmatoarele precizari vis-à-vis de edentatile frontale:

tipul dintilor artificiali;A. forma dintilor;B. culoarea dintilor;C.gradul de supraocluzie frontala;D.gradul de inocluzie sagitala ramane la latitudinea tehniceanului.E.

(pag. 523)

S1653070. Rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinarii dimensiunii verticale de ocluzie poate provoca:

infundarea bazei sablonului datorita rezilientei mucoasei;A. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;B. inaltarea ocluziei la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;C.lipsa senzaţiei dureroase la nivelul crestelor dupa aplicarea protezelor;D.deplasarea protezelor in cursul masticatiei.E.

(pag. 522)

S1653071. Urmatoarele elemente indica o inregistrare incorecta a R. I. M. de ocluzie:indentatii adanci;A. cuprinderea tuturor dintilor restanti;B. consistenta cat mai mica a materialului de inregistrare;C.lipsa modificarilor volumetrice;D.imprecizie.E.

(pag. 517)

S2153072. În edentatia partiala protezata mobilizabil, când DVO nu mai este pastrata, la determinare RIM:

Se folosesc sabloane de ocluzieA.

1289 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 159: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041290 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Se determina DVO ca la edentatia totalaB. Se poate folosi conducerea bimanuala a mandibuleiC.Nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibuleiD.Se pot folosi atât conducerea unimanuala cât si cea bimanuala.E.

(pag. 521)

S2153073. Sunt ceruri speciale pentru înregistrarile ocluzale:ALUWAXA. SURE-SETB. OPTOSILC.MOYCOD.TENATEXE.

(pag. 517)

S2253074. O inregistrare perfecta a RIM presupune:comoditate pentru pacientA. precizieB. consistenta cat mai mare in timpul inregistrariiC.identatii puntin adanciD.lipsa modificarilor volumetriceE.

(pag. 517)

S2253075. Cand sunt prezenti dinti, darn u exista contacte dentare, determinarea realatiilor intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate se face astfel:

mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilarA. mai intai se stabileste planul de ocluzieB. se determina RC prin metoda bimanuala LuciaC.se determina RC prin metoda unimanuala DawsonD.se determina D.V.O.E.

(pag. 521)

S2253076. Determinarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate se utilizeaza in:

edentatie de cls. IV-a intinse sau extinse, cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totalaA. edentatie cls.I-aB. edentatie cls.III-aC.edentatie cls.II-aD.edentatie cls.IV-a reduseE.

(pag. 519)

S2253077. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate:

se utilizeaza in edentatii de cls. a IV-aA. pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 de minute si 24 de oreB. se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletateC.sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara duraD.se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurataE.

(pag. 522)

S2253078. In tehnica inregistrarii cu paste ZOE a pozitiei de I.M.grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 2 mmA. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 4 mm (2 mm pentru fiecare parte a benzii de tifon)B. modele vor fi fixate cu bete de chibritC.

1290 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 160: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041291 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de tifon

D.

pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa prizaE.

(pag. 519)

S2253079. In fisa tehnica, pentru edentatiile frontale se va specifica:forma si culoarea dintilorA. gradul de inocluzie sagitalaB. felul ocluziei in regiunea lateralaC.tipul de dinti artificialiD.artificii de montareE.

(pag. 523)

S2253080. Pentru edentatiile in regiunea laterala, in fisa tehnica se va specifica:gradul de inocluzie sagitalaA. tipul de dinti artificialiB. felul ocluziei in regiunea lateralaC.artificii de montareD.gradul de supraocluzie frontalaE.

(pag. 523)

S2253081. Determinarea R.I.M prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:clasa IA. clasa a II-aB. clasa a III-a reduseC.clasa a IV-a intinse sau extinseD.clasa a IV-a reduseE.

(pag. 517)

S2253082. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O nu mai este pastrata:

se poate folosi conducerea bimanuala a mandibuleiA. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibuleiB. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanualaC.se folosesc sabloane de ocluzieD.se determina D.V.O ca la edentatul totalE.

(pag. 521)

S2253083. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M sunt:pozitionarea manuala a modelelor in I.MA. montarea corecta a modelelorB. cu ajutorul sabloanelor de ocluzieC.inregistrarea cu paste de eugenat de ZnD.determinarea functionala a R.I.M.E.

(pag. 516-522)

S2253084. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele situatii:

edentatii de cls a III-aA. edentatii de cls a IV-aB. edentatii de cls a II-a cu bresa frontalaC.edentatii de cls ID.

1291 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 161: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041292 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatii de cls a II-aE.

(pag. 523)

S2253085. Det. si inreg. R.I.M cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:edentatiile cls a III-a reduseA. edentatiile cls a III-a intinseB. edentatiile cls I-a si a II-a, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficienteC.edentatiile cls a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totalaD.edent. cls I-a si a II-a, cand sunt unitati de masticatie suficienteE.

(pag. 519)

S2253086. Determinarea functionala a RIM se utilizeaza in urmatoarele conditii:cand se confectioneaza o singura proteza scheletataA. cand se confectioneaza doua proteze scheletateB. cand D.V.O nu este pastrataC.cand D.V.O este pastrataD.cand ocluzia este stabilaE.

(pag. 522)

S2253087. In cursul determinarii D.V.O rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:aparitia durerii la nivelul crestelorA. devieri ale mandibuleiB. infundarea bazei sablonului de ocluzieC.coborarea ocluziei pe dintii artificialiD.inaltarea ocluziei pe dintii artificialiE.

(pag. 522)

S2253088. Pentru realizarea protezelor scheletate, pozitionarea modelellor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. nu este indicata in:

edentatii de cls a IV-a intinsaA. edentatii de cls a II-aB. edentatii de cls I-aC.edentatii de cls a III-a cand exista putini dinti restantiD.edentatii de cls a III-a cand exista destul de multi dinti restantiE.

(pag. 517)

S2253089. Pozitionarea manuala a modelelor in I.M este posibila:in edentatiile de cls a III-a extinseA. in edentatiile de cls a III-a reduseB. in edentatiile de cls a IV-a extinseC.in edentatiile de cls a IV-a reduseD.cand exista cel putin 4 unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateralE.

(pag. 516-517)

S2253090. Cand edentatia totala maxilara se asocieaza cu edentatia termino-terminala mandibulara, determinarea si inregistrarea R.I.M comporta urmatorii timpi:

det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona lateralaA. modelarea curburii vestibulare la sablonul superiorB. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superiorC.det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibulara in zona lateralaD.inregistrarea R.C. si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona lateralaE.

(pag. 521)

1292 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 162: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041293 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2253091. Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza doua proteze scheletate, se realizeaza prin:

sabloane de ocluzie realizate pe model functionaleA. se realizeaza intai prot. MaxilaraB. se realizeaza intai prot. MandibularaC.se realizeaza concomitent ambele proteze scheletateD.sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezeiE.

(pag. 520-521)

S2253092. Pentru inregistrarea RIM de ocluzie, avem nevoie de:pasta de eugent de zincA. lacuri fluorurateB. ceara de ocluzieC.mase termopasticeD.sabloane de ocluzieE.

(pag. 517-519)

S2253093. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine datorita:rezistentei mici a mucoaseiA. consistentei neuniforme a valurilor de cearaB. consistentei uniforme a valurilor de cearaC.unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolitD.nici un raspuns corectE.

(pag. 522)

S2253094. Calitatile inregistrarii ocluzale a poz. De IM sunt:indentatii adanciA. consistenta cat mai mica in timpul inregistrariiB. precizieC.plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mareD.manevrarea facila pentru medicE.

(pag. 517)

S2553095. Ce condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru a putea face poziţionarea manuală în intercuspidare maximă a modelelor în edentaţia parţială :

să existe mai mult de patru unităţi masticatoriiA. unităţile masticatorii să fie dispuse unilateralB. când ocluzia este stabilăC.când D.V.O este micşoratăD.în edentaţii de clasa a-III-a KennedyE.

(pag. 520)

S2653096. În nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre:arcada dentara superioaraA. spre hemibuza inferioaraB. spre hemibuza superioaraC.spre pleoapa inferioaraD.lobulul nazalE.

(pag. 443)

S2653097. În nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:

1293 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 163: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041294 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

hemibuza superioaraA. hemibuza inferioaraB. spre urecheC.spre mentonD.pleoapa inf.E.

(pag. 443)

S2653098. Caracterul durerii în nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca:o jenaA. o lovitura de cutitB. o descarcare electricaC.o amortealaD.parestezieE.

(pag. 443)

S2653099. În nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este:acutaA. cronicaB. continuaC.discontinuaD.descendentaE.

(pag. 445)

S2653100. În nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente fundamentale:

vârsta pacientuluiA. durerea cu caracterele eiB. topografia dureriiC.raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentosD.profesiaE.

(pag. 445)

S2653101. În nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu:glosopirosisA. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder)B. xerostomiaC.nevralgia trigeminala posţerpeticaD.afta bucalaE.

(pag. 446)

S2653102. În nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt:nifedipinA. carbamazepinaB. baclofenulC.fenitoinaD.nizoralE.

(pag. 448)

S2653103. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:vorbire neclaraA. disfagieB. amaurozaC.

1294 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 164: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041295 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

coordonare redusaD.greataE.

(pag. 450)

S2653104. Modalitatile de liza a nervului în cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt:prin procedee fiziceA. prin procedee chimiceB. prin procedee termiceC.prin compresiuneD.hipnozaE.

(pag. 452)

S2853105. Tehnica inregistrarii rim cu ajutorul materialelor de inregistrare pe baza de pasta de eugenat de zinc presupune:

utilizarea unui cadru de sarmaA. cadrul nu trebuie sa depaseasca arcadele dentareB. la cadru nu este necesara fixarea unui tifonC.pasta de eugenat de zinc trebuie sa aiba o grosime de 5 mm pe ambele fete ale tifonuluiD.pasta de eugenat de zinc trebuie sa aibe o grosime de 2 mm pe ambele fete ale tifonuluiE.

(pag. 519)

S2853106. Materialele utilizate la inregistrarea rim de ocluzie sunt:ceruri specialeA. stentsB. eugenat de zincC.elastomeriD.alginatE.

(pag. 517)

S2853107. Tehnica inregistrarii rim cu ceara de ocluzie presupune urmatoarele manopere:placuta de ceara se adapteaza pe modelul superiorA. placuta de ceara se adapteaza pe modelul inferiorB. se usuca dintii mandibulariC.dintii maxilari trebuie sa ramana umeziD.se ramoleste ceara in apa la 50-55 cE.

(pag. 517)

S2953108. O inregistrare perfecta a RIM de ocluzie comporta:precizieA. indentatii putin adanciB. cuprinderea tuturor dintilor restantiC.consistenta cat mai mare in timpul inregistrariiD.lipsa modificarilor volumetriceE.

(pag. 517)

S2953109. Determinarea RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:edentatie cls. I-aA. edentatie cls. II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficienteB. edentatie cls. III-aC.edentatie cls. IV-a intinseD.edentatie cls. V-a extinseE.

(pag. 519)

1295 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 165: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041296 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2953110. Determinarea functionala a RIM:se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze scheletateA. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza scheletataB. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza acrilicaC.se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze acriliceD.urmareste sa elimine unele erori datorate sabloanelor de ocluzie obisnuiteE.

(pag. 522)

S2953111. Determinarea functionala a RIM cere:scheletul metalic gataA. sei din acrilat autopolimerizabilB. sei din placa de bazaC.val de ocluzie din cearaD.val de ocluzie din stentE.

(pag. 522)

1296 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 166: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041297 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 54Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucală

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1254001. Dintre fortele care actioneaza in deplasarea verticala a protezei in directie ocluzo-gingivala face exceptie:

forta functionala de masticatieA. deglutitiaB. bruxismulC.forta declansata de muschii coboratori ai mandibuleiD.dimensiunea verticala de ocluzie maritaE.

(pag. 117)

S1354002. Consecintele lipsei elementelor contrabasculante sunt:solicitari suplimentare nefizionomice ale dintilor stalpi principali;A. oboseala rapida cu dezactivarea si frctura bratelor retentive ale crosetelor;B. uzura prematura a sistemelor speciale;C.eroziuni urmate de carii la locul plasarii braţelor crosetelor turnate pe dinţiiD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 125)

S1354003. Elementele contra basculante contribuie la:stabilizarea orizontala a protezei;A. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti;B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact;C.rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu;D.toate variantele sunt corecte.E.

(pag. 133)

S1454004. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:apare in edentatia partiala clasa a III-a KennedyA. se realizeaza in jurul unei axe care trece prin varfurile bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

B.

este favorizata de conectori principali rigiziC.este cu atat mai accentuata cu cat seaua terminala este mai scurtaD.este contracarata mai eficient de elementele contrabasculante aplicate cat mai aproape de linia fulcrum secundara.

E.

(pag. 125 - 126)

S1454005. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica:deplasarile orizontale ale protezeiA. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminaleB. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminaleC.bascularea prin infundarea seii frontaleD.desprinderea completa a protezei de pe campE.

(pag. 124)

1297 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 167: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041298 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1454006. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy sprijinul parodontal corect al protezei scheletate:actioneaza perpendicular pe axul lung al dintilor stalpiA. poate fi realizat si de dinti stalpi inclinati mai mult de 30ºB. impune o linie de sprijin parodontal perpendiculara pe muchia cresteiC.se realizeaza prin pinteni ocluzali plasaţi in fosetele vecine edentaţieiD.necesita lacase pentru pintenii ocluzali preparate in unghi obtuz cu axul dinteluiE.

(pag. 121-122)

S1454007. in edentatia partiala clasa a IV - a Kennedy intinsa sprijinul protezei scheletate este:pur dento - parodontalA. pur muco - ososB. mixtC.asemanator celui din edentaţia parţiala clasa a III -a Kennedy fara modificariD.asemanator celui din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy cu o modificareE.

(pag. 122)

S1454008. Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de:creste edentate mandibulare descendente spre distalA. contacte premature protruzive in relatie centricaB. torus mandibular nefoliatC.montarea dinţilor artificiali laterali in afara cresteiD.proces alveolar retentiv in zona linguala centralaE.

(pag. 123)

S1454009. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete in cazul unei edentatii:

subtotaleA. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentareB. clasa a II-a Kennedy fara modificariC.clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)D.clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilorE.

(pag. 119)

S1554010. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:este oblica in edentatiile de clasa a-I-a KennedyA. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin desprindereB. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin infundareC.trece prin varfurile braţelor retentive ale crosetelor situate cel mai anteriorD.trece prin cei mai distali pinteni ocluzaliE.

(pag. 125)

S1554011. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:bascularea laterala poate sa apara la toate tipurile de proteze partialeA. bascularea transversala se datoreaza montarii dintilor artificiali pe mijlocul crestelor alveolareB. bascularea transversala apare in timpul masticatieiC.bascularea prin infundare este mai mica la maxilar faţa de mandibulaD.bascularea prin infundare poate fi diminuata prin captusirea si rebazarea seilorE.

(pag. 138)

S1554012. Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin:plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpiA. solidarizarea dintilor stalpiB.

1298 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 168: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041299 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigideC.neutralizarea sistemelor speciale articulateD.neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forteE.

(pag. 136)

S1554013. infundarea este numai o tendinta de deplasare in cazul protezelor scheletate care trateaza:edentatii clasa a-II-aA. edentatii clasa a-IV-a intinseB. edentatii clasa a-IV-a reduseC.edentaţii clasa I KenedyD.edentatia subtotalaE.

(pag. 121)

S1554014. Pentru mentinerea crosetelor turnate divizateRoach este necesara o retentie de:1 mmA. 0.75 mmB. 0.50 mmC.0.25 mmD.0.25-1 mmE.

(pag. 119)

S1554015. Protezele la care infundarea poate fi neutralizata au:sprijin muco-ososA. sprijin dento-parodontalB. sprijin mixt-rigidC.sprijin mixt-elasticD.sprijin mixt-articulatE.

(pag. 121)

S1654016. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor se caracterizeaza prin:nu poate fi oprita de nici un element protetic;A. poate fi oprita prin mijloace speciale;B. se poate contracara prin rezilienta mucoasei;C.se datoreaza montarii gresite a dinţilor artificiali;D.se evita prin respectarea regulii de montare a dintilor pe mijlocul crestei;E.

(pag. 134)

S1654017. Cand sunt mai multi dinti restanti, elementul contrabasculant se aplica:numai pe primii premolari;A. pe toti dintii restanti;B. pe dintii cei mai apropiati de axa de basculare;C.pe incisivi;D.pe canini.E.

(pag. 126)

S1654018. Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul:primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2);A. molarului 2;B. premolarului 1;C.premolarului 2;D.molarului 3E.

(pag. 115)

1299 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 169: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041300 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1654019. in cazul unui pacient cu proteza partiala, forta functionala de masticatie se poate caracteriza astfel:

directia este predominant verticala, perpendiculara pe planul de ocluzie;A. fortele oblice nu sunt tolerate de parodontiu dar nu au actiune dislocanta pentru proteza partiala;B. intensitatea fortei este variabila depinzand mai mult de individ decat de consistenta alimentelor;C.proteza parţiala este instabila la forţa parţiala de masticaţie cand aceasta acţioneaza la nivelul dinţilor 5-6 (premolar-molar);

D.

dupa aplicarea protezei partiale, zona masticatorie stabila nu ramane mult timp la nivelul dintilor restanti.E.

