C~G.JUNG
.in lun1ea......
arhetipurilor
fll-'--' "Jurnalulliterar"
Ii .• -,•. ." .I ,<'
caiete de psihanaliza
JI
C. G. Jung §i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51;---~r
Lei 190r
T
C. G. JUNG
•IN ·LUMEA ARHETIPURILOR
Caiete de psihanalizaNr .. 4
•Supliment al saptaminalului
JURNALUL LITERAR
Serie coordonatade
Vasile Dem. ZAMFIRESCU
© 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fatarezervate Editurii "Jurnalul literar"
Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADIPrezentare grafidi ~i coperta ; Ion PODOCEA
ISBN 973-95530-5-2
C.,G. Jung
IN L U MEA A R HEll PUR I LORJ
7'raducere din limb a germana,prefata, comentarii ~i note
de
Vasile Dem. Zamflrescu
Editura "Jurnalul Literar"Bucure~ti. 1994
INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR
1. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv
Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud~i Adler poate fiechivalatacu 0 cobOrire in infern, ctlnoal?tercaincon~tientului colectiv. descoperit de Jung corespunde unei caliitorii pe 0 aWi planeta.
Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. maiales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unportret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om:tendintele incestuoase. ~i paricide (matricide). pe care fiecarc individ Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3 infantila Ie eta=.leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,. exhibitionism,masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homosexualitate), vointa deputere in forme asociale, complexelede in··ferioritate, intr-un cuvint egoismul ..funciar . al lieearuia. Tonteaceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;. inspecial in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite instinde - sexuale, agresive, de. autoafirmare - ,. infhwntelcsociale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia.Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care seproduce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.turilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip,deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i.
Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientul individual, 0 achizitie filogenetiea. A,ici se eoncentreaza nu experienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientulcolectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea. ine')ll-
-5-
~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,nconlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost niciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde inspecial continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stranietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spiritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inuturiIor sale singulare, eu mfletul.
2. Ce sunt:a~hetipudle ?
I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am nu
mit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectivpattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 dinamidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung desVaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV,WaIterVerlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Iiadauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinctual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti-
~.purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic,ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit~i in aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nileste opusain intregime culturii . .lung subliniaza continuitatea dintre natura $i'cultura.
o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlentcolectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o· idee asupra carda.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un corelat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anumitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~adar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innascute, cadre care in-formeaza experienta umana.
3. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung?
Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, potfi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-religioasa $i' precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie trebuie inclus' Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea luiDumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar maiales Platon, 'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelora priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului, este marele precursormo~dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnulkantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale imaginarului ..
Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe LevyBruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~i MauSs,care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateooriilor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider elementare sau originare.
-6-
4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 contributiei 1ui Jung ?
Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai· ideii de incon!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoretizeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de clinica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru,lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich.Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuillipersonal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntulcolectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psihozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai profunde ale psihicului.
Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nUar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung·a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cunoscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deosebit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile,marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia,astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1inuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii1a psiho1ogiaa9a-numite1or fenomene oculte..
Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact amaterialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din marile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilectpentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc holul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, agezat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spredreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nuse poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi· mi~c capul ineoaee !li-neolo, se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abiapeste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme.
In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull textreligios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanatoreu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;uniiin felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Cevaea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de C) coincidenta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jungaduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatiaDumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in· pieturile medieval", Buna-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.) lcagatronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstuitub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu"lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cuno~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll continut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantasma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii.
Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despreomul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplificarii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile fun-
7-
TE EVlZ!UHEA ROMANI·
DOCUMENT A.RE
'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorulpsihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exista decit 0 deosebire de _grad, ~i nu una de natura. Jung mentineprincipiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fica incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illvadeaza ~i cople~esceul, substituilldu-se realWitii.
5. Cum se fo1'meazaarhetipu1'ile?
Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care se p1'cocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor, Jung este lamarckist,in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor dobindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1' die Psihologiedes UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "Deaceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiirirea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke,Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cindJung vorbe\>tede existenta unor arhetipuri regionale, chiar famifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1trans mite la generatiile urmiitoare.
Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenomenelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei subiective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc caatare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pespinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod seformeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fenomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se intipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese nastein fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~tebolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru care-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului\ii,.dupa 0 lupta, apriga cu \iarpele noPtii, se na~te din nou.in dimmeata urmatoare.
Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fiposibilii datorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc careomul arhaic 0 are Cll IUmea. Este 0 relatie in care obiectul sisubiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi scpetrece \ii in interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior sepetrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8Werke, WaIter Verlag).
o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biologiceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i acestea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele.Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecunditiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul insu~i cu Ilic~~arede tap \ii gesturi nectlviincioase.
Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale saltmitice. "Situatiile particulare, fie ca. e vorba de pericole trupe~ti -
-8
fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufectiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc caarhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1ctura sufletului (DieStruktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajmacur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sala!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ;spiritele moriilor se ascund in desi!?ulpericulosal padudlor debambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sauin bulhoanele riurilor.
In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie evenimentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se repeta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiulfamilial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogmafica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?i sfintul duh, ultiroul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de natura feminina.
6. Citeva dificultati
Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca intipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc,a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a persoanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par afi' menite 'sanu primeasca un raspims.
Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza problema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenelecosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alternania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub formacronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpunela rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica formele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipalfenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipurile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung
o aWl dificultate rezulta din contradictia ce· se conturcazacIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor caforme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare laformarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar maicurind ca reprezentari, imagini innascute.
7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata
In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata deproblema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri{)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, cide 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistorieiculturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de altaparte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi explicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol dinstudiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. deanima (1936), inclusiv !?i in volumul defata, Jung scrie: "flU se
-9-
poate explica de unde vin arhetipurile, pentru ca nu exista nidun alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice".
Ca fundament ultim al cunoa:;;teriiumane, arhetipurile nU sepot autoexplica. In alt loc, Jung afirma ca daca arhetipurile s-auformat cindva, atunci suntem confruntati cu Q problema metafizica insolubila. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata deoriginea arhetipurilor.
8. Principalele arhetipuri
a) Persona: In latina persona inseamna masca. La Jung, persona este un fragment din psihicul colectiv, suprapus psihiculuiindividual. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 scxuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex),la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta, maturitatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimentatie, muzica etc.), la un anumit statut social sau la trasaturile psihice induse de .0 anumita profesie. Caracterul supraadaugat al
. persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei-!. de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada.
Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-ldau majoritatea definitiilor jungiene. In citeva rinduri, Jung vorbe\>tede persona ca de un "arhetip social". Este un fenomen pecare-l intilnim in orice societate umana \>icare asigura comunicarea, convietuirea, colaborarea dintre indivizi. Continutul concret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' \>ichiar intimp, in cadrul aCeleia\>iculturi, insa functia sa ramine nemodificata. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personeirangul de arhetip in sensul strict al termenului, acela de formapreexistenta la nivelul mo\>tenirii filogenetice. In mod evident, 0mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe parcursul existentei individuale. Atitudinile, conceptiile, habitudinilecare tin de statutul social sau profesiune se dobindesc \>inu setransmit genetic..
Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict dacapunem in joc cuno:;;intelede etologie.Ca :;;tiintacare studiaza comportamentul animal ~iuman determinat genetiC, etologia eonfinnaexistenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agregarilor. animale \>iumane. Astfel de instincte constituie nivelul biologic al generalului.
b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii umane: continuturile incon\>tientului personal, functiile psihice inferioare, ~edezvoltate, trasaturile ascunse, dezavantajoase. Ca \>ipersona, umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg, nespecific - fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psihicului. Incon\>tientul personal, pe care Jung il include aiel, seformeaza, dupa cum se ~tie, pe parcursul ontogenezei timpurii.De' asemenea, functia. psihica nedezvoltata, 'care ramine in incoll\>tielltdifera de la 'individ la illdivid :;;inu e determinatii filogenetic.
Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict, demo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura negativa, alaturi de cea pozitiva. AsUel arhetipul spiritului, care semanifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" un personaj benefic -, i~i arata dimensiunea negativa in lntruparile deficitare. Batrinul poate fi, In anumite basme, lipsit deun och!, adicii de 0 parte din clarviziunea sa, sau de-a dreptulmalefic. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in produsele cuIturale mai primitive. Astfel,arhetipul sinelui i~i relevamai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament, unde Dumnezen, unul din simbolurile sale cele mai importante, este dur ~icap,rieios.
c) Anima ~i animus. Anima, unul din arhetipuriIe des invocate de Jung, trimite la dimensiunea feminina incon~tienta dinfiecare biirbat. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eterogenitatea, din punct de vedere al provenientei, a straturilor animei.Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~teDire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientulfiecarui barbat, cu ajutorul careia percepe esenla femeii, provinein primul rind din intiparirea relatiei cu femeia. AU strat areo sursii diferita. Este chiar feminitatea barbatului. Trasaturile fe- 'minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. Barbaliii~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biuefeminWitii lor incon~tiente, cu aIte cuvinte, femeia "care poatesa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". Aceasta dimensiune a animei, care ti~e tot d~ biologic, pare a fi 0 transfigurarea teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_conceptul adlerian de protest viril - eombaterea trasaturilorfeminine nu numai la femei, ci ~i la barbali.
A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala, nu are legaturiieu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente alebarbatului cu femeia.· .Este greu de precizat - ~i niei Jung nuo face - -care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientuleolectiv. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstiental animei..
Manifestarile animei, rezuItate din proiectare, la nivelul ('ulturii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bineeunoscute : Afrodita, Elena din Troia, Maria, Beatrice.
Anim~s, c.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie, este pandantul ammel la nivelul psihicului feminin. EI desemneaza di~ensi~nea masc~lina .d!n oriee femeie: tendintele autoritare.-convmgerde de ordm spIrItual etc. A~a cum anima poate fi numitaarhetipul vietH,-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului.
d) Arhetipul infans (Kindarchetypus)In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura, cum
ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil, personajele de basmale piticulUi sau elf-ului, motivul lui Mercurius renascut intr-oforma perfecta din alehimie,. transformarea lui Faust in copil ~iadmiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II, hommuncuHi
11-
din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui arhetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt alemotivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a amintirilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian considera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "motivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului colectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX,Werke,Walter Verlag).
e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat instudiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc carecititorul roman il gase$te in.prezentul voium.
f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinutatentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la totalitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale individului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este suprimata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il percepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aeela~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~tiintei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impulsarhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Caorice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturide divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e euvine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa,patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInitaatit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omului european contemporan.
9, Simboluri arhetipale
Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorbade inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta.prin inte~mediulsimbolurilor . .(\.~adar,.toate manifestarile arhet!purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5ingura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se plaseaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea.incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, inspeta cele dintreFreud $i Jung. '
De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriiorahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln feldeasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim indiferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul curent) -,abia Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simboluriIor universale.
Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Conceptieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa-·pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal unmijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntrua-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con$tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nida viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza
-12-
atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale.Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare, nu a fostniciodata con~tient, simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<Unoscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita, indirecta.
Din naturashnbolului, in viziunea lui JUng, deriva deosebit-caSa fala de alegorie ~i semn. In studiul Despre psihologia dementeiprecoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox, 1907), Jungstabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei :"Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei ideiprin imagini, in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun·dare, neclare ale unei idei, reprezentari ..." (p. 72 in vol. III, Werke, WaIter Verlag). La rindul sau,semnul este 0 forma de exprimare prescurtata, stabilita conventional, pentru 0 idee, reprezentare sau lucru bine cunoscute. Semnele de circulatie, de exemplu, reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie.
Simbolul, ca singura modalitate cu putinla de a exprima eevaneeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determinat, plurivoe, intotdeauna analiza deeelind in unul ~i.aeela~i simbolmai muIte sensuri. Pe de "aIta parte, unul ~i aeela~i arhctipse exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jungea ene!gie generala, nespecifica este simbolizat prin soare, lumina,foe, !jlarpe,falus ; sinele se exprima nu numai prin simbo!uri geometriee (mandale) sau Dumnezeu, Iisus, Buddha, dar !jli prinsimbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra, opus).
Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului, Jung iireprO!jleaZ3lui Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol".De fapt, Freud nicinu ar vorbi despre simbol, ci despre semn,pentru ea, eeea ee nU11J.e~tesimbol trimite la eonlinuturi psihicebine cunoseute, !jlianume la eomplexele primei eopilarii, odinioara continuturi eonstiente. eu aIte cuvinte, Freud ar practiea 0interpretare semioticA,!jlinu una simbiolicii. Dar obieclia lui Jungare validitate doar din perspeetiva psihanalistului, nU ~i din eeaa pacientului, pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlisesupune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte,con!jltientizareaprin r~traire fUnd singura cale. de a dizolv.a simptomele. Si apoi,mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe carei-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliuluipsihanalitie in varianta jungiana, nu intra !jliarhetipurile in sferacunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simplesemne.
Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJungse refera la functia simbolului. Pentru Freud simbolul, fie eaeste simptom nevrotic sau simbol oniric, fie cii esteviziunercligioasa sau opera literara, trebuie deconstruit pentu :i descoperice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.. Analiza arefunclie eliberatoare, sanogenetica. AsUel, religia este 0 iluziepecare dezvoItarea cunoa~terii umane 0, va destrama' sprefolosllllibertatii de spirit a omului. Atitudinea radical diferita a llli Jungderiva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe-
-13-
tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arhetipurile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Elepot £i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilorarhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un fenomen peren, a carui functie benefica provine tocmai din calitatea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitateagindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adaptarea· la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presupuneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1i tehnica, Jung reabiIiteaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omului arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort,i .vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea simbolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca· este vehicolul illcon;;tientului colectiv•.
10. Functie transcendenta, imaginatie activa, individuatie.
Functia transCendenta, numita ~stfel deoar~.ce_lu<;reaza, pcde 0 parte, cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta), Iar pe deaWl parte, cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient),desem':'neaza procesul confruntariicu inconl1tientul. Este 0 act~vitatespontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza contrariile l1i consta··dintr-o succesiune de produse ale imaginatiei._ vise ;;i viziuni. Principalul ei instrument il constituie simholulcare aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. ProcesuI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:clanl1eaza spontan atit in· starile psihice llormale, cit l1i in celt'patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie), Hind provocat deliberat de terapia psihanalitica. Literatura ihregistreaza· l1i ea confruntarea cuinconl1tientul; dupa Jung, celemai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendentesunt Faust· II de Goethe;;i nuvela autobiografica Aurelia deGerard de Nerval. De asemenea,alchimia reprezinta 0 refIectarespecifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicuincon;;tientul. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn;irea personalitatii prin amestecul ;;i legarea partilor comp.mentenobile ;;i nenobile, a functiilor diferentiate l1i nedifirentiate, inferioare, a cOll;;tientului l1iinconl1tientului", scrie Jung in amplulstudiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischendem Ich dem UnbewufHen), 1920, p. 242, in Werke, vol. VII.Walter Verlag).
Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii....•.visele, actele ratate, fantasmele spontane - furnizeaza m-'lterial sarac se poate apela la imaginatia activa. Denumh'ea procedeului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptulca individul participa activ la producerea materialului inconstient, in timp ce in cazul viselor, actelor ratate, reveriei subiectuldoar inregistreaza produsele inconstientului. Momcntul activconsta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfectiveeveniment, imagine care· constituie punctul de plecare. Insis~
-14 ~.
tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'cacompleta a materialului care ii este asociat, inclusiv a celui incon~tient. Producerea deliberata de material incon~tient realizeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient.Faza ultima este apropierea contrariilor, sintetiz~rea lor,' iiltegrarea inconstientului in constiinta.
Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie, in cadrul psihanalizeide tip jungian, functia transcendenta este individuatia. Preillatde la' Schopenhauer, termenulprime~te la Jung 0 acceptie specifica. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst), individuatiase .refera la realizarea totalitatii psihice integrate, caracterizatade' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~tiinta. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacitatea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. rnsfir~it, prin individuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semeniisai. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social.
De obicei, individuatia este un proces spontan ~i inaparent,dar poate fi, de asemenea, provocata, ceea' ce se intimplii in cadrul analitic. Ca ~i alte procese psihice, individuatia i~i gase~tereflectarea in plan cultural. Dupa Jung, una din cele mai semnificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. Inlucrarea Psihologie i';ialchimie (Psychologie und Alchemie, 19«.1),unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i';i psihilogica a alchimiei, Jung stabile~te corespondente intre limbajulpsihanalitic ~i limbajul alchimic. lata cateva exemple: in limbajul alchimiei, conjunctio inseamna combinarea diferitelor elemente in 'vis, ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-'laborarea con~tienta intre analist ~i analizat; b) integrarea incon~tientului analizatului in con~tiinta sa; unui alt termen alchimic- fermentatio - Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea transferului ~i contratransferului; nigredo desemneaza in alchimiestadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihanaliza cu confruntareacu umbra; in sfir~t, piatra, care con'Stituie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa inlimbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei,. ,
11. Domeniile de manifestare a arhetipurilor
Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic.care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta, ci· ~iincon~tientul colectiv. Ca !IliFreud, Jung a constatat actiunea incon~tientului (colectiv) mai intii in. domeniul psihopatologiei (psi-.hozele), pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni, uneori in !ferele cele mai inalte ale culturii.
In studiul din 1958, intitulatSchizofrenia (Schizophrenie),Jung marturiseljte ca ,,manifestarea frecventa in schizofrenie aunoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima dataideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar dincontinuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. dhitr-un strat mai adimc
-15-
avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracterizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, \Vcl'ke,Walter Verlag)
Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima esteproiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumiiexterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ramine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!lcon~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica,transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer,apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa semanifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceputde pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nueste exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca unamestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon"sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonumane", simbolizari ale incon~tientului colectiv.
Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exteriorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuIcolectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezentasunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuIterapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle:uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului saului Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistule transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodatavintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu-menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhetipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitiica,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatiiprezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre undemon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" aparetradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint.Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!. un1>ufluinvizibil. - '
Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tientalcolectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1nbasm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visulunui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nuavea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea,arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batriniimpunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I dadirect solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuirea vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice.
Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Iemotive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-
-16 -
rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricutarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistulelvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelorretin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie(Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i RaspunsIui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din mariieuropeni care a refuzat europocentrismul.
Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumenteceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste celal farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale sinelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiaticeunde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mituri (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare,apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cudezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn.
Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefiresc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenireerau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toateaceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care"consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihiceintegrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsiea tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara aunei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, WalterVerlag).
Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri decalibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lteimportante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini incare poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~lidee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumeaca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful auideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la careparticipa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferentade prelucrare culturala a ideei c?mune.
17 -
//
In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nua fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinulideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nudin cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:.Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olriteregiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuLTaylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 formae animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, cischiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei dincare se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legeaconservarH energiei din fizica.
12. Ginduri finale
La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microco<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calatorie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji competenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali.Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurileexista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiardaca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune dacase.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU
iN LUMEA ARHEIIPURILHR
"",
CONCEPTUL DE INCON~TIENT COLECTIV
Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este aceladintre conceptele mele care a dat na~tere la cele maimulte nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-ldefinese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentrupsihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sadau cUeva exemple .
. a) Definitie
Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut carepoate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prinfaptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei personale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce ineon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturicare au fost dndva con~tiente dar care- au disparut dineon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile ineon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente,nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza existenta exclusiv eredWitii.
Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiideincon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi-
.~ 21-
tor forme universala raspindire. Cercetarea mitologicaIe nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele corespuu.d coriceptului de "representations colectives" creatde Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ alreligiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au· definit drept "categoriiale imaginatiei". Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnaseprin termenul de "idei origin are" sau "elementare". Deaici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe careo am despre arhetip - literal 0 forma preexistenta -nu este singulara, ci poate fi intalnita~i in alte discipline, unde imbraca 0 haina terminologica specifica.
Prin urmare, teza mea sun a in felul urmator : altaturi de con~tlinta, care are 0 natura pe deplin personali'i~i pe care 0 consideram - chiar atunci cand Ii anexamCa pe un apendice incon~tientul personal - ca flindsingurul sistem psihic, exista Un a1 doilea sistem psihic,a carui natura este co1ectiva, nonpersonala. Incon~tientul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii individului, ci-este mo~tenit. EI consUi din forme preexiste:lte- arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in modmijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma binedeterminata.
pia moderna se vede silita sa-1';liasume sarcina de a-iajuta pe pacienti sa 1';liIe con1';ltientizeze.In plus, instinctele nu sint, conform) esentei lor; vagi 1';linedeterminate,ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea uricarei con1';ltientizari 1';liindiferent de gradul aeesteia, i~iurmaresc scopurile intrinseci. De aeeea ele C'onstituieanalogii exacte ale arhetipurilor, atit de exaete incit sepoate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon1';ltienteale instinetelor inse1';li; cu alte cuvinte, ele reprezinta modelele ifundamentale ale comportamentului .instinctiv.
,Ipoteza incon1';ltientului colectiv estede aceea tot aUtde riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poateadmite fara dificultate ca, facind abstractie de motiva-'tia rationala a intelectului con1';ltient,activitatea umanaeste influentata intr-o masura considerabilade catre instincte. Dac~ afirmam ca fantezia, pereeptia 1';ligindil'canoastra sint influentate in acela1';limod de principii formale inn ascute 1';lide universala raspindire,o :intelegerecare functioneaza normal va descoperi in aeeasta coneeptie tot atlt de II'.JUltsau tot atH de putin misticism cain teoria instinctelor. Desi am fost adesea invinuit demisticism 1, trebuie sa subliniez 0 data in plus ca inconstientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa~au filosofica, ci una empirica. Intrebarea suna simplu :exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadiexista, atunci exista 1';liun dorrieniu al psihicului carepoate fi numit incon1';ltientcolectiv. Diagnoza incon1';ltientului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1';loara.Nueste suficient identificam natura arhetipala, alesea evidenta, a produselor incon1';ltiente,caci acestea pot fi totatlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al educatiei. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa, ceeain muIte cazuri. este aproape imposibil. In pofida tuturoracestor difj.cultati sint suficiente cazurile individuale :incare rena1';ltereaspontana a motivelor mitologice se afladincolo de orice dubiu rational. Daca Un asemenea incon1';ltientexista cumva, atunci explicatia psihologica trebuie sa ia cuo1';ltintade el 1';lisa supuna unei critici severeanumite etiologii pretins personale.
- 23-
Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-unexemplu eoneret. Ati eitit probabil interpretarea pe C'1reo da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vincieare reprezinta peSf. Ana :;;i pe Maria cu Pruncul ':-.Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leonardo insusi a avut doua marne. Aceasta cauzalitateestepersonala. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptuluica astfel de imagini :nu sint deloc unice :;;inid Bsupraminorei inexactitati ea Sf. Ana este de fapt buni'ca luiCristos, cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent personala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal, bineeunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua marneeste un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var;;mtein domeniul mitologiei :;;ial religiei, constituind baza anumerOase representations collectives. A:;; putea aminjj
'ca exemplu. motivul dublei origini, al orlginii umane ::;;ial cele divine, ca incazul lui Herakles care, adoptat deHera din ne:;;tiinta, adobindit nemurirea.Ceea ce eramit in Grecia, reprezenta in Egipt un ritual. Faraonulera in acela:;;itimp de natura umana :;;idivina. Pe peretiicamerelor de na:;;tere ale templelor egiptene sint infiW~ate cea de a doua eoneepere :;;ina:;;tere divina a faraonulul - el· s-a naseut· "a doua oara". Aeeasta reprezen tareconstitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:;;terii, iriclusiv aeelor erestine. Cristos insusi s-a naseut de daua ori:prin bote~area in Iordan a realizat rena:;;terea din Gpa :;;i
din spirit. In liturghia romana cristelnita este numitain mod consecvent "uterus eeclesiae" :;;idin Misal1cL ro
man afEim, cind se vorbe:;;te despre sfintirea apei debotez in sabbatum sanctum, simbata de dinaintea Pa:;;teIUi, ca :;;iastazi ea se nume:;;te astfel3. Oricum ar fi, ingnoza timpurie spiritul, careqparea sub chipul unuiporumbel, era considerat ca sophia,· sapientia, intelepciunea~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul aeestui motiv al parintilor dubli, copHi de· astazi, in locul zinelor bUne saurelecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem saubinecuvantare, au na:;;i, adica (in gern1(ana elvetlana)
* Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, IV
24
t
IfI
ir,
1
"Gotti" ~i "Gotte", (in engleza) "godfather" ~i "godmather" 4.
Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspindire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei eaaparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igiiea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'iidin evul mediu, ideea centrala; last not least multicopii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint decit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benvenuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre careaflam din autobiografia sa '~.
Insa este cu totul exclus ca toti camenii care credintr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitatedoua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~itsoarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor restul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.taunei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-'zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i simultan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglindeste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf.Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --,totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe caremilioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o.~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit,face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate elindica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui HorapolIo **, 0 cartefoarte citita in vremea aceea. Din eaaflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholicdesemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul(in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului,acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatareadespre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreazainca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider caacest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Salefeciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur.Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe-
* Leben des Benvenuto Cellini, ubersetzt und hg. von Goethe** I, 11, p. 32 - Freud, 1. C., II, p .. 24ff.
- 25-
neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa.· Toateacestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nuexista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprimaaltceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitemca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupacit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria saistorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ticare au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei douamarne? Cu neputinta sa transpunem acum cazul IuiLeonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca estevorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;i Inchipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avutdoua mame. DE;:;;irezultatul iriterpretarii personale i-arfi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad inrealitate cauzane\\rozei sale ar consta in 1'eactivareaarhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut unasau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJneaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cusituatia relativ 1'ara a dublei maternitati.
De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit desimple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indoiala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe,desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit demare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa dacaluam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mit;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSenevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate dinabsenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasaincercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta motivelor arhetipale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia maibine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde.Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiunea unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioasearhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio-
- 26 -'-
IIIlf
1
>"t-.
neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15.Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pecare nici nu ne-o putem macar imagina inainte de nizboi. $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt sumarea modificarilor psfhice ale indivizilor?
Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata,avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale, arhetipurile nu intervin in nici un .fel. Insa dnd nevroza provine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorbade 0 situatie daunatoare intr-altfel , care provoaca nevrozala un numar mare de indivizi,trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor. Intruc'it nevrozele sint de celemaimtuIte ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme priva~e,trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele maimuIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespunclesituatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctualeascunse in arhetip, pe cit de explozive pe ailt de periculoase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Maimult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatiaunui arhetip sa nu-i cada victirha. Daea in urma eu treizeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul caevolutia psihologica va merge in directia reactivarii medievalei persecutii a evreilor, ea Europa va tremura dinnou in fata grupurilor de Hctori rom ani sau a maqurilorlegiunilor, ca va putea £i reintrodus salutul roman deacum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeuicrucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldatidisponibilitatea pentru sacrificiu, aeel om ar fi fost batjocorit ca un nebun mistie. $i astazi? Oricit de uimitor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenitoribila realitate. Viata privata, motivele ~i eauzeleprivate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni.Omul trecutului, care traia intr-a lume de arhaice representationes collectives a fost chernat din noU la 0viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala, ~i aceastanudoar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti, ci a milioanede oarnenL
Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice.Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente inconstitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fiira~continut, care reprezinta
~ 27-
doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iropune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('onflict care se· prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda de demonstrare
Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poatefi demonstrata existenta arhetipurilor.Intrudt arhetiparile produc anumite forme spirituale, trebuie sa explidim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Viselecare au avantajul de a fi produse spontane ale psil1iculuiincon~tient, independente de vointa ~i de aceea prodnse
. pure ale naturii, neinfluentate de vreo. intentie cor:.~tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ceapar in vis sint cunosc1.ltevisatorului. Dintre cele care-isint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT
putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazul lui Leonardosimbolul vulturului. Nu sintem siguri ca Leonardo apreluat acest simbol de la Horapollo, ceea ce ar fi t')tw;;i pe deplin plauzibil pentru. tin om cultivat al aceleivremi, arW;;tii plastid distingindu-se in special prin bogatecuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivuluipasarii in fantasma lui Leonardo, motiv prin excelentaarhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate denoi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~icare totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~oneaza arhetipurile la nivelul surselor istorice.