(pag. 115)

S1654020. La protezele scheletate care trateaza edentatiile de clasa a doua despre elementul contrabasculant se poate afirma:

se plaseaza pe partea opusa edentatiei terminale;A. se aplica pe aceeasi parte cu edentatia terminala;B. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului premolar;C.este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului molar;D.este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului molar;E.

(pag. 128)

S1654021. Pentru protezele partiale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune:sa actionze in axul lung al dintilor stalpi;A. dintii stalpi sa nu fie inclinati peste 450;B. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;C.sa fie plasat langa edentaţie cand proteza are sprijin mixt;D.sa fie plasat la distanta de edentatie cand proteza are sprijin dento-parodontal pur.E.

(pag. 122)

S2154022. Distalizarea protezelor scheletate:Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distalA. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distalB. Este oprita de dintii restanti frontaliC.Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii lateraliD.Nu este influentata de functia de încercuire a crosetelorE.

(pag. 123)

S2254023. Bascularea prin înfundare a seilor terminale nu se poate diminua prin:amprente necompresiveA. amprente compresive mai ales la mandibulaB. sei terminale extinse în limite fiziologice si acoperirea zonelor biostaticeC.conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu întinderea edentatieiD.captusirea sau rebazarea seilor când testul de basculare sagitala este pozitivE.

(pag. 133)

S2254024. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete în cazul unei edentatii:

subtotaleA. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentareB. clasa a II-a Kennedy fara modificariC.clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)D.clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilorE.

(pag. 119)

1300 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 170: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041301 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2254025. Bascularea cu înfundare nu poate fi diminuata prin:amprente de compresiuneA. sei terminale cu extindere maximaB. sei terminale cu extindere minimaC.captusirea seilorD.conectori principali la maxilar de latime echivalenta cu întinderea edentatieiE.

(pag. 134)

S2254026. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:este oblica în edentatiile de clasa a-I-a KennedyA. reprezinta axa în jurul careia se face bascularea prin desprindereB. reprezinta axa în jurul careia se face bascularea prin înfundareC.trece prin vârfurile bratelor retentive ale crosetelor situate cel mai anteriorD.trece prin cei mai distali pinteni ocluzaliE.

(pag. 125)

S2254027. Înfundarea este numai o tendinta de deplasare în cazul protezelor scheletate care trateaza:edentatii clasa I KenedyA. edentatii clasa a-II-aB. edentatii clasa a-IV-a reduseC.edentatii clasa a-IV-a întinseD.edentatia subtotalaE.

(pag. 121)

S2254028. Diminuarea basculării prin înfundarea extremităţii distale a şeilor protezelor scheletate este posibilă prin:

Amprente de compresiune, mai ales la maxilarA. Căptuşirea şi rebazarea şeilorB. Şei terminale extinse la maxim, fără acoperirea zonelor biostaticeC.Conectori principali la maxilar, de lăţime mai mică decât întinderea edentaţieiD.Solidarizarea dinţilor stâlpiE.

(pag. 133)

S2554029. Pentru menţinerea croşetelor turnate divizate Roach este necesară o retenţie de :1 mmA. 0,75 mmB. 0,50 mmC.0,25 mmD.0,25-1 mmE.

(pag. 136)

S2654030. În cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda:submandibularaA. parotidaB. sublingualaC.tiroidaD.glandele salivare miciE.

(pag. 1133)

S2654031. Litiaza salivara este întâlnita îndeosebi la:adultiA. copiiB.

1301 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 171: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041302 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

adolescentiC.nu respecta nici o regulaD.batrâniE.

(pag. 1133)

S2654032. Calculi salivari fac mai des:femeileA. barbatiiB. femeile si barbatii în acelasi procentajC.agricultoriiD.zugraviiE.

(pag. 1133)

S2654033. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent în:canalul WarţonA. canalul StenonB. glanda sublingualaC.planseul bucalD.glandele salivare miciE.

(pag. 1133)

S2654034. Forma calculiloi din canale este:rotunjitaA. alungitaB. hexagonalaC.triunghiularaD.octogonalaE.

(pag. 1133)

S2654035. Forma calculilor intraglandulari este:rotunjitaA. alungitaB. hexagonalaC.triunghiularaD.octogonalaE.

(pag. 1133)

S2854036. In mentinerea indirecta a protezei scheletate, au rol secundar:adeziuneaA. lipsa retentivitatilor anatomiceB. crosete circulare deschise dentalC.consumul de alimente lipicioaseD.sei supraextinseE.

(pag. 133-134)

S2954037. Fortelecare actioneaza asupra protezelor partiale sunt:de masticatieA. date de alimentele lipicioaseB. de gravitatieC.date de acte reflexe (stranut, tuse)D.toateE.

(pag. 114-117)

1302 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 172: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041303 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2954038. Ce fel de sprijin au protezele la care infundarea poate fi neutralizata?muco-ososA. implantarB. intraososC.dento-parodontalD.dentarE.

(pag. 121)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1254039. Fortele functionale de masticatie sunt:intermitenteA. de intensitate variabila in functie de consistenta alimentelorB. continueC.cu directie preponderent verticalaD.cu directie preponderent orizontalaE.

(pag. 110-111)

S1254040. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:stabilizarea orizontala a protezeiA. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contactB. stabilizarea verticala a protezeiC.transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirectiD.rigidizarea protezeiE.

(pag. 130)

S1254041. in edentatia de clasa IV Kennedy intinsa bascularea prin infundare a seilor frontale este diminuata sau chiar oprita prin:

pintenii ocluzali ai crosetelor Bonwill aplicate pe cei mai distali dintiA. bratele retentive cele mai distale ale crosetelor BonwillB. evitarea inciziei alimentelorC.realizarea unei inocluzii sagitaleD.sprijin parodontal corect pe dintii stalpi directi – in functie de rezilienta mucoasei crestei frontaleE.

(pag. 135)

S1254042. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor este o deplasare posibila care apare:in edentatiile terminale clasele I, II KennedyA. in edentatiile clasa III KennedyB. in edentatiile clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor dintilor frontaliC.in atrofia crestelor alveolare necompensate prin captusireD.cand rezilienta mucoasei este micaE.

(pag. 131)

S1254043. Bascularea prin infundare a seilor terminale se poate diminua sau chiar evita prin urmatoarele metode:

amprente necompresiveA. amprente compresive mai ales la mandibulaB. sei terminale extinse in limite fiziologice si acoperirea zonelor biostaticeC.conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu intinderea edentatieiD.captusirea sau rebazarea seilor cand testul de basculare sagitala este pozitivE.

1303 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 173: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041304 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 133)

S1254044. Bascularea sagitala a seilor terminale se face dupa un ax de rotatie:ce trece prin dintii stalpi principaliA. ce trece prin dintii stalpi secundariB. se numeste linie de rotatieC.se numeste linie fulcrumD.se numeste linie de basculareE.

(pag. 132)

S1254045. Deplasarea verticala a protezei in directie gingivo-ocluzala (desprinderea) este favorizata de:fortele date de alimentele lipicioaseA. musculatura coboratoareB. musculaura ridicatoareC.supraextensia seilorD.gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restantiE.

(pag. 114)

S1254046. Deplasarea verticala a protezelor in directie ocluzo-gingivala (infundarea) apare in:deglutitieA. bruxismB. presiuni exercitate cu limbaC.echilibrare incorecta a ocluzieiD.DVO maritaE.

(pag. 117)

S1254047. Distalizarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare favorizata de:edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distalA. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distalB. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distalC.edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distalD.edentatii intercalate de clasa III KennedyE.

(pag. 120)

S1254048. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii:au intensitate mareA. actioneaza continuuB. DVO supraevaluataC.DVO subevaluataD.au componente predominant oblice si orizontaleE.

(pag. 112)

S1254049. in mentinerea indirecta intervin cu rol secundar si:adeziuneaA. tonicitatea muscularaB. succiuneaC.retentivitatile anatomiceD.frictiunea dintre dintii restanti si protezaE.

(pag. 130)

S1254050. intr-o edentatie de clasa III redusa echilibrul static este favorizat cand:linia de sprijin parodontal coincide cu mijlocul cresteiA.

1304 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 174: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041305 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

linia de sprijin parodontal este plasata in afara mijlocului cresteiB. linia de sprijin parodontal este plasata in interiorul liniei ce reprezinta mijlocul cresteiC.dintii arificiali sa fie corect montatiD.echilibrare ocluzala perfectaE.

(pag. 119)

S1254051. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea suportului muco-osos depinde de:

extinderea bazei protezeiA. rezilienta mucoaseiB. rezistenta parodontiuluiC.extinderea si precizia adaptarii seilorD.intensitatea si directia fortelorE.

(pag. 111)

S1254052. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in:edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distalA. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distalB. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distalC.edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distalD.contacte premature protruzive in R.C.E.

(pag. 119)

S1354053. Adancimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de0,25mm pentru crosetele turnateA. 0,25mm pentru crosetele divizateB. 0,75-1mm pentru crosetele mixteC.0,5mm pentru crosetele din sarma ale protezei acrilice;D.0,5mm pentru crosetele divizate.E.

(pag. 119)

S1354054. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care trateaza:

edentatii de clasa l;A. edentatii de clasa a ll-a;B. edentatii de clasa a lll-a;C.edentaţii de clasa a lV-a;D.toate raspunsurile sunt corecte.E.

(pag. 134)

S1354055. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei terminale mandibulare;

A.

mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei terminale maxilare;

B.

mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal in cazul edentatiei terminale maxilare;

C.

mezializarea este oprita de prezenţa dinţilor frontali;D.mezializarea protezelor poate aparea in edentatiile intercalate.E.

(pag. 123)

S1354056. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula;A.

1305 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 175: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041306 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula;B. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar;C.distalizarea protezelor parţiale apare in edentaţii intercalate;D.distalizarea protezelor partiale apare in edentatii terminale.E.

(pag. 123)

S1354057. Cate crosete sunt necesare pentru mentinerea unei protezeun croset, cand exista un singur dinte stalpA. doua crosete in edentatii clasa l, sau all-a fara brese suplimentare;B. un croset cand exista doi dinti restantiC.patru crosete in edentaţii clasa a lV-a Kennedy;D.doua crosete in edentatii de clasa a lV-a Kennedy.E.

(pag. 119)

S1354058. Deplasarile laterale ale protezelor partiale sunt favorizate de:atrofii mari ale crestelor edentate laterale;A. miscari laterale ale mandibulei cu contacte dentare neechilibrate;B. prezenta numai a grupului frontal;C.prezenţa dinţilor laterali;D.nici un raspuns corect.E.

(pag. 124)

S1354059. Desprinderea protezelor de pe campul protetic este influentata de:fortele date de alimentele lipicioase;A. gravitatie pentru protezele maxilare;B. gravitatie pentru protezele mandibulare;C.lipsa de echilibrare ocluzala a dinţilor naturali si artificiali;D.nici un raspuns corect.E.

(pag. 118)

S1354060. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand:nu se transmit in axul dintilor restanti;A. au intensitate mare;B. actioneaza continuu;C.acţioneaza intermitent;D.exista o hiperactivitate musculara.E.

(pag. 116)

S1354061. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt:adeziunea;A. retentivitatea tuberozitatilor;B. tonicitatea musculara;C.fricţunea dintre dinţii restanţi si elementele constitutive ale protezei scheletate;D.succiuneaE.

(pag. 120)

S1354062. Rol secundar in mentinerea indirecta au:alimentale lipicioase;A. nelustruirea protezelor;B. adeziunea si tonicitatea musculara;C.retentivitaţile anatomice;D.micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale.E.

1306 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 176: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041307 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 133)

S1454063. Bascularea laterala a protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy se explica prin:

montarea dintilor artificiali posteriori in afara cresteiA. alegerea unor dinti artificiali prea ingusti in raport cu latimea crestelorB. torus palatin nefoliatC.sei protetice supraextinseD.gravitatiaE.

(pag. 138 - 140)

S1454064. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata de:

amprenta functionala necompresiva la mandibulaA. sei terminale extinse la maximumB. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminaleC.conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaţieiD.captusirea seilor pentru a compensa resorbtia in timp a crestelorE.

(pag. 136)

S1454065. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:este posibila datorita rezilientei mucoasei crestelorA. poate fi oprita de elementele contrabasculanteB. se realizeaza in jurul unui ax care trece prin pintenii cei mai apropiati de edentatieC.este de amplitudine mai mare la maxilar decat la mandibulaD.are un efect de torsiune asupra dintilor stalpiE.

(pag. 134- 136)

S1454066. Bascularea prin infundarea seilor frontale in edentatia partiala clasa a IV - a intinsa este limitata de:

montarea dintilor artificiali frontali in afara mijlocului cresteiA. bratele retentive meziale ale crosetelor BonwillB. evitarea incizarii alimentelorC.sprijinul parodontal corectD.inocluzia sagitala frontalaE.

(pag. 138)

S1454067. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy molara tratata prin proteza scheletata se aplica pinteni ocluzali cu rol de mentinere indirecta:

unilateralA. bilateralB. in foseta meziala a primului premolarC.supracingular pe caninD.in foseta distala a premolarului secundE.

(pag. 127)

S1454068. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy, efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi diminuat prin:

solidarizarea dintilor stalpiA. utilizarea unor crosete cu brate retentive cat mai rigideB. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpiC.utilizarea ruptorilor de forţeD.montarea dintilor artificiali laterali in afara cresteiE.

1307 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 177: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041308 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 136)

S1454069. in edentatiile partiale clasa a III-a Kennedy tratate cu proteze scheletate alegerea crosetelor se face in functie de:

tipul ecuatorului proteticA. marimea zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpiB. topografia zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpiC.fizionomieD.gradul de flexibilitate al bratelor crosetelor, pentru a diminua efectul de parghie asupra dintilor stalpi cand se produce bascularea prin infundare a seilor

E.

(pag. 119)

S1454070. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul contrabasculant este:

plasat de partea edentatiei terminaleA. plasat de partea opusa edentatiei terminaleB. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolarC.reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a premolarului secundD.inutilE.

(pag. 128)

S1554071. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin:amprente de compresiuneA. sei terminale cu extindere maximaB. sei terminale cu extindere minimaC.captusirea seilorD.conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatieiE.

(pag. 134)

S1554072. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu distalizarea protezelor scheletate sunt adevarate:

distalizarea este oprita de bratele elastice ale crosetelor turnate cand dintii laterali lipsescA. este o tendinta de deplasareB. este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibulaC.este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilarD.este oprita in special de dintii restanti laterali prin elementele protetice care se aplica pe eiE.

(pag. 123)

S1554073. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:crosetul cervico-ocluzalA. crosetul AckersB. crosetul R.P.I.C.crosetul cervico-alveolarD.crosetul stabil (ocluzo-interdentar)E.

(pag. 120)

S1554074. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:atrofie osoasa in ritm lentA. stomatopatii proteticeB. afectarea parodontiului marginalC.confort pentru pacientD.afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stalpiE.

(pag. 140)

1308 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 178: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041309 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1554075. Fortele ce actioneaza asupra protezelor partiale sunt:stranutulA. forta de masticatieB. bruxismulC.echilibrarea ocluzala prezentaD.musculatura perifericaE.

(pag. 117)

S1554076. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:stabilizarea verticala a protezeiA. transmiterea fortei de masticatie si pe dintii stalpi indirectiB. rigidizarea barei linguale si crosetului continuuC.imobilizarea dinţilor frontaliD.impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasaE.

(pag. 133)

S1554077. La protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa I elementele contrabasculante sunt:crosetul continuuA. pinten supracingular pe caninB. sistemele specialeC.pinteni ocluzali plasaţi in foseta distala a primului premolar intr-o edentaţie T-I molaraD.conectori principali dento-mucozaliE.

(pag. 127)

S1554078. Mentinerea indirecta a protezelor scheletate depinde de urmatorii factori:valoarea perodontala a dintilor stalpi indirectiA. ineficienta mentinerii directeB. elasticitatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculantC.situarea axei de basculareD.locul plasarii elementelor contrabasculante fata de axa de basculareE.

(pag. 126)

S1554079. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:tonicitatea muscularaA. adeziunea dintre mucoasa si baza protezeiB. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezeiC.crosetele divizateD.lustrul perfect al protezeiE.

(pag. 120)

S1654080. Din ciclul de 590 ori in 24 de ore, deglutitia se produce de:146 ori in timpul meselor;A. 394 ori in stare de veghe;B. 50 ori in timpul somnuluiC.50 ori in stare de veghe;D.146 ori in timpul somnului;E.

(pag. 115)

S1654081. Fortele care solicita proteza partiala in plan vertical sunt:de tractiune (desprindere) a protezei de pe campul protetic;A. oblice;B. sagitale;C.

1309 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 179: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041310 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tangenţiale;D.de presare a protezei pe campul protetic.E.

(pag. 117)

S1654082. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezei scheletate sunt:succiunea dintre mucoasa si baza protezei;A. retentivitatile anatomice;B. adeziunea dintre mucoasa si marginile protezei;C.fricţiunea dintre dinţii restanţi si elementele constitutive ale protezei;D.lustrul perfect al protezei.E.

(pag. 120)

S1654083. Numarul de crosete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor stalpi ce limiteaza bresele astfel:

un croset e utilizat in edentatiile subtotale cu un singur dinte stalp;A. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara frontala;B. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara laterala;C.trei crosete sunt utilizate in edentaţiile de clasa a treia complicate cu o bresa laterala;D.patru crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.E.

(pag. 119)

S1654084. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de parghie al protezei scheletate asupra dintilor stalpi se indica:

solidarizarea dintilor stalpi;A. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi;B. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide;C.sa fie utilizate crosete cu braţe retentive cat mai flexibile;D.sa se utilizeze sisteme speciale articulate;E.

(pag. 136)

S1654085. Punctul de aplicare al fortei functionale de masticatie poate fi situat la nivelul:dintilor restanti;A. dintilor artificialiB. numai pe dintii restanti;C.numai pe dinţii artificiali;D.dintilor restanti si dintilor artificiali;E.

(pag. 115)

S2154086. Forta de masticatie teoretic posibila:Este acelasi lucru cu presiunea de masticatieA. Este forta care apare în timpul procesului masticatorB. Are 200-400 kg.f.C.Depinde de vârsta si sexD.Nu este suportata de structurile dento-maxilareE.

(pag. 114 -116)

S2154087. Pentru o proteza scheletata, sprijin parodontal corect înseamna:Sa fie plasat lânga edentatie când proteza are sprijin dento-parodontalA. Sa fie plasat lânga edentatie când proteza are sprijin mixtB. Sa fie plasat la distanta când proteza are sprijin dento-parodontalC.Sa fie plasat la distanta când proteza are sprijin mixtD.Sa actioneze în axul lung al dinteluiE.

1310 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 180: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041311 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 122)

S2254088. Fortele functionale de masticatie sunt:intermitenteA. de intensitate variabila în functie de consistenta alimentelorB. continueC.cu directie preponderent verticalaD.cu directie preponderent orizontalaE.

(pag. 110-111)

S2254089. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:stabilizarea orizontala a protezeiA. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contactB. stabilizarea verticala a protezeiC.transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stâlpi indirectiD.rigidizarea protezeiE.

(pag. 130)

S2254090. Fortele care actioneaza în deplasarea verticala a protezei în directie ocluzo-gingivala sunt:forta functionala de masticatieA. deglutitiaB. bruxismulC.forta declansata de muschii coborâtori ai mandibuleiD.dimensiunea verticala de ocluzie maritaE.

(pag. 117)

S2254091. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare în:edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distalA. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distalB. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distalC.edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distalD.contacte premature protruzive în R.C.E.

(pag. 119)

S2254092. Adâncimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de:0,25mm pentru crosetele turnateA. 0,25mm pentru crosetele divizateB. 0,75-1mm pentru crosetele mixteC.0,5mm pentru crosetele din sârma ale protezei acriliceD.0,5mm pentru crosetele divizateE.

(pag. 119)

S2254093. Care din afirmatiile de mai jos sunt false?mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal în cazul edentatiei terminale mandibulare

A.

mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal în cazul edentatiei terminale maxilare

B.

mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal în cazul edentatiei terminale maxilare

C.

mezializarea este oprita de prezenta dintilor frontaliD.mezializarea protezelor poate aparea în edentatiile intercalateE.

(pag. 123)

1311 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 181: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041312 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2254094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibulaA. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibulaB. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilarC.distalizarea protezelor partiale apare în edentatii intercalateD.distalizarea protezelor partiale apare în edentatii terminaleE.

(pag. 123)

S2254095. Desprinderea protezelor de pe câmpul protetic este influentata de:fortele date de alimentele lipicioaseA. gravitatie pentru protezele maxilareB. gravitatie pentru protezele mandibulareC.lipsa de echilibrare ocluzala a dintilor naturali si artificialiD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 118)

S2254096. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive când:se transmit în axul dintilor restantiA. au intensitate mareB. actioneaza continuuC.actioneaza intermitentD.exista o hiperactivitate muscularaE.

(pag. 116)

S2254097. Bascularea prin înfundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care trateaza:

edentatii de clasa lA. edentatii de clasa a ll-aB. edentatii de clasa a lll-aC.edentatii de clasa a lV-aD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 134)

S2254098. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul contrabasculant este:

plasat de partea edentatiei terminaleA. plasat de partea opusa edentatiei terminaleB. reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta meziala a primului premolarC.reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distala a primului premolarD.reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distala a premolarului secundE.

(pag. 128)

S2254099. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:crosetul cervico-ocluzalA. crosetul AckersB. crosetul R.P.I.C.crosetul cervico-alveolarD.crosetul stabil (ocluzo-interdentar)E.

(pag. 120)

S2254100. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:atrofie osoasa în ritm lentA.

1312 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 182: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041313 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

stomatopatii proteticeB. afectarea parodontiului marginalC.inconfort pentru pacientD.afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stâlpiE.

(pag. 140)

S2254101. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:adeziunea dintre mucoasa si baza protezeiA. lustrul perfect al protezeiB. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezeiC.crosetele divizateD.tonicitatea muscularaE.

(pag. 120)

S2254102. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de pârghie al protezei scheletate asupra dintilor stâlpi se indica:

sa fie utilizate crosete cu brate retentive cât mai flexibileA. sa se plaseze pintenii ocluzali în fosetele distale ale dintilor stâlpiB. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cât mai rigideC.sa se utilizeze sisteme speciale articulateD.solidarizarea dintilor stâlpiE.

(pag. 136)

S2254103. În cazul protezei scheletate, de la un sprijin parodontal corect se cere:Să acţioneze cât mai aproape de centrul dinteluiA. Linia de sprijin parodontal să fie în afara mijlocului cresteiB. Să fie plasat lângă edentaţie, când proteza are sprijin mixtC.Să acţioneze în axul lung al dintelui stâlpD.Să fie plasat la marginea protezeiE.

(pag. 118-119)

S2254104. Menţinerea indirectă a protezelor scheletate depinde de:Eficacitatea menţinerii directeA. Valoarea parodontală a dinţilor stâlpi direcţiB. Locul plasării elementelor contrabasculante faţă de axa de basculareC.Rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculantD.Existenţa unui lăcaş special pregătit pe dinţii stâlpi indirecţiE.

(pag. 123-124)

S2254105. În menţinerea indirectă a protezelor scheletate intervin cu rol secundar:Fricţiunea dintre dinţii restanţi şi protezăA. Mărirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificialeB. Evitarea alimentelor foarte lipicioaseC.Modelarea fără retentivităţi a şeilorD.Croşetele circulare deschise dentalE.

(pag. 130-131)

S2254106. Pentru evitarea sau diminuarea efectului de pârghie al protezei asupra dinţilor stâlpi este indicat:

Să se solidarizeze dinţii stâlpiA. Să se plaseze pintenii ocluzali în fosetele distale ale dinţilor stâlpiB. Să se utilizeze sisteme speciale articulateC.

1313 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 183: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041314 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Să fie utilizate croşete cu braţe opozante cât mai flexibileD.Realizarea unei inocluzii sagitaleE.

(pag. 133-134)

S2254107. Bascularea prin înfundare în edentaţia de Cl. A IV-a întinsă este diminuată şi chiar oprită prin:

Evitarea de către pacient a inciziei alimentelorA. Sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontaleB. Realizarea, când este posibil, a unei inocluzii sagitaleC.Braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor BonwillD.Braţele opozante cele mai distale ale croşetelor BonwillE.

(pag. 135)

S2254108. Axa după care se face bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor:Trece prin cei mai apropiaţi pinteni de edentaţieA. Trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posteriorB. Se mai numeşte linie fulcrum primarăC.Este transversală în edentaţiile de Cl. ID.Se mai numeşte axă de rotaţie secundarăE.

(pag. 122)

S2254109. Mijloacele auxiliare de menţinere ale protezelor parţiale sunt:Retentivităţile anatomiceA. SucciuneaB. Lustrul perfect al protezeiC.GravitaţiaD.Tonicitatea muscularăE.

(pag. 117)

S2254110. Două croşete sunt utilizate în:Edentaţiile de Cl. IA. Edentaţiile de Cl. II complicate cu o breşă lateralăB. Edentaţiile subtotale când mai există doi dinţi restanţiC.Edentaţiile de Cl. II fără breşe suplimentareD.Edentaţiile de Cl. a IV-a cu lipsa tuturor frontalilorE.

(pag. 116)

S2254111. Forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive în următoarele condiţii:Când se transmit în axul lung al dinţilor restanţiA. Când acţionează discontinuuB. BruxismC.Dimensiune verticală de ocluzie supraevaluatăD.Lipsa de echilibrare a ocluzieiE.

(pag. 112)

S2554112. Care din următoarele afirmaţii privind linia fulcrum secundară sunt corecte :este oblică în edentaţiile de clasa a-I-a KennedyA. reprezintă axa în jurul căreia se face bascularea prin desprindereB. reprezintă axa în jurul căreia se face bascularea prin înfundareC.trece prin vârfurile braţelor retentive ale croşetelor situate cel mai posteriorD.trece prin cei mai distali pinteni ocluzaliE.

(pag. 139)

1314 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 184: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041315 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2654113. În etiologia calculozei sunt incriminati:factori morfologiciA. factori alimentariB. grupa sanguinaC.rasaD.vârstaE.

(pag. 1133)

S2654114. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde:colica salivaraA. ischemia glandularaB. abcesul salivarC.tumora salivaraD.necroza glandularaE.

(pag. 1134)

S2654115. Colica salivara se produce datorita:migrarii calculului si spasmului peretelui canaluluiA. distensia brusca a canalului si acinilor în amonte de calculB. ischemiei glandulareC.hiperemiei vasculareD.colesterolemiei crescuteE.

(pag. 1134)

S2654116. În timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza:senzatie de uscaciune a guriiA. diminuarea senzatiilor gustativeB. anosmieC.cacosmieD.amaurozaE.

(pag. 1134)

S2654117. În caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva:usor tulbureA. serocitrinaB. claraC.opalescentaD.amestecata cu puroiE.

(pag. 1134)

S2654118. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu:pulpitaA. gangrena simplaB. parodontita acutaC.nevralgia trigeminala esentialaD.candidoza bucalaE.

(pag. 1137)

S2654119. Diagnosticul diferential în abcesul salivar trebuie facut cu:abcesul planseului bucalA. abesul buccinato-maxilarB. abcesul vestibularC.

1315 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 185: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041316 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

abcesul lojii submandibulareD.abcesul limitata al obrazuluiE.

(pag. 1137)

S2654120. Diagnosticul diferential în forma tumorala a litiazei salivare se face cu:tumori benigne ale glandelor salivareA. tumori malogne ale glandelor salivareB. adenopatiile croniceC.adenopatiile din mononucleozaD.adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculareE.

(pag. 1137)

S2654121. În litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii:retroalveolareA. bite-wingB. cu film “muscat”C.în incidenta lateralaD.incidenta HirtzE.

(pag. 1136)

S2854122. Mezializarea protezelor par ţ iale scheletate, este o tendinţă de deplasare care apare în:Edentatii terminale mandibulare cu creste ascendente spre distalA. Edentatii terminale mandibulare cu creste descendente spre distalB. Edentatii terminale maxilare cu creste ascendente spre distalC.Edentatii terminale maxilare cu creste descendente spre distalD.Edentatii frontale cu atrofie mare a cresteiE.

(pag. 123)

S2854123. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protetice poate fi cauzata de:Alimente adeziveA. sei supraextinseB. FluieratC.Gravitatia la protezele maxilareD.SuptE.

(pag. 125)

S2854124. Pentru evitarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, in edentatia terminala tratata cu proteza partiala scheletata este indicat:

sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpiA. sa se solidarizeze dintii stalpiB. sa fi utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigideC.sa se utilizeze sisteme speciale articulateD.sa se utilizeze proteze cu sprijin mixt rigidE.

(pag. 136)

S2854125. Efectele deplasarii protezelor partiale sunt:stomatopatii proteticeA. atrofie osoasa lentaB. pozitii de necesitateC.ticuriD.inconfort pentru pacientE.

(pag. 140)

1316 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 186: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041317 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2954126. Care sunt mijloacele auxiliare de mentinere care intervin cu rol secundar in ancorarea protezelor partiale?

adeziunea dintre mucoasa si baza protezeiA. retentivitatile anatomiceB. portiunea flexibila subecuatoriala a bratului retentiv al crosetelor turnateC.tonicitate muscularaD.lustrul perfect al protezeiE.

(pag. 119-120)

S2954127. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:solidarizarea dintilor stanpiA. amprente de compresiune mai ales la mandibulaB. sei terminale minim extinse fara acoperirea zonelor biostaticeC.captusirea seilorD.rebazarea seilorE.

(pag. 136)

S2954128. In mentinerea indirecta intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificialeA. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificialeB. crosete circulare deschise dentalC.crosete circulare deschise edentalD.lustrul perfect al protezeiE.

(pag. 133)

1317 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 187: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041318 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 55Aplicarea protezelor scheletate în cavitatea bucală

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1455001. Activarea unui croset turnat semirotund:Este posibila prin apropierea de dinteA. indoirea si plasarea lui intr-o zona mai retentiva nu afecteaza rezistenta crosetuluiB. Retentia prin frictiune este corecta, nu mobilizeaza dintele stalpC.Retenţia prin fricţiune este corecta, nu deplaseaza proteza orizontalD.Retentia prin frictiune nu este o forta permanent activaE.

(pag. 540)

S1455002. Care afirmatii sunt adevarate referitor la echilibrarea ocluzala a protezelor scheletate:Protezele care restaureaza edentatii de clasa I-a si a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie atat pe partea activa cat si pe partea de balans

A.

Protezele care restaureaza edentatii de clasa IV-a trebuie sa aiba contacte in propulsie atat pe partea activa cat si pe partea de balans

B.

Protezele care restaureaza edentatii de clasa a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie doar pe partea activa

C.

in cazul unui contact prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist, se va retusa cuspidul antagonistD.Contactul prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist nu putea fi corectat la proba scheletului metalic al protezei

E.

(pag. 542-543)

S1455003. Care afirmatii sunt corecte referitor la tehnica de insertie-dezinsertie a protezei:Insertia se poate face muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul proteticA. Dezinsertia se va face bilateral simultan tractionand asupra portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor

B.

Dezinsertia se face cu unghiile policelor pentru proteza scheletata maxilaraC.Dezinserţia se face cu unghiile indecsilor pentru proteza scheletata mandibularaD.Dezinsertia nu se va face la nivelul varfului crosetelorE.

(pag. 543)

S1455004. La inspectia protezelor scheletate in vederea aplicarii lor in cavitatea orala:Proteza se va examina umedaA. in nici un caz nu se va retusa fata mucozala a scheletului (conectori secundari, crosete)B. Se examineaza zonele aspre sau taioase ale seilorC.Dupa corecturi proteza nu trebuie sa fie lustruitaD.Pana la sosirea pacientului proteza va fi mentinuta uscataE.

(pag. 539)

S1555005. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate:crosete prea lungiA. contacte ocluzale functionaleB. sei supraextinseC.dinţi montaţi pe mijlocul cresteiD.modelarea convexa a versantelor externe ale seilor proteticeE.

1318 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 188: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041319 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 550)

S1555006. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba in masticatie protezele uniterminale:contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balansA. contacte interdentare pe partea pasivaB. contacte interdentare numai pe partea activaC.contacte interdentare numai pe partea de balansD.fara contacte interdentareE.

(pag. 542)

S1555007. Dupa inspectia protezelor scheletate si pana la sosirea pacientului protezele sunt tinute in urmatoarele conditii:

vas cu apa si otetA. cloraminaB. vas cu apaC.alcoolD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 539)

S1555008. in ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:cloraminaA. apa oxigenataB. alcoolC.apa si oţet in raport 2:1D.apa si otet in raport 3:1E.

(pag. 545)

S1555009. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de reexaminare:

72 oreA. 3-4 zileB. o saptamanaC.24 oreD.6 oreE.

(pag. 546)

S1555010. Pentru verificarea bascularii laterale in cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii terminale se fac:

presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor lateraliA. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor lateraliB. presiuni pe extremitatea distata a seiiC.presiuni pe elementele de menţinere indirectaD.presiuni vestibulo-orale in zona frontalaE.

(pag. 540)

S1655011. Care dintre afirmatiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:afectarea prin carie a dintilor stalpi este mai mare la pacientii care poarta proteza doar ziua;A. mobilizarea dintilor stalpi este intarziata daca proteza se poarta zi si noapte;B. atrofia crestelor este accelerata daca proteza se poarta doar ziua;C.dupa acomodare proteza se poarta zi si noapte;D.dupa acomodare proteza se poarta doar ziua dar exista unele exceptii de la aceasta regula.E.

(pag. 546)

1319 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 189: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041320 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1655012. La instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei se dau indicatiile:pentru insertie pacientul trebuie sa muste pe proteza dupa pozitionarea acesteia conform axului de insertie stabilit;

A.

se recomanda inserarea protezei de catre medic iar pacientul sa deprinda tehnica in urmatoare sedinta (la 24 ore);

B.

dezinsertia protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;C.dezinserţia protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;D.la insertie, dupa plasarea corespunzatoare a protezei, se executa presiuni usoare cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor.

E.

(pag. 543)

S1655013. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocata de:conturul uniform al crestelor;A. minusuri acrilice pe fata interna a crestelor;B. mucoasa groasa;C.pulpitele dinţilor restanţi;D.contacte premature.E.

(pag. 547)

S1655014. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la periferia campului protetic se datoreste:.

marginilor rotunjite ale seilor;A. seilor subextinse;B. conectorilor principali rigizi;C.conectorilor principali elastici;D.cariilor dintilor restanti.E.