A~a numita imaginatie activo. constituie 0 aWi sursapentru materialul necesar. Prin acest termen desemnezseriilede fantasme produse prin conceJ;ltrare intentionata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventaviselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor incon~tiente ~i inaccesibile. ~i ca aducerea in con~tiinta aacestor fantasme schimba caracterul viselor, care devinmai rare :;;imai :;;terse. De aid am dedus ca viselecontinadesea fantasme care tind spre con~tientizare, cad labaza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten-
- 28
IIilI
1
dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. Inastfel de cazuri cerem pacientului sa examineze oricefragment de fantasma care i se pare important din perspeCtiva contextului sau, adica din prespectiva materialului asociativ in care se aila intricat, pina dnd il intelege. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7, recomandata de Freud in scopul interpretarii, ci de prelucrarea fantasmei prin observarea materialului fantasm atic.care Ii esteasociat in mod natural.
Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoarela metoda .. Vom spune doar ca seria de fantasme adusala suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. Desigur, aeeasta metodapoate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija.Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate indeparta pe pacient pre a mult de realitate. In oriee eaz, unavertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nupoate fi dedt bine venit.
IIi sfir~it, aar nu in ultimul rind, 0 sursa interesantapentru material arhetipal. ne-o pun la dispozitie ideiledelirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de thnsa~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Materialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite,dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi .stabiliteparalele istorice convingatoare 8. Fire~te, nu este suficientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui; caci cine ar putea garanta casemnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coincide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea, pentru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?temsemnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoisa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.inacela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie functionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta undemers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iunobiect ingrat pentru expunere. Intrucit simbolurilenupot fi rupte din contextul lor, ar trebui realizate prezentari exhaustive de simboluripersonale ~i mitice,ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure conferinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu risculde a-mi adormi jumatate din auditoriu.
- 29-
d) Un exempLu
Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja publicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus dorescsa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocaziatrecutei publicari ::-.
In 1906 am luat cun~tinta de fantasma stranieaunui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce aabsolvit ~coala elementara, a activat ca functionar· intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deosebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .demitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlciUn fel suspect.3.. Intr-o zi I-am intilni in timp ce se aflala fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga.. 9i-n dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, promitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.dI-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vadnimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dndimi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfelse na1?te vintul".Fireqte, nu am putut intelege ciudataidee, pe Care totu1?i am notat-o. Aproximativ patru animai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperito carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, carem-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterichcredea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghiedeqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghidreligios pentru realizarea anumitor invocatii in care cstepomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexandrini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus· He7'meticum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indemnuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adancpoti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incitp()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu:
" C. G. Jung, SymboZe der WandZu.ng, § 149, 223 ~i DieStrukturder SeeZe, § 317.
- 30-
tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub, origineavintului de serviciu. Caci vei vedea atirnind din disculsolar ceva Ca un tub :~i anume, dnd este indreptat'mspre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de €st;dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre regiunile din est, vei vedea in mod asemanatordupa regiunea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipulut" "
Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititorin situatia de· a trai el insu~i viziunea pe care aavut-oautorul sau in care eel putin crede. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului sau - eeeace este mai probabil - intr-una din comunitatile misticeexistente in aeea vreme, despre care ne vorbe9te Phj}oIudeus in calitate de contemporan. Cad zeul focului saual soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru carepot fi indiCate paralele istorice, unele in strinsalegatur{ieu Cristos al revelatiei. De aceea avem de a face eu .0reprezentare cOlectiva, a~a cum sint ~i actiunile rituEiJedescrise, de pida imitarea vocilor de animaleetc ... Viziunea discutata face parte dintr-un context religiQs acarui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tipde initiere in trairea mistica a divinitatit
Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' invirsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare,considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos.Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare - el';lmagreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezenarile sale abstruse. ldeile sale delirante erau precumpanitor de natura religioasa ~i, atund dnd m-a· indemnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~ccapul intr-o parte ~i-ntr-alta, e1 avea intentia evidentade a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Lui Ii xevenea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel.
.Mai mult, e1 se- credea insu~i zeul soare1ui intrucit pro-ducea vintul prin mJi~carea capului. Transformarea ri-
* Eine Mithrasliturgie, pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca.-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind publiC\lta in 1903. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cudtiv~ am inainte de 1903)
- 31-
tuala 'In zeitate este atestata de Apuleius In misterelelui Isis, ,~i anume In forma unei apoteze solare. Semnificatia vlntului de serviciu este, foarte probabil, aceea aspiritului procreator (pneuma inseamna vint) care, emanat de soare, patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. Asoelerea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolisticaantica.
Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:mpIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. Pentru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcntarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soareleare 0 existenta colectiva independent de cazurile "mintite sau, pentru a ne exprima altiel, ca ea apare 9i in altetimpuri 9i Iocuri. Anumite pieturi medievale reprezintaBuna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbelul, fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Porurnbelulsemnifica fecundatorul, Sfintul Duh-vint.
Desigur, este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacientul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast publicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca viziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentaremedievala a Bunei- Vestiri, chiar, dad printr-o inirriaginabila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1.Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinireavlrstei de douazeci de ani, nu a ciHatorit niciodata, Ingaleriile publice din Zurich, ora9ul sau natal, neexistindun astfel de tablou.
Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului ceraetari1. Daca am lntllni doar astfel de cazuri, sarcinanoastra ar fi mult u9urata; de obicei,adunarea rnaterlalului probator este mult mai dificila. Mai lntli trebuiesa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ieputea considera fenomene tipice 9inu simple accidente,ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, saz;icem de dteva sute, urmarind figurile tipice 9i dezvoltarea lor in cadrul serie1. Aceasta metoda permite evi-dentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una9i aGeea9i figura. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile
32 -
prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-,sia ca exprima un arhetip. Atunci c:i'ndmateriaIul disponibil este suficient de bogat ~ia fost bine observat,pot nfacute constatari interesante asupra modificarilor pe careIe sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~i variantele sale potfi Is.murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~ogiei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentataceasts. metoda ~i cazuistica neCeSaF8..':.
COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULUI
Jung :;;iFreud
Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al opereilui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhetipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de impregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei cri tiCI n~hetip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cultura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi decurind incununate de succesul publicarii, este putin cunoscut(mai putin chiar decit Freud),intr-o stare de a:;;teptar-:. Sint a:')teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative,dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi desprecomentariile pe care Ie genereaza necontenit.
Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psihologice (introvertit/extravertit) in favoarea teoriei arhetipurilor -ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprindepe cel care :')tie ca lucrarea TipuriZe psihologice publicata in1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'.Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor inistoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro-
* Grundsiitzliches zur praktischen Psychotherapie, vezi :')ipsycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua.
- 33-
blema tipurilorih filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupraistotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn,iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretareapsihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi aomenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifestarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei seafla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat alpremiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhetipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psihologice?
Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria tipurilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adevanite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului,lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), sprea avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirmaea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particularul sau singularul continuturilor sale, incon$tientul colectiv"une$te" gratie universalitatii arhetipurilor ce-l structurcaza, elnu face decit sa indice natura sa spirituala.
PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consacrate de Jung arhetipurilor, am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alcatuita precumpanitor din studii $i articole provenite din conferinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existentacatorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in bunamasura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a opereijungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu estesimpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari inadincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'caleelemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~icea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eumoartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$teo adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii integrale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii,articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratateexaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doarneinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita masura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fjieel intitulat "Conceptul deinconstient colectiv". Initial 0 expunere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traducerea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani.
Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri deadaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epasat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupraaspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvEtian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decitin mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~intconditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie
- 34
sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~teutilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat· o.
Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1arelatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de ,)pozitie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. Din perspectiva aansamblului operei psihiatrului elvetian s-ar putesahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constantin Noica numea "contradictia unilaterala". Este un tip de COD
tradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt.In pofida aparentelor, doar Freud fl contesta pe Jung. In cecace prive~te problema incon~tientului, Jung nu a negat niciodata importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3de Freud; el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul personal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului. Dincolo de fruntariile incon~tientului personal, arata Jung, incepe tarimul incon$tientulUi colectiv - adevarata regiune a "mumelor" vietH spirituale. Cind Jung pune in discutie interpretarea pe care 0 daFreud tabloului "Sf. Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardoda Vinci, el contest.':i doar consider area acestei picturi drept 0expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului.
In sfirsit, articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa saintrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice critica inspirata de psihologie, ea este strict continutistica, neavindposibilitatea sa emita judecati de valoare estetice,
1. j'i'.:;;acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai insoteste uneori si astazi gindirea Iui. Freud, eticheta de mistiGismit 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. $i tntr-un cazsi in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din comodi tate ~entala, lecturi incomplete ~i superficiale san rea credinta pura ~i simpla. Este adevaratca Jung, ca ~i Freud de altfel, a aratat, lucru firesc pentru un psiholog al incon:;;tientului,mare interes fenomenelor irationale, printre care ocultismul, alchimia ~i religia. Dar, dupa cum s-a spus de atitea ori, nu abordarea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1cercetator, ci atitudinea acestuia fata de ea. Astfel, studiul razboiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-unapologet a1 razboiu1ui. Mutatis mutandis, abordarea de catreJung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religienu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod repetal. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl fenomene. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::;8.
explice ceea ce pare de neexplicat. In Iucra~ea de doctorat, sus-,tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902, intitulatil.semnificativ Contributii la psihologia $i patologia a$a-numite-,lor fenomene oculte, Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazatape teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal izat (un mediu spiritist). Manifestarile paranormale- ale acestuia(personalitatea multi pIa) reprezentau expresii ale complexelor
- 35-
sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu putinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt(care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia problema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu lafel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta credprimitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :piritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlectare. Studiul Contributii la empiria procesului individuatzei, care prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitudine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cxt,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavoIul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica incbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ religie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma desimboluri ale continuturilor arhetipale din incon~tient, Dozitieclar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.ticasufletului (1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsade Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, maiales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care ioceade incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1turale de mult asimilate. Existenta inconstientului colectiv TIU
,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimuJung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l incamistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i intr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;culuisanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or prezenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pecare le-a numit arhetipuri.
2. In studiul pe care H dedica in anul 1905, Jung pune inparalel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea cene permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorareanemijlocita, cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul casubiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire alrespectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 creatie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind,reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recunoa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in carea locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor.Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcepcon~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va faceaparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ellaeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tuncitraiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate pot refacetraiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebitoare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea este Iuatadrept 0 noua creatie. Jungexemplifica cu un fragment dinAlso spraeh Zarathustra unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i
,dea seama pasaje din Blatter ·aus Prevorst de Justin Kerner.3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se
oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve-
36
~
dere liturgic, adoptind un rit aparte, de ongme obscura, Clrata,Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. specialii, i?ucure~ti 1985, p.215-218. Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~econtureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma, care adatna~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei, care a stat la nazaritului galican, oficiat in Italia sudica· ~i nordica, Galia, Spaniil~i chiar Africa. Treptat ritul galican a fost. inlocuitde cel ro;'man, a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreagacre~tinatate catolica, cea de rit roman, cunoscutasub numelede Missa ..
4. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pentru termenii din germana elvetiana sau engleza, cuvintul na~derivind din "nun": nun-nuna~-nana~-na~, ceea ce s··ar explica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cubotezul (Gh. Geana, Forms and Functions of the Romanian Spiritual Kinship, Revue Roumaine des Siences Sociales, 1/1(82).
5. Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se referala fenomenele sociale generate cle national-socialism in Germania anilor '30, conclamnindu-Ie, a~a cum 0 face citeva rindurimal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram,form'ltin "oribila realitate". In 1936 aparea studiul Wotan, dedicat depsihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor, care da expresie credintei ca trezirea batrinului Wotan, anticipata deNietzsche, Schuler, $tefan George, Klages, ,,0 insu~ire fund amentala a sufletului german, un factor sufletesc de naturti irationala, un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala", reprezinta elementul p.xplicativ preeminent in raport cu fao:t;oriipolitici sau economici. Peste zece ani, Jung vaaborda, sub untitlu concludent - Dupii catastrofii - problema culpabilitatiigermanilor, desigur tot din perspectiva psihologica. Venirea laputere a lui Hitler, personalitate isterica prin excelenta, a fostcu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. Predispozitia isterica a germanilor, derivind dintr-o "mai mare distantaintre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii", adica dintr-o pronuntata dizarmonie interioara, 9i-ar fi gasit, dupa Jung,intruchiparea artistica suprema in figura lui Faust, care nu arfi putut fi creata dedt de un german. Cad Faust exprima desavir·~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provinedin contradictiile 9i sfi~ierea interioara, prin acel eros al departarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri ; datorWilui cunoa~tem acelzbor spiritual inaIt ~i acea didere in vina~i intuneric, ba, mai rau chiar, caderea in virtejul tri~eriei ~ial violentei crimina Ie, efecte ale pactului Cll raul". (C. G. Jung,Nach der Kathastrophe, in Gesammelte Werke, Band X, WalterVerlag, p 230)
6. Problema originii arhetipurilor, hotaritoare pentru teoriajungiana, ramine deschisii. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale,Jung afirma constant, a~a cum se intimpla ~i in acest text, caarhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale specieihomo sapiens. A9adar, ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene-
- 37-
tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;relor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neodarviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiroplatoare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene :;;i neolamarckiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputindfi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvinsde €xistenta arhetipurilor gratie unul material eazuistic coplefiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originiiarhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singulara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen.,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale.
7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizatadoar in interpretarea viseIor; c1nd este lipsita de un punct depleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcntala a tehnicii psihanalitice: pacientul este invitat sa spuna totceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa operezevreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol sanins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIecare (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 considerata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntleselectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsociapei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineonstiente .. 8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph-
'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare indica precautiilenecesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in(;ar~ amplificarea este indispensabila a, cind dorim sa ~tabiUrn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cindincercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpretare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate"e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ieintre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale traditiei atestate istorie.
DESPRE ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UICOLECTIV '
Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dmacele idei care la inceput ~ocheaza publicul, pentrll caapoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajulcurent, a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:;;tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon:;;tient,dezvoltata mai ales de C.G. Carus ~i Evon Hartmanna fost inlaturata aproape fara urme de moda debordantaa materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptatin cadrul psihologiei medicaleorientate ~tiintific.
La inceput conceptul de incon~ti.ent s-a marginit ladesemnarea continuturilorrefulate- sau uitate. PentruFreud incon~tien:tul, de~i apare deja - cel putin metafork - ca subiect activ, nu este in esenta. nimic altcevadedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <iredoar datorita acestui f~pt 0 importanta practic~ .. Caatare, conform acestei viziuni incon:;;tientul are 0 natul'aexclusiv personala,'c de~i pe ,de alta parte chiar Freud
* In lucrarile ulterioare Freud si-a· nuantat VIZlUnea fundamental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ,;sine"
39
a sesizat ca modul de gindire a1 incon;;tientu1ui este ar~haico-mito1ogic. '
Fara indoiaEi, un strat oarecum superficial a1 incon~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaLAcesta se sprijina pe un strat mai adine, care nu malprovine din experienta personala, ci este innascuL 8tratul acesta mai adinc constituie a;;a-numitul incon$tientcolectiv. M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeestinconc;;tient nu este individual ci universal, adiea, in ('POzitie cu psihismul individual, cuprinde continuturi ~imoduri de comportament identiee cum grana salis la to~iindivizii, indiferentde loeu1 na~terii. Aeela~i 1a t )ti oamenU, e1 formeaza baza psihica de natura supraperso,nala, prezenta in fiecare.
Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Continuturilor constientizabile. De aceea nu putem vorbidespre incon;;tie~t decit ilL masura in care sintem capabili sa-I identifieam continuturile. Continuturi1e inCO;l$tientului personal sid in principal a;;a-numitele C01nplexe afective, care constituie intimitatea personala avietH psihice, In schimb, continuturile incon~tientului colectiv sint a;;a-numitele arheti]Juri.
Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':.eu referire 1a imago Dei in om. De asemenea, 1a 1reneus unde citim: "Mundi fabricator non a serr.etipsofecit haec, sed de alienis 3.rchetypis transtulit". In Corpus Hermeticum***Dunmezeu este numit ,Oa,Jxf;WiCOU lpcoS
[La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJteori : aUt in De caelesti hierarchia *~'**UtUl>/.ut upxs":"urdwcit 91in De divinis no minibus . "''"'"* '" La Augustin de;;i flU
apare cuvintul arhetip, ideea este prezenta. Extragemdin De diversis questionibus: "idee ... quae ipsae formate
(das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta colectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata.
* De opijicio mundi, Index** Adversus omnes haereses, 2, 6 (p. 126).**1' (Scott, Hermetica I, p; 140; lumina arh€tipaliil**** II, 4 (Migne, P. G,-L.nr cot 144; arhetipurile ima
teriale),'1'**,"" (Migne, l. c., col. 59S,
- 40
non sunt... que in divina intelligentia eontinentur""Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platoniculet8oc; Aeecus!ta idenumire €ste potrivita :;;i !foloSiitoare sCQPurilGrnoastre~c8.ci ea spune ca in cazul continuturilor eolective ale incon:;;tientului avem de a faceell tipuri arhaiee sau - mai bine zis - eu tipuri originare, eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale existente din vremurile straveehi. Expresia "representationscollectives", utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnareafigurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primitivilor, poate fi aplicata fara difieultate :;;icotinuturilor in..:con:;;tiente, care inseamna aproape acela:;;i lucru. Caci 1nvataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta morfozate. Totu:;;i ele nu mai sint aici eontinuturi ale incon~tientului, ci is-au inve:;;mintat in formule eOW'itiente,care sint transmise prin traditie, mai ales sub formainvataturii ezoterice - expresie tipica a transmiteriicontinuturilor colective de provenienta incon:;;tienta.
o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')nstitDie miturile :;;i basmele. Dar :;;iin acest eaz 2ste yorbade forme specific fixate, care sint l'ransmise de-a lungulunor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de arhetip se potrive:;;te doar mijlocit celei de "representaUonscollectives", intrucit prirna se refera dGar la aeele. cantiHuturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelucrari con:;;tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihicenemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica sanprelucrata careia i-a dat na:;;tere nu exista 0 diferenta
" De diversis questionibus, LXXXIII, xlvi col. '19 (IdeL.21.', insele neformate ... cantin ute in inteligenta divina). Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~; dinTractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus (Thetrum chemicum, 1613. Iv. p. 718) aflam: "...ut Deus omnem divinitatis 8uaethesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eadem modoSaturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se circmnferens ....' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un ,Thetip toate comorile divinitatii sale ... tot asHe1 Saturn poarta in';me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) .. La Vige··nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum, 1661, VI,p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creatadupe. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo"("homo maximus" 1a Swedenborg).
- 41
r
insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invatatmilorezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieeiindica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrariicon~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 eunoa~tem din vise ~i viziuni, este mult mai individuala,mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit,de exemplu. Arhetipul este un continut ineon$tient pecare con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea, ~i anumein sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'.
Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplincIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul, invataturaezoteriea ~i basmul. MuIt mai dificila este ineerearea dea lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psihologic. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeumeu reprezentari solare, lunare, meteorologice, eu reprezentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari ajutatoare.Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psihiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpeneobservat. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI'lueruri eunoscute prezinta putin interes; in sehimb el,sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie irezistibila de a asimila toate experientele senzoriale externe unoI' proeese psihice. Pentru primitiv, inregistrarea rasaritului ~i apusuluisoarelui nu este suficienta;aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~iun proees psihic, eu alte euvinte drumul soarelui trebuie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou, ('are,in fond, nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omu-luL Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi varai~i iarnp, fazele lunii, anotimpul ploilor etc., nu sint ale-:gorii ** ale unoI' experienteobiective, ci expresii sim- ~bolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului, J
* Pentru a fi exaeti'trebuie sa distingem intre "arhetip" ~i"reprezentare arhetipala".Arhetipul in sine este un model ipotetie, neintuitiv, foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~noseut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aeeasta ~ilu~erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen des Psychisehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei psihieului).
** Alegoria ,este 0 parafrazarea unui conti nut con~tient, in'timp .eje sim.bolul,expresia .cea mai adeevata eu putinta pentru.un contimit abia banuit, dar incanecuno5cut, incon~tient.
-!±2-
care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratectarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectareaeste aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajunsehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechijlscientia intuitiva", intrudt caracterologia psihologicanu a putut fi desprinsa de a:;;tri. Jar eel care astcizi maicrede sau crede din noU in astrologie, acela redevine deregula victima vechii presupozitii superstitioase a influen~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixatdin vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0° Aries, 1 cadeci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale:irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace,datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni alost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar.
Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impresionanta incH prima incercare de interpretare a mituluiar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea naturii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;mintarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Tocmai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegereamitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Iisimplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irnagini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;i ea incon:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;i pasiv, ac3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvateprocesele naturE *.
"In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", iispune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satisrace arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acestsecret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezlegat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este principial diferitii.
Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnvaVitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a
* Vezi pentru aceasta Jung $i Kerenyi, EinfilhruTl9 in das1VeseTl der Mythologie,
** Schiller, Die Picolomini, II, 6, p. 118.
- 43-
sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree..
ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':'tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierilelor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravecheainvatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcareipriviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imaginea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CBprinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pierduta,noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o.
De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiinteleexperimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperitcu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu:pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:perienta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-afost luatde comorile simbolice ale orientului, inca plinede farmee, care pot satisface mult timp de aeum inaintedorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste,fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline demister ~i de promisiuni.Totu~i,cu cit ne devin mai familiare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frecventa, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll
paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imaculatei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trinitatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imaginatia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta.De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtulcredintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivatse simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlilegrandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurilefilosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul9i sipritul omuluiantic au fost captate de ideile cre~tine. Sint numerol;>iaceiacaremai intH g-au lasat in
44 -
voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scufund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatialor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil detensionata relatie eu-tu, petru· ca apoi sa sucombe infata farmecului' proaspetei exoticitati a simbolurilor'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeaunainfringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschidereasimtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatatnu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului carese simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt deinadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii deaceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sineceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are altscop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople~easca. Doar au fost create din materia originara a revelatiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divinitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divinitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemijlocite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datoritaefortului adesea multisecular al spiritului oman, induse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire,straveche, numita Biserica.
Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus vonFlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~anumita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat intr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul unei picturi contemporane, exis-tente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Estevorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fratele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrateapartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i
* Vezi Jung, Bruder Klaus, in Gcsammelte Werke, Band XI,Walter-Verlag, 1971.
- 45-
ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--oforma 'inteligibila. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir,indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelucrarea" simbolului. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau, I-a condus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Treime insa$i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~iiubirea ve$niea, ceea ee reprezinta $i pictura din Sachseln.
Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. Inmomentu1 extazu1ui, fratele Klaus a vazut 0 priveliste _atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat expresia, $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]]se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maximaintensitate. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquotautem ad hune advenissent, primo conspeetu nimio stupore sUnt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causarlldicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, humanam faciem astentantem, euius intuitu cor sibi inminuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipsestupefactus, aver so statim vultu, in terram eorruissetatque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hardbilem" *.
Pe buna dreptate, aeeasta viziune a fost pusa in legatura cu eea din Apocalipsa 1, 13 $i urm. **, adiea euaeea imagine apoealiptiea a lui Cristos, care este depa$ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :;;apteoehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5,6), Relatia dintreaeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1nteligibila. De aceea, traditia a interpret at inca de timpuriu aeeasta viziune intr-un anumit mod, AsHel, umanistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau
* Blanke, Bruder Klaus von FlUe, p. 92 ~i Urm. ("Toti ceicare veneau la el se speriau de in data ee-l priveau, Des;Jre cauzaaeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii patrunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l S-3 temutca inima ar putea sa i s-€ farimiteze. De aceea, plin de spaimiL~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. ,\cesta C;T
fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"jVezi 91 Stiiekli, Die Visionen des seligen Bruder Klaus, p. 34.
** Blanke, l.e" p, 94.
- 46-
sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe eel' intimpul unei nopti instelate, pe cind se afla in pUna rugaciune ~i conterr~plare. Atunci a vazut forma uriui chipomenesc cu 0" expresie infrico~atoare, plina de furie ~iamenintari etc." *
Aceasta interpretare concorda cu amplificarea moderna prin Apocalipsa 1,13. ** De asemenea, nu trebuie sa uitam celelalte viziuni, ale carol' trassturi se'indeparteaza considerabil, eel putin in 'parte, de celedogmatice : Cristos in piele de urs, Domnul ~i DoamnaDumnezeu, fratele Niklaus ca Fiu etc ..
Traditia a pus in legatura importanta viziune cu pictura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln, precum~i cu simbolica roW din a~a-numitul Tratat al pelerinu~lui *** : fratele Niklaus Ii arata pelerinului care-l vizii~~~zaimaginea rotii, In mod evident, aceasta l-apreocupatintens. Blanke este de parere ca, contrar traditiei, intre viziune ~i pictura Sfintei. Treimi nu exista nici 0 relatie ****. Mi se pare ca acest scepticism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotiitrebuie sa fi avut un temei. Asemenea viziuni producadesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a sefarimita). Experienta ne arata ca "cercul imprejmuitorf',mandala, constituie antidotul stravechi pentru haosulspiritual. Astfel devine pe deplin inteligibila fascinatia~xercitata de simbolul rotii asupra calugarului. De asemenea, interpretarea viziunii intrico~atoare ca traire alui Dumnezeu nu este nici ea eronata. De aceea, lega··tura dintre marea viziune ~i pictura sfintei treimi dinSacheln, respectiv simbolul rotii mi se pare, in virtu'tea unor temeiuri psihologice, ca fiind foarte plauzibila.
Viziunea aceasta neindoielnic inspaimintatoare, care.a pMruns vukanic in lumea de reprezentari religio~lse
* Stockli. l.c .•• Lavau~. (\lie profonde de Nicolas de Flue) traseaza () pa
ralela tot atit de adecvata cu un text din Horologium sapientieal lui Heinrich Seuse in care Cristos apocalipticul apare ca unrazbunator minios, total opus lui Isus din predica de pe munte.
*** Ein nutzlicher und loblicher Tractat von Bruder Claus undeinem Bilger, Vezi Stockli, p. 95.
**** L.c., p. 95 ~i urm.
- 47-
a ealugarului, fi'ira introducere dogmatiea ~i fara ex€'geze'l, a necesitat desigur 0 indelungata activitate de
'~similare, pentru a fi ineorporata in conceptia de o.nsamblu, ceea ce a permis restabilirea echilibrului pe:rturbat. Confruntarea eu neobisnuita traire a avut locpe terenul. stabil 0.1 dogmei din: vremea respective'l, care~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat in mod salvator trairea inspaimintatoare in frumosul corespondent sensibil al ideei trinitatii. Dar (:ODfruntarea ar fi putut avea loc ~i pe terenul viziunii,dind curs facticitatii ei stranii, probabil in defavoareaconceptului cre~tin de Dumnezeu ~i spre nefericireafratelui Klaus, care nu ar mai Ii devenit un sflnt, ci uneretic (daca nu chiar un bolnav), incheindu-~i viata perug.
Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic:el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0 traire pe cit de puternice\pe aUt de periculoasa ~i decisiva, care datorita jntensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "experienta divinitatii"; formularea simbolica nu dEiuneazEi in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i Jeformeaza hotaritor semnificatia deosebita. Chipul mlnieidivine, pe care 11 intllnim intr-un anume sens ~i 1aJakob Bohme, nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament, tatal iubitor din ceruri, putlnd deveni de aceeasursa unui conflict interior. Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sflr~itului celui de al 15-1eaveac, epoca unui Nicolaus Cusanus, care vroia sa evitesoarta amenintatoare prin formula \lcorr~plexio oppositorum"! Nu cu mult dupa aceea, Dumnezeul VechiuluiTestament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul protestantismului. Jahve este un Dumnezeu ale ,.::arui0rozitii nu au fost inca separate.
Fratele Klaus s-a plasat in afara obi~nuintei ~i atraditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait
mult timp singur ~i a privit a,dinc in oglinda intunecata, a~a incit a avut acces la minunata· ~i infrico~atoarea experienta originara. Intr-o asemenea situatie, imaginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul
48
multor seeole a funetionat ea un leac salvator, ajutindu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhetipale ~i sa evite propria disolutie. Angelus Silezius r.ua fost tot atit de norocos caci in vremea sa biserica,garantul dogmei, i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-aexpus conflictului interior.