(pag. 547)

S1655015. La purtatorul de proteza partiala mobilizabila care prezinta dureri la nivelul crestelor tratamentul poate consta in:

tratament endodontic;A. obturatii;B. rezectie apicala;C..tratament chirurgical pentru exostozeD.incizie.E.

(pag. 548)

S1655016. Referitor la stabilirea sedintei de reexaminare pentru purtatorii de proteza partiala mobilizabila putem face precizarile:.

sedinta va fi fixata dupa o luna;A. sedinta va fi fixata la 72 ore;B. sedinta va fi fixata la 48 ore;C.sedinţa va fi fixata la 24 ore;D.reexaminarea va avea loc dupa 6 luni.E.

(pag. 546)

S2155017. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin:Retusarea cuspidului antagonistA. Slefuirea fosetei-gazda a pintenuluiB. Slefuirea fetei ocluzale a pintenuluiC.Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenuluiD.Redeterminarea relatiilor ocluzaleE.

(pag. 542)

1320 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 190: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041321 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255018. Zonele din marginile seilor maxilare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt :marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentiveA. marginea externa a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt neretentiveB. marginea seilor la nivelul frenurilorC.marginea seilor in zona molarilorD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 540)

S2255019. Crosetul de sarma :nu poate fi modificat in nici o directieA. poate fi modificat doar in directie orizontalaB. poate fi modificat doar in directie verticalaC.poate fi modificat in toate directiile, orizontale sau verticaleD.poate fi modificat doar in directie oblicaE.

(pag. 541)

S2255020. Obiectivul echilibrarii ocluzale este :de a crea contacte simultane nestabilepe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centricaA. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali , in intercuspidare maximaB. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica si intercuspidare maxima

C.

de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in intercuspidare maximaD.de a crea contacte stabile pe toti dintii naturali si artificiali doar in relatie centricaE.

(pag. 541)

S2255021. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate aparea in situatiile :pintenul ocluzal a fost realizat prea subtireA. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros din cauza unor rapoarte interdentare incorect redate de modeleB. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta a crestelor marginale, modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator

C.

pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta centrala, modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator

D.

raspuns corect B,CE.

(pag. 542)

S2255022. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin :slefuirea cuspidului de sprijinA. retusarea cuspidului antagonistB. slefuirea fosetei-gazda a pintenuluiC.slefuirea fetei ocluzale a pintenuluiD.slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenuluiE.

(pag. 542)

S2255023. Dificultatile de vorbire dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala :sunt destul de frecventeA. se datoreaza incapacitatii de adaptare foarte mare a pacientilorB. daca tulburarile do fonatie persista peste o saptamana, este necesar sa se cerceteze mai atent si sa se intervina prin indepartarea cauzelor

C.

toate raspunsurile sunt corecteD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 552-553)

1321 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 191: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041322 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255024. Referitor la controlul periodic :pacientul trebuie sa revina periodic la 6 aniA. pacientul nu mai trebuie sa revina odata ce s-au aplicat protezele in guraB. pacientul trebuie sa revina la controlul periodic la 6 luniC.pacientul revine la control doar daca a prezentat decubitus durerosD.pacientul revine la control doar daca prezinta probleme de fizionomieE.

(pag. . 554)

S2255025. Pana la venirea pacientului in cabinet, protezele se mentin:uscate pe o tavitaA. intr-un vas cu alcoolB. intr-un vas cu apaC.aplicate pe modelul de lucruD.aplicate pe modelul preliminarE.

(pag. 539)

S2255026. In cazul contactelor premature, erorile mari pot fi depistate cu ajutorul:artiei de articulatieA. lac colorantB. ceara de ocluzieC.materiale siliconateD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 542)

S2255027. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in :doar in intercuspidarea maximaA. doar in relatie centricaB. atat in intercuspidare maxima cat si in relatie centricaC.in pozitie de cap la capD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 542)

S2255028. Prima sedinta de reexaminare va fi fixata dupa :48 oreA. 24 oreB. 12 oreC.2 zileD.o saptamanaE.

(pag. 546)

S2255029. In cazul ocluziei inverse, importanta deosebita se da :cuspizilor palatinali superioriA. cuspizilor linguali inferioriB. cuspizilor vestibulari superioriC.cuspizilor vestibulari inferioariD.toti cuspizii au o importanta deosebitaE.

(pag. 542)

S2555030. Care din următoarele afirmaţii reprezintă cauze ale lipsei de menţinere a unei proteze scheletate

croşete prea lungiA. contacte ocluzale funcţionaleB.

1322 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 192: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041323 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

şei supraextinseC.dinţi montaţi pe mijlocul cresteiD.modelarea convexă a versantelor externe ale şeilor proteticeE.

(pag. 550)

S2655031. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu vârsta între:15-20 aniA. 20-30 aniB. 30-40 aniC.40-45 aniD.peste 60 aniE.

(pag. 1155)

S2655032. În sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre:neutrofileA. limfociteB. monociteC.eozinofileD.trombociteE.

(pag. 1155)

S2655033. În sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din:hiposialieA. ageuzieB. anosmieC.amaurozaD.trismusE.

(pag. 1155)

S2655034. În sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia:îsi modifica aspectulA. nu îsi modifica aspectulB. aceasta metoda nu se folosesteC.nu are relevantaD.este periculos de efectuatE.

(pag. 1155)

S2655035. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de:keratokonjunctivita uscataA. strabism convergentB. amaurozaC.cataractaD.glaucomE.

(pag. 1155)

S2655036. În sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza:anticorpi nespecifici de organA. hematurieB. bilirubina indirecta crescutaC.acid uric crescutD.fosfataza alcalinaa crescutaE.

(pag. 1156)

1323 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 193: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041324 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2955037. Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt:crearea de contacte simultane pe toti dintiiA. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificialiB. crearea de contacte stabile in RCC.crearea de contacte stabile in IMD.toateE.

(pag. 541)

S2955038. In ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:cloraminaA. apa oxigenataB. alcoolC.apa si otet in raport 2:1D.apa si otet in raport 3:1E.

(pag. 545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1255039. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala pacientul trebuie instruit:sa spele proteza cu apa fiartaA. sa foloseasca prafuri abraziveB. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptaminaC.sa spele proteza numai searaD.sa nu foloseasca substante chimice sau alcoolE.

(pag. 575)

S1255040. Inainte de aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientuluiA. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteazaB. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificialiC.se verifica stabilitatea si mentinereaD.se apreciaza gradul de finisare al protezeiE.

(pag. 567)

S1255041. Insertia protezei scheletate se va face:prin presiuni mariA. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelorB. dupa ce tehnica este demonstrata de medicC.muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul proteticD.cu degetele pe crosete la nivelul pintenilorE.

(pag. 572)

S1255042. Se recomanda ca proteza scheletata sa fie purtata noaptea:la pacientii cu bruxismA. la pacientii cu proteza termino-terminala mandibulara si proteza totala maxilaraB. la pacientii cu proteza termino-terminala maxilaraC.dupa perioada de acomodareD.pana cand pacientul se acomodeazaE.

(pag. 576)

1324 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 194: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041325 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1255043. Aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala:ar fi de preferat sa se faca la sfarsitul programului de consultatieA. ar fi bine sa se faca la inceputul saptamaniiB. ar fi bine sa se faca la sfarsitul saptamaniiiC.se va evita sa se faca in ziua unei activitati sociale deosebite a pacientuluiD.este o faza care necesita a i se acorda un timp suficient de lung.E.

(pag. 567)

S1255044. Dificultatile de vorbire aparute la pacientul purtator de proteze scheletate:se intalnesc destul de desA. sunt destul de rareB. se pot datora unor dinti frontali montati prea mult spre oralC.se pot datora unei grosimi prea mari a protezeiD.se pot datora unui spatiu redus pentru limba.E.

(pag. 583)

S1255045. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala se verifica:stabilitatea protezeiA. gradul de finisare si lustruireB. ocluziaC.fizionomiaD.mentinerea.E.

(pag. 568-572)

S1255046. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:orbicularul buzei se adapteaza la dintii artificiali in 3-5 zileA. gustul metalic dispare in citeva zileB. senzatia de greata poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasaC.in diabet si anemie poate aparea senzatia de arsuraD.controlul periodic se face o data pe anE.

(pag. 583,584)

S1255047. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala:

se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilorA. poate fi data de contacte premature si interferenteB. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentareC.necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzeiD.se poate datora unei mucoase subtiri si atroficeE.

(pag. 577)

S1255048. Gustul metalic aparut la purtatorii de proteze scheletate:apare intotdeauna legat de anumite stari generaleA. poate aparea cand alaturi de proteza exista multe obturatii de amalgamB. de obicei dispare in cateva zile la protezele din cobalt-cromC.nu dispare la protezele din cobalt cromD.daca nu dispare se poate incerca inlocuirea protezei cu una acrilica.E.

(pag. 583)

S1255049. La insertia protezei scheletate maxilare in cavitatea bucala,de obicei se intervine asupra marginilor seilor la nivel:

premolaruluiA.

1325 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 195: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041326 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

creastei zigomato molareB. tubercului piriformC.liniei milohioidieneD.tuberozitatilorE.

(pag. 568)

S1255050. La primirea protezei scheletate din laborator, inainte de sosirea pacientului:proteza va fi examinata pentru a depista zone aspre ale seilorA. proteza va fi examinata pentru a depista zone taioase ale seilorB. proteza va fi examinata pentru a depista eventuale resturi de gipsC.se controleaza aspectul si montarea dintilor artificialiD.se controleaza gradul de lustruire al machetei protezeiE.

(pag. 567)

S1255051. Lipsa de mentinere a protezei scheletate poate aparea:datorita unui contact prematur pe partea desprinderii protezeiA. cind exista un obicei vicios involuntarB. la proteze cu dintii prea vestibularizatiC.la proteze cu margini groaseD.la proteze mandibulare cu dintii lingualizatiE.

(pag. 580-581)

S1255052. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata:muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilorA. muscarea limbii se poate datora montarii in pozitie"cap la cap"a cuspizilor lingualiB. se intalneste la pacientii tineriC.muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazutD.necesita intotdeauna remontarea dintilorE.

(pag. 580)

S1255053. Senzatia de greata aparuta la pacientii purtatori de proteza sheletata:se intalneste destul de desA. se poate datora unui conector principal care trece de linia AhB. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual centralC.se poate datora unor sei mandibulare groase lingual distalD.se poate datora unui conector principal prea departat de mucoasa.E.

(pag. 583)

S1355054. Acumularea de alimente sub proteza se datoreazalipsei de mentinere a protezei;A. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei;B. atrofia in timp a crestei;C.lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire;D.lipsei de stabilitate a protezei.E.

(pag. 551)

S1355055. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apara in urmatoarele situatii:pintenul ocluzal a fost realizat prea gros;A. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decat 1/3 din latimea V-O a dintelui;B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decat ¼ din diametrul M-D al dintelui;C.pintenul ocluzal modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spaţiu corespunzator;D.raspunsurile A si D sunt corecte.E.

1326 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 196: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041327 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 548)

S1355056. De obicei, zonele din marginile seilor asupra carora trebuie sa se intervina, sunt urmatoarele:

marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;A. marginea vestibulara a seilor in zona frontala, la mandibula;B. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor, la mandibula;C.marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene, la mandibula;D.marginea linguala a seilor in zona frontala, la mandibula.E.

(pag. 550)

S1355057. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea in urmatoarele situatii:

sei supraextinse peste limitele fiziologice;A. crosete foarte elastice;B. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati;C.dinţii artificiali montaţi in afara muchiei crestelor;D.doar raspunsurile C si D sunt corecte.E.

(pag. 550)

S1355058. Dificultatile de vorbire se datoreaza:cand conectorul principal este plasat in zona anterioara a palatului;A. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre vestibular;B. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral;C.cand grosimea protezei este mare;D.cand spatiul pentru limba este mare.E.

(pag. 551-552)

S1355059. Durerea care apare la periferia campului protetic se poate datora:unor sei supraextinse;A. unor margini ascutite sau aspre ale seilor;B. unor contacte premature si interferente ocluzale;C.unor margini ale seilor incorect adaptate din cauza deformarii marginilor amprentei in timpul turnarii modelului;

D.

doar raspunsurile A si B sunt corecte.E.

(pag. 547)

S1355060. Durerea la periferia campului protetic se datoreaza de obicei:unor sei supraextinse;A. margini ascutite sau aspre ale seilor;B. conectori principali rigizi;C.contacte premature si interferenţe ocluzale;D.traumatizari marginale ale modelului si atrofii ale crestelor.E.

(pag. 545)

S1355061. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:contur neregulat al crestelor (exostoze);A. plusuri acrilice pe fata externa a seilor;B. lipsa de adaptare a seilor la nivelul crestelor;C.mucoasa subţire si atrofica;D.creste ascutite, sensibile la presiuni.E.

(pag. 545)

1327 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 197: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041328 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1355062. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:contur neregulat al crestelor (exostoze);A. margini ascutite sau aspre ale seilor;B. sei supraextinse;C.plusuri acrilice pe faţa interna a seilor;D.mucoasa subtire si atrofica.E.

(pag. 547)

S1355063. Insertia protezei partiale scheletate pe campul protetic se face:aplicand proteza cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori;A. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie;

B.

pacientul sa muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic;C.raspunsurile A,B si C sunt corecte;D.doar raspunsurile A si B sunt corecte.E.

(pag. 539)

S1355064. intrucat durerea este cel mai frecvent simptom dupa aplicarea protezei se va preciza:cat de mare trebuie sa fie retusul pentru a nu periclita adaptarea si rezistenta protezei;A. renuntarea la retusuri datorita unei tolerante relative la durere a pacientilor;B. lipsa de echilibrare ocluzala este cauza frecventa a aparitiei durerii;C.in apariţia durerii intervine si gradul de fragilitate a mucoasei, legata de varsta, stare generala;D.durerea violenta nu este intotdeauna legata clinic de un semn de iritatie care poate fiE.

(pag. 547)

S1355065. Pentru a obtine o stabilitate a protezelor in timpul masticatiei se va avea in vedere:sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-foseta;A. sa se realizeze contacte de tipul cuspid-panta cuspidiana;B. sa se acorde importanta deosebita contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonista si cuspizilor linguali inferiori, deoarece acestia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor;

C.

sa se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestelor;D.sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica.E.

(pag. 541)

S1355066. Stabilitatea protezei se verifica:prin aplicarea de presiuni digitale anterioare, posterioare si lateraleA. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor lateraliB. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de mentinere indirecta;C.prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de menţinere directa;D.prin presiuni pe extremitatea meziala aseiiE.

(pag. 540)

S1355067. Testul de rotatie al protezei se face:aplicandu-se presiuni pe extremitatea distala a seii;A. aplicandu-se presiuni pe extremitatea meziala a seilor;B. aplicandu-se presiuni pe elementele de mentinere indirecte;C.aplicandu-se presiuni pe elementele de menţinere directa;D.toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.E.

(pag. 551)

S1355068. Tratamentul incepe cu localizarea zonei dureroase si apoi inlaturarea cauzeicaptusirea protezei, apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze;A.

1328 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 198: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041329 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inlaturarea plusurilor de acrilat;B. captusirea seilor cand se constata necongruenta dintre sei si creste;C.captusiri reziliente, cand crestele sunt ascuţite si sensibile;D.inlaturarea contactelor premature si a interferentelor.E.

(pag. 546)

S1455069. Dupa insertia protezei scheletate pe campul protetic se verifica daca marginile seilor nu depasesc limitele campului protetic, fenomen ce apare:

Daca proteza s-a realizat dupa o"amprenta functionala"in lingura individualaA. Mai frecvent in zona AhB. Mai frecvent in zona vestibularaC.Mai frecvent in zona liniei milohioidieneD.Mai frecvent in zona ligamentului pterigomandibularE.

(pag. 540)

S1455070. Echilibrarea balansata a protezelor scheletate care restaureaza edentatii termino-terminale (Gysi):

Presupune realizarea de contacte dentare atat pe partea activa cat si pe partea de balans in masticatieA. Are valoare la bruxomaniB. isi pierde valoarea prin interpunerea fragmentelor alimentare interarcadicC.Presupune realizarea de contacte dentare doar pe partea activa in masticaţieD.Este foarte utila in masticatie pentru stabilizarea protezeiE.

(pag. 542)

S1455071. Interferentele seilor protezei scheletate mandibulare cu crestele sunt mai frecvente la nivelul urmatoarelor zone:

Zona vestibulara premolaraA. Zona vestibulara labialaB. Zona milohioidianaC.Zona tuberculului piriformD.Zona retromilohioidianaE.

(pag. 540)

S1455072. Interferentele seilor protezei scheletate maxilare cu crestele sunt mai frecventein urmatoarele zone:

A tuberozitatiiA. Zona vestibulara labialaB. Zona vestibulara premolaraC.Creasta zigomato-alveolaraD.Palatul durE.

(pag. 540)

S1455073. La aplicarea protezei scheletate in cavitatea orala:Se incepe cu igienizarea protezei de catre medicA. Insertia protezei trebuie sa fie posibila sub presiune medieB. Axul de insertie este cunoscut de la proba scheletului protezeiC.Interferenţele seilor cu dinţii sunt mai usor de depistat decat interferenţele seilor cu cresteleD.Retusurile pentru aplicarea corecta a protezei pe camp se fac in laboratorE.

(pag. 539-540)

S1455074. Pentru stabilizarea protezei scheletate care restaureaza o edentatie termino-terminala in cursul masticatiei se recurge la:

Contacte cuspid-panta cuspidianaA.