Jacob B6hme cunoa~te un Dumnezeu al ~,focului miniei", un adevarat deus absconditus. Insa el a reu~it ~adepa~easca contradictia profund traita eu ajutorul formulei cre~tine tata-fiu ~is-o integreze in eonceptia sa,e adevarat, gncstica dar totuf?i cre~tina in toate punctele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de aIta.parte i-a fost de folol:1alchimia care de mult pregateain taina· unirea contrariilor. In orice eaz, mandala sa,anexata eelor ",Patruzeci de intrebari despre suflet, * ~ieare reprezinta esenta divinitatii este inca puternic marcata de contradictie, fiind impartita intr-ojumat8.te intunecoasa f?i int1'-o jumatate luminoasa; de asemenea,cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a 5eimbrati:;;a i~;;iinto1'c spatele **.
Dogma inlocuie~te ineonf?tientul colectiv, dindu-i 0formulare cuprinzatoare. Deaceea, forma de vlata eatolica nu cunoaf?te principial 0 problematica psihologidjde acest tip: viata incon~tientului eolectiv este absorbita aproape fara rest de reprezentarile arhetipale dogmatice f?i, asemeni unul riu imblinzit, eurge in albiasimbolicii credo-ului ~i ritualulu1. Incon~tientul colectiv traie:;;te in interioritatea sufletului catolie. Doar astaziineon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologica,biserica ere~tina fiind precedata de misterele :mticecare-:;;i intind radacinile pina in indepartata epoca neolitica. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imaginJviguroase care sa ofere ajut()r magic impot1'iva perieucloasei vieti a abisurilor sufletef?ti. Intotdeauna fO~'meleincon~tientului au fost exprimate prin imagini protec-
* Viertzig Fragen van der See len, Vrstand, Essen::, Wessen,Natur und Eigenschaft etc.
H Vezi ;;i Jung, Zlir Empirie des Individuatiansprazesses, Ges~mmelte Werke, Band IX.
- 49-
toare fii tamaduitoare fii astfel alungate in spatiul cosmic, extrasufletesc.
Furtuna Reformei a produs literal 0 brefia in zidulprotector al imaginilor sfinte care de atunci s-au prabu:;dt una dupa alta. Ele au devenit nesigure prin coliziunea cu ratiunea aflata in ascensiune. In plus, sen'SuI lor cazuse in uitare cu mult tirrw inainte. Dar oarefusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au stiutniciodata care este sensul lor fii abia protestantism~l adescoperit ca de fapt nimeni nu fitia ce semnificatie areimaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau complexitatile trinitatii? S-a ereat aproape impresia caaceste imagini au trait pur fii simplu, ca existenta lorvie a fost aceeptata fara indoiali'i fii far a reflexie, afiacum oamenii impodobesc pomul de eraciun fii inro~escQUa, tara sa ~tie care este semnificatia aeestor obic2iuri.1maginile arhetipale sint a priori atH de inearcate desens, incit niciodata nu ne intrebam care Ie este sensul.Zeii mol' din tirr.(p in timp pentru ca descoperim bruscca ei nu inseamna nimie altceva decit obieete inutilefacute de mina omului din lemn ~i piatra. In realitatedescoperim atunci ca nu am gindit deloe asupra imaginilor aeelora. 1ar cind omul incepe sa gindeasca asupralor, 0 face eu ajutorul a ceea ee el nume~te .,ratiune",dar care de fapt nu este altceva decit sum a prejudecatilor fii limitatiilor sale.
1storia dezvoWirii protestantismului constituie un iconoclasm cronicizat. Zagazurile au cedat rind pe rind.lar demolarea nici nu a fost prea difieila, dupa ce autoritatea bisericii a fost odata zdruncinata. Cunoaf?temmodalitatea in care, in ITIare f?i in mie, in general ~i inparticular, s-a produs lenta destructurare, modalitateain care s-a instalat dominanta ~i inspaimintatoarea ~aracie simbolica de astazi. In acelafii timp a dispi'irut ~iputerea bisericii - 0 cetate eareia is-au rapit bastioanele ~i cazematele, 0 casa cu peretii sfarimati, lasata invoia tuturor vinturilor fii pericolelor lumii. Farimita-rea protestantismului in citeva sute de subdiviziuni de fapt 0 prabu~ire regretabila care lezeaza sentlmentulistoric - indica mentinerea nelinifitii.
- 50-
Protestantul se ana 'intr-o stare de neajutorare pecare ar putea-o dispretui ~i omul natural. Constiintaprodusa de iluminism nu se sinehise~te de asia', cl~rcauta eu seninatate 'in aIta parte ceea ce s-a pierdut inEuropa. 8'int cautate acele forme intuitive, aeele imagini care pot lini~ti ini11'4:1~i mintea, descoperindu-seastfel comorile orientului.
In sine, demersul nu este reprobabiL Nimeni nu i-aimpiedicat pe rom ani sa importe in impunatoare ('antHati cultele asiatice. Daea popoarele germanice nu s-arfi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis strain, ele 1-arfi putut cu u~urinta repudia in momentul 'in care legiunile romane i~i pierdusera prestigiuL Cre~tinismul E'-B
mentinut pentru ca a corespuns modelului arhetipalexistent. De-a lungul timpului 'insa, transformarile suferite de cre~tinism I-at £i uimiit peintemeitorul sau,daca ar £i putut sa Ie cunoasca: specificul cre~tinismu7lui negrilor sau al indienilor ill: putea preocupa, de asemenea, reflexia istorica. De ce n-ar asimila ~i occidentulformele orientale? Romanii mergeau la Eleusis, Samotrache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar pareaca Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~c8.ri turisticede acest gen.
Zeii Greciei si ai Romei au murit de· aceeasi boat"!ca si simbolurii~ noastre erestine : atunci ca si astazioam~nii au descoperit vidul di~ spatele zeilor. in: schimbzeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsumata, Numele lor era rar ~i ininteligibil iar faptele lor 'inconjurate de 0 obscuritate promitatoare, ceea ce Ie deosebearadical de uzata chronique scandaleuse a Olimpului.Neintelese, simbolurile asiatice nu s-au banalizat a~acum s-a intimplat cu vechile simboluri autohtone. Fap~tul ca preluania noului a fost tot aUt de necritica precum abandonarea vechiului nu s-a transformat atunci'intr-o problema ..
Este diferita astazi situatia ? Vom putea oare imbraeaasemeni unei haine noi, simboluri gata £acute, ~rescute peun teren exotic, aEiptate cu s'inge strain, VOl' bite intr-olimba strain a ? Un cersetor care se ascunde 'in haineregale, un rege care s~ deghizeaza ca cer~etor? Fa.raindoiala, este eu putinta. Sau exist a 'in noi 0 porunca
- 51-
,ce ne interzice mascarada si ne indeamna sa "'1etesemsinguri vestmintul ?' .
Sint convins ca saracirea continua a simbolistieii areun sens. Aeeasta dezvoltare are 0 consecventa interna.S-a pierdut tot ceea ee nu a eonstituit obiectul gindirii~i nu a avut, in virtutea acestui fapt, 0 relatie semnificativa cu con~tiinta in continua dezvoltare. Dadi incercaml sa ne acoperim goliciunea eu somptuoase vestminte<orientale, a~a cum procedeaza teosofii, atund ne tradam propria istorie. Dupa ce ne-am injosit, transfofmindu-ne in cer~etori, nu mai putem poza apoi ca regiindieni de opereta. Mult mai profitabil mi se p::lre, inloc de a ne crede detinEitorii unor bunuri ai carol' fno~tenitori legali nu sintem in nid un caz, sa recunoa:'?temdeschis sarada spirituala produsa de pierderea simbolurilor. Noi sintem mo~tenitorii legali ai simbolisticii'Cre~tine, pe care insa intr-un fel am tradat-o. Am lasat sa se ruineze casa pe care ne-au cladit-o parintiino~tri ~i il1cercam acum sa patrundem prin efractie inpalatele orientale necunoseute parintilor no~tri. Cine~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate multumieu surogate este astazi intr-o situatie ~i mai dificila:in fata sa 5e casca haul neantului pe eare-l evitam euteama. Mai rau inca : vidul este umplut cu idei sociales,i politiee absurde, caracterizate in totalitate de in:>onsistenta spirituala. Cel care nu se multume~te eu acestsavantlic pretentios se vede silit sa apeleze cu toataseriozitatea la a~a-numita sa incredere in Dumnezeu,·ceea ce arata ca teama este inca mai convingc'i:oare. Eanu este neintemeiata caci aeolo unde Dumpezeu se aiEifoarte aproape perieolul este foarte mare. eu aite cuvinte, reeunoa~terea saraciei spirituale este periciJloasa'Cad cine este sarae dore~te iar cinedon~~tei:;;1 asumaun destin. Un proverb elvetian 0 spune categoric: ,,Inspatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatelefiecarui sarae, doi".
A~a cum in cre~tinism elogiul saraciei lume:;;ti abatemintea de 1a bunurile lumii, tot astfel saracia spi.rltuala5e lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a 5eferi de rama~itele jalnice ale unui mare trecut,care astazi se nume:'?te "biserica" protestant,i, precum :;;i de orice
- 52-
seduetie a exotismului, pentru a se intoaree la sine~aeolo unde in lumina reee a eon~tiintei golieiunea lumiise intinde pin a la a~tri.~ Aeeasta saracie am mo~tenit-o de la parirltii nO$tri.1mi amintese inea bine de invatatura in vederea confirmarii pe eare am primit-o de la propri1.l1meu tata. Ca~tehismul m-a plietisit ingrozitor. Odata, pe dnd 1'08foiam mieuta earte eatind .ceva interesant, am gasit unpasaj eare se referea 1a trlnitate. Interesindu-ma, am a~~teptat eu rabdare pina eind instruirea a ajuns la pasajulrespectiv. Cind ora mult a~teptata a sosit, tatal meUimi-a spus : "Pasajul aeesta il sarim pentruea eu insuminu inteleg nimie din el".Astfel ultima m!ea sperantaa fost ingropata. Am admirat sineeritatea tatalui meu.dar asta nu m-a ajutat sa depa$ese plictiseala care maeuprindea ori de dte ori auzeam vorbarie religioasa.
1nteleetul nostru a realizat lueruri extraordinare, in'timp ee easa noastra spirituala S-a naruit. Sintem irevoeabil eonvin$i ea niei eel mai nou, ~i mai puternicteleseop, eonstruit in America nu va putea descoperiempireul in spatele celor mai indepartate nebuloase;9tim ca privirea ne va rataci disperata prin de$ertuIincomensurabilelor departari. Situatia nu se va ameli~ora nici in fata microcosmosului dezvaluit de fizicamatematica. I~ eele din urma dezgropam intelepciuneatuturor timpurilor $i popoarelor $i descoperim ca ceeace este mai de pret a fost de mult spus in cea mai frumoasa limba. Asemeni copiilor intindem miinile spreaceste comari $i ne inchipuim ca am $i intrat in pasesia lor. Dar ceea ce posedi'ii:n nu rn)8.i are valoare iarmiinile obasesc sa se tot intinda cad bogatie exista pre~tutindeni unde ajunge privirea. Intreaga aceasta posesie se liehefiaza $i nu putini au. fost ucenicii vrajitoricare s-au inecat in cele din urrria' in apele pe care chiarei Ie-au invocat, daca nu curriva nu cazusera dinainteprada nebuniei salvato are care ..imparte intelepciunea inbuna ~i rea. Dintre ace9tia: din urma se recruteaza aceibolnavi tematori care i~i i,nchjp]li~ ca au a misiune profetica. Cad prin divizarea· artificia1a a intelepciunii Inadev~rata $i falsa sena9.te In sqflet tensiunea iar diIll
-:·53-
aceasta 0 singuratate ;;i 0 dependenta asemanatoare Ctlcele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in'1-;;igasi tovara;;i de viciu.
Daca mo;;tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci,pentru a vorbi ca Heraclit, ;;i spiritul a coborit dininaltul de foe. Insa atunci cind spiritul se ingreune ..lza,el se transforma in apa iar intelectul, victima a ingimfarii luciferice, se instapine;;te. asupra locului unde trona spiritul. Acesta i;;i poate asuma "patris potestas"asupra sufletu1ui nu ins8. ;;i te1uricu1 inte1e2t, simplasabie sau ciocan a1 olTJUlui;;i nu creator de lumi sp;rituale, parintele sufletu1ui. Klages nu a vrut sa SPUil'ialtceva iar reabilitarea spiritului de catre Scheler a fostdestul de modesta' caci ambii au trait intr-o epoca incare spiritul nu se mai afla sus ci jos, nu mai -era foeci apa.
Drumul sufletului, care-'li cauta tatal pierdut, a:;;&cum Sophia 11 cauta pe Bythos, conduce de aceea ~peapa, spre acea oglinda intunecata dinlauntru1 !emEiuluisau. Cine :;;i-a asumat starea saraciei spirituale -- adevarata mostenire a unul protestantism trait consecvcntpina 121 ca'pat - se inscl~ie pe drumul sufletului careduce spre apa. Aceasta apcl nu este un mod de a vorbimetaforic,-ci un simbol viu pentru psihismul adine. Unexemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poateilustra ideea.
Un teolog protestant a visat adesea acela~i vis: $edea pe un povtrni$ iar declesubt se deschidea 0 valeadinca pe al carei fund se afla un lac intunecat. EI $tiain vis ca pina in acel moment ceva H impiedica sa. se
.apropie de apa. De data aceasta s-a hota.7'it s-o faca.Apropiindu-se de maL S-Q intunecat dintr-o datil, atmosfera a devenit amenintiitoare iar 0 paUL de vint a inere tit suprafata apei. A.tund I-a cuprins panica ~i s-atrezit.
Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care vlseaza coboara In propriile sale profunzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa.Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un IngercCoboara :;;i atinge apa care capata prin aceasta puteri
- 54 --"-
mintuitore. !n vis vintul, pneuma, este eel care bateunde ii e voia. Este nevoie ca omul sa coboare la apapentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul :;pirituluicare trece deasupra apei este insa amenintator ca uricelucru a earui cauza nu este eul· uman sau care raminein afara cunoa~terii. Astfel este indicata 0 prezenta invizibili'i, un numen care nu poate fi insufletit nid de a~teptarea umana nici de arbitrarul umJan. El traieste dinsine insu:;:i infiorind pe omul pentru care spintul noeste altceva dedt ce ered oamenii despre el sau fac dinel, dedt ceea ee scrie in carti sau constituie')biectuldiscutiilor. Cind insa apare spontan, atunci el devinefantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv.Batrinii tribului Elgonyi din Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator actiunea zeului noptii pe care:"rnumeau "cel care produce frica". "El vine la tine", imispuneau ei, \lea 0 pala de vint rece care-ti produce flOdsau alearga fluierind in cercuri largi prin iarba inalta" ;un Pan african care in ora fantomatica a amiezii datircoale cintlnd in flautul trestiei ~i inspaiminta pastorii
$i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nOliun Pastor, un pastor al turmei care la vremea intunecoasa a noptH a calcat pe malul plin de trestii al apeidin valea adinca a sufletului. Cad la natura, capac,stinca :;:iapa a sufletului a coborit acel spirit )dinioaranumai foc, asemeni acelui batrin din "Zarathustra" luiNietzsche, care, obosit de oameni, se retrage in padurepentru a mormai impreuna cu un;>iiintru slava crec:,tomlui.
Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuiepareurs de eel care vrea sa recupereze comoara, pretioasa mo:;:tenire a tatalui. In imnul gnostic al sufletului, * fiul este trimis decatre parintii sai sa caute perla:pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla De fundtil
) .l •
unei iintini adinci, pazita de balauri, din tara Egiptului.acea lume avida ~i beata de placerile carnii, 0 lume abogatiilor de natura fizica ~i spirituala. In eautarile sale,
*Vezi Thomasakten in Neutestamentliche Apokryphcn editde Hennecke pp. 277-281.
-55 -
fiul uita de sine ~i de datoria sa f?i se pierde in orgiaplikerilor lumii egiptene pin a cind 0 scrisoare a tataluiIi amintef?te de misiunea sa. Ajuns la apa, e1 se scufunda in adincimea intunecoasa a fintinii, pe al cdreifund va gasi perla oferita in cele din urma zeitatii supreme.
Acest imn atribuit Iui Bardesan provine dintr-o epodi asemaniHoare in mai multe privinte epocH noastre.Omenirea cauta :;;ia:;;tepta,iar pe:;;tele- l,levatus de profunda" * - din izvor a fast acela care a devenit simbol a1 mintuitorului.
Pe cind sedam aceste rinduri am primit din Vancouver 0 scrisoare de 1a un necunoscut. Autorul era uimitde visele .sale in care intotdeauna era yorba de apB.:"Almost every time I dream it is about \vater; either1 am having a bath, or water-closet is overfLowing, or Q
pipe is bursting, or my home has drifted down to thewater edge, or I see an acquaintance about to sink intowater, or I am trying to get out of water, or I am having aa bath and the tube is about to overfLow" etc. **
Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:;;tientului. Lacul din vale este incon:;;tientul care se aHa intr-un fel sub con~tiinta, motiv pentru care a fast adesea denumit "subcon:;;tient", de multe ori cu sensul peiorativ de con:;;tiinta inferioara. Apa ~ste "spiritu1 vaii",dragonul de apa a1 lui Tao, a carlii naturaeste asemaditoare apei, un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apainseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care adevenit incon:;;tient. De· aceea visu1 teo1ogului spunefoarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectulspiritului viu asemanator minunii tamaduirii in laculdin Bethseda. Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l
* Augustinus, Confessionum libri, XIII, xxi col. 3'15, 29.** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d<::apii: san
fae baie sau refuleaza we-ul sau se sparge 0 teavii sau c;asa meaajunge pe malul unei ape sau vad un eunoscut pe punctul dea 5e ineea sau ineerc sa ies din apa sau in timp ce sint in baie<eada este tocmai pe punctul de a se revarsa.
- 56 ~
intotdeauna urcarea. AsUel, un alt teolog '" a visat caprivea la un fel de castel al Gralului aj1at pe un munte.El mergea pe 0 strada care aparent eondueea La poalelemuntelui unde incepea ureu§ul. Cind s-a apropicd demunte a descoperit, spre mare a sa dezamo.gire co. eradespartit de munte de 0 pro.pastie - 0 vo.gaunti intuneeato., adinea pe ar carei fund curgea 0 apa subpaminteana. A coborit pe 0 poteea abrupta in adinc $i apot S-Q
ciitarat eu tlijicultate pe ceUilalt mal. Dar priveli§tea nu;;i-a faeut aparitia iar visatorul s-a trezit. $i in acestcal': visatorului, care tinde spre inalturi luminoase, i seimpune necesitatea coboririi in adincuri intuneeoase co.o conditie indispensabila a aseensiunii. In adincuri pindesc pericole, pe care eel intelept Ie evita, ratlnd insabunul vizat, aecesibil marii indrazneli necenzurate deintelepciune.
Enuntul visatorului se love~te de rezistente puternice din partea eon~tiintei pentru care "spiritul" poate:fl doar ceva aflat in inalt. In aparenta "spiritul" vInelntotdeauna de sus. Tot ce vine de jos este dubios, condamnabil. Pentru aceasta concePtie spiritul inseamnaEbertatea suprema, 0 plutire peste adineuri, 0 e1iberaredin inehisoarea teluricului :,?ide aceea un refugin pentrueei tematori care nu doresc sa "devina". Apa Iflsa csteteiurica, palpabila, singe $i setea de singe, mirosul flicorporalitatea pasionala. Incon~tientul este acea dimensiune a psihicului ce coboara dinspre luminoz1taiea con~tiintei clare spiritual '?i moral pina. in sistemul nervosnumit inca de cei vechi simpatic care, spre deosebire desistemul cerebro-spinal, intretinatorul percep~iei :,?ialactivitatii mu:,?chiulare fli prin acestea stapinui spatiuluiinconjurator, mentine echilibrul vital fara mijloace desimt ~i care, prin intermediul misterioasei intropatii, neoiera cuno~tin~e despre esenta intima a unei :lIte vieti,putind-o chiar influenta profund, In acest SenS el este
• Faptul di este din nou visul unui teolog nu trebuie sa miretocmai pentru ca preotul S2 ocupa din motive profesionale ellproblema ascensiunii. El vorbe'ite atlt de des de ea incH nu e cuputintA sa nu S2 intrebe despre natura propriei ascensiuni spirituale.
- 57-
un sistem coleetiv, baza propriu-zisa a oriearei parzclpation mystique, in timp ce functia cerebro-spinalil cuImineaza in determinarile separatoare ale eului, :wind aeces prin mijlocirea spatiului doar la eeea ce este superficial ~i exterior. Ultima traie~te totul ca eeva exterior,primul ca pe ceva interior.
De obieei incon~tientultrece drept un fel de intimftate inchisa, ceea ce Biblia desemna prin euvintul "inima", coneeputa, printre altele, ca locul de origine altuturor gindurilor rele. In incaperile inimii locuiesc spiritele cele rele ale singelui, minia cea repede ~islabir:iunea simturilor. A~a arata incon~tientul cind este privitdinspre con~tiinta. Aceasta pare a fi in esenta 0 functiea creieruluimare care separa totul ~i prive'1te partilein izolarea lor, incon~tientul fiind ~i el inteles exclusivca incon~tientul meu. De aceea se considera ca ::lcelacare coboara in ineon~tient cade in marginirea lmperativa a subiectivitatii egocentrice, fiind expusin Rc:eastainfundatura atacului tuturor animalelor rele pe care Ieadaposte~te lumea subterana a sufletului.
Cine prive~te in oglinda apei vede mai 'lntii propria-i imagine. Cine se indreapta spre sine insu'1i riscasa se intilneasca eu sine insu~i. Oglinda nu lingu~e~te,ea reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea, acelchip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ea ilascundem cu ajutorul personei 3 - maSCa nClastra deactori. Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arataadevaratul chip ..
Aceasta este prima proba' de curaj ceruta de drumulspre interior, 0 proba care-i sperie pe eei mai multi caciintilnireacu sine insu~i face parte dintre acele Iucrurineplafute pe care Ie evitam atita timp. cit I:utem~ proieeta in exterior tot ceea ce este negatlv. Cmd slntemin stare sa ne vedem propria umbra 4 ~i sa suportam cu-
'noa~terea ei, atunci abia am rezolvat 0 mica parte asarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personaLInsa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~i vrea deaceea Sa participe intr-o forma saualta la viata ~nt~e:gului. Ea nu poate fiindepartata prin. argumente ~l mC.!nu poate fi facuta inofensiva prin soflsme. Ac~as~a problema este extrem de dWcila caci ea nu numrcnca anga-
-58 -
jeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te totodatade neputinta ~i de neajutorarea sa. Naturile puternice~- sau mai curind ar trebui sa Ie numim slabe ? -- nuagreeaza aceasta aIuzie ~i-~i inventeaza un dincolo debine ~i de rau eroic, taind nodul gordian in loc de a-Idesface. 1nsa mai devreme saumai tirziu datoriile trehuie platite. Trebuie sa ne marturisim ca eXlsta probleme pe care nu Ie putem rezolva cu mijloace oroprii.o asemenea marturisire are avantajul sinceriHitii, aladevarului ~i al realismului, punind astfel baza pentru<) reaetie compensatorie din partea incon9tientului colectiv, cu aite euvinte slntem acum dispu~i sa acordamcredit unei intuitU sau sa percepem ginduri pe caremai inainte ',nu Ie Hisam sa ajunga la expresie. Vemacorda poate atentie vise10r care· apar in astfel de momente saU vom reflecta asupra trairilor pe care Ie avemacum. Numai in conditiile unei asemenea atitudini potIi trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala:;;luiesc in intimitatea naturE umane, caci neajutorarea
slEibieiunea constituie trihrea ~i problema eterna aG;i.~eniriipentru care exista 0 solutie eterna, in absentacareia omenirea a1' Ii oierit de mult. Cind a fos;; facuttot eeea ee putea fi faLeutmai ramine doar ee ;:;-ar p8tea face daca s-ar cunoa~te aeeasta posibilitate. D:lr ince masura se eU;loa9te omul pe sine insu~i ?Experientane spune ca des~ul de putin. De aceea ramine destulspatiu pentru incon;:;tient. Dupa cum se ~tie, rugaciunea.cere 0 atitudine foarte asemanatoare 9i are din acestmotiv un efect eorespunzator.
Reactia necesara ;;i ceruta a incon~tientului colectivse exprima in reprezentari arhetipale. 1ntilnirea eu sineinsu~i inseamna mai intii intilnirea eu propria umbra ..Umbra este desigur 0 trecatoare ingusta, 0 poartastrimta, a carei dureroasa ingustime nu poate fievitati:ide eel care coboara in fintina adinca. Trebuie sa facem.cL1no~tinta cu noi in~ine pentru a 9ti cine sintem, caddincolo de poarta se ana in mod sLlrprinzator a 1ntindere fara margini, de 0 nemaiauzita nedeterminare,unde, dupa cit se pare, nu exista interior ~i exterior, sus~i jos, aici :;;iaealo, al meu '9i a1 tau, bine :;;i rau. Estelumea apei in care plute~te tot ceea ce este viu, unde
~ 59 =-
incepe domeniul "simpaticului", suiletul a ceea ce esteviu, unde eul nu este distinct de acesta ~i acela, unde iltraiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu.
Incon~tientul colectiv nu este un sistem personal,inchis, ci obiectivitatea identica cu lumea si deschisn lumii. Spre deosebire de habitudinile con~tii~tei meIe pentru care eu sint mereu subiectul care are obiede, aici eusint obiectul tuturor subiedelor. Aici sint aUt de strinslegat de lume incH uitcu u~urinta cine sint in realitate."Pierdut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivitapentru a caracteriza aceasta stare. Acest sine este lumea sau 0 lume, daca ar putea fi vi'izuti'ide 0 conr;;tiinti'i.De aceea trebuie sa ~tim cine sintem.
De indata ce incon~tientul atinge pe cineva, acesta.devine incon~tient de sine insu~i. Acesta este pericoluIoriginal' pe care omul primitiv, aUt de aproape inca deaceasta pleroma, I-a cunoscut instinctiv ~i care-l inspaiminta. Con~tienta sa este inca nesigura, sta pe picioaref;)ovaielnice. Inca infantila, ea abia s-a desprins dinapele originare. Cu u~urinta poate fi inecata de 'In valal incon~tientului ~i atunci primitivul uita cine este ~iface lucruri in care nu se mai recunoa~te. De aceea primitivii se feresc de afectele necontrolate : sub imperiullor con~tiinta dispare, omul fiind inlocuit de un posedat.Toate eforturile umanitatii s-au indreptat in directiaconsolidarii con~tiintei. Acestui scop au fost subnrdonateriturile, reprezentarile colective, dogmele; ele constituiau zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului,ale a~a-numitelor "perils of the soul". lata motivul pentrucare ritul primitiv consta din alungarea spiritelor, desfacerea vrajii, apararea de piaza rea, propitiatiuni, purificare $i producere analogica, adica magica, a evenimentului favorabil.
Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vecIliau devenit mai tirziu fundamentele bisericii. De aceeaatunci dnd simbolurile imbatrinesc, se prabu$esc ~i sidurile pe care ele se sprijina. Atunci apele cresc~iuria$e catastrofe' se abat asupra umanitatii. Conducatorul religios alTaospueblo, a$a-numitul Loco TenenteGobernador mi-a spus odata: "Americanii a1"trebuisainceteze de a ne mai tulbura religia,' caci daca aceasta
-'60 -
se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatalnostru, sa se ridice pe eel', atunci in zeee ani americ,mii~i intreaga lume VOl' trece prin momente grele; ntuncisoarele nu va mai rasari." 'eu alte cuvinte va fi noapte,lumina con~tiintei se va stinge iar marea intunecata aincon~tientului va navali peste noi.