1329 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 199: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041330 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Contactul cuspizilor linguali inferiori cu fosele antagoniste in ocluzia inversaB. Montarea dintilor laterali strict pe mijlocul cresteiC.Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maximaD.Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in relatie centricaE.

(pag. 542)

S1455075. Referitor la purtarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:in perioada de acomodare este bine ca proteza sa fie purtata zi si noapteA. in caz de bruxism proteza va fi purtata si noapteaB. in caz de malocluzie proteza va fi purtata si noapteaC.in caz de edentaţie de clasa a IV-a proteza va fi purtata si noapteaD.Purtarea protezei si noaptea nu este recomandata in nici o situatie, privand tesuturile campului protetic de repausul nocturn

E.

(pag. 546)

S1455076. Verificarea absentei bascularii laterale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie terminala:

Se face prin presiuni pe cuspizii orali ai dintilorA. Se face prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilorB. Bascularea protezei semnifica rezilienta mare a mucoaseiC.Remedierea se realizeaza prin captusirea protezeiD.Daca proteza basculeaza se vor reduce dintii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile ocluzale

E.

(pag. 540)

S1455077. Verificarea absentei bascularii sagitale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie terminala:

Se face prin testul de rotatie al protezeiA. Se aplica presiuni pe extremitatea distala a seilor si pe elementele de mentinere indirectaB. Bascularea apare cand proteza a fost realizata dupa amprente mucostaticeC.Daca proteza basculeaza se vor reduce dinţii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile ocluzale

D.

Daca proteza basculeaza se va realiza captusirea eiE.

(pag. 540)

S1455078. Verificarea si echilibrarea ocluziei protezei scheletate:Se face in aceeasi sedinta cu inserarea protezeiA. Se face doar la 24 de ore de la inserarea protezei pentru ca pacientul sa se acomodeze cu protezaB. Necesita lipsa contactului extremitatii distale a seilor cu dintii antagonistiC.Necesita lipsa contactului extremitaţii distale a seilor cu tuberozitatea sau tuberculul piriform de pe arcada antagonista

D.

Urmareste obtinerea de contacte simultane, stabile pe toti dintii in relatie centrica si intercuspidare maximaE.

(pag. 541)

S1555079. Cand basculeaza o proteza scheletata ce protezeaza o edentatie de clasa a-I-a Kennedy:cand dintii au fost montati in afara mijlocului cresteiA. cand seile protetice sunt prea scurteB. cand modelul de lucru a fost realizat dupa o amprenta mucostaticaC.cand rezilienţa mucoasei este mareD.cand componentele crosetelor nu sunt corect aplicate pe dintiE.

(pag. 540)

S1555080. Care din afirmatiile privind inspectia protezelor scheletate sunt false:

1330 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 200: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041331 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inspectia se face in prezenta pacientuluiA. inainte de prezentarea pacientuluiB. cand se face inspectia proteza trebuie sa fie bine uscataC.se controleaza gradul de finisare si lustruire a protezeiD.nu se mai verifica montarea si aspectul dintilor artificialiE.

(pag. 539)

S1555081. Care din urmatoarele afirmatii privind bascularea prin infundare sunt corecte:se aplica presiuni pe cuspizii orali ai dintilor lateraliA. se aplica presiuni pe extremitatea distala a seiiB. se aplica presiuni pe elementele de mentinere indirecteC.se aplica presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinţilor lateraliD.nu se face testul de rotatie al protezeiE.

(pag. 540)

S1555082. Care din urmatoarele substante nu se recomanda pentru curatirea protezei:sapun de toaletaA. substante chimiceB. alcoolC.apa fiartaD.prafuri abraziveE.

(pag. 545)

S1555083. Cauzele durerii la nivelul dintilor stalpi sunt:contacte premature sau interferente pe dintele stalpA. prezenta reciprocitatiiB. existenta unui brat retentiv-hiperactivC.contact prematur sau interferenţa pe un pinten ocluzalD.conectori secundari elastici care permit deplasari ale seilor.E.

(pag. 548)

S1555084. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face:cu forte bilaterale simultaneA. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelorB. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelorC.folosind indexul la protezele superioareD.folosind indexul la protezele inferioareE.

(pag. 543)

S1555085. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:sei supraextinseA. exostozeB. margini ascutite sau aspre ale seilorC.plusuri acrilice pe faţa interna a seilorD.mucoasa subtire si atroficaE.

(pag. 547)

S1555086. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreste urmatoarelor cauze:montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor lingualiA. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulariB. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limbaC.mucoasa este subţire si atroficaD.

1331 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 201: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041332 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

plasarea prea lingual a dintilor artificialiE.

(pag. 549)

S1655087. Din ce rezida necesitatea protezarii unei edentatii partiale?intotdeauna in edentatia partiala masticatia este nesatisfacatoare;A. necesitatea redarii fizionomiei si fonatiei in edentatiile frontale;B. necesitatea evitarii suprasolicitarilor dintilor restanti;C.evitatrea migrarilor orizontale;D.evitarea extruziei dar nu si a egresiei.E.

(pag. 544)

S1655088. Dupa inserarea unei proteze partiale mobilizabile, pacientii vin la cabinetele stomatologice din urmatoarele motive

fractura de croset;A. dureri;B. instabilitatea protezei;C.cei mai mulţi vin la control din constiinciozitate;D.putini vin la control din constiinciozitate.E.

(pag. 546)

S1655089. Dupa perioada de acomodare cu proteza scheletata pe timpul noptii se procedeaza astfel:bruxomanii vor purta proteza;A. bruxomanii nu vor purta proteza;B. se recomanda purtarea protezelor ce rezolva edentatii frontale pentru a evita punerea pacientului in situatii sociale dificile;

C.

daca la mandibula avem o proteza termino-terminala iar la maxilar o proteza totala se recomanda purtarea pe timpul nopţii doar a protezei maxilare;

D.

in situatia de la punctul d se scot sau se poarta ambele proteze.E.

(pag. 546)

S1655090. Durerea la nivelul unui dinte stalp in cazul pacientilor protezati mobilizabil poate fi cauzata de:

contact prematur pe conectorul principal;A. interferenta pe un pinten ocluzal;B. lipsa de reciprocitate (deformarea bratului opozant);C.conectori secundari elastici;D.un brat retentiv hiperactiv.E.

(pag. 548)

S1655091. Durerea la periferia campului protetic la purtatorii de proteze partiale mobilizabile este cauzata de:

traumatizarii marginale a modelului;A. atrofia crestelor;B. contacte premature;C.interferenţe ocluzale;D.marginilor subextinse.E.

(pag. 547)

S1655092. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, este necesar:

sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestei;A. sa avem cat mai multe contacte interdentare in IM si RC;B. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-panta cuspidiana;C.

1332 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 202: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041333 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sa avem contacte interdentare de tip cuspid-fosa;D.cel mai important este sa realizam echilibrarea balansata Gysi.E.

(pag. 542)

S1655093. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, trebuie sa acordam importanta deosebita contactului:

cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);A. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);B. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);C.cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);D.cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse).E.

(pag. 542)

S1655094. Pentru pacientii protezati partial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora:contur neregulat al crestelor;A. contur regulat al crestelor;B. exostoze;C.mucoasa subţire si atrofica;D.creste ascutite, sensibile la presiune.E.

(pag. 548)

S1655095. Zonele din marginile seilor aspra carora trebuie sa se intervina, de obicei la aplicarea protezei scheletate maxilare sunt:

marginea seilor in zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiva;A. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive;B. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;C.marginea seilor in zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiva;D.la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale seilor.E.

(pag. 540)

S2155096. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze:Conectori principali rigiziA. Margini ascutite ale seilorB. Contacte premature si interferente ocluzaleC.Mucoasa subtire si atroficaD.Contur neregulat al crestelorE.

(pag. 547-548)

S2155097. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea în urmatoarele situatii:BruxismA. Proteze frontaleB. Maxilar protezat total si mandibula protezata termino-terminalC.În perioada de acomodare cu protezaD.În edentatiile de clasa a III aE.

(pag. 546)

S2255098. Aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala este de preferat sa se faca:la sfarsitul programului de lucruA. la prima ora de consultatieB. in ziua sau preziua unei activitati sociale deosebite a pacientuluiC.la inceputul saptamanii, pentru ca pacientul sa poata fi revazut fara probleme dupa 24 de oreD.la sfarsit de saptamanaE.

1333 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 203: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041334 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. . 539)

S2255099. Sedinta de aplicare a protezelor scheletate in cavitatea bucala cuprinde etapele :lustruirea protezelorA. inspectia protezelorB. aplicarea protezei in cavitatea bucalaC.instructiuni pentru pacientul purtator de proteza partialaD.stabilirea sedintei de reexaminareE.

(pag. 539)

S2255100. Zonele din marginile seilor mandibulare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt :

marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor , unde frecvent creasta este retentivaA. marginea vestibulara a seilor la nivelul liniei milohioidieneB. prelungiri retromilohioidiene ale seilorC.marginea linguala a seilor in zona premolarilor, unde frecvent creasta este retentivaD.marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidieneE.

(pag. 540)

S2255101. Pentru a se obtine proteze stabile in timpul masticatiei este mult mai util :sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosa si nu de tipul cuspid-panta cuspidianaA. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestelorB. sa se acorde importanta deosebita cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in ocluzia inversa) si cuspizilor linguali inferiori (in montarile normale)

C.

sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centricaD.sa se realizeze contacte interdentare de tipul cuspid-fosa cat si de tipul cuspid-panta cuspidianaE.

(pag. 542)

S2255102. Instructiunile privind insertia si dezinsertia protezelor prevad :proteza se insera cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatoriA. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic

B.

prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul bratelor activeale crosetelor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic

C.

pacientul , in nici un caz sa nu muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul proteticD.dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mari pentru protezele superioare si cu indexul , pentru cele inferioare

E.

(pag. 543)

S2255103. Ingrijirea protezelor se face :prin periere cu o perie de unghii sub jet puternic de apa receA. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu 2 parti apa si o parte otetB. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu o parte apa si 2 parti otetC.curatirea protezei cu apa fiarta, substante chimice, alcool sau prafuri abraziveD.perierea se face deasupra chiuvetei, care trebuie sa fie aproape plina cu apa pentru a diminua socul si a impiedica deteriorarea protezei daca aceasta aluneca din mana

E.

(pag. 545)

S2255104. Purtarea protezei :se face zi si noapte in perioada de acomodareA. dupa perioada de acomodare, proteza nu mai trebuie purtata noapteaB. dupa perioada de acomodare proteza va fi purtata si noapteaC.noaptea se pastreaza intr-un pahar cu apa, pentru a se evita deshidratarea acrilatuluiD.noaptea se pastreaza intr-un pahar cu detergent pentru o curatare mai profundaE.

1334 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 204: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041335 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. . 546)

S2255105. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea in situatiile :bruxismA. proteze biterminaleB. proteze frontaleC.maxilar protezat cu o proteza totala, iar la mandibula exista o proteza termin-terminalaD.in edentatii clasa a III-aE.

(pag. 546)

S2255106. Durerea la periferia campului protetic poate fi datorata unor:sei supraextinse, cauzate de amprente nefunctionaleA. plusuri acrilice pe fata interna a seilorB. mucoasa subtire si atroficaC.margini ascutite sau aspre ale seilorD.contacte premature si interferente ocluzaleE.

(pag. 547)

S2255107. Durerea provocata de o proteza partiala noua se poate datora:margini groase si lustruite ale seilorA. conectori principali rigiziB. atrofii ale crestelor, mai ales dupa extractii recenteC.contur neregulat al crestelor (exostoze)D.traumatizari marginale ale modelului in timpul lucrului in laboratorE.

(pag. 547)

S2255108. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora :contur regulat al crestelorA. exostozeB. mucoasa subtire si atroficaC.lipsa de adaptare a seilor la nivelul fundului de sac vestibularD.pliuri longitudinale de mucoasa neintinse la amprentareE.

(pag. 548)

S2255109. Cauzele mai frecvente ale durerii aparute dupa aplicare aprotezei sunt :contact prematur sau o interferenta pe un pinten ocluzalA. brat retentiv hiperactivB. prezenta reciprocitatiiC.contacte premature sau interferente pe dintele stalpD.conectori secundari elasticiE.

(pag. 549)

S2255110. Muscarea limbii se poate datoraunei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea lingualA. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea vestibularB. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor lingualiC.montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulariD.la pacienti in varsta, care au un tonus muscular scazutE.

(pag. 549)

S2255111. Desprinderea protezei apare in situatiile:dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizatiA.

1335 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 205: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041336 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dintii artificiali montati pe creastaB. dintii prea vestibularizati, prin actiunea obrazului, mai ales in edentatiile terminaleC.margini groase ale protezei, mai ales in zona tuberozitatilorD.dinti stalpi cu retentivitati favorabileE.

(pag. . 550)

S2255112. Incapacitatea de a face masticatie cu o proteza partiala s-ar putea datora :restabilirea mentinerii protezei si eliminarea dureriiA. pacientul a stat mult timp fara tratament protetic si a facut masticatie numai pe dintii restanti din regiunea frontala

B.

dintii artificiali sunt abrazatiC.introducerea in gura a unor cantitati prea mici de alimenteD.contacte premature sau interferente ocluzaleE.

(pag. . 550-551)

S2255113. Daca cantitatea de alimente sub proteza este mare, aceasta se datoreaza :mentinerii protezei pe campul proteticA. departarii marginilor seii de zonele retentive ale cresteiB. adaptarea seilor corectate prin captusireC.lipsei de mentinere a protezeiD.contacte premature sau interferenteE.

(pag. . 551)

S2255114. Dificultatile de vorbire pot sa apara :mai ales cand este plasat un conector principal in zona anterioara a palatuluiA. mai ales cand este plasat un conector principal in zona posteriaora a palatuluiB. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oralC.cand grosimea protezei este prea mareD.cand spatiul pentru limba este redusE.

(pag. 552-553)

S2255115. Producerea unui zgomot se datoreaza:lipsei de mentinere a protezeiA. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre eiB. unei dimensiuni verticale prea miciC.dintii din acrilat produc mai usor acest zgomotD.dintii din portelan nu produc zgomotE.

(pag. 553)

S2255116. Senzatia de greata aparuta dupa aplicarea protezelor partiale in cavitatea bucala :se intalneste destul de frecventA. se datoreaza unui conector principal care ajunge dincolo de linia AhB. se poate datora unor sei mandibulare groase linguo-distalC.poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasaD.poate fi data de un conector principal prea departat de mucoasaE.

(pag. 553)

S2255117. Senzatia de arsura aparuta dupa aplicare aprotezelor :poate fi o manifestare locala a unei stari generale anormale, care coincide cu aplicarea protezei(diabet, anemie)

A.

nu poate fi data de o iritatie proteticaB. nu poate exista o cauza ocluzalaC.

1336 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 206: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041337 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

poate sa apara insa si la climacteriuD.poate sa apara in diferite stari psiho-nevroticeE.

(pag. . 553)

S2255118. Tratamentul in caz de senzatie de arsura aparuta dupa aplicarea protezelor in gura, consta in:

nu necesita tratament, cu timpul pacientul se obisnuiesteA. igiena perfecta, nepurtarea protezei noapteaB. captusirea sau refacerea protezei, dar numai dupa vindecarea mucoaseiC.captusirea sau refacerea protezei si purtarea protezei chiar daca mucoasa nu s-a vindecat completD.daca senzatia de arsura este data de presiunea protezei pe terminatiile nervoase de la nivelul gaurii incisive sau mentoniere, atunci tratamentul consta in despovararea zonelor respective

E.

(pag. 553-554)

S2255119. Referitor la neadaptarea la proteza :sunt cazuri frecvente cand pacientii nu se pot adapta la protezaA. sunt cazuri destul derare cand pacientii nu se pot adapta la protezaB. se intampla la pacientii foarte nervosiC.se intampla la pacientii in varstaD.se intampla la pacientii care considera purtarea protezei ca o infirmitateE.

(pag. 554)

S2255120. La insertia protezei in cavitatea bucala :proteza poate fi introdusa dupa corecturi minimeA. proteza poate fi introdusa dupa corecturi majoreB. proteza poate fi introdusa fara nici un fel de corecturiC.este necesara o presiune micaD.este necesara o presiune medieE.

(pag. . 540)

S2255121. Depistarea zonelor campului protetic care impiedica sau fac dificila insertia protezei se face mai usor :

la nivelul crestelor deoarece mucoasa se inrosesteA. la nivelul dintilor restantiB. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se albesteC.la nivelul crestelor unde pot fi sesizate si de pacient prin aparitia dureriiD.la nivelul dintilor antagonistiE.

(pag. 540)

S2255122. Zonele in care se verifica prin inspectie si palpare lungimea seilor sunt :zona vestibularaA. zona linguala centralaB. linia milohioidianaC.la nivelul extremitatii distaleD.la nivelul extremitatii mezialeE.

(pag. 540)

S2255123. Referitor la bascularea laterala in cazul edentatiilor terminale urmatoarele afirmatii sunt false:

se verifica prin presiuni pe cuspizii linguali ai dintilor lateraliA. se verifica prin presiuni pe dintii frontaliB. se verifica prin presiuni vestibulari ai dintilor lateraliC.este data de montarea dintilor inafara mijlocului cresteiD.

1337 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 207: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041338 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

este data de montarea dintilor pe mijlocul cresteiE.