Priilliitiva sau nu, omenirea se aila intotdeauna infat a problemei acelor lucruri pe care Ie face ea insa~idar nu Ie stapine~te. Pentru a aminti doar un exemplu :toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se 1narmeazapotrivit axiomei "Si vis pacem, para bellum". Omenirea nu poate ,nimie 1mpotriva umanitatii iar zeii, ca 1ntotdeauna, ii eonduc destinele. Astazi zeii sint numiti~,factori'\ de la facere. Factorii stau in culisele teatruluilumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul C0n~tiintei 'sintem propriii no~tri stapini, in aparentu sintemfactorii in~i~i. Dar daca pa~im pe poarta umbrei ne damseama cu spaima ca sintem obiectele unor factori. A :;;tiaceasta este desigur neplacut, caei nimic nu dezamage~te mai mult dedt descoperirea propriei noastre neputinte. Exista chiar temei pentru 0 panica primitiXTflin masura in care suprematia con:;;tiintei in care credem :;;ipe care 0 aparam cu anxietate, in realitate unuldin secretele succeselor umane, este in mod periculospusa sub semnul intrebarii. Dar intrucit ne~tiinta nUgaranteaza seeuritatea, ci dimpotrivaspore~te insecuritatea, este preferabil, in pofida tuturor rezistentelor, sane cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema coreetformulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom"!ti atunci 'ca pericolul eel mai mare care ne amenintaprovine din desconsider area reactiei psihice: De aceea,eei clarvazatori au inteles dintotdeauna ea conditiile istorice exterioare con~tituie intr-un fel doar prilejulpentru pericolele cu adevarat grave, adica pentru coneep1;iile social-politice eronate ce nu pot fi explicate caurmari necesare ale conditiilor exterioare, ci ca deciziiale incon:;;tientului.
Aceasta problematica este noua cad veacurilco anterioare credeau intr-o forma sau alta in zei. Afost nevoie de 0 saracire tara precedent a simbolisticli pentru
- 61-
a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetEpuri aleincon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i seacorda credit. Convingerea nu poate fi adusa dedt de 0experienta cum este cea schitata in visul teologului ; doaratunci poate fi traita autonomia spiritului deasupra apelor. De dndstelele au cazut din cer iar simbo1urile noastresupreme au palit, in incon9tient se desfa~oara 0 viata secreta. De aceea avem astazi 0 psiho10gie ~ide aceeavorbim despre incon9tient. Toate acestea ar fi cu tOtU1de prisos intr-o epoca ~i intr-o cultura care au simboluri. Cad e1e constituie spiritu1 de sus ~i atund spiritulse afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemeneacu1turi trairea sau cercetarea incon9tientului ar £i 0 stradanie inutila, ba chiar absurda cad incon9tientul lor nueste altceva dedt domnia lini9tita, netulburata a naturiLIncon9tientu1 nostru insa ascunde apa insufletitii, adicaspirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tulburat. Ceru1 a devenit pentru noi spatiu cosmic pur flziciar empireul divin, 0 amintire frumoasa. lnsa "inimanoastra arde" 9i 0 nelini9te secreta macina l'adacinileeKistentei noastre. lmpreuna cu V6luspa ne putem intreba:
Ce ma.i 90pte9te Wotan cu allui Mimir cap?Deja izvorul clocote~te-. *
lndeletnicirea cu incon9tientul este pentru lloi 0problema vitala. In joc se afla insa9i existenta noastraspirituala. Toti acei oameni care au facut experientacontinuta in visul amintit ~tiu ca trebuie sa caute comoara in adincul apei, comoara pe care vor incerca s-oridice la suprafata. lntrucit ei nu trebuie sa uite vreodata cine sint, ei nu trebuie in nid un caz sa-9i piardacon~tiinta. Locul lor va fi deci pe pamint; ei vor t.leveni - pentru a ramine consecventi comparatiei '- peseari 9i vor prinde cu pIasa sau eu undita ceea ce inoatain apa. $i chiar daca exista oameni care nu inteleg ceeace fac pescarii, ace9tia nu se vor ingela niciodata asuprasensului activitatii lor, cad simbolul me9te~ugului lor
* Die Edda, p. 149. Acest pasaj a fost scris - nota bene in anul 1934.
- 62-
'este cu dteva secole mai vechi dedt nepieritoarea povestedespre sfintul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar.Multi ramin la nivelul instinctual al acestei indeletnidri~i ,atunci ei sint simple vidre, a~a cum ~tim de pilda dinbasmulvidrei allui Oscar A.H. Schmitz. *
Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip,dar din spatele sau se ivesc adesea fiinte vii; Pe~tii ace~ti locuitori inofensivi ai adincurilor - sint inofensivi, insa pentru multi lacul este populat ~i de vietatide un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pescarului se prinde 0 ondina, un pe~te de sex femmin, pejumatate om ** Ondinele sint fiinte fascinante :
Pe juffili'itate-l trage eaPe jumatate cade el$i niciodata nu mai iu vazut. ***
Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al uneifermecatoare fiinte feminine, denumita de noi anima.De asemenea, sirenele, meluzinele ****, dryadele, gratiile,ielele, lamiile ~isucubele ii pot seduce petineri, sorbindu-le viata. Moralistul va spune ca aceste iiguri sintprolectari ale unor stari suflete~ti caracterizate de dor ~iale unor fantasme reprobabile. Nu putem sa nu acordam 0 anumiti'i indrepti'itire acestei afirmatii. Dar epuizeaza ea intregul adevar? Sint ordinele intr-adevi'tr doarUn produs al slEibiciunii morale? Dar n-au exist at astfelde fiinte din vremurile cele mai vechi, atunci dnd constiinta umana nasdnda era inca in intregime dependentii de natura? Spiritele padurii, cimpului ~i cursu-rilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei morale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura
* Marchen aus dem Unbewuj3tem, p. 14 lii urm.** Pentru aceasta vezi Paracelsus, De vita Zanga, editat de
Adam von Bodenstein (1562) precum 9i comentariul meu in Pa:racelsus als geistige Erscheinung.
*** Goethe, Der Fischer. Ballade.**** Vezi pentru aceasta imaginea initiatului in Liber 7nut.us
din 1677 (ilustratia 13 din lucrarea lui lung Praxis der Psychotherapie, p. 344). El pescuie9te 9i prinde 0 ondina. A sa sorormystica prinde cu navodul ei pasari simboluri pentru animus.Ideea de anima apare frecvent in literatura. secolu1ui XVI 'IiXVII, 1a Ricl1ardus Vitus, A1drovandus 9i in comentariu1 1aTractatus aures. Vezi 'Ii artico1u1 meu Das RCitseZ van Bolo£)rLQ.
- 63-
temute, a~a incH ciudata lor alura eroica este cloar partial caracteristica. Pe atunci con~tiinta era mult malsimpla iar domeniul ei ridicol de mic. Foarte mult dinceea ce noi astazi consideram a £i parte componenta apsihicului nostru se afla la primitiv in stare de proiectare, populind lumea inconjuratoare.
Cuvintul "proiectare" nu este de fapt potrivit, cficinimie nu a fast aruncat in afara din suflet, ci eomplexitatea sa pe care 0 eunoa~tem astazi se datoreaza uneiserii de introiectii. Complexitatea sa a creseut proportional cu dezinsufletirea naturii. Ceea ce .demult treceadrept 0 gratie stranie este numit astazi "fantasma erotica", complidnd in mod dureros viata noastri sufleteasca. 0 intllnim tot aUt de des ca pe 0 ondina; pedeasupra seamana unui spirit rau ; ca 0 vrajitoare, aparesub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie, care de drept nu poate fi proprie unui eontinutpsihic. Uneori provoaca fascinatii care pot coneura CD
cea mai puternica vraja sau stari de teama care nu sintdepa~ite in intensitate nici de cele create de aparitia diavo1u1ui. Ea esteo fiinta care ne tachineaza, care ne taiedrumu1 sub diferitechipuri ~i vestminte, care ne joacatot fe1ul de farse, aflindu-se 1a originea unor amagirifaste sau nefaste, a unor depresiuni, extaze, aiecte necontrolate etc. Chiar siin stare de introieetie rationala, ondina nu-~i abandoneaza natura sa po~na9a.· Vrajitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele e1 biiuturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magieo. s-srafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, de9iinvizibile, nu sint mai putin periculoase.
Pe ce ne bazam atunei cind dam! acestei zine numekde anima? "Anima" inseamna totu9i suflet 9i desemneaza ceva minunat 9i nepieritor. Dar nu intotdeaunaa fost astfe!. Nu trebuie sa uitam ea acest fel de Stifleteste 0 reprezentare dogmatica ce urmarea sa Indeparteze si sa fixeze ceva nelinistitor de autonom 8i de viu,Cuvi~tul german See1e (sullet) este prin intermediulfurmei gotice saiwa16 inrudit indeaproape cu r.uvintulelin aioAos, care inseamna "mobH", "eu sclipirimultieolore", adica, ceva asemanator unui fluture - in
- 64-
elina qmxi1, care beat zboara din Hoare in fIoare 5itraie~te din miere ~i iubire. In tipologia gnostica, aD&dQmo~ «1)X1K6~ (omrJl psihic) este plasat in urma 1ui~DSpCO;;;O~. ~rr:ll8DflanK6~ (omul .spiritual) ~i, , in!ond, eXlsta suflete rele care trebuie arse perpetuu iniad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilQr nebotezati este privat cel putin de cunoa~terea lui Dumnezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (deaceea "anima") sau flacara. Un cuvint necanonic a1Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape, Iieste aproape focului" *. La Heraclit, sufletul este, petreapta cea mai inalta, de foc ~i uscat, cad <pllXll
in sine se inrude:;;te strins cu "suflu ri'icoros" - q:rOXSlU
inseamna a sufla q)t)Xp6~ rece iar cpDXO<; racoros...
a fiinta vie este 0 fiinta insufletita. Sufletul 0steviul din ~m, ceea ce traie~t~ din sine' insu~i ~i produceviata : de aceea Dumnezeu a suflat peste Adam, pentruca el sa traiasca. Cu viclenie :;;i amagire judiu~il sufletul determina materia cea inerta :;;inedoritoare de viatE!sa traiasca. El convinge de lucruri incredibile pentru caviata sa fie traita; el intinde tot felul de curse \)nmluipentru a-I determina sa ajunga pe pamint ~i sa raminaacolo, cU scopul ca viata sa fie traita, a:;;acum in ParadisEva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calitaWefructului oprit. Daci'i n-ar fi existat mobilitatea o;i scli~pirile sufletului, omul ar fi stagnat din cauza pasiunii
~ sale celei mai mari - inertia * *. Ca avocat foloseste 0anumita rationalitate iar u~ anum it fel de moraiitateii da binec~vintarea. A avea suflet reprezinta 0 cutezanta a vietii cad sufletul este un demon distribuitorde ~iata car~-:;;i joaca jocul dracesc deasupra :;;idedesubtu1 vietii umane, ceea ce face ca in interiorul dogmeisa fie amenintat Cll anumite pedepse :;;ipropiti1t ell anumite binecuvintari care depa:;;esccu mult posibilul umanal meritului. Raiul si iadul sint destine ale suEletului:;;inu ale omului car~ in slabiciunea :;;iprostia sa nu al"~ti ce sa faca intr-un Ierusalim ceresco
* Hennecke (editor), Neutestamentliche Apokryphen, p. 35.** La Rochefoucauld, jHaxime (separime), DCXXX, p. 21.34.
- 65
Anima nu este un suflet dogmatic, 0 animrl rationalis, concept al filosofiei, ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisfacator toate enunturile inconstientului, ale spiritului primitiv, ale isto~iei limbii ~ireligiei. Anima este Un "factor" in sensul cel mai propri~lal cuvintului. Ea nu poate fi facuta, ci este Intotdeaunaaprioriul dispozitiilor, reactiilor, impulsurilor ~~ia tot ceeste spontaneitate psihica. Viata care se alimenteazadin sine insa~i, anima ne insufla viata. Ea este viatadincolo de con~tiinta ce nu-i poate fi integrata fara re~tacesteia, did viata psihica este in cea mai mare partea ei ceva inconEitient ~i inconjoara con~tiinta din toatepartile. Aceasta idee ni se impune de la sine daca nedam sean::a 0 singura data 'de pregiHirea incon,~tientilnecesara pentru a recunoa~te 0 perceptie .
. De~l S-3r parea ca. anima subsumeaza totalitateavietH sufleteEiti incon~tiente, ea nu este declt un arhetlpprintre alteleEii de aceea nu caracterizeaza intreg incon~tientul, fiind doar un aspect al sau. Aceasta reiese dinfaptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adb3- mascu-'lin, este foarte probabil feminin ~i pentru ea Don-euleste resimtit ca neapartinind eu1ui. ca exteriOl', im'lginea animei este proiectata de obicei asupra femei10r.Fiecare sex contine in sine intr-o anu-mita masur1 sC'xulopus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea estedeterminata doar de predominarea gene lor masculineasupra ce10r feminine. Minoritatea genelor femi'Jinepare a forma un caracter feminin care de obicei rilmineincon~tient datorita pozitiei sale inferioare.
Cu arhetipul animei pa~im in domeniul zeilor, inacel domeniu pe care ~i I-a rezervat metafizica" Totceeste atins de anima devine numinos, adica necondi1;ionat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din paradisul omului nevinovat, plin de bune intentii. A.nimaIurnizeaza cele mai puternice argumente impotriva Indeletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele 1110rale ~i descatu~eaza forte care ar fi trebuit sa r.lminain incon11tient. $i intr-adevar lucrurile aEiastau In n,asura in care viata n1.1este' doar bine ci ~i rau. tntrueitanima vrea viat~, ea vrea atlt binele eit ~i rau1. In do-
- 66-
meniul zinelor, aceste categorii nu exista. AUt viatatrupeasca cit ~i cea sufleteasca se descurca mult maibine fara morala conventionala, fiind mai sanatoase ~lneascunzind aceasta.
Anima crede in KUAOU KuyaB6u care este unconcept primitiv, anterior opozitiei descoperite mai t'rziu dintreestetica ~i etica. A fost nevoie de 0 indelungata prelucrare cre~tina pentru a arata ca binele nueste intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesarbun. Paradoxul acestei perechi conceptuale nu a creatprobleme nici primitivilor niei omului antichitatiL Anima este conservatoare ~i ramine in mod ferm ata$ataumanitatii celei vechi. De aceea ea apare adesea inhaina istorica, aratind preferinte deosebite pentru Grecia ~i Egipt. A se compara pentru aceasta "clasicii'\ Rider Haggard ~i Pierre Benoit. Visul Rena~terii, "Hyp-.nerotomachia" a lui Poliphilo * ~i "Faust" de Goetne aucoborit adinc in antichitate, pentru a gasi "Ie vrai motde la situation". Primul invoca pe regina Venus, uJtimul pe troiana Elena. Despre anima in lumea Biedermeier$i a romantismului ailam din tabloul viu pe care-l schi~eaza Aniela Jaffe **. Nu dorim sa sporim mai mult numarul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente'oiera meditatiei noastre material suficient ~i 0 simbolistica spontana, autentica. Celui care dore~te sa vada cese intlmpla cind anima i~i face aparitia in societatea.moderna, Ii' recomand cu caldura cartea Private Life ofHelen of Troy de Erskine. Ea nu este lipsita de profunzime caci tot ce este cu adevarat viu este insotit de unaer de eternitate. Anima este viata dincolo de oricecategorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare 1?1
lauda. Regina cereasca ~i gisculita care a cazut in cursavieW - S-a gindit cineva vreodata ce soarta modestaa fost plasata intre stelele cere~ti in legend a Mariei?Viata fara sens ~i fara regula, care nu se multume;;te eupropria-i bogatie, 11 inspaiminta pe omul civilizat $i-1
* Vezi Linda Fierz-David, Der Liebestraum poliphiio. (pen-·tru Rider Haggard :;;i Benoit, a se consulta bibliografia)
** BUder und Symbole aus E.T.A. Hoffmanns Marchen "DcrGoldene Topf"
- 67-
d~t~rn:ina sa s~ apere. Reaqia sa nu este nejustifieatacaCl vlata este ae asemenea mama tuturor absurdit;'5,tUor:;;i a oriearui tragism. De aeeea, omul naseut din ta~ina~u ini3tin~tul sau animal sanatos se afla in lupta 'de lameeputun ell sufletul sau ~i eu demonia aeestuia. Dacasufletul ar fi fost doar intuneric, atunci eazul :11' fi fastsimplu. Din pacate lucrurile nu stan astfel caci aceeasia~ima poate aparea ~i ea Inger al luminii, ea psihoponlJ~l conduce eatre sensul eel mai inalt, a:)a cum demonstreaza Faust.
Daea confruntarea cu umbra reprezinta 0 probJ relativ u~oara,confruntarea eu anima, dimpotriva, 0 probEiextrem de dificila. Ca.ci raportarea la anima eSfe 1a rindul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva pentrufortele spirituale ~i· morale ale barbatului. Nu trebuiesa uitam niciodata ca tocmai in cazul animei este yorbade continuturi psihice care niciodata mai inaime nu aufast in posesia omului, intrucit, in calitate de proiectari,s-au aflat in afara cimpului saU psihic. Pentru fiu, anima se ascunde in spate1e puterii cople:;;itoare a mamei,care adesea ramine pentru restul vietii obiectul unuiata~ament afeetiv, extrem de daunatar sau dimpotriv9.benefic, inspirindu-i euraj pentru faptele cele nui 1ndraznete. Omului antic anima .ii aparea ca zeita gau eElvrajitgare. Omul medieval. a inlocuit zeita prin reginacereasca ~i prin mama biserica. Lumea desimbolizatil aorotestantilor a dezvoltat mai intH un sentimentalism~esanat~s' iar apoi oascutire a conflictului moral, carea dus in ,mod logic 1a ,1Dinealo de bine ~i rau" a luiNietzsche, ~i asta datorita faptului ca conflictul nu amai putut fi suportat. In eentrele civilizate, aceasta f'tare se exprima prin crescinda nesiguranta a casatoriei.In multe tari din Europa au fast atinse, dad nu depasite cote1e americane ale ratei divorturilor, ceea ce~rata ca anima se afla eu precadere in 'stare de proiectare asupra celuilalt sex, producind astfel relalii complicate magic. Numita stare a eondus, nu in ultimulrind datorita eonsecintelor salepatologice, 1a ap1rjtiapsihologiei moderne, care sub forma ei freudiana sustine ea baza tuturor tulburarilor este sexualitateCl, punet
- 68-
de vedere care nu face dedt sa accentueze C'onflictulexistent. * Cauza ~i efectul sint interschimbate. Tulburarea sexuala nu este in nici un caz cauza neplacerilornevrotice, ci, ca ~i acestea, unul din efectele pat\Jlogice aleunei diminuate adaptari a con~tiintei, care este confruntata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata.Ea nu poate intelege schimbarile din lUmea ei ~i flU $tiece atitudine sa adopte pentru a se readapta. »Le penpleporte le seeau d'un hiver qu'on n'explique pas({ suna.traducerea unei inscriptii coreene.
AUt in cazul umbrei cit ~i in cazul animei nu sintsuficiente cuno~tintele conceptuale. Nici prin introlJatiesau transpunere nu Ie putem trai continutul. A invatape dinafara 0 lista de arhetipuri nu folose;;;te la nimic.Arhetipurile sint complexe traite care se manifesta destinal, actiOn111din viata noastra cea mai intima. Animanu ne mai apare ca zeita, ci adesea ca slabiciunea 11oastra strict personala sau ca indrazneala noastra cea maibenefica. Cind un savant merituos in virsta de ~aptezecide ani i~i parase;;;te familia ~i se casatore;;;te cu 0 actritade douazeci de ani, cu parul ro~u, atunci putem spuneca zeii au cerut 0 noua victima. Asa se manifestii la noicoplesitoarea forta demonica. Pina' nu de mult aceastatirlar~ persoana ~r fi putut fi cu u;;;urinta lichidata cavrajitoare.
Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oameni de 0 anum ita inteligenta;;;i cultura care intelegu~or ;;;inernijlocit ideea de anima ;;;i relativa autonomiea acesteia, precum ~i fenomenul animus l~ femei. Inschimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati maimari tocmai pentru ca ei nu sint constrin;;;i sa se confrunte cu stari de lucruri complexe, caracteristice psihologiei incon~tientului. Daca sint in acela~i timp ~i medici, intelegerea Ie va fi ingreunata de gindirea somatofiziologica, care crede ca poate exprima procesele psihice prin concepte intelectuale, biologice sau fiziologice.
• Punctul meu de vedere este expus pe larg in cartea l;.,eaDie Psychologie der Vbertragung (Psihologia transferului.) .
.,- 69 -
Insa psihologia nu este niei biologie nid fiziologie nidorice aWl. ~tiinta, ci tocmai ~tiinta despre suflet.
Tabloul pe care I-am schitat pina acum despre anima nu este complet. Ea este intr-adevar elan vital haotic, dar in acela~i timp este caracterizata de 0 ciuc1o.tasemnificatie, eeva asemanator unei ~tiinte secrete ~;auunei intelepciuni aseunse, in surprinzatoare contradic·,tie cu natura ei irationala, de zina. Ma,voi referi aiei dinnOu la autorii citati mai inainte. Rider Haggard i:;;inUmeilte eroina "Wisdom's Daughter" ; regina din i\tlanjsa lui Benoit are eel putin 0 excelenta biblioteca, in ,::arepoate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui Platon.Reincarnarea Elenei din Troia a fost eliberata ,lintI' unbordel din Tyr de catre inteleptul Simon Magus, pecare I-a insotit apoi in calatoriile sale. Intentionat nuam mentionat de la inceput acest aspect caracteristical animei pentru ca prima intilnire eu- ea nUClBila intelepciune nu te determina sa te ginde:;;ti*. Numai eelcare se confrunta eu anima are acces la aceasta chmensiune. Doar un travaliu dificil ne permite 53. intelegem *", cain spatele jocului crud cu destinul uman seascunde un fel de intentie secreta ce pare a corespundeunei cunoa~teri superioare a legilor vietii. Tocmai neailteptatul, haoticul neliniEititor contine un sens aelinc.$i cu cit acest sens este mai bine cunoscut, cu atlt anima iEli pierde din caracterul constringator. Treptat senasc zagazuri in calea puhoiului haosului; cad ceea ceare sens se separa de non-sens iar faptul ca sensu 1 Elinonsensul nu mai sint ielentice slabe$te forta haosului,sensul fiind inarmat eu forta sensului iar nonsensul euforta nonsensului. Astfel se na~te un nou cosmos. Nuam pretentia ca prin aceasta am exprimat 0 noua descoperire a psihologiei medicale, ci doar intelepciunea stra-
* Ma refer aici la exemple literare general aceesibi~e ~i nu1a material clinic, eonsiderindu-le pe primele satisfc1catoarepentru scopul urmarit.
** Am in vedere confruntarea eu eontinuturile in cons dentului in genere. Aceasta este una din marile sareini ale' pro'cesului de integrare.
- 70-
veche ca din multimea experientelor vietH ia nastereacea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului '~..
Intelepciunea ~i lipsaintelepciunii nu numai ca aparla fiintele de felul zinei ca unul ~i acela~i lucru, darchiar sint unul ~i acela~i lucru atita timp cit sint intruchipate de anima. Viata este lipsita ~i plina de sens. Sidaca lipsa de sens nu devine obiect al risului iar sens~lobiect al speculatiei, atunci viata este banala totul aredimensiuni insig~ifiante. Exist~ atunci doa; un sensmic 9i Un nons ens mic. In fond nimic nu are sens cuciatlta timp cft a lipsit omul ca fiinta ginditoare nimenimi a explicat fenomenele. De explicatii are nevoie doaracela care nu intelege. Semnificatie are doar ininteligibilul. Omul ~i-a facut aparitia intr-o lume pe care D-Ointelegea ~i de aceea a incercat s-o explice ..
Astfel anima ~i prin urmare viata sint lipsite desemnificatie pentru ca nu ofera explicatii. Insi'! de sintexplicabilecaci in orice haos exista cosmos ~riin oricedezordine, ordine secreta, in orice arbitral', lege sev2ru,cad orice actiune Se bazeaza pe contrarii. Pe:1tru a cunoa~te acest fapt este nevoie de capacitatea discriminatorie a intelectului uman care dizolva totul in judecaFantinomice. Daca el se confrunta cu anima, atunci haasul arbitrarului ii va da prilejul sa intrevada ordineasecreta, adica sa "postuleze" privitor li:tea existenta sensului ~i intentiei. Caci in realitate nu dispunem de la inceput de 0 reflexie rece, 9tiinta 9i filosofia nefiindu-nede niciun folos iar invatatura religioasa traditionala ajutindu-ne doar intr-o mica masura. Sintem excedati deo traire haotica iar judecata cu toate categoriile sale sedovede~te neputincioasa. Explicarea umana e~ueaza inrata acesteisituatii de viata turbulente, pentru care nuse potrive9te nici una din interpretarile traditionale. Esteun moment de prabu~ire. Cadem) in abisurile cele maiadinci, "ad instal' voluntariaemortis", cum foarte binespune Apuleius. Nu este yorba de 0 artificiaUi renun-
* Carticica lui Schmaltz Ostliche Weisheit und WestZichePsychotherapie (Intelepciunea orientului ~i psihoterapie. oC'cidentala) ofera un bun exemplu pentru aceasta.
- 71-
tare voita la propriile capacWiti, ci de una naturala, silita. Nu este vorba de 0 supunere ~i umilire voite, infrumusetate moral, ci de 0 de neinteles infringere totala, incununata de teama panica a demoralizarii. Abiacind toate punetele de sprijin s-au prabu:;;it ~i cind numai exista speranta vreunei protectii se creeaza posibilitatea trairii unui arhetip care pina acum a stat'lscunsin lipsa de sens plina de semnificatie a animei. EI e~tearhetipul sensului, a~a cum anima este arhetipul victiipur :;;isimplu.
Sensul ne apare ca fEnd ceva de data mai recentadeoarece consideram, nu far a 0 anumitffi.indreptatire, canoi sintem sursa sa ~i ca lumea poate exista :;;ifara a fiinterpretata. Insa cum procedam pentru a conferi sens?De un de-l obtinem in ultima instanta? Formele conferirii de sens' sint categorii istorice 'ale carol' radac1nicoboara pina in antichitatea nebuloasa, fapt de care nune dam seama cu suficienta claritate. Conferirea de sensse folose:;;te de anumite matrite lingvistice care la 1'indul lor provin din imagini stravechi. Putem a'Jordaaceasta problema in ce punet dorim, pretutindeni vomajunge la istoria limbii ~i a motivelor, care intotdeaunatrimit direct la fermecata lume primitiva.
Sa 1uam ca exemp1u cuvintul idee. EI trimite 1aconceptu1 platonician de d60C; ideile ve~nice fii.ndimagini originare care sala~luiesc tu U)TSpolJp(wiffi t07r<p(intr-un loc supraceresc) ca forme transcendente ve:;;niee.Ochiu1 vizionarului Ie prive:;;te ca "imagines et lares"sau ca imagini ale visului i'iiviziunilor revelatoare. Sausa luam conceptul de energie utilizat in explicare3 ])rocese10r fiiice. In treeut. aceea~i funetie a indeplinit-ofoeul misterios a1 alchimi~tilor, flogistonul,' forta termica inerenta materiei, pre cum ~i caldura originara astoicilor sauheraclitianul 1C 15 P a <> iSm 0 u (focuI ve:;;nic viu), care este foarte aproape de concepti aprimitiva despre 0 forta vie de universala rdspindire,forta a cre:;;terii, magica forta tamaduitoare, numita deobicei mana .
• Metamorphoseos, Xl, 23, p. 240 (asemE'mator unei morticonsimtite)
- 72-
Nu vreau sa sporese in mod inutil numarul exemplelor. Este suficient sa ~tim ea nu exista conceptie sauidee importanta care sa nu aiba antecedente istorice,Tuturor Ie stau Ia baza in ultima instanta forme originare arhetipale al carol' caracter sensibil (AnsehDulichkeit) a Iuat na~tere intr-o epoca in care con9tiintainca nu gindea ci doar percepea. Gindul era obiect alperceptiei interioare, nefiind gindit ci simtit ca un fe11omen, cu aite cuvinte, vazut sau auzit. Gindul era inmod esential revelatie, nu descoperire, ci ceva impussau eonvingator prin nemijIocita sa facticitate. Gindireaprecede eul con~tient primitiv, iar acesta este mai curind obiectul aceleia dedt subiectul ei. Dar nici noi n-amatins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gindire preexistenta de care nu ne dam insa seama atita tinm dtDe sprijinim pe simboluri traditionale sau, exprim~t inlimbajul visuIui, atita timp dt tatal sau regele n-:1 mu1'it.