(pag. 541)

S2255124. Testul de rotatie al protezei se face prin :presiuni pe extremitatea distala a seiiA. presiuni pe elementele de mentinere indirectaB. presiuni pe elementele de mentinere directaC.nu se fac nici un fel de presiuniD.acest test nu este necesarE.

(pag. . 541)

S2255125. Mentinerea(retentia) directa a protezei se verifica prin :incercari de desprindere orizontala prin tractiuni in axul de dezinsertieA. incercari de desprindere verticala prin tractiuni in axul de dezinsertieB. tractiuni asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentiveC.tractiuni asupra portiunilor rigide ale bratelor retentiveD.tractiuni ale portiunilor rigide ale bratelor opozanteE.

(pag. 541)

S2255126. Readaptarea crosetului sau activarea crosetului se face :cu ajutorul unui cleste fara dinti cu falci rotundeA. cu ajutorul unui cleste cu dinti si falci rotundeB. in prezenta pacientuluiC.nu trebuie vazuta de pacientD.nu mai pot fi activate croseteleE.

(pag. 541)

S2255127. Inainte de a cerceta rapoartele de ocluzie se va examina :daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu dintii antagonistiA. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberozitateaB. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberculul piriformC.daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu saua antagonistaD.daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu pintenii ocluzaliE.

(pag. 541)

S2255128. Referitor la contactele premature si interferentele de pe seile terminale sunt corecte afirmatiile:

erorile mari ocluzale pot fi depistate cu hartia de articulatieA. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu lac colorantB. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu lac colorantC.erorile mici ocluzale pot fi depistate cu hartie de articulatieD.dupa 24 de ore de purtare a protezei, contactele premature si interferentele devin vizibile si vor fi slefuiteE.

(pag. 542)

S2255129. Dupa conceptia echilibrarii balansate a lui Gysi, protezele clasa I trebuie sa aiba in masticatie contacte dentare :

pe partea activaA. pe partea de balansB. doar pe partea activaC.doar pe partea de balansD.pe partea anterioaraE.

(pag. 542)

1338 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 208: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041339 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255130. Contactele interdentare, in vederea obtinerii unei proteze stabile in timpul masticatiei, nu trebuie sa fie de tipul :

cuspid-cuspidA. cuspid-fosaB. cuspid –panta cuspidianaC.cuspid-creasta marginalaD.nici un raspuns nu e corectE.

(pag. . 542)

S2255131. Perioada de adaptare la protezele partiale depinde de :varsta pacientuluiA. tipul de sistem nervosB. SexC.starea campului proteticD.timpul scurs de la pierderea dintilorE.

(pag. 544)

S2255132. Incizia alimentelor in cazul protezelor partiale frontale provoaca:bascularea protezeiA. dezlipirea protezeiB. traumatism excesiv la nivelul crestei frontale edentateC.traumatism excesiv la nivelul zonelor lateraleD.traumatism excesiv la nivelul liniei milihioidieneE.

(pag. 544)

S2255133. Referitor la durerea de la nivelul papilei incisive , afirmatiile urmatoare sunt false:durerea poate sa apara din cauza lipsei de foliereA. durerea poate sa apara din cauza unei folieri insuficienteB. nu are importanta folierea in aceasta zonaC.dupa slefuirea protezei, aplicarea ei se face numai dupa un interval de 24-48 oreD.dupa slefuirea protezei, aceasta se poate aplica pe campul protetic imediatE.

(pag. 550)

S2255134. Un decubitus protetic la nivelul mucoasei se manifesta astfel :la inceput apare durereaA. la inceput apare hiperemiaB. durerea apare dupa 24 de oreC.durerea apare dupa 12 oreD.ulceratia apare dupa 12 oreE.

(pag. 550)

S2255135. Muscarea obrajilor dupa aplicare protezelor partiale:este mai rar intalnitaA. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular crescutB. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular scazutC.se intalneste mai ales cand maseterul ocupa spatiul edentatD.se intalneste mai ales cand dupa edentatie buccinatorul tinde sa ocupe spatiul edentatE.

(pag. 549)

S2555136. Dezinserţia unei proteze scheletate de pe câmpul protetic se face :cu forţe bilaterale simultaneA. acţionând asupra vârfurilor braţelor retentive ale croşetelorB.

1339 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 209: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041340 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

acţonând asupra porţiunii rigide ale braţelor retentive ale croşetelorC.folosind indexul la protezele superioareD.folosind indexul la protezele inferioareE.

(pag. 540)

S2655137. Sindromul Syogren în forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie:salivaraA. renalaB. hepaticaC.ocularaD.articularaE.

(pag. 1155)

S2655138. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:hipertofia simetrica a glandelor salivareA. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimaleB. inflamatia articulatiei temporo-mandibulareC.ageuzieD.cacosmieE.

(pag. 1156)

S2655139. Boala Mickulicz este o boala:raraA. frecventaB. evolutie malignaC.evolutie benignaD.care depinde de vârstaE.

(pag. 1156)

S2655140. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:hipertofia glandelor salivare si lacrimaleA. adenopatie inghinalaB. adenopatie cervicalaC.submaxilita cronicaD.ageuzieE.

(pag. 1157)

S2655141. În sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de:limfom malignA. adenom pleomorfB. limfosarcomC.leiomiosarcomD.rabdomiosarcomE.

(pag. 1157)

S2655142. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula:vârstniciiA. femei si barbati în egala, asuraB. copii prescolariC.numai femei în menopauzaD.bolnavii cu ciroza hepaticaE.

(pag. 1157)

1340 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 210: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041341 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2655143. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu.sindromul SyogrenA. sindromul MenierB. boala MickuliczC.boala ghearelor de pisicaD.histiocitoza XE.

(pag. 1157)

S2655144. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin:leziuni cutanate nodulareA. leziuni osoaseB. leziuni ganglionareC.insuficienta renalaD.parodontopatii marginale cronice profundeE.

(pag. 1157)

S2655145. În boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este:bilateralaA. dureroasaB. nedureroasaC.unilateralaD.nu se produceE.

(pag. 1157)

S2855146. Inspectia protezelor scheletate presupune:o examinare sumaraA. o examinare minutioasaB. observarea gradului de finisareC.controlul lustruiriiD.lustruirea se realizeaza in cabinet de medicE.

(pag. 539)

S2855147. Instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei scheletate:trebuie demonstrata de medicA. se atrage atentia pacientului sa nu muste pe proteza in scopul asezarii acesteia pe campul proteticB. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor miciC.dezinsertia se face actionand la nivelul varfului crosetuluiD.pacientul poate sa muste pe proteza in vederea pozitionari ei pe campul proteticE.

(pag. 543)

S2955148. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:sei supraextinseA. exostozeB. margini ascutite sau aspre ale seilorC.plusuri acrilice pe fata interna a seilorD.mucoasa subtire si atroficaE.

(pag. 547)

S2955149. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt:la nivelul torusului mandibularA. la nivelul comisurii bucaleB.

1341 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 211: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041342 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

la periferia campului proteticC.la nivelul dintelui stalpD.la nivelul crestelorE.

(pag. 547)

S2955150. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreaza urmatoarelor cauze:montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor lingualiA. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulariB. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limbaC.mucoasa este subtire si atroficaD.plasarea prea lingual a dintilor artificialiE.

(pag. 549)

1342 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 212: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041343 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 56Readaptarea protezelor parţiale scheletate

BIBLIOGRAFIE:7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1256001. Cauzele golurilor aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusitefolosirea unei cantitati adecvate de acrilatA. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomeB. bule de aer prinse in acrilatC..acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativD.acrilat prea uscat cind s-a aplicat pe sei si pe modelE.

(pag. 596)

S1256002. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se face cindexista atrofii mari ale crestelorA. exista atrofii medii ale crestelorB. dintii artificiali nu sunt deterioratiC.presupune numai inlocuirea acrilatului de pe fata mucozala a seilorD.se poate face in orice situatieE.

(pag. 595)

S1256003. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt gresite:se captusesc numai protezele cu sprijin dento-parodontalA. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restantiB. dintii artificiali in buna stare si montati corectC.ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrareD.se poate captusi orice proteza indiferent de sprijinE.

(pag. 586)

S1356004. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa l si a ll-a, este indicata:cand s-a produs o atrofie mica a crestelor;A. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor;B. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor;C.cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor;D.toate raspunsurile sunt false.E.

(pag. 558)

S1356005. Rebazarea protezelor scheletate consta in:adaugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la seile protetice;A. refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie;B. inlocuirea atat a dintilor artificiali cat si a seilor;C.inlocuirea dinţilor artificiali;D.inlocuirea seilor acrilice si scheletului metalic.E.

(pag. 563)

S1456006. Atrofia campului protetic subiacent unei proteze scheletate este mai mica:in caz de sprijin mucozal al protezeiA.

1343 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 213: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041344 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

La maxilarB. in caz de aplicare a protezei dupa parodontopatiiC.in caz de osteoporozaD.in caz de afectiuni metaboliceE.

(pag. 555)

S1456007. Captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal:se poate realiza si in cazul suprafetei mucozale metaliceA. proteza va fi ambalata in cuveta in laboratorB. daca s-a realizat captusire prin metoda directa in ocluzie, este necesara echilibrarea ocluzalaC.este necesara cand protezele scheletate s-au aplicat dupa extracţii recenteD.la captusire prin metoda directa in ocluzie benzile de leucoplast care protejeaza suprafetele externe ale protezei trebuie sa ajunga si pe suprafetele ocluzale

E.

(pag. 561-562)

S1456008. Care afirmatii sunt adevarate referitor la faza de laborator a captusirii indirecte cu gura deschisa a protezelor scheletate terminale vechi:

Ambalarea protezei se face in cuvetaA. Pe jumatatea inferioara a presei se fixeaza modelul soclat cu protezaB. Pe jumatatea superioara a protezei se fixeaza cheia de gips a impresiunilor dentareC.Dupa priza gipsului proteza se indeparteaza de pe model si se fixeaza cu ceara in cheia de ocluzala de gips

D.

Conectorul principla, crosetele si pintenii trebuie sa fie acoperiti cu gips la turnarea modeluluiE.

(pag. 559)

S1456009. Care afirmatii sunt adevarate referitor la metoda de captusire indirecta cu gura deschisa a protezelor scheletate terminale vechi:

Pasta ZOE se indeparteaza usor de pe proteza dupa turnarea modeluluiA. La mandibula se prefera amprentarea cu ceara bucoplasticaB. La mandibula se prefera amprentarea cu pasta ZOEC.La maxilar se prefera amprentarea cu ceara bucoplasticaD.Ambalarea protezei se va face in cuvetaE.

(pag. 558)

S1456010. in ceea ce priveste rebazarea protezelor scheletate:Tehnica de laborator este facilaA. Atrofia centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula nu indica o alta montare a dintilor artificialiB. E mai simplu si mai sigur sa se refaca odata cu seile si arcadele dentare artificialeC.Pentru confecţionarea seilor se utilizeaza acrilat autopolimerizabilD.Ambalarea protezei se face in presaE.

(pag. 563)

S1456011. Referitor la rebazarea protezelor scheletate care din urmatoarele afirmatii sunt false:scheletul metalic al protezei trebuie sa fie integru si bine adaptat pe dintiA. dintii artificiali trebuie sa nu fie deterioratiB. ocluzia trebuie sa poata fi corectata prin simple slefuiri de echilibrareC.ambalarea protezei se va face in presaD.rebazarea poate readapta marginal extinderea si modelarea marginala a seilorE.

(pag. 562-563)

S1556012. Captusirea protezelor scheletate consta in:inlocuirea dintilor artificialiA. refacerea seilor proteticeB.

1344 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 214: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041345 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inlocuirea seilor proteticeC.adaugarea unui strat de acrilat la seile proteticeD.indepartarea unui strat de 3 mm de acrilatE.

(pag. 555)

S1556013. Care din urmatoarele afirmatii privind tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi cu gura deschisa nu sunt corecte:

pentru amprentare se folosesc elastomeri de consistenta medieA. ambalarea protezei se face in cuvetaB. nu se indica ambalarea protezei in cuvetaC.pentru amprentare se folosesc ceruri bucoplasticeD.captusirea se face folosind presa specialaE.

(pag. 558)

S1556014. Pe cine se exercita presiuni in timpul amprentarii pentru captusire protezelor scheletate prin metoda directa cu gura deschisa:

pe seile proteticeA. pe pintenii de sprijinB. pe conectorii principaliC.pe elementele de menţinere directaD.nu se exercita presiuniE.

(pag. 556)

S1556015. Rebazarea se face in urmatoarele conditii:schelet integru al protezeiA. schelet neadaptat pe dintiB. dintii artificiali sunt deterioratiC.schelet incorect adaptatD.ocluzia nu poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrareE.

(pag. 562)

S1556016. Refacerea seilor si arcadei dentare a protezelor scheletate poate fi realizata daca:exista atrofie mica a crestelorA. scheletul metalic al protezei nu ste integruB. scheletul metalic nu este adaptat pe dintii restantiC.pacientul este mulţumit de protezaD.scheletul metalic este bine adaptat pe dintii restantiE.

(pag. 563)

S1556017. Scopul rebazarii este:readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie micaA. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mareB. adaugarea unui strat de acrilat la seile cu suprafata acrilicaC.readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala funcţionalaD.inlocuirea dintilor artificiali si a seilorE.

(pag. 562)

S1656018. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:legatura ideala cu acrilatul seiilor;A. legatura satisfacatoare cu acrilatul seilor;B. miros placut;C.gust placut;D.

1345 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 215: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041346 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

schimbarea culorii in timp.E.

(pag. 560)

S1656019. in cazul protezelor partiale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de:

profesia pacientului;A. reactivitatea individuala;B. prezenta obturatiilor pe dintii stalpi;C.absenţa obturaţiilor pe dinţii restanţi;D.prezenta unor inflamatii pulpare.E.

(pag. 555)

S1656020. Obiectivele principale ale rebazarii protezelor scheletate sunt:readaptarea seilor la crestele alveolare atrofiate intens;A. imbunatatirea dintilor restanti;B. pozitivarea testului de rotatie la protezele laterale;C.pozitivarea testului de rotaţie la protezele terminale;D.readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionalaE.

(pag. 562)

S1656021. Pentru captusirea protezelor scheletate trebuie indeplinite conditiile:scheletul metalic al protezei sa fie in stare buna, usor deformat;A. scheletul metalic sa fie adaptat aproximativ la dintii restanti;B. seile sa fie incorect extinse;C.dinţii artificiali sa fie abrazaţi;D.ocluzia sa poata fi echlibrata prin mici slefuiri de echilibrare.E.

(pag. 555)

S1656022. Protezele scheletate se pot rebaza daca sunt indeplinite conditiile:schelet aproximativ adaptat pe dinti;A. dinti artificiali abrazati;B. ocluzie dezechilibrata;C.dinţi restanţi fara carie;D.dinti artificiali nedeteriorati.E.

(pag. 562)

S2156023. Captusirea directa a protezelor scheletate terminale noi dupa metoda “cu gura deschisa” are ca avantaj:

Se vede limita dintre acrilatul termopolimerizabil si cel autopolimerizabilA. Scheletul se aplica precis pe dintii restantiB. Nu se înalta ocluziaC.Proteza se îndeparteaza usorD.Nu se irita mucoasaE.

(pag. 556)

S2256024. In functie de tipul de sprijin al protezelor partiale, atrofia crestelor este mai mare in cazul :celor cu sprijin mucozalA. celor cu sprijin mixtB. celor cu sprijin dento-parodontalC.atrofia nu este influentata de sprijinul protezelorD.raspuns corect B si CE.

(pag. 555)

1346 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 216: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041347 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2256025. Proteza captusita sau rebazata prezinta testul de rotatie negativ :cind proteza s-a deplasat la ambalareA. in timpul amprentarii pacientul a deschis guraB. in timpul amprentarii pacientul nu a deshis guraC.in timpul amprentarii medicul a apasat pe seiD.scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dintiE.

(pag. .565)

S2256026. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacientA. proteza a fost captusita si are un aspect neplacutB. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe oriC.raspuns corect B si CD.raspuns corect A,B si CE.

(pag. 562)

S2256027. Aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) se datoreaza : °

acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea uscatA. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea umedB. nu s-a curatat corect acrilatul vechiC.acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea murdarD.nici un raspuns corect.E.

(pag. 564)

S2256028. Remediul in cazul aparitiei unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) este : °

aplicarea acrilatului pe sei , cand consistenta este moaleA. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de monomer

B.

aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de polimer

C.

aplicarea acrilatului pe sei si pe mucoasa orala, cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de monomer

D.

nici un raspuns nu e corectE.

(pag. 564)

S2256029. Care din afirmatiile referitoare la scopul rebazarii protezelor scheletate sunt adevarate:readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mareA. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionalaB. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe oriC.proteze vechi captusite odataD.readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie minimaE.

(pag. 562)

S2256030. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile rebazarii sunt adevarate:testul de rotatie al protezelor terminale se percepe greu dar el existaA. proteza a fost captusita si are un aspect placutB. proteze vechi captusite sau reparate o singura dataC.acrilatul seilor unor proteze noi este porosD.acrilatul seilor unor proteze vechi este porosE.

(pag. 562)

1347 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 217: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041348 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2256031. Atrofia crestelor de sub seile protezelor scheletate se poate treduce prin :retentii alimentare din cauza unui spatiu intre conectori si dintiA. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre pinteni si dintiB. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre creste si seiC.vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre pinteni si dintiD.vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre conectoriiE.

(pag. 560)

S2256032. Care din urmatoarele afirmatii privind dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt false :

miros si gust neplacutA. schimbarea culorii in timpB. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilientC.miros si gust acceptabil dar nu perfectD.nici un raspuns nu e corectE.

(pag. 560)

S2256033. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu « gura inchisa » grosimea de acrilat ce se indeparteaza este de :

0,5-1 mmA. 1-2 mmB. 2-3 mmC.3-4 mmD.0,5-0,75 mmE.

(pag. 559-560)

S2256034. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu « gura inchisa » perioada cat se fac miscari de modelare de catre medic si pacient este de :

3 minuteA. 4 minuteB. 5 minuteC.6 minuteD.o perioada ce difera de la un practician la altulE.

(pag. 559-560)

S2256035. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu « gura deschisa » dintii vor fi acoperiti de gips in presa de captusire :

1/2A. 1/3B. 1/4C.1/8D.delocE.

(pag. .559)

S2556036. Pe care din elementele unei proteze scheletate se exercită presiuni în timpul amprentării pentru căptuşire a acesteia prin metoda directă cu gura deschisă:

pe şeile proteticeA. pe pintenii de sprijinB. pe conectorii principaliC.pe elementele de menţinere directăD.nu se exercită presiuniE.

(pag. 564)

1348 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 218: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041349 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2656037. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:barbatiA. femeiB. barbati si femei în aceeasi masuraC.adolescentiD.copiiE.

(pag. 1044)

S2656038. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:mentonuluiA. palatuluiB. piramidei nazaleC.pavilionului urechiiD.limbiiE.

(pag. 1045)

S2656039. Metode invazive de investigatie în cancerul etajului mijlociu al fetei:radiografiaA. rezonanta magneticaB. biopsiaC.tomografia computerizataD.examenul clinicE.

(pag. 1048)

S2656040. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:rareA. frecventeB. nu se produc niciodataC.la nivel numai ganglionarD.fiind tumori benigne nu se producE.

(pag. 1049)

S2656041. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar în cancerul etajului mijlociu al fetei:tumorile mici, care nu necesita extindere în structurile învecinateA. tumori de mezostructuraB. tumori etmoidaleC.tumorile malareD.tumori ale piramidei nazaleE.

(pag. 1052)

S2956042. Refacerea seilor si a arcadei dentare artificiale a protezei scheletate se face in caz de:atrofii mari a crestelorA. dinti artificiali deterioratiB. aspect neplacut al protezeiC.dupa captusiri repetateD.toateE.

(pag. 563)

S2956043. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa I si a II-a este indicata:cand s-a produs o atrofie mica a crestelorA. cand s-a produs o atrofie mare a crestelorB. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelorC.

1349 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 219: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041350 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelorD.toate reaspunsurile sunt falseE.

(pag. 558)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1256044. Proteza scheletata cu sprijin dento-parodontal se poate captusidirect cu gura inchisaA. direct cu gura deschisaB. indirectC.numai daca are sei cu fata mucozalaD.indiferent din ce material sunt seileE.

(pag. 593)

S1256045. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor dentare artificialeprin metoda directaA. seile servesc drept portamprentaB. cind exista atrofii mari ale crestelorC.dintii artificiali nu sunt deterioratiD.aspect deteriorat datorita captusirilor multipleE.

(pag. 595)

S1256046. Captusirea protezelor terminale vechi se facein caz de atrofie mare a cresteiA. in caz de atrofie mica a cresteiB. dintii artificiali sunt deterioratiC.scheletul metalic este deterioratD.schelet metalic intact, bine adaptat pe dintiE.

(pag. 588)

S1256047. Cauzele porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor scheletate sunt:

polimerizarea nu s-a facut sub presiuneA. proteza s-a deplasat la ambalareB. raport corect pulbere-monomerC.umezirea suprafetelor de acrilat cu monomerD.nerespectarea proportiei polimer-monomerE.

(pag. 597)

S1256048. Cauzele prezenti de goluri la nivelul acrilatuluiacrilatul nu a fost presat la marginea modeluluiA. acrilatul aplicat pe sei si model a fost prea uscatB. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativC.nerespectarea proportiei pulbere-monomerD.bule de aer prinse in acrilatE.

(pag. 7pag 596)

S1256049. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:schimbarea culorii in timpA. produc dureri la nivelul crestelorB. miros si gust neplacutC.

1350 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 220: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041351 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

legatura buna cu acrilatul seilorD.neutralizarea fortei de masticatieE.

(pag. 592)

S1256050. Golurile aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite se pot remedia prin:utilizarea pentru captusire a presei specialeA. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau uleiB. folosirea unei cantitati adecvate de acrilatC.umezirea suprafetelor de acrilat cu monomerD.presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilorE.

(pag. 596)

S1256051. Rebazarea protezelor scheletateinseamna inlocuirea acriliatului seilor, fara a modifica arcada dentara artificialaA. se face cind dintii artificiali nu sunt deterioratiB. se face cind dintii artificiali sunt deterioratiC.inseamna refacerea seilor si a arcadelor dentare artificialeD.se face cind testul de rotatie al protezelor terminale este negativE.

(pag. 594)

S1256052. Refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale la proteza scheletata se facecind scheletul metalic al protezei este deterioratA. cind scheletul metalic al protezei este integru si bine adaptat la dintii restantiB. utilizind metoda indirectaC.cind dintii artificiali sunt deterioratiD.cind dintii artificiali nu sunt deterioratiE.

(pag. 595)

S1256053. Timpii rebazarii protezelor scheletate suntindepartarea unui strat de acrilat de pe fata mucozala si de la marginile seilorA. amprentarea prin tehnica cu gura inchisaB. amprentarea prin tehnica cu gura deschisaC.turnarea modelului in doi timpiD.confectionarea seilor de acrilat termopolimerizabilE.

(pag. 595)

S1256054. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt adevaratescheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptatA. sei corecte privind extinderea si modelarea marginalaB. dinti artificiali deterioratiC.se captusesc doar protezele cu sprijin dento-parodontalD.ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrareE.

(pag. 586)

S1356055. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti;A. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala;B. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect;C.ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;D.se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos.E.

(pag. 555)

1351 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 221: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041352 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1356056. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient;A. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori;B. acrilatul seilor unei proteze noi este poros;C.proteza a fost captusita si are un aspect neplacut;D.dintii artificiali sunt deteriorati.E.

(pag. 562)

S1356057. Materialele reziliente de captusire au urmatoarele dezavantaje:legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient;A. starea de discomfort resimtita de pacient, datorita consistentei materialului;B. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente a materialului rezilient;C.schimbarea culorii materialului rezilient in timp, ceea ce da un aspect neplacut protezei;D.doar raspunsurile A,B si C sunt corecte.E.

(pag. 560)

S1356058. Necesitatea captusirii unei proteze terminale se apreciaza prin:testul de rotatie al protezei;A. presiuni digitale pe extremitatea distala a seii;B. presiuni pe elementele de mentinere indirecta (contrabasculante);C.raspunsurile A,B si C sunt corecte;D.raspunsurile A,B si C sunt false.E.

(pag. 556)

S1356059. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se realizeaza:cand exista atrofii mari ale crestelor;A. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati;B. aspectul protezei lasa mult de dorit, ca urmare a unor captusiri repetate;C.cand exista atrofii mici ale crestelor;D.raspunsurile B,C si D sunt corecte.E.

(pag. 563-564)

S1456060. Captusirea protezelor scheletate se poate realiza in urmatoarele conditii:Scheletul metalic sa fie in stare buna si perfect adaptat la dintiA. Extinderea seilor sa fie corectaB. Proteza sa aiba sprijin mixtC.Proteza sa aiba sprijin dentoparodontalD.Indiferent de sprijinul protezei scheletateE.

(pag. 555)

S1456061. Captusirea protezelor scheletate terminale vechi se indica daca:Scheletul metalic este bine adaptat pe dintiA. Dintii artificiali sunt abrazatiB. Exista o incongruenta intre suprafata mucozala a protezelor si cresteC.Exista mici imprecizii marginale ale seilorD.Exista dizarmonii ocluzale importanteE.

(pag. 558)

S1456062. Care afirmatii sunt adevarate referitor la captusirea, rebazarea si refacerea seilor protezelor scheletate:

Captusirea prin metoda indirecta se realizeaza doar prin ambalare in presaA. Procedurile de laborator pentru rebazare sunt facileB.

1352 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 222: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041353 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Amprenta pentru rebazare se ia dupa tehnica cu gura deschisaC.Refacerea seilor se realizeaza in caz de schelet metalic integruD.Existenta unei stomatite protetice impune amanarea readaptarilor protezelor scheletateE.

(pag. 564)

S1456063. in ceea ce priveste captusirea protezelor scheletate de clasa I-a si a-II-a:Daca testul de rotatie este pozitiv si exista un spatiu intre dintii laterali evidentiat prin inchiderea pe o banda de ceara ramolita se realizeaza captusirea protezei

A.

Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se intervine numai asupra arcadei artificiale

B.

Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se captuseste proteza si se echilibreaza ocluzia

C.

Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotaţie este pozitiv se echilibreaza ocluziaD.Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotatie este pozitiv se captuseste proteza si se echilibreaza ocluzia

E.

(pag. 556)

S1456064. in tehnica de captusire directa cu gura deschisa a protezelor terminale noi:in caz de mucoasa cu rezilienta mare nu se indeparteaza acrilat de pe fata mucozala a protezeiA. in caz de mucoasa cu rezilienta mare se vor aspri cu o freza marginile si suprafata mucozala a protezeiB. Proteza se aplica in cavitatea orala cu presiune pe pinteni si pe elementele de mentinere indirectaC.Nu se aplica nici un fel de presiuneD.Nu se fac presiuni pe seiE.

(pag. 556)

S1456065. in tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa:Se indeparteaza un strat de RA de la margini si de pe fata mucozala a seilorA. Se aplica un material de amprenta pe fata mucozala si pe marginile seilor.B. La mandibula se prefera elestomerii de sinteza de consistenta medie.C.La maxilar se prefera ceara bucoplasticaD.Ambalarea protezei se face in cuvetaE.

(pag. 558)

S1456066. Materialele reziliente de captusire a protezelor scheletate terminale vechi au urmatoarele dezavantaje:

Gust neplacutA. Miros neplacutB. Toleranta slabaC.PorozitateD.Legatura slaba cu acrilatul seilorE.

(pag. 560)

S1456067. Rebazarea protezelor scheletate:Nu modifica arcada dentara artificialaA. Se indica in caz de atrofii exagerate ale crestelorB. Are drept scop readaptarea marginala a seilor ca extindere si modelare marginalaC.Se indica atunci cand testul de rotaţie ste pozitiv si proteza prezinta urme de captusiri repetateD.Se indica daca acrilatul seilor unei proteze noi este porosE.

(pag. 562)

S1456068. Tehnica captusirii indirecte a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura inchisa:Protezele se poarta o saptamanaA. Pe fata mucozala in 1/3 distala a seilor se adauga un strat de kerr si se aplica in cavitatea orala repetand B.

1353 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 223: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041354 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

manevra pana cand testul de rotatie este negativSe aplica un strat de material termoplastic pe toata suprafata mucozala care se ramoleste si se modeleaza cu gura deschisa de trei ori, iar a patra oara pacientul inchide in ocluzie corecta

C.

Metoda utilizeaza material termoplastic si pasta ZOED.Metoda utilizeaza doar material termoplasticE.

(pag. 557)

S1556069. Alegeti afirmatiile corecte:testul de rotatie pozitiv al protezei scheletate indica necesitatea captusiriiA. la protezele terminale noi tesul de rotatie poate fi pozitivB. testul de rotatie negativ indica necesitatea captusiriiC.rebazarea protezelor se face prin metode directe si indirecteD.rebazarea se face cand dintii artificiali sunt deterioratiE.

(pag. 556)

S1556070. Cand se indica captusirea protezelor scheletate vechi:cand atrofia crestelor este foarte mareA. cand scheletul protezei este integruB. cand scheletul protezei este corect adaptatC.cand dinţii artificiali sunt intens abrazaţiD.cand exista mici imprecizii marginale ale seilorE.

(pag. 558)

S1556071. Captusirea indirecta a protezelor terminale vechi necesita pentru amprentare:materiale termoplasticeA. ceruri bucoplasticeB. paste de eugenat de zincC.alginatD.elastomeri de consistenta medieE.

(pag. 558)

S1556072. Care sunt caracteristicile metodei directe de captusire cu gura deschisa a protezelor scheletate:

foloseste acrilat termopolimerizabilA. foloseste acrilat autopolimerizabilB. necesita turnarea modeluluiC.necesita protejarea cu leucoplast a feţelor laterale ale seilorD.necesita indepartarea protezei din gura inainte de polimerizarea completa a acrilatuluiE.

(pag. 556)

S1556073. Cauzele aparitiei liniei cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi la readaptarea protezelor scheletate sunt:

acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprentaA. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si modelB. acrilat insuficient cantitativC.bule de aer prinse in acrilatD.aerul comprimat cu care s–a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de uleiE.

(pag. 565)

S1556074. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:schimbarea culorii in timpA. neutralizarea fortei de masticatieB. miros si gust neplacutC.

1354 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 224: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041355 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

produc dureri la nivelul crestelorD.legatura slaaaba cu acrilatul seilorE.

(pag. 560)

S1556075. Dupa captusire sau rebazare testul de rotatie al protezei scheletate este pozitiv cand:in timpul amprentarii pacientul a inchis guraA. in timpul amprentarii medicul a apasat pe seiB. proteza s-a deplasat la ambalareC.acrilatul nu a fost polimerizat sub presiuneD.scheletul nu a avut 3 puncte de sprijin pe dintiE.

(pag. 565)

S1556076. Readaptarea protezelor partiale se face prin urmatoarele metode:refacerea conectorului principalA. refacerea seilor protezelor scheletate si a dintilor artificialiB. captusireC.refacerea seilor protezelor cand scheletul metalic nu este integruD.rebazareaE.

(pag. 555)

S1556077. Rebazarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele situatii:testul de rotatie al protezelor terminale este negativA. proteza nu a fost captusita si are aspect placutB. acrilatul seilor-protezelor noi este porosC.proteze vechi captusite de mai multe oriD.testul de rotatie este pozitivE.

(pag. 562)

S1656078. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi dupa readaptarea protezelor scheletate poate fi cauzata de:

acrilatul seilor incomplet curatat de materialul de amprenta;A. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe sei;B. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe model;C.factori salivari;D.influenta pigmentilor salivari.E.

(pag. 565)

S1656079. Captusirea protezelor scheletate necesita unele conditii pentru a fi incununata de succes:dintii artificiali sa fie in stare buna si montati corect;A. proteza sa aiba sprijin mixt;B. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;C.scheletul metalic sa fie perfect adaptat la dinţii restanţi;D.extinderea seilor sa fie corectaE.

(pag. 555)

S1656080. Caracteristicile materialelor reziliente de captusire sunt:neutralizeaza partial forta de masticatie;A. au miros placut;B. au gust neplacut datorita porozitatiiC.asigura o legatura puternica cu acrilatul seilor;D.nu-si schimba culoarea.E.

(pag. 560)

1355 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 225: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041356 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1656081. Cauzele pentru care protezele scheletate capusite sau rebazate prezinta testul de rotatie pozitiv sunt:

in timpul amprentarii pacientul a deschis gura;A. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura;B. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti;C.proteza s-a deplasat la ambalare;D.in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei.E.

(pag. 565)

S1656082. Imposibilitatea aplicarii corecte a unei proteze scheletate pe campul protetic dupa captusire sau rebazare se datoreaza:

deformarii scheletului la adaptarea protezei in cuveta;A. rest de acrilat pe conectorii secundari;B. rest de acrilat sub pinteni;C.rest de gips sub pinteni;D.egresiunii dintilor restanti.E.

(pag. 565)

S1656083. in cursul readaptarii protezelor schletate, prezenta de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului autopolimerizabil se datoreaza:

acrilatul este insuficient cantitativ;A. prinderii de bule de aer in acrilat;B. nepresarii acrilatului la marginea modelului;C.acrilatul aplicat pe sei a fost prea uscat;D.acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.E.

(pag. 564)

S1656084. Indicatiile rebazarii protezelor scheletate sunt:test de rotatie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;A. aspect neplacut dupa captusirea protezei;B. proteze vechi reparate repetat;C.porozitatea acrilatului la proteze noi;D.seile permit retentii alimentare abundente.E.

(pag. 562)

S1656085. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"nu se indica ambalarea protezei in cuveta datorita urmatoarelor impedimente clinice:

neadaptarii scheletului pe dinti;A. suprasolicitarii zonale ale crestelor;B. test de rotatie pozitiv al protezei;C.inalţarii mari de ocluzie;D.test de rotatie negativ al protezei.E.

(pag. 558)

S1656086. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"presa se introduce intr-un aparat de polimerizare in conditiile:

temperatura de 390C;A. presiune de 15-25 psi;B. timp de 30 minute;C.20 minute;D.10 minute.E.

(pag. 559)

1356 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 226: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041357 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2156087. Atrofia crestelor alveolare la un purtator de proteze scheletate este mai mare atunci când:Proteza are sprijin mucozalA. Proteza are sprijin dento-parodontalB. Timpul de purtare este scurtC.Timpul de purtare este îndelungatD.Dintii au fost pierduti prin parodontopatieE.