Voi ilustra printr-un exemplu modul in care "ginde~te" incon~tientul, pre cum ~i illodul in care gase~te solutii. Este vorba de un tinar student 1a teologie pe carenu I-am cunoscut personal. In perioada in care a avutdificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorulvis'" :
Statea in fata u7J,ui frumos Mrbat in virsta, in intregime imbracat in negru. $tia ca este magicic,nur alb.~'icesta tocmai li vorbise indelung dar autorul visuluin1L-$i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitiajinalCi: J}$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul mag-icianului negru." In momentul respectiv s-a desc?~isU$a $i a intrat un barbat in virsta, foarte asemanator culYrimul, numai ca era imbracat in alb. S-a adrcsat magicianului alb: J}Am nevoie de ajutorul tau((, anmc'indin acela$i timp 0 privire intrebatoare catre visator. lVIa-
• Am mai amintit acest vis in studiul Zur Phiinomenologiedes Geistes im Miirchen (Contributii la fenomenologia ~piritului in basm) :;;i in Psychologie und Erziehung (Psihologie :;;i
eclucatie) ca exemplu de vis "mare", fara un comentariu amanuntit.
- 73-
gicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini$tit, este Un inocent". Apoi magicianul negru _a inceput sa povesteascii :el vine dintr-o tara indepartaUi unde s-a intimplat cevaciudat. Tara era guvernata de un rege biitrin care a simtit ca i se apropie moartea $i care din acest motiv (/,inceput sa-$i caute un mormint. In acea tara exista. unmare numar de morminte din timpuri veehi dintre careregele I-a ales pentru sine pe eel mai frumas. Potrivitlegendei, aici fusese inmarmintata 0 fecioara. Regele. adat dispozitie ca marmintul sa fie deschis $i sa fie pregiitit pentru sine. Insa de indata ce osemintele care seaflau acola au fost scoase La lumina, eLe au prins viat6$i s-au pref(icut intr-un cal negru care a fugd sprc de··$ert unde. a disparut. El, magicianul negru, de indatil cea auzit aceasta istarie a parnit in cautarea calului. DnpCL
muTte zile de mers pe urmele sale a ajuns La de$ert, l-astrabatut pina pe partea unde incepea din no", iarba.Acola a gasit calul pascind $i a descoperit ceva in lego.tura cu care are nevaie de sfatul magicianului alb. ilcoloa dat peste cheia paradisuLui $i nu $tie ce trebui2 sa facacu ea in continuare. - In acest moment tension at visatorul S-a trezi t.
In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul visului: dominant este simbolul batrinuluirege care-~i dore~te odihna eterna, ~i anume in loeulunde au mai fost ingropate astfel de "dominante". 5 EIa ales mormintul animei care-~i doarme somnul de ffi0arte asemeni frumoasei din padurea adormita, atita timpcit via~a este reglata ~i exprimata de un principiu (prinijsau princeps) viabil. Insa cind regele ajunge la sfiqitulvietii *, ea i~i recapata viata ~i se transforma in ca10I
eel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprimalips a de control a naturii pasion ale. Cine il urmeazaajunge in de~ert, adica intr-un tarim arid, indepartat deoameni, 0 imagine a insingurarii spirituale ~i morale.Insa acola se afla cheia paradisului.
* Pentru aceasta vezi motivul "batrinului rege" din alchimie (Psychologie und Alchemie, paragr. 491 ~i urm.)
- 74-
Dar ce inseamna paradisul? Desigur, edenul eu po111ul vietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rluri ale sale.In viziune cre~tina, el este de asemenea ora~ul ceresc _all,Apocalipsei" care, ca ~i edenul, apare structurat camandala. 1nsa mandala reprezinta un simbol al individuatiei 6. Prin urmare, magicianul negru este acela caregase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credintaale visatorului, cheia care deschide calea individuatiei.Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia Insingur~reindividuatie sau evolutia spre sine 7.
Aceasta parte a visului este totodata 0 remarUj bilaparafraza a Cuvintului Domnului editat ~i completat deHunt ~i Grenfell, unde drumul spre imparatia cereascaeste aratat de animale ~i unde, in admonitiune, se spune : "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi im;iva, cikivoi sinteti ora~ul iar ora~ul este lIT\paratia". '" Ceea ceurmeaza constituie 0 parafraza a ~arpelui din paradiscare i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca,pacat care a condus in cele din urma la mintuirea orneni1'ii de catre fiul Domnului. Aceasta inlantuire cauzala aprilejuit, dupa cum se ~tie, identificarea ofitica a ~arpelui cu soter-ul (salvatoI', mintuitor). Calul negru ~i magicianul negru sint ~ ceea ce reprezinta continut spiritual modern - elemente cvasinegative, a carol' relativitate in raport cu binele este sugerata de interschimbarea vestmintului. Cei doi magicieni sint douB. aspccteale barbatului batrin, ale maestrului ~i invatatorului deinalta clasa, ale arhetipului spiritului care reprezintasensul preexistent ascuns in haosul vietii. El este tatalspfletului, care in mod surprinzator este mama sa fedoara, motiv pentru care el a fost numit de catre alchlmi~ti "stravechiul fiu al mamei". Magicianul negru r;;icalul negru corespund coboririi in adincul intuneC08 diniTfseleamintite anterior ..
Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tinaI'student la teologie! Din fericire el n-a observat ca invis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a o£erit spreintelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a unor ase-
* Vezi ~i James, Apocryphal New Testament, p. 25 :'Ii urm.
-75-
menea evenimentepoate surprinde. De ee atita risipa ?La aeeasta trebuie totw;:i sa adaug ea nu ~tim cum a actionat visul asupra studentului dupa un timp mai indelungat ~i sa subliniez ca, mie cel putin, visul mi··aspus foarte multo El nu s-a pierdut, ehiar daca autorulsau nu I-a inteles.
In mod evident visul ineearea sa prezinte binele $1
raul in funetia lor comuna, probabil ea raspul1s 113. ('011-.flietul moral inca nerezolvat din sufletul ere~tin. Din
relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita 2.propierede ideile orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse,de eliberarea de contrarii care este indicata ea 0 posibilitate de solutie a eonflietelor. Cit de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~i a raului practiccitain orient 0 arata 0 interogatie indiana. : "Care drum ~predesavin;:ire este mai lung, 13.1 eelui eare-l iube~te pe Dumnezeu sau 13.1 eelui eare-l urai;:te?" Raspunsul este urmatorul: "Cel eare-l iubei;:te pe Dumnezeu a.re nevoie de;;apte reinearnari pina 113. desaviqire iar eel eare-l ura:?te, doar de trei, did eel eare-l ura;;te se gindei;>temaimult 113. el decit cel eare-l iube;;te". Eliberarea de eontrarii presupune 0 nivelare valorica funetionala care con··traziee sentimentul nostru erei;:tin. Totu;;i r:ooperDXCdeontrariilor morale este, ai;:a'cum arata visul diseutat,un adevar natural, reeunoseut de Orient ea atare, faptilustrat in modul eel mai clar de filosofia taoista. De aUfel exista ;;i in traditia ere;;tina anumite pasaje care seapropie de aeest punet de vedere. Amintese ca exempluparabola ispravnieului necredincios 8.
Visul nostru nu constituie in aeeasta privint8. cevasingular intrucit tendinta relativizarii contrariilor esteuna din trasaturile specifice ale inconi;:tientului. Trebuieprecizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurilede sensibilitate morala exacerb ata ; in alte eazuri ineon":'$tientul poate insista tot atit de ferm asupra ineompatibilitatii contrariilor. De regula inconi;:tientul se sltueaZ8.pe 0 pozitie eompensatorie in raport eu atitudinea e011i;:tiintei. De aeeea se poate spune ea visul presupune convingerile ;;i dubiile specifice unei eon~tiinte teologlce de
- 76-
observanta protestanta. In pofida acestei limitari a \'a1abilitatii sale 1a un domeniu restrins visu1 isi demonstreaza' clar superioritatea.· Sensul sa~ apare,' in modadeevat, exprimat ca opinia ~i voeea unui magician Intelept, mult superior in toate privintele' eon~tijntei visatoru1ui. Magicianul este sinonim eu batrinul inte1eptcare are relatii de filiatie directa cu figura 9amanuiLii dinsocieta.tile primitive. El este, ea ~i anima, un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simpleivieti ell lumina sensului. El este iluminatul, invatatorul'Ii maestrul, un psihopomp, a earui personifkare nu aputut fi evitata nid de iconoclastu1 Nietzsche( care I-aincarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epociaproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor a1propriei iluminari ~i extaz "dionisiace". Este adevaratea peniru e1 Dumnezeu era mort, dar demonul intelepdunii s-a transformat pentru el intr-un dub1u intrupat,al;>acum spune :Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi - lar Zarathustra m~-a treeut prin fat a * ...
Pentru Nietzsche, Zarathustra este mai mult riecit 0figura poetica, este 0 marturisire involuntara. Viata saa fost 0 ra.tacire in intunecimile indepartarii de Dur'.1nezeu, ale deere9tinarii 9i de aceea i-a aparut revelatorul;;;iiluminatorul ea izvor vorbitor al sufletului sau. De aleiprovine limba hieratica din A$a gTait-a ZaTathus[;Ta, c:'leiacesta este stUul arhetipului spiritului.
Prin trairea acestui arhetip modernul experimenteazEl modalitatea straveche a gindiriica activit ate autonoma al carei ooiect slntem. Hermes Trismegistos sauThoth din literatura ermetiea, Orfeu, Poimandres ~i 'Inruditul cu aeesta Poimen a1 1ui Hermas ** constituie alteformulari ale aceleia~i experiente. Daea numele de Lud-
• Sils-lVlaria lrl Lieder des Prinzen Vogelfrei, p. 360. In original, versurile lui Nietzsche suna in felul urmator :Da, p16tzlich, Freundin ! wurde Eins zu Zwei_ Und Zarathustra gieng an mir vorbei...
H Reitzsenstein considera Pastorul lui Hermas drept 0 scriere cre::;tina concurenta fata de poimandres.
77 -
fer nu ar avea 0 indircatura peiorativa, el ar fi foartepotrivit pentru acest arhetip. De aceea m-am multumits.3.-ldenumesc arhetipuL batrinului intelept sau arhetipulsensuLui. Asemeni tuturor arhetipurilor, f?iacesta dre unaspect pozitiv f?iunulnegativ. Cititorul poate gasi 0 prezentare amanuntita a dualitatii "batrinului intelept" ineseul meu intitulat FenomenoLogia spiritului 'Tn basm.
Cele trei arhetipuri discutate pina acum .- umbra,anima f?ibatrinul intelept - apar personificate in experienta nemijlocita. In dezvoltarile anterioare ami prezentat premisele psihologice generale necesare pentru ca elesa fie experimentate. N-am putut oferi insa decit simplerationalizari abstracte. Mult mai sugestiva ar fi fost adescriere a pracesului af?acum se manifesta in cxperienta nemijlocita. In cursul acestui praces arhetipw'ile [iparca persoane ce actioneaza in vise f?i fantasme. Procesulinsu~i se desfa~aara in cadrul unui alt tip de arhetipuripe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri aletransformarii (Wandlung). Acestea nu mai sint persoaneci situatii, locuri, mijloace, cai tipice etc. care simbolizeaza respectivul fel de transformare. Ca f?i persoanele,aceste arhetipuri sint adevarate simboluri care ~u potfi interpretate nici ca ()11 !l s 1: a (semne), nici ca ale~gorii. Caracterul de adevarate simboluri deriva din lll.ultitudinea sensurilor, din profunzimea, din inepuizabilitatea lor. Principiile fundamentale, acele up XCL 1, aleinconf?tientului sint, datorita bogatiei lor, indescriptibile,de:;;icognoscibile. Judecata intelectuala caut§. intotdeaunaunivocitatea f?i in felul acesta rateaza esentialul, cadceea ce corespunde eel mai bine naturii lor este plurivocitatea, bogatia aproape de necuprins a relatiilor, carefac cu neputinta formularile univace. In plus, ele sintparadaxale, asemeni spiritualui la alchimi:;;ti.:are trecedrept "senex et iuvenis simul".
Cine dore:;;te sa-f?i faca 0 idee despre procesul sim·balic poate apela la seriile de imagini din alchimie de:;;isimbolurile acesteia sint mai ales traditionale, chiar daca, adesea originea ~i semnificatia Ie este obscura.. Din
- 78
cultura orientului cele mai bUne exemple sint : sistemulch~kren .t.antric *sau sistemul nervos mistic din :> ugacIlllieza. "'''' Dupa toate aparentele, seria de imagini a tarotului reprezinta vestigii ale arhetipurilor transformarii,idee ce mi-a fost confirmata de 0 expunere lamuritoareaprofesorului R. Bernoulli. ***
Procesul slmbolic este 0 traire in imagini $i a imaginii. Dezvoltarea sa are de regula 0 structura enantiodromica, asemeni textului I Ching, ;;i constituie un ritm 21negarii ;;i afirmarii, al pierderii ;;i .'11 ci;;tigului, al luminil ;;i intunericului. Ineeputul sau este aproape intotdeauna 0 infundatura sau aIta situatle eritiea. Scopul saueste, in general vorbind, iluminarea sau eon;;tiinta s:lperioara prin care situatia initiala este ridicata pe 0 trenptamal inalta ~i clepa:;;ita. Din punet de vedere temporal,procesul poate fi foarte concentrat, manifestindu-·se 1ntr-un singur vis sau intr-o singura traire, sau foarte diluat, intinzindu-se pe luni sau ani, functie de natura 8ituatiei initiale, a inclividului angajat in proees sau ascopului de atlns. Desigur, bogatia simbolica vanaza considerabil. De:;;iinitial totul este trait la nivelul imaginii,adiea simbolic, nu este totu:;;i vorba de pericole de mucava, ci de riscuri reale, care pot determina un destin.Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fascinatiei arhetiDurilor, ceea ce se intimpla mai ales atuncidnd' imaginil~ arhetipale nu sint con§tientizate, In cazul in care exista 0 predispozitie psihotica se poate intimpla ca figurile arhetipale, carora oricum Ie este pro-prie, in virtutea numinozitatii lor naturale 0 anumiUi autonomie, sa se elibereze de controlul con:;;tiintei:;;i . saajunga la deplina independenta, adica sa produca fenomene de posedare, Bolnavul posed at de anima dore:;;te sasetransforme prin autocastrare intr-o femeienumita Maria sau se teme ca i se va impune a:;;aceva cu lorta. Unexemplu pentru aceasta 11 constituie cunoscutul Schre-
* Avalon (Editor),]he Serpent POWer.*' Rousselle, Seelische Fiihrung im lebenden Taoismus*** Bernoulli, Zur Symbolik geometrischer Figuren "lna Za
hlen
- 79-
ber. * Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologiea animei cu numeroase motive arhaice. Un caz de acesttip a fost publicat la vremea sa de Nelken. * i< Un aJtpacient ~i-a descris ~i comentat singur simptomele bfr-ocarte. *** Amintesc aceste cazuri pentru ca exist~1 oameni care sustin ca arhetipurile sint propriile mele naluciri.
Ceea ce in psihoza se manifesta brutal, in nevrozaramine ascuns intr-un plan secund, influentind nu maiputin viguros con~tiinta. Cind analiza ajunge la iundalulcon~tiintei, ea descopera acelea~i figuri arhetipale careanima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase documente literar-istorice demonstreaza ca este vorba deforme ale imaginarului care se manifesta practic pretutindeni, ~i nu de produse ale psihozei. Aspectul patologic nu consta in existenta acestor reprezentari, ci in fenomenul de disociere datorita caruia con~tiinta ilU maipoate controla incon~tientul. De aceea in toate r.'3Zurilede disociere este necesara integrarea incon~tientului incon~tiinta. Este vorba de un proces sintetic pe care I-amdenumit "procesul individuatiei".
Acest proces corespunde de fapt cursului ;latul'al alvietH prin care individul devine ceea ce a fost de la inceput. Intrudt omul are con~tiinta, 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase variatiuni ~i perturbari generate de abaterea con~tijntei dela baza instinctuala arhetipala. De aici rezultEi n'2cesitatea sintezei celor doua pozitii, sinteza care inseamn8. psihoterapie chiar petreptele cele mai primitive, undeapare sub forma riturilor de reconst~tuire (Wieclerherste-,llungsriten). Ca exemple pot fi date indentificarile retrospective ale australienilor cu stramo~ii perioadei a1cheringa, identificarile cu fii soarelui la populatiile '1aospueblo, apoteoza soarelui din misterul lui Isis la Apuleius etc. Metoda terapeutica a psihologiei complexe consta,
* Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken.** Analytische Beobachtungen ilber Phantasien eines Schi
zophrenen.*.* Custance, Wisdom, Madness and Folly.
- 80 .:-
pe de 0 parte, tocmai in con~tientizarea dt mai deplinaa continuturilor incOri~tiente constelate ~i, pe de aItElparte, in sinteza acestora eu con~tiinta prin intermediulactului cognitiv. Dar pentru ca omul civilizat este caracterizat de 0 mare disociabilitate si se foloseste de eain mod constant cu scopul de a evit~ toate risc~lrile 120sibile, nu este sigur ca actul cunoa~terii va fi urmat decomportamentul eorespunzator. Dimpotriva, trebuie saanticipam manifesta lipsa de eficienta a cunoa~terii ~i inconsecinta sa-i dam 0 utilizare adeevata. De regula, cunoa~terea singura nu ajuta ~i niei nu constituie prin ~ineo forta morala. De abia in astfel de cazuri devine clayIn ee masura vindecarea nevrozei este 0 problema morali"l.
Deoarece arhetipurile sint relativ autonome, ca oricecontinut numinos, ele nu pot fi integrate exclusiv rational, ci au nevoie de un proeedeu dialectic, adica de 0adevarata eonfruntare, care imbraea adesea forma dialogului, realizindu-se astfel nedeliberat definitia alchimidia meditatiei : ~~colloquiumcum suo angelo bono", dia1.o·gul interior eu ingerul sau bun. * De obicei acest proces.are 0 desfa~urare dramatica, cu multe peripetii. El se exprima in simboluri onirice sau este insotit de asHel desimboluri, inrudite eu acele "representations collectives,'1care sub forma motivelor mitologiee au intruchipat dmtotdeauna transformarile suflete;;ti. * *
Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer lamai multe exemple de arhetipuri. Le-am ales pe aceleacare joaca rolul principal in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul de transform arepsihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul cares-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, um,..bra, anima ~i batrlnul intelept au fost reluate ~i tratatepe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale inccll'l.~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbo-
* Rulandus, Lexicon alchemie (articolul meditatio)** Lamuriri suplimentare in lucrarea mea Symbole der Wan
cUung.
- 81-
listica sinellli *, iar procesul individuatiei, in relatia sacu simbolistica alchimica, a fost supus unei cercetari maiaprofundate. **
COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULU1
Ub exemplu de analiza arhetipala
Studiul Desp1'e Qrhetipu1'ile incon$tientului colecUl', CUbeI'die Archetypen des kollektiven UnbewuBten), publicat mai intii in 1935 (Eranos-Jahrbuch), apoi, prelucrat, in 1951 (Psychologische Abhandlungen IX) ~i preluat in 1971 in volulnul IXal editiei operelor complete ("Halter Verlag), este important nuDumai pentru ca prezinta ~i descrie amanuntit cite';;1 drhetipuri de prim ordin, cum ar fi "umbra", "anima" ;;i "arhetipulsensului", dar ;;i pentru di schiteaza ;;i ilustreaza prill. apJica1;iicclnceptia lui Jung asupra fenomenu1ui religios. Faptu1 (Ie a ,emi$ca simultan in planul teoriei ~i in p1anul materialului empiric pe temeiul caruia a fost edificati"i sau asupra caruia S2aplidi aceasta constituie 0 trasatura definitorie a gindirii jungiene.
Fiind vorba doar de 0 schita a unei interpretari arh2t:pelea religiei, cititorul va simti desigur nevoia unor completari caresa asigure 0 lJ1telegere deplina. Referiri 1a re1atia dill.tre a1hetipuri ;;i fenomenul religios, la perspectiva psihologiei compJ.ex2sau analitice asupra religiei, la functia simbolului religios sauJa urmarile saracirii simbolisticii religioase in lumea contemjJorana potfi intilnite in toate lucrarile mai importante dIe luiJung, dar mai ales in studiile: Psihologie $i religie (1942;'1047\Incercare de interpretare psihologica a dogmei trinitiijii (1942'1948),Simbolul t1'ansfo1'marii in litu1'ghie (1942/1954), precum ;;iin. celelalte lucrari grupate in volumul XI al editiei Walter 5ubtitlul generic al primului studiu~ Amplificarea element:;lor deinterpretare arhetipala a religiilor continute in amplul eseuprezentat cititorului roman in volumul de fat a va contribui nunumai la asigurarea unei comprehensiuni adecvate a pUl1ctlllui
* Aion Untersuchungen 2U1' Symbolgeschichte.** Psychologie und Alchemie.--
- 82-
de vedere jungian, dar :;;i la invalidarea etichetarii de "misti~cism" care, in necuno:;;tinta de cauza, i se aplica perseverent.
Desi insuficiente pentru a judeca orientarea activltatii unnicercetator, profesiunile de credinta nu sint, chiar luate in sine,lipsite de semnificatie, reprezentind in orice eaz idealul a caruirealizare 0 urmarirn in opera. $i intrucit ele nu figu1'eaza instudiul pe eare-1 prefatam, vom prezenta citeva dintre eele maieoncludente aflate in alte luerari. In studiul p1'ogramatic psihologie $i reZigie, Jung declara fiitra eehivoc ca atitudinea sain fata religiei este una de om de ~tiinta: "Int1'ucit sint medic ~i specialist in neurologie ~i psihiatrie, punetul meu deplecare nu este credinta, ci psihologia Iui homo religiosus, adicaa omului care trateaza cu atentia cuvenita aeei factori eare-linflu~nteaza pe el ~i situatia sa' generala". Cum era - de G~teptat, aportul jungian la intelegerea religiei se va a1incenta p1'ecumpanitor din practica psihoterapeutu1ui: "Contribu~ia mea laproblema religiei provine exclusiv - afirma medicul E'lvetiansubestimind rolu1 uria~ei sale culturi umaniste - din expe-.rienta mea praetica cu bolnavii cit ~i cu a~a-zi~ii oameni normali"(p. 6 in GesammeZte Werke, vol. XI, Editura Walter}Pentru a evita repetarile inutile, vam mai reda un singur pasaj care ilustreaza pregnant deta:;;area lui Jung de 0 pozitiepartizana pro sau contra, situarea sa din perspectiva ohiectivitatii stiintifice, In Aion, lucrarea dedicata analizei simDolurilor tinuia dintre cele mai impartante arhetipuri - ilrhetipulsinelui -, Jung i~i va preciza de la inceput atitudinea eu scopul de a-I preveni pe eei care err putea fi dezamagiti de reducerea figurii Iui Cristos la rangul de simbo1 a1 sine1ui: "Ci:titorii mei nu trebuie sa uite nici un moment ca nu urmaresc exprirnarea unei credinte sau elaborarea unoI' sc1'ie1'i entendinta, ci incerc sa reflectez asupra modului in care con$ti~inta moderna ar putea inte1ege anumite lueruri." (p. 10, in G.\V.,vol. IX, 2).
Fata de diversele orientari din cadru1 psihologiei religiilor,concept-ia 1ui Jung se individua1izeaza prin aceea ea vede escntat1'airii 1'eligioase in raportarea la arhetip. Religia, religiosul, divinul ~i clemonieul etc. trebuie intelese, sust-ine Jung, ]lrin referire la acele forte ale psihismului p1'ofund care sint arhetipurile. AsHel, intr-o cunoscuta luerare de maturitate -- Psiho20gia transferuZui (Psychologie del' Dbertragung, 1946) - .fungdefine~te suceint religia ca ,,0 atenta luare in considerare afort-elor incon:;;tientului care-:;;i fac simtita· prezenta ~i a carol'desconsi?erare nu este lipsita de perico1". (p. 208 in G.W., vol.~VI). \'ariatiunile de formulare nu ne VOl' impiedica, sa 1'8'gasim aceea~i idee in majoritatea lucrarilor jungiene carE; abordeaza fenomenul religios. Fortele incon~tiente pe care Ie are invedere psihologu1 elvetian sint desigur arhetipurile.
In repetate rinduri Jung afirma ca zeii sint de fapt simboluri arhetipale, personificari ale fortelor suflete~ti profunde.Chiar in textul studiului de fata intilnim 0 echivalare cxpre,saa ze;lor cu arhetlpunle (p. 23). In eseul Wotan ideea cste re":'
- 83-
luahi cu simultana vizare polemica a teologiei :;;i iluminismuluirudimentar: "Intrucit zeii sint indiscutabil personificari ale fortelor sufletesti, aUt afirmatia ca au 0 existenta in sine meta:hzica, cit :;;i'opinia ca sint simple nascociri contraria,zii intelectul", (D, 209, G.W., vol. X) Jung nu va ezita sa analizeze dinaceea~i perspeetiva :;;i ere:;;tinismul. lata un pasaj concludent dinprefata scrisa de ginditorul elvetian pentru cartea iui V. \\1hiteGod and the Unconsciounes (1952) : "Pentru a da un exemplu salu8.m termenul de «Dumnezeu». Teologul va consideret ca prinacesta este desemnata fiinta absolut metafiziea. CercetaUIl'UL\1jempiric nici nu-i treee prin minte 0 asemenea idee, care i 5epare inaeceptabila '?i vede in e10 simpla forma. de exprimare:-;i eel muIt motivul arhetipal care predetermina astfel de exprimari. Pentru el, DUD1nezeu poate insemna Jahve, liHah, Zeus,Shiva sau Huizilopochtli. Atributele divine ale atotputerniciei,atotstiintei sau eternitatii etc. Ie considera enunturi care insotesc: ell' mai mica san mai mare regularitate, arl1etlpul Cd sin---l
ptome sau sindromuri" (p. 331 G.W., vol. XI).Arhetipul simbolizat de imaginea lui Dumnezeu este'lrl1e
tjpul totalita~ii psihice - sine1e (das Selbst). In Ai·,m Jung ex-plica de ce sinele este simbolizat prin imaginea divinitiitii:faptul ar proveni din caracterul numinos (fD,scinant, aC8paranl~"al totalltEitii psihice in calitate de arhetip : .,trairi1e, visele ~i '1:ziunile de acest tip [ale totalitatii psihice] sint de fapt fascinante s1 impresionante si resimtite spontanca atare cl2 (~!Jnenil lipsiti de cuno:;;tinte' psihologice. De aceea nu estede mirare ca intelectul naiv nu distinge imaginea traitii de Durn··nezeu, Prin urmarE~, acolo un de intUnim simboluri care trimit]a totalitatea psihica; nu va lipsi nid eredinta naiva CB. "prinacestea este reprezentat Dumnezeu" (p. 209, G.W., vol. IX, 2'In alt loe, pentru a ilustra ideea de mai sus, Jung citc~c1Z.'l0veche definitie a Iui Dumnezeu, conform careia "Dumn0zeueste un cere a1 carui centru se afla peste tot :;;i a carui periferie nu este nicaieri", mandala (cercul) fiind unul din ~imbolurile geometrice ·ale sinelui.
Daca Dumnezeu este 0 intrucl1ipare arhetipala, atunci r(>velatia nu poate fi altceva dedt izbucnirea inspre .~on~tiinta astraturilor abisale ale sufletului: "Revelatia este 0 deschiderea profunzimilor sufletului omen ese, 0 «manifestare», deci in primul rind 0 moda1itate psihologica, ceea ce, dupa eum se :;;tie,nu spune nimie asupra insinelui sau. Ultimul se. afla dincclode :-;tiinta." (Psychologie und Religion, p. 71, G.W.) Dogma creS;tina in totalitatea ei poate fi considerata un simbol rezult:udin prelucrarea treptata de catre con:;;tiinta, prin intermediulconcepte10r mo:;;tenite de la antichitatea greco-romana, a arhetipului totalitatii, aflam din studiul Interpretare psihoZogict'i. a dogmei trinitatii. Tot aici este tratata :;;i finalitatea dogmei trinitatii: "din aceasta [necesitatea sufletului incon:;;tient] ~~a nascutcu ajutorul gindirii umane simbolul trinitar care era menitsa .serveasea drept formula mintuitoare a totalitatii pentru ~mfIetul aflat in transform area impusade epoca", (p. -177, G.W.,
- 84-
vol. XI) Cu citeva pagini mai inainte JungariHase di triadasiinbolizeaza procesul de desfa~urare al unitatii (Dumnezeu).De asemenea, liturghia este un rit care simbolizeaza pro'~esulpsihic denumit de Jung individuatie: "iA~a cum pe treapta arhaica a viziunii lui Zosimos homunculus este transformat inpneuma ~i prin aceasta inaltat, tot astfel misterul eu-::inristieitransforma suflEtul omului empiric, care este doar 0 parte (!insine' insu~i, in totalitatea sa, exprimata simbolic de Cristos. Deaceea, liturghia poate fi denumWi rit al procesului individuatiel" (Vas Wandlungssymbol in der Messe, p. 299, C.W., vol. XI)
Cititorului familiarizat cu interpretarile psihanalitice ",~e 1'eligiei nu-i va fi scapat frapanta asemanare intr~ viziunea luiFreud ~i cea a lui Jung asupra religiei. Ca ~i Freud, Jung vedein zeitati proiectari ale continuturilor incon~tientului. Desigur,inrudirea de atitudine dintre Freud si Jung nu implica identitatea, ci presupune, chi aI', diferenta.' In timp ce pentru Freudzeii sint proiectari ale continuturilor jncon~tientului personal,ale situatiilor ~i personajelor copilariei, pentru Jung continuturile incon~tentului colectiv - arhetipurile - sint acelea C2,reapar transfigurate in zeitati. Neinsemnata la prima vedere, dc,osebirea este, cum yom vedea, bogata in consecinte. Sa com:emnam deocamdata ca situarea lui Jung pe pozitii1e unei consecvente psihologii abisa1e a religiei ii va aduce din parteD tC010gilor invinuirea de "psihologism".
De~i cercetatoru1 elvetian a respins constant calificarea glrldirii sale drept psiho1ogism, calificare pe care a consicleratcQpe deplin indreptatita in cazu1 freudismului sau adlerianismuIUi, din punctul de vedere al teologiei diferentierHe subtileavansate de Jung sint lip site de importanta. Este adevarat capentru filosofie reducerea reprezentarilor religioase la vointa deputere (Adler) sau la instinctul sexual (Freud) difera de reducerea acelora:;;i reprezentari la arhetip, daca acesta din urmaeste conceput, a:;;a cum adesea lasa sa se inteleaga texte1e jungiene. ca spirit :;;i nu ca suflet. In acest cadru, interpretarea 8:1'hetipa1a a religiei nu este psihologista, nu reduce 0 manifestarespirituala la ceva de aHa natura (sufleteasca). Insa teologia pllnepe acela:;;i plan toate interpretarile psihologice ale religiei ihmasura in care acestea neaga existenta metafizica sau mai binespus metapsihicii a lui Dumnezeu.
Pe dep1in con~tient de inrudirea dintre psihGlogism 9i ateism(considerat ~i el 0 pozitie extrema), Jung a incercat sa demonstreze ca explicarea arhetipalii a religiei nu-i rape~te orice su,port ontic. Cel mai semnificativ in acest sens ni se pare pasajul conex interpretarii liturghiei ca un simbol a1 procc;;uluiindividuatiei: "Cind ~tiinta critica se men tine pe pozitia ca, 0opinie, 0 adeziune sau 0 credinta nu presupun un alt fapt realdedt unul psihic, trebuie avut in vedere ca astfel nu se na~teun simp1u nimic, ci este exprimata 0 realitate psihica, :;;i :mumeaceea care in mod empiric constatabil se afla la baza credirr~
- 85-
'tei sau ritualului." (Das Wandlungssymbol in der Messe, p. 271,G,W., vol. XI) La intrebarea daca in spatele acestei realitatipsihice se mal afla 0 alta realitate, metapsihica, Jung refuza sadea vreun raspuns, considerind ca acesta ar depa;;i cadrcle stiintei, cad despre credinta stiinta aUt poate afirma - ca csteUn fen omen psihic. Pe aceeasi linie Jung sustine in aIt loc ef,psihologia nu numai ca nu distruge religia, ci ca este ,;inguracale pentru europeanul unei lumi desacralizate de a intdegeintr-un fel religia, Desigur este 0 comprehensiune div'2r,::;entafata de credinta: "Pentru intel<?gerea religiosului existtl 2st.'l.zidoar calea psihologiei ;iata de ce ma straduiesc sa retopes~ formele fixate istoric si sa Ie convertesc in aspecte ale experil"nteinemijlocite. A regasi puntea care uneste dogma cu cxperientanemijlocita a arhetipurilor constituie fara indoiala 0 intreprindere dificila, insa cercetarea simbolurilor naturale ale inconsti'entu1ui ne ofera materia1u1 de constructie necesar penL'u aceasta". (Psychologie und Religion, p, 98, G.\V., vol. XI)
Daca prin interpretarea religiei ca una din formele siml:olice de rnanifestare ale inconstientu1ui colectiv Jung se inscriein orientarea iluminista, prin modul in care trateaza functiareligiei e1 se detaseaza de unele excese ale iluminismului, pecare Ie considera inevitabile, Primul consta in contestarea oridirei existente lui Dumnezeu "pentru ca tronul lui DumnczeuTIU a putut fi descoperit in sistemul galactic" (studiUl citat, p.93). Celalalt exces il reprezinta psiho1ogismul de nuant,q freudiana sau ad1eriana, care desi recunoaste existenta psibica a luiJJumnezeu vede in ea 0 simpla iluzie in spatele careia se ascunde instinctul sexual sau vointa de putere, iluzie sortita, ca,mice iluzie, destramarii. Aceste idei exprimate tot in studiulPsihologie ~i religie vizeaza in primul rind cartea lui Freud Vii,torul unci iluzii (Zukunft einer Illusion). Pentru Jung funci,b,religiei deriva din sorgintea ei arhetipala. Ca expresie sirnbolic5a, unor structuri psihice perene, religiei nu-i revine doar 0 func-tie tranzitorie, ci una permanenta - aceea de a mijloci cornunicarea dintre inconstientul colectiv si constiinta, ceea cc 0transforma intr-un adevarat sistem terapeutic. Din punct de vedere psihic, simbolurile arhetipale, printre care si relig;a, fac,posibila canalizarea energiei inconstientului colectiv spre con~tiinta. Absenta simbolurilor arhetipale mijlocitoare genereazanevroze sau chiar psihoze, 'precum si alte perturbari ale vietiispirituale si sufletesti.
, Unul din cele mai semniflcative pasaje referitoare la functia terapeutica a simbolurilor arhetipale il intilnim in Aion:,~Dupa cum se stie, aperceptia este imposibila in absenta unorTIotiuni preexistente. Multe tulburari nevrotice se explica prin'ilceea ca anurnite continuturi inconstiente care au fost conste)ate nu au putut patr'unde in constiinta din cauza lips(~i unornotiuni apereeptive. lata de ce este deosebit de important .sa Iis'e' povesteasca copillor basme si legende iar adultilor sa li 5e
'tr'ansmita notiuni religioase. Toate acestea sint simboluri instr,umentale cu ajutorul earora eontinuturile inconsti~nte ~int
-86-
prelucrate de con~tiinta pentru a fi interpretate 9i integrate. lrilipsa lor, energia arhetipurilor, adesea considerabila, se indrea'pta spre continuturi con9tiente neinsemnate 9i Ie ridica Intensitatea pina la nivele patologice. Astfel se nasc fobiile 9i obsesiile, in aparenta lip site de temei, precum. 9i ideile tensinnate,idiosincrasiile, reprezentarile hipocondriace sau perversitatile intelectuale, care se pot manifesta social, religios sau politic". (p.182, G.W" vol. IX, 2). In traducerea la care se refera acestecomentarii utilitatea psihidi a simbolurilor religioase esteilustrata prin cazul lui Niklaus yon FlUe, Datorita lor, tniireaoriginara a arhetipului totalitatii, care, dupa toate incliciile afast inspaiminUitoare, a putut fi integrata in con9tiin~ii, in "fru111osu1corespondent sensibil al ideii trinitatii", iar echi:ibrul psi··hic al calugarului restabilit ..
Daca interpretarea arhetipala a religiei i-a determinat peteologi sa-l invinuiasca pe Jung de psil1ologism, in fapt un eufemism menit a escamota acuzatia mult mai dura de ateisriJ,aprecierea din aceea9i perspectiva arhetipala a functiei religieii-a determinat pe reprezentantii unui iluminism extrem, lipsitde capacitatea de a intelege nuantele 9i clisocierea subtila 'apunctelor de vedere, sa-l eticheteze pe ginditor1.1l elvetian dn:pt"mistic", In legat1.1ra cu aceasta acuzatie se impun do1.1aprecizari. J1.1decatile emise de Jung asupra functiei terape'ltice a religiei n1.1constit1.1ie 0 inconsecventa in raport c1.1interpretareaarhetipala privitoare la esenta religiei, ci 0 prelungin; a eLTocmai pentru ca religia este un simbol arhetipal, functh pccare a are de indeplinit din punct de vedere psihic - dceea.cie a stabili 9i mentine comunicarea dintre incon9tientul colectiv 9i con9tiinta - este tot atit de perena ca arhetipnrile. Nevoia de simboluri arhetipale il determina pe europeanul a dir1.1lreligie s-a yzat sa Ie caute in religiile proaspete 9i exotice aleorient1.1l1.1i.In al doilea rind, consideratiile jungiene as1.1pra func1;iei religiei sint riguros circumscrise perspectivei psihologicc.Psihiatrul 9i psihologul elvetan nU-9i depage9te nici un momentcompetentele pentru a se pronunta as1.1pra rolul1.1i social, poli·tic 9i ideologic j1.1cat de religie. De-a lungul intregii activitatiJ1.1ng a treb1.1it sa se explice neincetat pentru a demonstra capozitia sa nuantata daratit de incomoda - un adevarat tertiumdatur intre "psihologism" 9i "misticism" - este cu putinta.
1. Constelatia berbecului2. Mandala - cere, in sanscrita -- constituie in vzzmnea 1ut
Jung unul din principalele simbo1uri geometrice ale sinellli _arhetipul totalitatii psihice, arhetip integrator $i totaZiz'ator Careinglobeaza atit con$tiinta c1t $i incon$tientul. Formatiune graftedde mare complexitate in culturile traditionale asiatice, unde estcutilizata in praeticile rituale, mandala apare freevent in vise, sau.in 1:iziuni,in cazul anumitor stari conflictuale, al sChizofreniei,
- 87-
pre cum $i pe parcursul procesului psihoterapeutic. Functia psihicii a mandalelor este una de organizare, ordonare a continuturilor psihice.
3. Persona este, dupa cum reiese din studiul Relatiile dintre eu 1)i incon1)tient, 0 dimensiune colectiva a personalWit,ii individuale. P. consta din numele, f01'matia, titlul, functia, 1'olulindividului, pre cum $i din opinia celorlalti despre el. In calitate de fo1'matiune de compromis intre individ $i ci1'cumstantelesociale in care traieite, p. este 0 realUate secunda, car:, maimuZt ascundc decit dezvaluie personalitatea individulHi. Ca fatadii socialii, p. reprezinta 0 dimensiune a eului.
4. Din numeroasele referiri la Shatten, nu intotdeauiw pedeplin concordante $i univoce, reiese ca prin acest termen Jungdesemneaza latura negativa a personalitatii, nerecunoscutii $ineacceptatCi de con.~tiinta. De aici $i denumirea care $i in traducere romaneasca ramine la fel.de sugestiVii - umbra. De#in prezentul text 1L. este tratata ca arhetip, in ansamblul operei lui Jung relatia u. cu incon$tientul personal ramine insujicient lamurita. Citam in continuare una din definitiile 11.,
semnificativa atit pentru acceptia pe care i-o confera lung cit-5.i pentru relatia sa cu incon.~tientul personal: "Prin umbra znteleg partea negativa a personalitatii, suma insu$irilor ascunse,dezavantajoase, a functiilor insuficient dezvoztate $I a contimliurilor incon$tientului personal" (Uber die Psychologie des Unbe',vuBten, p. 71, G.W., vol. VII). Or, prin esenta, incon$tientul personal (de sorginte ontogenetica) este diferit de incon$·tientlLl ('0lectlu (de sorginte fiZogenetica), sediul arhetipurilor. 0 azta problema ramasii in suspensie este cea a relatiei dintre '11. $i rmima un aZt arhetip tratat in studiul de fata. Ambele au in comuntrasiituri importante care fac dificila diferentierea lor Msritrlmention ate aici $i intruchiparile cuZturale ale U.: diaueluZ, l\/lefisto, anti crist. Relatia dintre eu $i u. este smboZizata de relatiadintre Faust $i Mefisto.
5. "Dominatele" reprezinta 0 aZta denumire folostta de Jungpentru a desemna arhetipurile. Frecventa aparifiei acestu i s;nonim este 1'elatiu redusa.
6. Indiuiduatia este procesul psihic care de obice: se decZan!5eaza spontan $i se desfii$oara incon$tient. EI poate Ii insa$i provo cat de psihoterapie. Ca proces teleologic, i. uizca?'a 1'ealizarea personalitatii psihice totale, integrarea con$tientului. si incon$tientului intr-un ansamblu functional, reaZizarea arhetipul'ui sinelui care exista in fiecare ca posibiZtate.
7. In a doua parte a creatiei sale, Jung Cl considered sinele'(das Selbst) drept arhetipul cel mai important. S. este arhetip1l.1totalitiitii psihice integrate. A se vedea $i nota nr. 2.
8. L1Lca, 16, 11-13.
DESPRE ARHETIP CD 0 SPECIALACONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA
De~icon~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja caa existat cindva 0 psihologie neempirica, totu~i asUizi atItudinea dominanta este asemanatoare acelei atitlJdini atrecutului care identifica psihologia eu 0 teorie asuprapsihicului. Lumea academica a avut nevoie de acea rcvolutie drastica in planul metodei, revolutie initiata deFechner~' 1?i\Yundt **, pentru a intelege ea psihologlaeste un' domeniu empiric 1?inu 0 teorie filosofica. MateriaJismul in ascensiune de la sflr;>itul seeolului al XIXlea nu a acordat vreo importanta faptuiui ca 0 existatcindva 0 "psihologie bazata pe expE;rienta" *** d'ireia iidatoram descrieri 'inea utile. Amintesc in acest sens daarcartea doctarului Justinus Kerner Vizio1WTa din prevorst
(1846). Orientarea nou aparuta a unei ill'2todologii ~tiin-
* Elemente der Psychophysik.** Grundzuge der physiologischen Psychologie.*** De exemplu culegerea Dr. C.H. Schubert, Altes unit Neues
{!Us dem Gebiet der innren Seelenkunde.
-89 -
tifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descriptiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator se reflecta deja in Psihojizica lui Fechner. Rezultatele ei actuale sint psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de 'led ere ~tiintific in favoa-rea fenomenologiei. .~
Insa deocamdata nu se poate afirma ca pllnctul de'led ere fenomenologie a fost acceptat de toata lumea. Teoria joaca inca pretutindeni un rol mult prea mare, inloc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclusa in fenomenologie. Chiar Freud, a carui orientare empirica nu pDate fipusa la indoiala, a transformat teoria sa, asociata metodei, intr-o conditie sine qua non, ca ~i cind ar £i indispensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o emumita lumina pentru a exista. Cu toate acestea, Ji'reud afost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelorcomplexe in domeniul nevrozelor, Orizontul deschis r'ua .depa~it totu~i limitele impuse de anumite conceptef{ziologice fundamentale, a~a incH s-a putut na~te impresia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinctelor. Aceasta limitare a psihologiei a fost bine venitapentru conceptia materialista de acum cincizeci de aniiarastazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situatia nu s-a schimbat radical. Se creeaza astfel llU nurnal~vantajul unui "domeniu deliilllitat de lUcru", ci ~i pre,textul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-unperimetru mai largo
Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut eu vederea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor, cum este depilda cea freudiana, ramine cu totul in aer in absentaunei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a tinutseama de faptul ca in domeniul nevrozelor Pierre Janet * a inceput, chiar inaintea Iui Freud, sa elaboreze 0metodologie descriptiva,pe care nu a impovarat-o cuprea multe premise teoretice ~i filosofice. Domeniul strictmedical a fost depa~it de descrierea biografica a fenomenului sufletesc reprezntata de opera princlpala a fi-
• L'Automatisme psychologique; L Etat mental des HystJriques: Nevroses et idees fixes.
90 -
losofului Theodore Flournoy, care. prezinta psihologiaunei personalitati exceptionale. * Pe aceea~i linie se inscrie, ca prima incercare atotcuprinzatoare, lucrare::t ceamili importanta a lui William James Varieties of Religious Experience (1902). De la ace~ti' doi cercetatori amiDvatat sa inteleg esenta tulburarii psihice in cadrul i11tregului uman. Am practicat ani de zile psihologia experimentala, insa abia indeletnicirea intensiva cu nevrozele ~i psihozele mi-a aratat ca, oricit de dezirabile ar f1determinarile cantitative, metoda calitativ descriptivaeste indispensabila. Psihologia medicala a· recunoscut cafaptele decisive sint extrem de complicate ~i ca pot fisurprinse doar printr-o descriere cazuistica. 1n88.aceastametoda presupune Iibertatea fat a de prejudecatile teoretice. Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo uncleDU mai poate fi experimentaIa, fara ca prin aceasta sa inceteze de a fi ~tiintifica. 0 ~tiinta experimentala se autoanuleaza daca isi traseaza domeniul in functiede Conceptele teoretice. ~Sufietul nu se sfir$e~te acolo uncle inceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aHanatura. Cu alte cuvinte, in fiecare caz pe care-l abordam ~tiintific trebuie sa tinem in atentie totalitatea fenomenului sufletesc.
Toate aceste consideratii sint indispensabile pentrutratarea unui concept empiric, cum este cel de "anima".lrnpotriva prejudecatii adesea exprimate ca ar fi yorbaaid de 0 inventie teoretica sau - chiar mai rau - depur a mitologie, 'trebuie sa subliniez ca "anima" este unconcept pur empiric care nu urmare~te altceva dedt sanumeasca 0 grupa de fenomene inrudite sau analoge.Acest concept nu realizeaza ~i nu inseamna mai multdedt conceptul de .artropode", care reune~te toate vietuitoarele cu un schelet extern chitinos, corpul 1)imembrele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. Astfel, 0~ntreaga grupa fenomenologica a primit un nume Prejudecatile mai sus numite provin, oricit de regretabil arfi acest lucru, din ignoranta. Criticii nu cunosc fenome'nele in discutie, cad ele se afla in cea mai mare parte
• Des Indes a la planide Mars 9i Nouvelles observations SIll''un cas de somnambulisme avec glosso/a/ie.
-91-
dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medica Ie, in ..tr41n domeniu al experientei general umane. Suiletulcu care are de a face medicul nu tine seama de rnarginirea cuno~tjntelor sale, ci se manifesta ~i reactioneazdla influent a provenind din toate domeniile exnerienteiumane. Esenta sa nu se manifesta doar in plai1 r-erwnal, instinctual sau social, ci in fenomenul lumii 1n genere, ceea ce inseamna ca daca vrem sa intelegem "suJ'letul" trebuie sa includem lumea in ecuatia explicativa.Desigur, este nu numai posibil, ci ~i necesar sa delimitam, din motive practice, domenii de studiu. Totodati'iva trebui insa sa Ie insotim de constiinta limWirii. Darell dt fenomenele care 'confrunta pr.actica terapeuticaslnt mai complexe, cu atit limitele ~i cunoa~terea trebuiesa fie mai largi.
Cel care nu cunoa~te raspindirea universala ~i semnificatia motivului diadei (Syzygienmotiv) in psihologiaprimitivilor. * mitologie, istoria comparata a religiilor :;:1in istoria literaturii, acela se va descurca cu greu in problematica pe care 0 implica conceptul de anima. Cuno:;:tintele sale referitoare lapsihologia nevrozelor Ii vor u~ura intr-o anumita masura intelegerea, insa abia 0 £enomenologie generala ii va putea deschide ochii pentrusemnificatia cazului individual ~i a deformarii patologlce.
Contrar prejudecatii de generala raspindire ea ~)rincipala sursa a cunoa$terii omene$ti se afla in afara omului, ~i ca "nihil esse in intelectu, quod non antea fuerltin sensu", cu totul remarcabila teorie a atomului emisa.in antichitate de Leucip $i Democrit nu s-a bazat pe ob·servarea proceselor atomice, ci pe reprezentarea \,mitologica" a unor parti de infima marime, cunoscllte incade Australia paleolitica drept atomi insufletiti "au pa.rticele infime animate. ** Istoricul vechii $tiinte a ndtu-rii sau a vechii filosofii a naturii ~tie dt din sufletul ornului este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute .
• Insist iit special asupra samanismului cu reprezentarea sadespre "epouse celeste" (Eliade, Le Chamanisme, p. 80).
•• Spencer and Gillen, The Northern Tribes of Central Australia, p. 331 vezi f!i Crawley, The' Ideea of the Soul,. p. 87 'Iiurm.
- 92-
Ponderea proiecUirii este in rapt atit de mare inch nuvom £i niciodata in stare sa spun em cum arata 1n-sino1elumii, cad sintem constrin~i, in procesu1 cunoa~terij, satransformam procesul £izic in- proces psihic. Dar cine negaranteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 imagine "obiectiva" a lumii cit de cit satisfacatoare '? AI'_trebui ca procesul fizic sa fie de asemenea un proces psihic. 1nsa de aceasta constatare ne desparte inca 0 distanta considerabila.Deocamdata trebuie sa ne multl1mimde bine de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaz~ Clceleimagini ~i forme care fac cu putinta cunoa~terea ob!ectului.
Conform consensului general, aceste forme slnt traGSmise pe calea traditiei, ceea ce ar insemna ca asti'izi maivorbim inca despre atomi pentru ca, direct sau indirect,am luat cunostinta de teoria atomica a Iui Democrit Darde unde a afiat ~cesta sau eel care a vorbit primul' despre cele mai mid elemente constitutive, despre atomi ?o asUel de idee i9i are originea in a~a numHele reprezentari arhetipale, care nu sint copE ale fel1omenelorfizice, ci produse o1'iginale ale factorului sufletesc. Ipoteza materiallsta, care vede in "suflet" 0 simpla p;isti~aa p1'oeeselor fizice 9i chimice, nu a fast confirmata. Dimpotriva, a multime de fapte demonstreaza ca sufletultraduce procesul fizic int1'-o succesiune de imaginf incare cu g1'eu mai putem recunoa9te procesul abiectlv.Ipoteza materialista este prea indrazneata 9i depi'i:';e9teceea ce poate £i accesibil experientei prin prezumtie ,.metafizica". Singura constatare legitima din punctul de vedere a1 nivelului actual al cunoa9terii noastre este ea nucunoa9tem inca esenta psihicului. De aceea nu exista temei pentru a eonsidera psihicul ca ceva secundal' sau caepifenomenal. Dimpotriva, avem motive suficiente de 8..1considera - eel putin ipotetic - drept un factor suigeneris, 9i anume pina cind procesul sufletesc va puteafi reprodus in eprubeta. Incercarea alchimiei de .'1 produce piatra filosofali'i care trebuia sa constea din corpus,anima ~i spiritus, a fost respinsa cu ironie ca tinind dedomeniul imposibilului; de aceea trebuie sa ne deb31'aslim 9i de consecinta logica a presupozitiei medieva1e, :;;i
- 93-
anume de prejudecata materialista referitoare 10. ,suflet,caci premisele ei nu sint demonstrate.
Intrucit nu se va reu~i curind reducerea unor st0.fisuflete~ti complexe 10. 0 formula chimica, factorul wfIetesc trebuie considerat deocamdata in mod ipotetic co. 0realitate autonoma cu 0 natura enigmatica. Aceasta inprimul rind pentru ca el apare, conform experientei efective, co. esential diferit de procesele fizico-chimice. Nu~tim in ce consta substantialitatea factorului sufJetesc,dar nu cunoa~tem nici substantialitatea obiectelor fizice,adica a materiei. De aceea, atunci cind considercl111 factorul sufletesc drept un factor de sine statator, de aielrezulta ca exista un tip de viata psihica sustras:l ::trbitrarului inventiei ~i manipularii con~tiente. InstabiJitatea,superficialitatea, inconsistenta, ba chiar futilitatea anumitor fenomene suflete~ti sint caracteristice in prirflulrind pentru psihismul subiectiv, adica pentru eontinuturile .con~tiintei, ~i nu pentru psihismul obiecti'!, "I died.pentru incon~tient, care constituie 0 conditie a prioripentru con~tiinta ~i continuturile ei. Incon~tientul estesursa ace lor influente determinante care. indiferent demijlocire, produc in fiecare individ experiente :;;iplasmuiri imaginative asemanatoare sau identice. Una din dovezile cele mai puternice in favoarea aceS'tei idei este paralelismul universal 0.1 motivelor mitologice, pc careIe-am numit, datorita naturii lor de prototipuri., crhetipurL
Am numit anima unul din aceste arhetipuri, care areo deosebita importanta practica pentru psihote:Cdpeut.Denumirea latina desemneaza un aspect care nu pJate Iigindit in termenii dogmaticii cre~tine ~i nici in conceptele pe care ~i Ie-a facut filosofia des pre suHet. Cinedore~te sa-~i faca 0 reprezentare cit de cit concreta despre esenta a ceea ce desemneaza conceptul nostru, acelatrebuie sa se adreseze scriitorului antic Macrobius '" sau
filosofiei chineze clasice '""', unde anima (in chineza po
* In somnium Scipionis.** Wilhelm und Jung, Vas Geheimnis del' GoZdenen Blilte
(1929), p. 49 ~i urm., Chantepie de la Saussaye (Ed.), Lehrlncchdel' ReZigionsgeschichte I, p. 193 ~i urm.
- 94-
~i gui) este gindita ca 0 parte feminina si htonid a sufletului. Ins a unui asemenea procedeu r~gresiv fi esteasociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic, pecare incerc pe cit posibil sa-l evit, dar caruia Ii cade vktima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare intuitiva, Anima nu este un concept abstract, ciunul empiric, diruia forma pe care 0 imbraca ii este inerenta, neputind fi prezentat altfel decit prin fenomenologia sa specifica.
Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordinfilosofic, psihologia ~tiintifica trebuie sa considere viziunile transcendente prod use de spiritul uman i~ toate timpurEe drept proiectii, adica drept continuturi psihice plasate ~i hipostaziate intr-un spatiu IT],etafizic.* In lStoria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rindin diadele divine, in perechile de zei de sexe diferite.Acestea pot fi intllnite, pe de 0 parte in obscura rr,itologie primitiva ,,* iar pe de alta parte in speculatia filosofica a gnosticismului *** ~i a filosofiei chineze clasice,un de perechea cosmogonica este alcatuita din yang (principiul masculin ~i yin (principiul feminin). **H Despreaceste diade se poate afirma cu toata lini~tea ca sint lafel de raspindite ca barbatul ~i femeia. De aiel rezultain mod firesc concluzia ca motivul amintit este inerentimaginatiei, astfel incH ea este determinata sa proiecteze,in toate locurile ;;i timpurile, acela;;i lucru. *****
Din experienta medicala ~tim_ca proiectarea este unproces automat, incon;;tient prin care un continut incon~tient subiectului este transferat asupra unui obiect, creindu-se impresia ea respectivul continut apartin(~ obiec-
* Acest punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~;teriirealizata de Kant si nu are nimic de-a face cu materialisncu1.
H Winthuis, Das Zweigeschlechterwesen bei den Zentralal1stTaliern und anderen Valkern.