(pag. 555)

S2156088. Materialele reziliente pentru captusirea protezelor partiale:Sunt recomandate la toti pacientiiA. Au mare rezistenta în timpB. În timp au miros si gust neplacutC.Îsi schimba culoarea în timpD.Sunt indicate la pacienti cu rezistenta tisulara diminuataE.

(pag. 560)

S2256089. Timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de urmatorii factori :durata de timp de purtare a protezeiA. tipul de sprijin al protezelor partialeB. varsta pacientuluiC.tipul masticatorD.reactivitatea individualaE.

(pag. . 555)

S2256090. Conditiile care preteaza la captusiri ale protezelor partiale sunt :scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restantiA. sei incorecte privind extinderea si modelarea marginalaB. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorectC.ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrareD.dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corectE.

(pag. 555-556)

S2256091. Care din urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt false :prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei lucioase a seilorA. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei mucozale a seilorB. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin dento-parodontalC.se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin mixtD.se poate captusi orice proteza scheletata indiferent de sprijinE.

(pag. 555-556)

S2256092. Captusirile nu se fac in urmatoarele conditii:scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restantiA. sei corecte privind extinderea si modelarea marginalaB. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorectC.ocluzia sa poata fi echilibrata prin slefuiri majore de echilibrareD.scheletul metalic sa fie usor deterioratE.

(pag. 555-556)

S2256093. Testul de rotatie al protezei se realizeaza prin :presiuni digitale pe extremitatea distala e seiiA. presiuni pe elementele de mentinere directaB. presiuni pe elementele de mentinere indirectaC.

1357 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 227: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041358 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

presiuni pe elementele contrabasculanteD.nu se fac presiuni la nivelul elementelor de mentinere si stabilizareE.

(pag. .556)

S2256094. Referitor la tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi dupa metoda “cu gura deschisa” urmatorele afirmatii sunt false:

se executa cu concursul laboratoruluiA. se executa in cabinetB. ca material se foloseste acrilatul roz autopolimerizabilC.ca material se foloseste acrilatul roz termopolimerizabilD.ca material se folosesc materiale compozite fotopolimerizabileE.

(pag. 556-557)

S2256095. In tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa” se fac urmatoarele miscari :

medicul face miscari de modelare functionala prin masarea obrajilorA. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea buzelorB. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale limbiiC.pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale obrajilorD.fiind o tehnica cu gura deschisa, nu e nevoie de miscari ale pacientuluiE.

(pag. 556-557)

S2256096. Avantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa” sunt :

exista garantia aplicarii precise a scheletului metalic pe dintii restantiA. este rapidaB. apeleaza la concursul laboratoruluiC.rezultatele obtinute sunt satisfacatoareD.evita laboratorulE.

(pag. 556-557)

S2256097. Dezavantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda « cu gura deschisa” sunt :

nu apar diferente de culoare intre acrilatul nou si vechiA. apeleaza la concursul laboratoruluiB. limita dintre acrilatul protezei si cel autopolimerizabil este vizibilC.acrilatul autoplimerizabil are un grad de porozitateD.se poate produce o iritatie a mucoasei crestelorE.

(pag. 557)

S2256098. Tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi dupa metoda ce « gura deschisa » necesita in cabinet o amprentare :

cu ceruri termoplasticeA. cu paste de eugenat de zincB. cu elastomeri de conistenta mareC.cu ceruri bucoplasticeD.cu elastomeri de consistenta medieE.

(pag. .558)

S2256099. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura inchisa" se folosesc urmatoarele materiale :

materiale termoplasticeA. stents, kerrB.

1358 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 228: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041359 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

ceara bucoplasticaC.elastomeri de consistenta crescutaD.pasta de eugenat de zincE.

(pag. .557)

S2256100. Captusirea protezelor terminale vechi nu se face in urmatoarele cazuri :in caz de atrofie mare a cresteiA. in caz de atrofie mica a cresteiB. dintii artificiali sunt deterioratiC.scheletul metalic este deterioratD.schelet metalic intact, bine adaptat pe dintiE.

(pag. . 557)

S2256101. Introducerea presei intr-un aparat de polimerizare in cadrul tehnicii de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda « cu gura deschisa » necesita urmatorele conditii :

temperatura de 39◦CA. temperatura de 93◦CB. timp de 30 minuteC.timp de 130 minuteD.presiune de 25-35 psiE.

(pag. 559)

S2256102. Materiale reziliente cu care se pot face captusiri au urmatoarele dezavantaje :legatura prea mare intre acrilatul seilor si materialul rezilientA. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente ale materialului rezilientB. schimbarea culorii materialului rezilientC.dizolvarea in timp a materialului rezilientD.legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilientE.

(pag. 560)

S2256103. Referitor la captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal sunt corecte afirmatiile:

se pot captusi numai seile a caror fata mucozala este din acrilatA. se pot captusi si seile cu suprafata metalicaB. captusirile se fac dupa metoda « cu gura deschisa »C.se utilizeaza tehnica directa sau indirectaD.se poate utiliza doar tehnica indirectaE.

(pag. 561)

S2256104. Readaptarea protezelor scheletate :prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, cu o mica modificare a arcadelor dentare artificialeA. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie medieB. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mai mareC.prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, fara a modifica arcada artificialaD.scopul rebazarii este readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala

E.

(pag. 562)

S2256105. Rebazarea se poate face in urmatoarele conditii :schelet integru al protezei dar neadaptat corespunzator pe dintiA. dintii artificiali sunt deterioratiB. dintii artificiali nu sunt integriiC.ocluzia poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrareD.

1359 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 229: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041360 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dintii artificiali nu sunt deterioratiE.

(pag. 562)

S2256106. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei artificiale se face :cand exista atrofii medii ale crestelorA. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazatiB. cand dintii artificiali nu sunt deteriorateC.cand aspectul protezei lasa mult de dorit ca urmare a unor captusiri repetateD.cand exista atrofii mari ale crestelorE.

(pag. 563)

S2256107. Referitor la refacerea sailor protezelor scheletate si a arcadei artificiale sunt false afirmatiile:se utilizeaza metoda directaA. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei este integruB. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei nu este foarte bine adaptat pe dintii restantiC.seile protezei vor servi ca portamprenteD.se utilizeaza metoda indirectaE.

(pag. 563)

S2256108. Captusirile protezelor scheletate :constau in adaugarea unui strat de acrilat termopolimerizabil la seile proteticeA. sunt realizate prin metode directe si indirecteB. captusirea indirecta se face numai in presa speciala de captusireC.captusirea indirecta se face prin ambalare in cuvetaD.se realizeaza numai prin metode indirecteE.

(pag. 564)

S2256109. Rebazarea protezelor scheletate :consta in refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitieA. se face prin metode directe sau indirecteB. se face numai prin metode indirecteC.amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura deschisa »D.procedurile de laborator sunt lungi si laborioase, realizarea seilor facandu-se numai in presa specialaE.

(pag. 564)

S2256110. Refacerea seilor consta in :inlocuirea doar a seilorA. inlocuirea atat a dintilor, cat si a seilorB. se utilizeaza metoda indirectaC.amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura inchisa »D.amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura deschisa »E.

(pag. 564)

S2256111. Prezenta golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil sunt cauzate de :acrilatul autopolimerizabil insuficient cantitativA. acrilatul autopolimerizabil in surplusB. presiune prea mare la nivelul mucoaseiC.bule de aer prinse in acrilatD.bule de saliva prinse in acrilatE.

(pag. .564)

S2256112. Remediul in cazul prezentei golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil este :

1360 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 230: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041361 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

folosirea unei cantitati adecvate de acrilatA. reducerea cantitatii de acrilatB. aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata mucozala a seilorC.aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata lustruita a seilorD.aplicarea acrilatului in exces la nivelul crestelor modeluluiE.

(pag. .564)

S2256113. Golurile la nivelul marginilor protezei captusite se datoreaza:acrilatul a fost presat cu o presiune prea mare la nivelul marginilor modeluluiA. acrilat autopolimerizabil in excesB. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativC.acrilatul nu a fost presat la marginea modeluluiD.nici un raspuns corectE.

(pag. .564)

S2256114. Remediul in cazul golurilor la nivelul marginilor protezei captusite este :folosirea unui surplus de acrilatA. folosirea unei cantitati adecvate de acrilatB. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale seilorC.cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale crestelorD.refacerea protezelorE.

(pag. 564)

S2256115. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi se datoreaza :acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta (mai ales ciment fosfat de Zn)A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta(mai ales eugenat de Zn)B. aerul comprimat cu care s-a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de saliva din compresorC.acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si pe modelD.acrilat prea umed cand s-a aplicat pe sei si pe modelE.

(pag. 565)

S2256116. Remediul in cazul aparitiei unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi este :curatarea perfecta a protezei de materialul de amprentaA. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau uleiB. raport corect pulbere-polimerC.aplicarea acrilatului de consistenta crescutaD.umezirea suprafetelor de acrilat cu polimerE.

(pag. 565)

S2256117. Cauza porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este :s-a facut polimerizarea sub presiune excesivaA. prea mult polimerB. nu s-a facut polimerizarea sub presiuneC.prea mult monomerD.prea putin monomerE.

(pag. 565)

S2256118. Remediul in cazul aparitiei porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este:polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 3 minuteA. respectarea proportiei polimer-monomerB. un raport crescut de polimerC.polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 30 minuteD.

1361 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 231: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041362 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 45 minuteE.

(pag. .565)

S2256119. Cauzele neadaptarii in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi:captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care nu s-au inchis corectA. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care s-au inchis la o presiune prea mareB. pintenii erau corect plasati in lacase cand s-a luat amprentaC.s-a facut presiune pe sei, in timpul amprentariiD.pacientul a inchis gura.E.

(pag. 565)

S2256120. Remediul in cazul unor neadaptari in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi:

utilizarea pentru captusire a presei specialeA. rebazarea sa se faca in cuvete care sa se inchida bineB. amprente sub presiune digitala pe seiC.amprente sub presiune digital ape dintii artificialiD.pacientul va inchide gura pentru o mai buna adaptare a pintenilor in lacasurile lorE.

(pag. .565)

S2256121. Cauzele aparitiei testului de rotatie pozitiv in cazul protezelor captusite sau rebazate ar putea fi :

in timpul amprentarii pacientul a deschis guraA. in timpul amprentarii pacientul a inchis guraB. in timpul amprentarii medicul a apasat pe pintenii scheletuluiC.scheletul a avut 3 puncte de sprijin pe dintiD.proteza s-a deplasat la ambalareE.

(pag. 565)

S2256122. Remedierea testului de rotatie pozitiv aparut la captusirea sau rebazarea protezelor se poate face prin :

la tehnicile de amprentare cu « gura deschisa » nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul inchide guraA. la tehnicile de amprentare cu « gura deschisa » nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul nu inchide guraB. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabilC.ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului mezial cu acrilat autopolimerizabilD.indepartarea plusurilor de acrilat sau gipsE.

(pag. 565-566)

S2256123. Cand proteza captusita sau rebazat nu se aplica exact pe campul protetic cauzele pot fi :resturi de acrilat sau gips pe conectorii secundari sau sub pinteniA. scheletul s-a deformat la indepartarea protezei din cuvetaB. resturi de acrilat sau gips pe conectorii principali sau sub pinteniC.scheletul s-a deformat la aplicarea protezei in chiuvetaD.nu s-a facut izolarea corectE.

(pag. 566)

S2256124. Cand proteza captusita sau rebazata nu se aplica exact pe campul protetic remediul poate fi :

indepartarea plusurilor de acrilat sau gipsA. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se forteaza proteza decat sa riscam sa avem lipsuri in gips

B.

indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se taie gipsul, decat sa se forteze protezaC.izolarea modelului sa se faca cu grijaD.

1362 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 232: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041363 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabilE.

(pag. .566)

S2256125. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor cauza poate fi :

nu s-a facut izolareaA. substanta de izolat nu e bunaB. s-a facut o izolare insuficientaC.nu s-au indepartat plusurile de acrilat sau gipsD.atat raspunsul A cat si D sunt corecteE.

(pag. .566)

S2256126. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor remediul poate fi :

din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se toarna peste izolatorul din flacon

A.

izolarea modelului sa se faca cu grija si cu substante de calitateB. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se arunca, nu se toarna peste izolatorul din flacon

C.

indepartarea plusurilor de acrilat sau gipsD.ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distalE.

(pag. .566)

S2556127. Când se recomandă căptuşirea protezelor scheletate vechi :când atrofia crestelor este foarte mareA. când scheletul protezei este integruB. când scheletul protezei este corect adaptatC.când dinţii artificiali sunt intens abrazaţiD.când există mici imprecizii marginale ale şeilorE.

(pag. 559)

S2656128. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:paralizia oculara globalaA. glaucomB. cataractaC.anestezie corneeanaD.stabism convergentE.

(pag. 1045)

S2656129. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprindtumorile etmoido-maxilo-orbito-malareA. tumori ale planseului sinusalB. tumori orbitaleC.tumori mandibulareD.tumori ale condilului mandibularE.

(pag. 1039)

S2656130. Factori incriminati în geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:infectiile cronice si polipii inflamatoriA. leucoplazia papilaraB. anemia feriprivaC.chisturile paradentareD.diabetul zaharatE.

1363 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 233: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041364 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1044)

S2656131. În tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu al fetei urmatoarele interventii trebuie avute în vedere:

maxilectomia totalaA. glosectomieB. parotidectomieC.maxilectomia subtotalaD.rezectia spinei nazaleE.

(pag. 1050)

S2656132. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:rinoreea purulentaA. disfagiaB. xerostomiaC.anestezia nervului suborbitarD.mobilitate si expulzii dentarE.

(pag. 1044)

S2656133. Semne dentare în cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:dureri dentareA. mobilitate dentara fara afectiuni parodontaleB. tartru dentarC.halisterezaD.expulzii ale dintilorE.

(pag. 1044)

S2656134. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei în fosa pterigo-maxilara sunt:trismusA. strabism convergentB. dureri în teritoriile nervilor maxilar superior sau inferiorC.paralizieD.paralizie de hipoglosE.

(pag. 1045)

S2656135. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.vârsta pacientuluiA. sexul pacientuluiB. localizareC.forma histopatologicaD.profesia pacientuluiE.

(pag. 1046)

S2656136. Metode de diagnostic neinvazive în cancerul etajului mijlociu al fetei:radiografiaA. biopsiaB. tomografia computerizataC.ortopantomografiaD.chiuretajulE.

(pag. 1047)

S2656137. Localizarile cele mai des întâlnite în metastazele la distanta în cancerul etajului mijlociu al fetei sunt:

1364 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 234: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041365 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

SplinaA. bazinB. coloana vertebralaC.ficatD.membreE.

(pag. 1049)

S2856138. Atrofia crestelor edentate la edentatul partial protezat prin proteza scheletata, depinde de urmatorii factori:

durata de purtare a protezeiA. reactivitatea individualaB. crestele edentate maxilare se atrofiaza mai repede decat cele mandibulareC.aplicarea protezelor dupa pierderea dintilor prin parodontopatie provoaca o atrofie lenta a crestelorD.protezele cu sprijin mucozal provoaca o atrofie mai lenta ca cele cu sprijin mixtE.

(pag. 555)

S2856139. Captusirea protezelor scheletate se face in urmatoarele conditii:sei corecte privind extinderea si modelarea marginalaA. dinti artificiali montati necorespunzatorB. schelet metalic in stare bunaC.ocluzie ce poate fi echilibrata prin slefuiri mariD.dinti artificiali montati corectE.

(pag. 555)

S2856140. Materialele reziliente folosite la captusirea protezelor terminale scheletate vechi prezinta urmatoarele dezavantaje:

desprindere dupa cateva saptamaniA. miros neplacutB. gust neplacutC.schimbarea culorii materialuluiD.nici una din variantele enumerateE.

(pag. 560)

S2856141. Problemele ce pot sa apara in cursul readaptarilor protezelor scheletate sunt:prezenta de goluri la nivelul acrilatului autopolimerizabilA. aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nouB. porozitati in acrilatul autopolimerizabilC.pinteni ce nu e mai adapteaza corect in lacasele lorD.nici o varianta nu este corectaE.

(pag. 564-565)

S2856142. Indicatiile rebazarii la proteza scheletata sunt urmatoarele:testul de rotatie al protezei terminale negativA. proteza cu aspect neplacut, captusitaB. proteze vechi reparate de mai multe oriC.testul de rotatie al protezei terminale pozitivD.pacient nemultumit de retentiile alimentare de sub seiE.

(pag. 562)

S2956143. Cand sunt permise captusiri ale protezelor scheletate?in caz de schelet metalic in buna stareA. in caz de schelet metalic adaptabil prin manevre moderateB.

1365 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

Page 235: chirurgie (tumori)

Rezidentiat 20041366 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

in caz de sei incorecteC.in caz de dinti artificiali integrii si montati corectD.cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiriE.

(pag. 555)

S2956144. Scopul rebazarii protezelor scheletate este urmatorul:readaptarea seilor la creasta alveolara care a suferit o atrofie medieA. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionalaB. corectarea ocluzieiC.inlocuirea unor dinti deterioratiD.corectarea unor deficiente ale scheletuluiE.

(pag. 562)

S2956145. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restantiA. sei corecte privind extinderea si modelarea marginalaB. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corectC.ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrareD.se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-ososE.

(pag. 555)

1366 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


Top Related