*** In special in sistemul valentinienilor. Vezi Ireneus, Adversus omnes haereses.
**** I Ging. DGs Buch del' Wandlungen.***'* Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-nu
mita filosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII. 0imagine relativ satisfacatoare ofera Symbola aureae mensae alui Michael Maier.
- 95-
tului. Proiectarea dispare in momentul in care devinecon~tienta, adica atunci cind continutul este recunoscutca apartinind subiectului. * De aceea, cerul politeistal antichitatii a suferit 0 diminuare serioasa datoriUt viziunii exprimate pentru prima data de Euhemeros, **conform careia zeii sint oglindiri ale caracterelor umane. Afirmatia ca diada divina nu este nimic altceva deeit pereche~ idealizata a parinWor sau aHa pereche umana (de indragostiti), care dintr-un motiv sau altul apareIn eel', este foarte atragatoare. Aeeasta presupunere arfi corecta daca proiectarea ar fi un proces coniitient. Putem presupune ca propriii parinti reprezinta pentru subiect persoanele cele mai cunoscute, cu aIte cuvinte persoanele de care subiectul este pe deplin con~tient. Dartoemai din acest motiv parintii nu pot fi proiect(}ti, cadproiectarea se aplica unui continut de care subieetul nueste con~tient, adica asupra unui continut care in apa·renta nu-i apartine. Prin urmare, imaginea parir~.tilor nupoate aliment a proiectarea, intruclt tine de sfera con;;;tiinteL
rnsB. in realitate tocmai imaginea parintilor ?ste c€acare pare a fi eel mai frecvent proiectata, fapt 8tit deevident inert de aici s-ar putea conchide ca s1nt prciectate mai ales continuturile con~tiente. Cazurile de transfer in care pacientu1 este pe deplin con~tient C{l proecteaza asupra medicu1ui imaginea tatalui (sau shi21r imaginea mamei), precum ~i fantasmele incestuoase conexepot ilustra eel mai clar aceasta. $i totu~i pacientul nuse elibereaza de urmarile proiectarii, de efectul transferului, adiea e1 se comporta ca ~i cum nu ar fi con:;;tientde proiectarea sa. De aceea trebuie sa admitern Cft a1<'ituri de fantasmele incestuoase existS. :;;iaIte continuturt
* Exista totu$i eazuri in care in pofida unei eon~tientizi:i.riaparent multumitoare,aetiunea proiectarii asupra subiectului nuinceteaza, eu alte euvinte a$teptata eliberare nu se instaleaza.In astfel de eazuri intra in joe, dupa eum am (putut constata,$i alte continuturi importante, de$i inco$tiente. asociate purtD.-torului proiectarii. Acestea sfnt cele care intretin eficientCl p1'Oiectarii in aparenta con$tientizate ...
** A trait eu a,proximativ 300 de ani lnainte de Cristos.Vezi Block, Euhemere. Son livre et sa doctrine.
- 96-
intens emotion ale asociate imaginilor parintilor, continuturi care au nevoie de con~tientizare. 1nsa constir::ntizarea lor este mai dificila dedt cea a fantasmel~r incestuoase, despre care se admite ca sint refulate datoritaunei rezistente puternice, ceea ce Ie arunca in inconf?tient. Daca aderaill! la aceasta idee, atunci sintem constrin~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoaseexista continuturi care sint refulate de 0 rezistenta simai puter~iea. Dar intrucft eu greu ne putem 1m~gin'aceva mai respingator dedt ineestul, rezolvarea acesteiprobleme ne pune in difieultate.
Daca ne ghidam dupa experienta practica, vom eOl1stata ea imaginile parintilor sint asoeiate nu numni cufantasm a incestului, ci 9i cu reprezentari religioase. Pentru aceasta nu trebuie aduse dovezi istorice. Ele stnt general cunoseute. Surprinzatoare ramine reticenta de acomunica numitele reprezentari religioase.
Cineva observa ca 1ntr-o societate obisnuita este maipenibil sa vorbe9ti, dupa masa, de DUInJ~ezeu decit saspui 0 gluma deochiata. $i intr-adevar, pentru multi estemai U90r sa marturiseasca fantasmele sexuale decit faptul ca medicul Ie apare ca mintuitor, caci primul caz arejustificare biologica, in timp ee al doilea pare definitivpatologic, ceea ce produce cea mai mare jena. ered insaca se acorda 0 importanta pre a mare "rezistentei':. Acelea~i fenomene pot fi explicate tot aUt de bine prin !ipsade imaginatie 91 reflexie, care fac aUt de dificil pentrupacient actul con9tientizarii. Poate ca e1 nu are 0 rezistentil deosebita fata de prezentarile religioase, ci pur~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea Sa-g1considere medicu1 drept Dumnezeu sau mintuitor. HatiuneaSa 11apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sapresupuna ea medicul i9i imagineaza aga ceva. Cind cineva este dogmatic, ii vine, dupa cum se 9tie, Ugor sa-1considere pe celalalt profet si intemeietor de religii.
Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religi"oase au 0 forta emotionala 9i sugestiva deosebiW. Desi.,.gur, aici indud toate "representations collectives": toteeea ce relateaza istoria religiilor, precum 9i toate ,,-is.,.mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degenerata aconfesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convin5 ea
- 97-
este libel' de ideile religioase, dai' nimeni nu se paateindeparta aUt de mult de umanitate incH sa nu aiba 0representation collective dominanta. Tocmai materi.qlismul, ateismul, comunismul, socialismul, liberalismul, intelectualismul, existentialismul sau etc. canstituie dovada. El este intr-un fel sau altul, manifest sau inaparent,dominat de 0 idee supraordonata.
Psihologia ~tie ca ideile religioase sint asaciate CD imaginile parintilor. lstoria a conservat dovezi covirsitoal'epentru aceasta, ca sa nu mai vorbim de descoperirile medicale moderne care au sustinut chiar ideea Cd relatlilecu parintii constituie cauza' propriu-zisa a na~terii i~leilor religioase. Totu~i aceasta ipoteza Se bazeaza pe 0 cunoa~tere insuficienta a faptelor. In primul rind, relc~tiiledin lumea primitiva, dnd lucrurile stateau cu totul aItfel, nu pot fi pur ~i simplu traduse in termenii psihologiei moderne a familiei ; in al doilea rind, trebuie sa :-lefel'im de fantasmele necontrolate despre un tata original'i;'i despre hoarda originara iar in al treilea rind trebuiesa cunoaE)tem foarte bine fenomenologia acestJr trairisui-generis care sint trairile religioase, ceea ce reprezintaaspectul eel mai important. Incercarile psihologice de pinaacum nu au indeplinit simultan cele trei conditii.
Pe temeiul experientei psihologice cunoa$tem poz~-;.ivdaar faptul ca imaginilor parintilor Ie sint asociate 1'eprezentari teiste, cel mai adesea in mod incon~tient(dupa cum reiese din materialul oferit de pacientii nO$tri). lar dnd proiectiile care Ie corespund nu sint dizolvate prin intelegere, atunci sintem indreptatiti 82, ne gindim la prezenta contmuturilor emotionale de natura religioasa, indiferent de rezistenta rationalizatoare a pacientului.
Documentele pe care Ie detinem despre om ne arataca intotdeauna $i pretutindeni el a stat sub influentaunor reprezentari dominante. Pretinsele exceptii de laregula nu inseamna dedt ca 0 forma cunoscuta $i a$teptata de credinta a fost inlocuita cu 0 variant a necunoscuta. Teismul este inlocuit de ateism, mai modernulMithras este preferat lu1 Dionysos, iar paradisul celesteste inlocuit cu paradisul terestru.
- 98-
Un om fara 0 representation collective dominant a ar ficeva cu totul anormal. Insa un asemenea fenomen poatefi intllnit doar in imaginatia unor indivizi care se in~aL1asupra lor in$ile. Ace$tia se in$ala nu numai in ce prive$te existenta ideilor religioase, ci $i in ce prive$te inten'sitatea lor. Arhetipul reprezentarii religioase are, caarice instinct, energia sa specifica pe care D-O pierde,chiar daca con$tiinta 0 ignora. A$a cum putemldmite£ara dificultate ca arice oml detine intr-o anumitil masura toate functiile $i calitatile ~mane, tot astfel ne putern a$tepta sa intilnim factorii religio$i norJ:llali, respeCtiv arhetipuri, iar aceasta a$teptare nu va fi in$elata,a$a cum se peate vedea cu u$urinta. Cine reu$e$te saabandoneze 0 credinta, a poate face doar pentru ca altacredinta ii este mai apropiata - "plus <;a change, plus<;areste la meme chose!" Nim~ni nu se poate sustrageconditiei umane.
Forta dominanta a representations collectives explicaintensitatea rezistentei care Ie reprima. Aflate in storede refulare, ele nu devin invizibile, ci se ascund in spatele unor reprezentari $i configuratii problematice din!lIte motive, argumentindu-Ie complexitatea ~i carclctewI problematic. De pilda, imaginea pe care copiii :;;i-ofaedespre parintii lor este exagerata pina la limite Ie fantasticului de acest adaos secret. lata de ce ne putemintreba cit din rau famata fantasma a incestului trebuieluat in serios. In spatele parintilor $i a perechii deindragostiti gasim continuturi extrem de tensionatecare, intrucit nu sint percepute de con~tiinta, 11?ifacsim.tita prezenta doar datorita proiectarii. Faptul ciiasemenea proiectari sint adevarate evenimente, $i nusimple opinii traditionale, poate fi demonstrat prin documente istorice. Acestea arata ca astfel de diade sint,in totalB. opozitie cu atitudinea traditonala a credin1;ei,proiectate intr-o forma vizionara, intens traitii.~'
* Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exista' probabil un numar mult mai mare de viziuni care corespund dogmei. Totwii acestea nu sint proiectari spontane ~i autonome illsens strict, ci vizualizari a unOT continuturi con$tiente, provocate prin meditatie, autosugestie ~i heterosugestie. In acest sens
- actioneaza mai ales exercitiile ~i practicile de meditatie pres-
- 99
Unul din cele mai instructive cazuri de acest tineste cel al lui Niklaus von FlUe, un mistic elvetian di~sec:olul al XIV-lea care q fost de curind canonizat r;;idespre ale carui viziuni contemporanii sai ne-au lasc~tmarturie. * In viziunile care au drept obiect initiereasa In filiatia divina, divinitatea apare dubla, atlt ca tataregesc cit ~i ca mama regeasca. Intrucit in acel momentbiserica eliminase de mai bine de 1000 de ani elementulfemd.nin din trinitate ca fiind eretic, aceasta rcprezentare este cu totul neortodoxa. Fratele Klaus era un simpIu taran analfabet, care fusese initiat, cu siguranta,claar in invatatura religioasa oficiala ~i care, in oricecaz, nu avea cuno~tinta de interpretarea gnosticii a S£intului Duh ca Sophia ** materna. A~a-numita viziun~ tr'initara a acestui mistic este totodata un exemplu cUl1(·iudent pentru intensitatea continutului proiectat. Siwatiapsihologica a lui Niklaus era extrem de potrivita pentruo astfel de proiectare, caci reprezentarea con~tienta eraatlt de indepartata de continutul inconr;;tient, incHacesta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Prinurmare, viziunea nU ne prezinta imaginea traditionala alui Dumnezeu, ci 0 imagine "eretica", *** de natura <lrhetipala, care revine la viata spontan, nemijlJcit. Esteyorba de arhetipul perechii divine, al diadei.
Un caz foarte asemi'mator intilnim in viziunile din.Pelerinage de l'Ame de Guillaume de Digulleville. ~","'",:E1 il vede pe Dunmezeu in inaltul cerurilor, stind pe untron rotund, stralucitor; alaturi de el, pe un tron ase-
crise in Orient. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de. VIZlUniar trebui sa constate printre alte1e cit reprezinta viziuneapropriu-zis2, ;;i cit a contribuit prelucrarea in sens dogmatic 1aconfigurarea viziunii.
* StOckE, Die Visionen des seligen Bruder Kla1Ls, B1cmke,Bruder Klaus von der FlUe.
** Ciudata poveste de iubire a acestui eon recent poate IigasJta 1a Ireneus, Adversus omnes haereses, I, 2, 2, ;;i urm.
*** Jung, Bruder Klaus.**** Guillaume scrie trei Pe1erinages in maniera Divinei ('0
medii, insa independent de Dante, intre 1330 ;;i 1350. EI era priora1 minastirii cistercieni10r din Chillis in Normandia. Vezi De1ac9tte, Guillaume de DiguZleville ... Trois romans-poem, d1t XIFsiede. (De asemenea Psychologie und Alchemie. § 315 ;;i llrm).
- 100 -
manator din cristal maro, sta regina eerurilor. Pentruun ealugar apartinind ordinului eistercienilor, care, dupacum se ~tie, se earacteriza printr-o deosebita severitate,o asemenea viziune este eu totul eretica. Conditia proiectarii este din nou prezenta.
Opera lui Edward Maitland, care prezinta biografiaAnei Kingsford, contine 0 impresionanta descriere a trairii provocate de viziunea diadei. Maitland descrie pelarg modul in care a trait divinitatea, traire provo :atade 0 viziune luminoasa, foarte asemanatoare celei avutede fratele Klaus. El spune textual: "Dumnezeu ca stapin este eel care demonstreaza prin dualitatea sa ciiDumnezeu este aUt substanta cit ~i energie, atH i'.lbirecit ~i vointa, aUt feminin cit ~i masculin, atit mama cit~i tata." "'
Aceste clteva exemple sint suficiente pentru a i1ustra modul in care este traita proiectarea, precum ~i independenta ei in raport cu traditia. Ipoteza ca in incon~tient exista un continut cu 0 puternica incarcaturaemotionala, care intr:"un anum it moment este proiectat,devine inevitabila. Continutul consta in motivul diadei,care ne spune ca intotdeauna masculinul ~i femininulapar impreuna .. Larga raspindire ~i incarcatura emotionali'i a motivului demonstreaza ca avem de a face eu unfapt fundamental ~i de aceea extrem de importan'c dinpunct de vedere practic, indiferent daca psihoterapeutulsaU psihologulinteleg unde ~i cum intervine acest factor sufletesc in spatiul dOffil.eniului sau de activitate.Dupa cum s~ ~tie, microbiiau existat ~i inaint(~ de a fifost descoperiti.
A~a cum am ari'itat mai ws,' este foarte la ~ndemini'isa presupunem ca in spatele diadelor se afla perecheaparintilor. Partea feminina, deci mama, corespunde <,nimei. Insi'i intrucit, dupa cum am aflat, proiectarea este
* Maitland, Anna Kingsford: Her Life,? Letters, Diary andWork I, p. 130. Viziunea lui Maitland corespunde ca forma ~isens viziunii din Poimandres (Scott. Hermetica I, p. 114 ~i .Irm.).unde lumina spirituala mai este numita ~i .,masculin-feminina".Nu ~tiu daca Maitland a· cunoscut Poimandres. Dupa cit se pare.nu.
- 101 -
imposibila atunei cind obieetul este con~tient, nu neramine decit sa admitem ca parintii sint pentru noi oamenii cei mai necunoscu~i, ca ar exista 0 imagine-oglinda incon1?tienta a parintilor, deosebita, ba chiar eu totulstraina de ei, incomensurabila, a~a cum este omul fatade Dumnezeu. Ar fi de conceput, ceea ce s-a 9i afirmat,ea imaginea-9glinda incon~tienta sa nu fie altceva dec'itimagine a supravalorizata a mamei ~i tatei, intipE;dta inprima copilarie, imagine ulterior refulata datoriti'i fantasmei incestului, care" ii este asociata. Insa aceast[\ ccncep'~ie presupune ca numita imagine a fost cindva C01'1$
tienta, caci altfel nu ar fi putut £i "refulata". In plus artrebui presupus ca insu~i aetul refularii morale a fostincon~tient, caei altfel aetul refularii se conserva ineon~tiinta ~i odata cu el eel putin amintirea reactiei morale refulante, din a carei natura putem deduce eu u:;mrintc{continutul refulat. Nu intentionez sa ma oprese asupraacestei obiectii, ci doresc sa evidentiez faptul ea, potrivit opiniei generaIe, imaginea parin~ilor nu ;,e contureaza in perioada premergatoare pubertatif sau intr-oalta perioada, cind con~tiinta este mai mult sau mai putin dezvoltata, ci in perioada cuprinsa intre primul i?ieel de al patrulea an de viata, adica intr-o perioada incare coni?tiin~a nu este continua i?i prezinta caracterulunei discontinuitati insulare. Raportarea la eU, carc,,-teristica pentru 0 coni?tiinta continua, este prezenta daarpartial i?i de aceea a mare parte a vietii psihice in aeelstadiu poate fi considerata relativ inconi?tienta. Dadl amintllnit 0 asemenea stare la un adult, am spune ca traverseaza 0 stare de somnambulism, onirica sau de obnubilare. Insa observarea copiilor de virste foarte 1'ragede ne arata ca 0 astfel de stare este definita printr-operceptie impregnata de fantasme a realitatii. Fantasmele precuffijpanesc asupra impresiilor simturilor f;;i Iemodeleaza pe acestea in sensul unei provizorii imaginipsihice. Dupa parerea mea este a mare gre~eaLl sa admitem ca sufletul copilului nou-nascut constituie un felde tabula rasa. In masura in care copilul se na~te euun creier diferentiat, predeterminat prin ereditate, ~i deaceea individualizat, el opune impresiilor care vin dinexteriordisponibilitati specifice, ceea ce determina 0 se-
- 102 -
lec~ie :;;i0 modelare (individuala) a materialului perceptiv. Aceste disponibilita~i sint instincte :;;i preformCltii.Cele din urma - conditii formale a priori ale perce;J-'~iei - se bazeaza pe instincte. Prezen~a lor impr'imillumii copilului :;;i lumii onirice pecetea antropomorfa.Arhetipurile, caci despre ele este vorba, prefignreazacaile de dezvoltare pentru activitatea imagina~iei, producind asHel in visele copiilor, precum :;;i in delirulschizofrenilo1' uimitoare paralele mitologiee, paralele pecare Ie putem regasi estompate in visele oameniior normali :;;inevroza~ilor. Nu este vorba deci de reprezcnti'irimo:;;tenite, ci de posibilitati mo:;;tenite de 1'eprezentc'irLAcestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una genera1a, a:;;a cum poate fi constatat in temeiul manifestariiuniversale a arhetipu1'ilor. *
Tot a:;;a cum arhetipurile se manifesta ea mituri .inistoria popoarelor, ele i:;;i fac simtita prezenta in ('azulfiecarui individ, prezenta care este cu atit mai puternica, adiea antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat,eu cit eon:;;tiin~aeste mai ingusta sau mai slaba, perm itind imagina~iei sa invadeze realitatea. In primii. ani deviata ai eopilului aceasta conditie este far a indoiala implinitiL De aeeea mi se pare mai probabil ea la inceputaeea forma arhetipala a perechii divine aeopera :;;iasimileaza imaginea parin~ilor reali, pin a dnd, in cele dJnurma, datorita intaririi eon:;;tiintei, este perceputa ..- nurareori spre dezamagirea eopilului - statum reali'i aparintilor. Nimeni nu eunoa:;;te mai bine deci psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se prelunge:;;te adesea pina ti1'ziu la virsta adult.3. :;;i de care
• Hubert si Mauss (Melanges d'histoire des religions, preface p. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "categorii", inspirati probabil de Kant: "elles existent d'ordinaireplut6t sous la forme d'habitudes directrices de la consci2nce, el-'les-memes inconscientes." Autorii admit di imaginile origin aresint oferite prin intermediul limbii. ,Aceasta presupozitie este intr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insaea cstecontrazisa de faptul ca psihologia visului 9i psihopatologia ne Dunin fata 0 suma de imagini 9i conexiuni arhetipale car~ nu PL·tfi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice alimbii.
- 103 -
pacientii se desprind cu greu, dupa ce au opus 0 rezistenta inverf?unata.
Imi amintesc de un caz care mi s-a prezenbt C'1 victima unui accentuat complex matern f?ide castrare, nedepaf?it inca in pofida unei "psihanalize". Din proprieinitiativa pacientul a felcut citeva desene care 0 reprezentau pe mama sa mai intii ca pe 0 fiinta supranaturala, pentru ca apoi s-o infati;;eze ca pe 0 faptura jalnica, cu amputari singerinde. Era loarte evident camama suferise 0 castrare, caci in fata regiunii genitdleputeau fi vazute parti din organul l11-!asculincastrat.Desenele prezentau 0 "climax a maiori ad minus'; :"mai la inceput mama aparea ca un hermafrodit divin,care apoi, datorita experimentarii dezamagitoare ;;i denecontestat a realitatii este privata de platonidan2 perfectiune a androginului, fiind transformata intr-o jalnica femeie obif?nuita f?i batrina. Prin urmare, este evident ea mama a fost de la ineeput asimilata ideii ::nhetipale a diadei sau a conunctio masculinului Eliiemininului, motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana. **Aceste caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~l-lfac strain ~i inaccesibil con;;tiintei ; in cazul in care subiectul se identificacu el, urmarea este 0 moc1ificlrepustiitoare a personalitatii, cel mai adesea s,-,b formaunui delirant sentiment de superioritate sau inferioritate.
Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafrodite : af?a-numitul complex de castrare al pacientului. :81cazuse din Olimpul copilariei Elinu mai era fiul-erou alunei mame divine. "Frica sa de castrare" era frica deviata reala, care, lipsita cum era de sensul mitologic,vag pastrat in am1intire, contrazicea in toate privintelea~teptarea originara a copilariei. Existenta sa fusese"dedivinizata" in sensul cel mai propriu al termenului.1ar aceasta insemna pentru el, fara a-f?i da seama, 0pierdere grava in ce privef?te speranta de viata f?i fortade actiune. El se considera "castrat", ceea ce reprezinta
* Coborire de 1a mare 1a mic.** Corespunzator p1atonicianu1ui om ongmar, care na bise
xuat (P1aton, Symposion, XIV), :;;i hermafroditu1ui originar.
- 104 -
{) eroare nevrotica pe deplin comprehensibila, atit decomprehensibWi incH poate fi cu u~urinta teoretizata.
Fiind generala, temerea de a nu pierde pe parcursulvietH legatura cu premisele instinctive, arhetipale aleconstiintei a condus la incetatenirea din vremuri imen1o~iale'a obiceiului de a dubia parintii biologici ai nounascutului prin doi na~i, respectiv printr-un "godfather"1,>i <) ngodmather", cum siut numiti in engleza, sau un"Gatti" ~i 0 "Gotte", in germana elvetiana, carora Ie revine in primul rind buna-starea spirituala a [inului.· Eireprezinta perechea divina care apare la na;;tere, indidnd motivul "dublei na~teri." *
Imaginea animei, care face ca mama sa apara inoehii fiului drept 0 fiinta supranaturala, se estompeaza
* Na~terea dubL'\" reprezinta motivul mitic, confurm caruiaeroul are aUt parinti divini, cit ~i parinti umani, motiv (oare joaca un 1'01important in mituri ~i religii ca motiv al botezului saurenasteriL Acest motiv I-a indus in eroare 9i pe Freud atuncidnd 'a scris studiul Eine Kindheitserinnerung des Leonardo daFinci. Fara sa ~tie ca Leonardo nu a fost singurul care a pictat-o pe Sf. Anna cu Fecioara Maria 9i PruncuI, Freud a 1ncercat sa Ie reduca pe Anna 9i Maria, respectiv pe bunica 9i pemama, Ia mama 9i mama vitrega a Iui Leonardo, Cll alte cuvinte a incercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale.Dar alti pictori au avut ~i ei cu totii marne vitrege? Desigur.fantasma dublei origini, care exista in biografia Iui Leonardo. aalimentat fortarea lui Freud. Imaginatia a trecut cu vederea carealitatea care contrazicea teoria, :'ii anume ca Sf. Anna era bunica 'Ii I-a impiedicat pe Freud sa cerceteze biografia alto,- ,1'ti9ti care au pictat acela~i motiv. "Inhibarea religioasa a gindirii", amintita la pag. 17 ~i-a manifestat prezenta :'ii in cazu1 autorului insu:'ii. Chiar :'ii teoria incestu1ui. aUt de mult discutata.se bazeaza pe un arhetip, ~i anume pe bine cunoscutu1 11l0tiva1 incestu1ui, motiv care apare foarte frecvent in mitul croului.Acest motiv deriva logic din mitu1 original' a1 hermafroditului,ale carui radacini par a fi implintate adinc in epoca primitiva.Intotdeauna cind 0 teorie psiho1ogicaforteaza nota, se poatepresupune cu temei ca 0 fantasm a arhetipa1a incearca sa cleformeze realitatea, ceea ce corespunde conceptului freudian de "inhibare re1igioasa agindirii". Incercarea de a explica '11:'itereaarhetipurilor prin teoria incestului ar fi tot aUt de eficienta caincercarea de a turna apa dintr-un vas in a1t vas a1aturat, Iegatinsa de primul printr-un tub. Un arhetip nu poate fi explicatprin alt arhetip, cu aIte cuvinte nu se poate exp1ica de undevin arhetipuri1e pentru CEl nu exista punct arhimedic in afara.acestor conditii a priori.
- 105 -
treptat in contact cu banalitatea cotidianului ~i cade inincon~tient, fara ca prin aceasta sa-i;>ipiarda temiuneainitiala i;>ibogatift instinctuala.Ea este gata de salt S1
folosei;>teorice imprejurare pentru a se proiecta, adicaatunci cind 0 femeie face 0 impresie deosebita. In 2.Stfel demomente se petrece ceea ce Goethe a trilit inlegatura cu doamna von Stein *, traire transfigurataliterar prin intermediul personajelor Mignon i;>iGretchen. In ultimul caz, Goethe ne-a dezvaluit, dupa cum sei;>tie,intreaga "metafizica" subiacenta. In experientaafectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se rilanifesta ca fascinatie, supraevaluare i;>iorbire sau subforma misoginiei de toate tipurile ~i intensitatile, carenu poate fi explicata prin natura reala a respectivului"obiect", ci doar printr-o proiectare a complexului rnatern. Acesta ia nai;>tere,pe de 0 parte, printr-o 'lsimilarenormala ~i pretutindeni existenta a mamei cu parte a feminina a arhetipului perechii de contrarii "masculin-feminin" iar pe de alta parte printr-o enorma intirzit:rea desprinderii mamei de imaginea originara. 0 pi'~rderetotala a arhetipului este de fapt insuportabila pentruom. De aici se nai;>teun imens "disconfort in cultura",care' este resimtita ca straina, pentru ca nu exist a un"tata" i;>i0 "mama". Oricine are cunoi;>tinta de modalin care religia s-a ingrijit de aceasta problema. Dinpacate sint numero~i cei care, fara sa reflecteze, punproblema adevarului, acolo unde este vorba de 0 rLevoiepsihologica. Cu 0 respingere "rationala" nu se realizeaza nimic in aceasta privinta.
Sub forma proiectarii, anima are intotdeauna formafeminina caracterizata de anumite insui;>iri. Aceastaconstatare empiric a nu presupune ideea ca arhetipul insine ar fi structurat in acelasi mod. Diada masculin-feminin este doar una din per~chile posibile de contrariijuna din cele mai importante din punct de vedere practic ~i de aceea una din cele mai frecvente. Ea are multiple relatii cu alte diade, care nu prezinta trasatllriledeosebitoare caracteristice celor doua sexe ~i care nu
* "De ce ne dai privirile piHrunzatoare". Aprilie 1776 (Ca.-.tre doamna von Stein).
- 106 -
pot fi subsumate dedt fortat opozitiei sexelor. Amintitetele relatE pot fi intilnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga *, in gnosticism If: * f?i mai ales infilosofia alchimica * * *, ca sa nu mai vorbim de produ·sele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze f?ipsihoze. Dadi examinam cu atentie toate aceste date,atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetipaflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, :::1U
are un contur determinabil cu exactitate, ci este 0 formatiune care nu poate fi determinata din punct de vedere formal, dar care are posibilitatea de a se manifesta,datorita proiectarii, in diferite forme.
Aceasta constatare pare sa vina in contradictie cuconceptul de "tip". ered ca nu este 0 simpla aparenta,ci 0 contradictie reala. Din punet de vedere empiricaverr4 de a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu anumitEforme, care pot fi distinse una de aIta f?i carom Ii sepoate atribui un nume. 1nsB.de indata ce aceste tipurisint desprinse de fenomenologia lor cazuistica r;;ise incearcB. cereetarea relatiilor lor eu alte forme arhetipale,vom constata emergenta unor conexiuni atit de extin~ein planul istoriei simbolurilor, incH ni se impune con _cluzia ca elementele psihice fundamentale sint C-lracteTizate de 0 versatilitate derutanta care depaf?e~te posibilitatea de reprezentare a omului. lata de ce empiria trebuie sa S2 multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceeace nu 0 situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii 8.tomice,dei;>imetoda folosita nu este cantitativa ci morfologicdeseriptiva.
Anima este un factor de 0 deosebita importanta inpsihologia masculina ori de dte ori emotiile f?i afectelesint puse in joc. Ea intaref?te, exagereaza f?i mitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ili ell oamenii, indiferent de sex. Atunci cind anima este puternie constelata, caracterul barbatului if?i pierde din ta-
* Avalon (ed.), The serpent power, de asemenea Shr1-Chakra ..Sarnhara Tantra ~i Woodrofe, Shakti and Sh6.kta .
•• Schultz, Dokurnente del' Gnosis, In special listele la Ireneus, 1. cit .
•** Vezi Psyhologie und Alchemie.
- 107 -
rie : el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos ~i neadaptat. El se afla in stare de .,disconfort 6; ~iinduce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea animei la 0 femeie potrivita explica existenta~ complexuluide simptome.
Cum am mai spus, scriitorilor nu Ie-a scilpc:t nidfigura animei. Ei ne-au dat descrieri remarcabile, oferindu-ne in acela~i timp informatii asupra contextuluisimbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipu1. Marefer inainte de toate la She, The return of she ~i laWisdom's Daughter de Rider-Haggard ~i la L'Atlo.ntidede Benoit. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe Rider-Haggard, aUt erau de frapante asemanarile din.trecele doua opere. Ulterior Benoit a reqit, dupa cit separe, sa resping a acuza1ia. De asemenea, PromctlwEs deSpitteler contine observatii extrem de subtile, iar n:manul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proiectarea.
Terapia este 0 problema care nu poate fi trataLi exhaustiv in citeva cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o facaid, insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de vedere in chestiune : oafnenii tineri care nU au ajuns incala jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul virstei de35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totalaa animei. In arice caz un barbat trebuie sa devir:a unbarb at. Tinarul care se maturizeaza trebuie sa 32 poataelibera de fascinatia exercitata de .mama, asupril careiaeste proiectata anima. Exista cazuri exceptiona~e, reprezentate in special de arti~tii plastici, unde problema seafla adesea in cu totul alta parte; apoi homosexualit2.tea, caracterizata de regula prin identificare cu anima.Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarealui ca perversiune. Din punet de vedere psihologic esteyorba mai curind de 0 insuficienta desprindere de arhetipul hermafroditului, asociata cu 0 rezistenta declariltade a accepta rolul unei fiinte unisexuate. 0 asemenea
* In scrierea mea Die Beziehungen zwischen dem Ich unddem Unbewu13ten am prezentat problemele esentiale pentru te··rapi~. La fel in: Die Psyhologie del' Vbertragung. Tn C2 prive~te aspectul mitologic al animei, cititorul poate consulti"i Einfilhnlmg in das Wesen del' Mythologie pe care am scris-() impreuna eu Karl Kerenyi.
- 108 -
dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata nogativ, In masura in care conserva tipul uman originar, negat pina 1a un anumit punct de fiinta unisexuata.
!n cea de a daua parte a vietii, a pierdere durabi1aa 3Limei inseamna pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~iome:::iei. De regula ia na~tere 0 rigidizare pretlmpurie,daca nu chlar sclerazare, unilateralizare fanatica, Incapii...tlnare, principialitate dogmatica sau cantrariul: resemnare, oboseaEi, neglijenta, lipsa de respansabilitate ~i incele din urm"i un "ramolisrr.\ent" infantil eu inclinarespre alcool. De aeeea, in cea de a doua jumatate a vietHtrebuie restabilita pe cit £e poate 1egatura cu sfera tr3irEar arhetipale. '"
COMENTARIILE TRADUCATORULUI
Un text reprezentativ
2el ca~e ar dori sa ofere 0 caracterizare general a a studii161' dedicate de Jung arhetipurilor ~i nu ar avea timpul ,?i energia necesare pentru a Ie parcurge in totalitate, ar putea sa'-~iintemeieze demersul fie 9i numai pe articolul Despre arheUp elLo speciala, eonsiderare a eonceptului de anima, publicat de psihologul 9i psihiatrlll elvetian in revista Zentralbaltt fill' PS!Jr.ho~there.pie und ihre Grenzgebiete, 1936. Prezllmptivul cereetihorva gasi aici ideile esen\.iale emise de Jllng despre arhetipur: 9imetoda investigarii lor.
Profesiunea de credinta empirista exprimata raspicat in primele pagini va contraria cu siguranta pe cititorii convin9ica,spre deosebire de Freud, Jung este un adevarat £ilosof. Desigur, empirlsmul lui Jung pe care acesta il afirma ori de cateori are prilejul, nu trebuie inteles ca un refuz al fllosofiei, ci insensui ca ideea arhetipurilor s-a nascut din studiul £aptelor,' inconditii de deplina libertate fata de prejudecatile teoretice. i\stfel, anima, unul din principalele arhetipuri identificate de Jung,nu ~i-a constifllit in cali tate de concept aitiel decat conceptul
- 109 -
de artropode, de pilda. Revine acum lectorulu.i r~man m.isiuneadificila de a valida sau invalida argumentat1a ]Unglana.
o aHa constanta a gandirii jungiene 0 reprezinta contestarea materialismului rudimental', care vede in psihic un proch.l:;epifenomenal, 0 simpla "reflectare" a lumii materiale ~i anrmarea viziunii ca lumea sufleteasca reprezinta un nivel independent al existentei, de acela~i rang cu materia. In planulcunoasterii, dualismul ontologic se traduce in ideea dprionsmului. 'Asemeni lui Kant, care a descris categoriile a priori alesensibilitatii ~i intelectului uman, Jung vorbe:;;te despre eategl)-riile imaginarului care sint arhetipurile. Iar aeest imaginal'pare a nu fi strain nid de marile deseoperiri :;;tiin~iiice. Dimpotriva. Teoria atomista, emisa de Leueip :;;i Democrit, ar £iprodusul unei reprezentari arhetipale :;;i nu al observarii proeeselor atomice, eeea ee este pe deplin convingator. Dar atunei,te poti intreba, nu este contrazisa oare pledoaria lui .Jung infavoarea emipirismului? Teoria arhetipurilor, pe care .Jung ()vrea dedusa din cercetarea faptelor, nu este :;;i ea produsul unniarhetip, adica al unei idei preconcepute? lata inca 0 tema dereflectie pentru cititorul prezentului studiu.
Nu numai unele teorii ~tiintifice provin din reprezentari arhetipale, ci ~i un intreg domeniu important al vietH spiritualecum este religia. Miturile :;;i religiile sunt proiectari, in esen1;aidentice in toate timpurile ~i locurile, ale structurilor rFheti··pale unice, definitorii pentru natura umana. In aceasta privini,ii,diferenta fata de Freud se transforma aproape in rasturnare. Intimp ce pentru viziunea freudiana diadele divine Semt proiectari ale figurilorparentale, Jung Ie considera proiecUlri aleun or arhetipuri, acelea~i arhetipuri care confera parintilor 0aureola sacra. Daca la Freud, religia era 0 iluzie menita disparitiei prin dez-iluzionare, la Jung ea este un fenomen spiritualprofund :;;i peren, in '(irtutea stabilitatii arhetipurilor care-] genereaza ...
Fara a fi expres subliniata, metodologia investigarii arhetipurilor este :;;i ea prezenta. Consideratiile de acest ordm raspund la intrebarea implicata, explicit formulata in aite studiidespre arhetipuri, referitoare la criteriile cleidentificare ale a.rhetipurilor. Metoda lui Jung este una comparativa: claca yomconstata, de pilda, ca diada divina apare in viziunile unui mistic elvetian din secolul al XIV-lea, cum este Niklaus von Fli.ie,in mitologia primitiva, in speculatia filosofica a gnosticismului,in filosofia chineza clasica (ca Yang ~i Yin), precum 'Ii in viziunile bolnavilor psihici contemporani, atunci putem dfirma cusuficienta certitudine ea avem de a face cu un arhetip.
In sf§.qit, dezinteresul lui Jung pentru stilul expunerii, careurmare:;;te exclusiv limpiditatea ideE, precum $i anumite asimetrii de constructie (spatiul pre a restri'ms acordat tratarii conceptului de anima), vor impune, spre dezamagirea unora, COI1-vingerea ea Jung nu este un calofil, ci un" "ideofil". -
- 110 -
CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIASPUiITULUI IN BASM
Cuvint inainte
Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figllreaza ~i aceea ca obiectul poate fi considerat cunoscutdoar in masura in care cercetarea poate emite asupra saenunturi valide din punct de vedere ~tiintific. In acestsens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prinfapte. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pentru psihologie, unul din cele mai importante fenomeneeste enuntul, in special dimensiunea sa formala ~i decontinut, ultimului aspect revenindu-i 0 importanta maimare din perspectiva esentei psihicului. Prima :;<.1!"cinaeste intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor.dupa care urmeaza cercetarea exacta a legitatii c0mpor-tamentului lor viu. In ~tiinta naturii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putinta doaracolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psihologia nu detine un astfel de punct intrucit doar. psihictllpoate observa psihicul. De aceea cunoa~terea substan-
- 111 -
tei psihicului este imposibila, eel putin pentru mijloa~cele noastre actuale. Aceasta nu exclude posibili tatea cafizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedicdorit. Deocamdata, perspicacitatea noastra cea mai £inanu poate 'inregistra mai mult dedt exprima propozitia :a$a se comporta psihicul. Cercetatorul cinstit va trEbui'insa sa renunte politicos sau respectuos la problemasubstantei psihicului. Consider ca nu este de pris08sa-mi 'incuno~tintez cititorii despre necesara ~i voluntara autolimitare a psiholQgiei pentru a putea int·~legepunctul de vedere fenomenologic al psihologiei moderne. Aceasta perspectiva nu exclude existen\Cl creclintelor, convingerilor de tot felul sau a sentimentuluicertitudinii ~i nici nu exclude posibila lor validitClte.Insa oric'it de importante ar fi ele pentru viata individuala sau colectiva, psihologia nu detine nid un mijloc pentru a Ie proba validitatea in sens ~tiintific. Putem deplinge aceasta neputinta a ~tiintei, fara ca 2stfel s-o determinam sa se autodepa~easca.
a. Despre cuvintuL :;spirit".
Cuvintulgerman "Geist" (spirit) este 'intrebuintatintr-atltea sensuri inc'it inventarierea lor nu este lipsitade dificultate. Prin spirit se desemneaza acel principiuopus materiei, acea substanta sau existenta imaterialilnumita pe treapta cea mai inalta ~i mai generala ~IDumnezeu". Aceasta substanta imateriala este reprezentata~i ca purtator al fenomenului psihic sau chiar '11 vietii.La celc'Haltpol sta conceptia care opune spiritul nat.urii.Aid conceptul de spirit este limitat la supranstural sa'llla antinatural ~i a pierdut relatia substantial a cu sufletul ~i viata. 0 lim4tare asemanatoare implica viziunealui Spinoza, conform careia spiritul este un atribut alsubstantei unice. Hilozoismul merge ~i mai departe, 'inteleg'ind spiritul ca proprietate a materiei.
De generala raspindire este conceptia care intelegespiritul ca pe un principiu activ superior iar sufletul cape Un principiu activ inferior; invers, la anumiti alchi·mi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae et. cor-
112 ~
paris" *, ceea ce arata ca era gindit ca spiritus vegetativus( spiritul vietH sau al nervilor, cum a fast numitmai tirziu). Tot atit de raspindita este ~i concep~ia caspiritul ~i sufletul sint in esenta unul ~i acela~;i l'Jcru,distingerea lor fiind deci arbitrara. La Wundt, spirituIapare ca "fiinta interioara, daca nu luam in considerLlrevreun fel de relatie cu fiinta exterioara" **. Altii limiteaza spiritul la anumite facultati, functii sau ;Jroprietati psihice, cum ar fi gindirea ~i ratiunea, opuse simtam[ntului (Gemut), care tine mai mult de "suflet"./\.ce~tia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gindirii rationale, respectiv intelectului, incluzind :;;i vointa,memoria, imaginatia ~i nazuinta determinata de motiveideale. 0 aHa acceptie a spiritului ne-o ofera cuvintul"spiritual" prin care se intelege 0 functionare diversa,bogata, stralucitoare, surprinzatoare a inteledului. Deasemenea, prin sprit se desemneaza 0 anumita atitudinesaU principiul acesteia. Astfel, educatia poate £i realizata "in spiritul lui Pesta:lozzi" sau "spiritul 'V/eimar-·ului reprezinta mo~tenirea germana nemuritoare". Un cazspecial il constituie "spiritul vremii" - principiul saumotivul anumitor conceptii, judecati ~i actiuni coh"ctive.De asemenea, exista un siprit obiectiv prin care se intelege totalitatea creatiilor culturale ale umani tatli, in special cele de natura intelectuala ~i reJigioasa.
Spiritul inte1es ca atitudine are, a~a cum arata uzullimbii, inclinatii inconfundabile spre personificare : spiritul lui Pestalozzi paate fi in sens concret spiritul sau,adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spiritele de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui Goethe ~i Schiller,caci spirit Inseamna ~i stafie, adica sufletul unei persoane moarte. Expresia "suflarea rece a spiritelor" indica, pe de 0 parte, inrudirea originara a lui cp \.l X1'] cu.
<P \.l XP 0 C; ~i cp is X0 C; ambele insemnind rece, iarpe de alta parte, semnificatia originara a cuvantului'IT u t: u!.l. u, care nu inseamna altceva dedt "aermi~cat",a~a cum anima ~i animus stau in legatura cu a \.l t: l! 0 C;
(vint). Cuvintul german Geist trimite 1a ceva spumegind,
* Legiitura clintre suflet ,;i wrpLogik III: Logik del' Geisteswisseunhoften.
- 113 -
tumultuos, fiind de aeeea inrudit eu Giseht, Gasch~, gheest, precuffil~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stravechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceease mai spune ~i astazi despre 0 persoana minioasa ca esteposedata sau minata de diavol sau de un spirit rau. '" A~acum spiritele ~i sufletele mortilor aveau, conform conceptiei vechi 0 aldituire materiala foarte fin a dsemi',natoare unei adieri sau fumului, tot asUel spiritus are laalchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, activa ~i :n:JUfletitaare, de tipul alcoolului ~i al arcansubstan~eIor. Peaceasta treapta, spiritul este alcool, amoniac, alcool formic, etc.
Numeroasele sensuri ~i nuante de sens ale cuviniuIui "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care \ireasa-9i delimiteze conceptual obiectui. Pe de aWi p2lrte1nsa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de descriereaobiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a fenomenului. Este yorba de un complex functional care initial, pe 0 treapta primitiva a fast resimtitca o.prezenta invizibila de ordinul unei adieri. In lucrarea Varieties of Religious Experience, William James adescris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte CLmoscut exemplu il constituie ~i vintul despre care "ste vorba in misterul rusaliilor. Pentru experienta primitiva,personificarea prezentei invizibile, inchipuirea ei ca stafie sau demon este inevitabila. Sufletele sau sDiritelecelor morti sint identice cu activitatea psihicd ~ celorvii, continuind-o. Astfel se contureaza concepti a cd psihicul este un spirit. De aceea atunci dnd individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte Ca apartinindu-i, il considera ca pe prapriul spirit. Cind evenimentul psihic este resimtit ca strain, spiritul este de ase-menea strain, putind determina fenomenul de posedare.In primul caz, el corespunde atitudinii subiective, :in ultimul, opiniei publice, spiritului tipmului sau datului Cintropoid, inca neuman, desemnat prin termenul de hCOcl!?tient.
* Pentru aceasta vezi dezvoltarile din lucrarea mea Geist:und Leben.
- 114-
Corespunzator originarei sale naturi eoliene, 5'pil"ituIeste intotdeauna activ, inaripat, mobil, precum ~i inviorator, stimulator, inspirator, incendiar, chiaro !n termenimoderni, spiritul este dinamic ~i de aceea constituie opusuI traditional al materiei, respectiv al caracterului eistatic, inertial, lipsit de viata. !n fond avem de a faceeu opozitia dintre viata ~i moarte, Diferentierea u1.terioara a acestei opozitii conduce la ciudata contrapunerea spiritului ~i naturii. De:;;i spiritul trece drept ccea eeeste in mod esential viu ~i inviorator, nid natura nupaatefi considerata ea fiind lipsita de spirit sau moarta.Aid trebuie deei sa fie vorba de presupozitia (ere~tinii)a spiritului, care ii atribuie 0 asemenea superioritate fatade natura, incH se poate raporta la ea Ca la ceva mort
Aceasta dezvoltare particulara a conceptiei despre spirit se bazeaza pe euno~tinta ca prezenta invizibiEi a f'piritului este un fenamen psihie, adiea propriul spirit, cael consta nu numai din impulsuri vitale, ci ~i din continuturi prelucrate. Din prima categorie se evidentiazaaeele imagini ~i modele care populeaza cimpul vizual intern; in ce prive~te a doua categorie, mentionam gindirea ~i ratiunea care ordoneaza lumea imaginilor. AsUel,spiritului vital original', natural i s-a suprapus un supraspirit care se opune primului, considerat ca ceva daarnatural. Supraspiritul a devenit un principiu ordonatorsupranatural :;;isupralumesc, actionind la scara cosmiciLJ:n aceasta ipostaza a fost denumit "Dumnezeu'; sau celputin a fost considerat ca un atribut al substan~ei unice(Spinoza). De asemenea, in cre~tinism a fost inteles cadivinitate intrupata.
Dezvoltarea conceptiei despre spirit indirect1e opusa,hilozoista, deci a maiori ad minus, a avut lac, sub semnul anticre:;;tinismului, in cadrul materialismului. Premisaacestei dezvoltari a fast certitudinea exclusiva referitoarela identitatea spiritului cu functiile psihice, a carol' dependenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara.Substanta unica a fast rebotezata, numindu-se acum "materie", pentru a genera 0 notiune a spiritului care depinde neconditionat de substratul nutritiv al mediului~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. AsUel,originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa,
- 115 -
aparent'in totalitate, domeniului fiziologiei umane, a;;aincH un Klages a putut da expresie pllngerii ,>aleimpotriva "spiritului ca adversar al sufletului." Ultimu1ui i-areve~1it intreaga spontaneitate originara a spiritului, dupace acesta fusese coborit la rangul de atribut neliber a1materiei. lnsa cum undeva trebuia sa se pastreze calitatea specifica spiritului de deus ex machina, eel care apreluat-o a fost sinonimul sau originar, sufletu1, acea fiinta multico1ora '\ asemanatoare unui fluture, de ordinul adierii (anima, cpDZT] ).
Chiar daca viziunea materialista nu s-a impus pretutincleni, totu;;i, in afara sferei religioase, spiritu1 a fastinteles ca fiind epuizat de sfera fenomenelor con;;tlente.Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denumirea pentrufenomenul endopsihic, in timp ce "spiritul obiectiv" desemna nu spiritul universal sau divinitatea, ci totaJitateaproduselor culturii, care constituie institutiile noastreumane ~i continutul bibliotecilor noastre. Spiritul ~i-apierdut in maTe masura natura sa originara, autoncmia~i spontaneitatea sa, exceptie faclnd doar domeniul re,ligiei, unde, cel putin in principiu, a fost pastrat caracterul sau originar.
in acest rezumat a fost deserisa 0 entitatecare 5eprezinta ca fenomen psihie nemijlocit, in opozitie cu altefehomene psihice a caror existenta este derivata, de Lonceptia naiva, din determinismul fizic. Intrucft 0 relatiea spiritului cu conditiile fizice nu este nemij10cit \'izibila, fenomenu1ui spiritual i s-a atribuit imat.,ha1itate,chiar intr-o masura mai mare dedt s-a intimplat in cazul fenomenului sufletesc luat in sens restrins. UltimuIui i se recunoa~te nu numai 0 dependen~a de physis,ci chiar 0 anumita materialitate, a;;a cum, aratn ideeaunui subtle body ;;i conceptia chineza despre suiletul qui.a to'ca1a imaterialitate a ce10r suflete;;ti este de neconceput in conditiile unei legaturi intime intre fenomenede. natura psihica~i fenomene fizice paralele. rn opozitie
* Seele (suflet), in germana veche saiwalb, este inruclit, poate, en multicolor, mobil, schimbator. Acesta are ~i sensul de videan, amagitor, ceea ce face ca definitia alchimica a sLifletuluica Mercurius sa dobindeasca 0 anum ita intemeiere.
- 116 -
cu aceasta, consensus omnium insista asupra imater;.llltatii spiritului, fara ca totu~i sa se admita unanim ca spiritul are 0 substantialitate proprie. Este greu de inteles de ce ipotetica materie, care astazi arata cu totul altfel dedt cu treizeci de ani in urma, trebuie sa epuL.;ezesfera realitatii iar spiritul Sa fie exelus din ea. De~i conceptul de imaterialitate nu-l exclude pe eel de realita.te,totu:;;i mentalitatea profanilor asoeiaza constant .realitateacu materialitatea. rnsa spiritul ~i materia sint forme aleunei existente (Sein) in sine transcendente. Astfel, adeptii tantrisIT!ului sustin, eu tot atHa indreptatire C3. materia nu este altce~a dedt determinatia ginduI~1i divinoSingura realitate nemijloeita este cea psihica a ::?ontinuturilor con~tiintei, etichetate ca fEnd de origme f,pirituala sau materiala.
Spiritului Ii este propriu, in primul rind, un principiu de mi:;;care ~i activitate spontana, apoi capacitatea dea produce imagini in mod libel', dincolo· de perceptiilesenzoriale, iar in al treilea rind, manipularea suverana:;;iautonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritulse aila in afara sa; datorita dezvoltarii, spiritul ajungesa fie cuprins in domeniul con:;;tiintei umane, fiindu··i subordonat ca 0 functie a sa, ceea ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale. Ultima a fost rnentinutadoar in cadrul conceptiilor ce10r mai cons€:rvative, acEdin cadrul religiilor. Coborirea spiritului in sfera con:;;tiintei umane este exprimata in mitul despre. <pucrlS-uldivin care ajunge prizonierul voDS-ului. Acest procescare a durat milenii corespunde unei necesitati implacabile; de aceea, religia s-ar situa pe pozitii di:1aintepierdute daca ~i-ar inchipui ca poate opri dez'Toltarea.Nu intra in atributiile ei, daca este bine sfatuitii, sa im-·piedice mersul firesc al lucrurilor, ci de a-I modelCi ina:;;a fe1 incH sa nuproduca vatamari ireparabUe sufletului. lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereude originea ~i de caracteru1 originar a1 spiritului, pentruea omul sa nu uite niciodata ce anume a inclus in sf€:rasa :;;i cu ce i~i umple con:;;tiinta. Nu omul a creat spiritul, ci acesta este premisa creativitatii sale, cel careface cu putinta perseverenta, entuziasmul :;;i inspiratia.
- 117
1nsa spiritul impregneaza am de puternic fiinta umana,incH omul este tentat sa creada ca el este creatorul spiritului 11ica j] controleaza. In realitate, fenomenul original' al spiritului se instapine11te asupra omului, :;;i<inume tot a11acum lumea fizica, in aparenta obiectul dodl al intentiilor umane, limiteaza libertatea umana inmii de chipuri, devenind obsedanta idee-forta. Spiritulil ameninta pe omul naiv cu inflatia, epoca noa"tr~t oferind in acest sens exemplele celemaiinstructi<.re. Peri.colul este cu aUt mai mare, cu cit obiectul exterior capteaza mai puternic interesul 11icu cit se uita mai u~orca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura areloc diferentierea relatiei cu spiritul, ceea ce impiedic.i"irealizarea echilibrului necesar. Daca obiectului exteriornU i se opune obiectul interior, atunci ia na11tere 'ill. rnaterialism absolut, asociat cu 0 deliranta supraestirnaresau cu dizolvarea personalitatii autonome, ceea ce reprezinta idealul statului totalitar de masa.
Dupa cum se vede, modernul concept general ~ll spiritului nu se acorda cu viziunea cre~tina, care considerasfjiritul ca sumum bonum, ca Dumnezeu. Desigur, \:xistil9i conceptul unui spirit rau. Dar nici cu acesta nu coincide coneeptul modern al spiritului, intrucit el nu estein mod neeesar rau. Mai eurind el este indiferen t sauneutru din punet de vedere moral. Cind scriptura spune :"Dumnezeu este spirit'" enuntul suna ca 0 definitie sauca 0 calificare. Insa diavolului Ii revine, dupa cum separe, aeela11ispecific de a fi 0 substanta spirituala. de~idegradata, negativa. Identitatea originara de substantase mai exprima inca in ideea ingerului cazut, ca ~i inapropierea dintre Jahve 9i Satan din Vechiul Testament.Un ecou al acestei apropieri primitive rasuna inca inruga din TaMl nostru unde se spune 1,$i nu ne ducepenoi in ispita", ispitirea fiind totu11iindeletnicirea diavolului insu9i.
eu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu ampus-o inca in cursul dezvoltarilor de pina acum. Pentrua ne face 0 imagine despre manifestarea psihica a fac-·torului "spirit" am apelat mai intii la concepriile acreditate de istoria cultur5i 11ide uzul curent, conceptii pro-
- 118 -
duse de con~tiin~a 1?ireflexia con1?tienta. Nu am tinutseama de faptul ca spiritul, gratie autonomiei sale o'riginare, incontestabila ~i din punct de vedere psihologic,,'"este capabil sa se reveleze.
b, Automanifestarea spiritului in vise
Fenomenul psihic al spiritului indica far a dubii natura sa arhetipala; cu alte cuvinte,. fenomenul numitspirit se bazeaza pe existen~a unei imagini 1 originareautonome, prezenta precon~tient in mod universal inzestrea psihica a omului. Ca ~i in toate celelalte cazuriasemanatoare, am intilnit aceasta problema la pacientiimei, ~i anume in visele lor. Mai intii am fost frapat defaptul ca un anum it tip de complex patern are un caractel' "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enunturi, ac~iuni, tendin~e, impulsuri, opinii etc. carora DUli se poate refuza atributul de "spiritual". In cazul barba~ilor, un complex patern pozitiv conduce adesea 1a unanumit cult a1 autoritatii ~i la 0 pronun~ata submisivitate fata de regulile ;;1 valorile spirituale, in timp cela femei produce puternice aspira~ii ~i interese spirituale. In vise, convingerile hotaritoare, interdictiile ~isfaturile provin de la 0 figura paterna. Invizibilitateasursei este adesea subliniata prin aceea ca ea const,i daardintr-o voce autoritara, care roste~te judecati definitive ;";".Cel mai adesea, factorul "spirit" este simbolizatprin figura barbatului batrin. Uneori, rolul acesta f'stejucat chiar de un spirit "autentic", adica de spiritul unuidecedat. Piticii apar, cel putin conform experientei mele,in special la femei. Deaceea mi s-a parut firesc ca Bar-lach sa atribuie, in Ziua mor~ilor, mamei figura gI10micaa lui Statu-Palma-Barba-Cot, a~a cum Bes este atribultazeita~ii materne de la Karnak. La ambele sexe, spiritu1
* Chiar cine considera ca 0 autorevelare a spirltuJ.lli, depilda aparitia unui spirit, nu este nimic altceva decit 0 halucinatie, aceasta este totu9i un eveniment psihic spontan, (care nueste sup Us vointei noastre). In orice caz, ea reprezinta un complex autonom, ceea ce este suficient pentru scopurile noastre.
** Un caz corespunzator este prezentat in Psychologir: imdAlchemie (§ 52 9i urm.)
- 119-
poate aparea sub forma unui copil sau a unui tinaI'. Lafemei, aceasta figura corespunde unui a~a numit animus1,pozitiv", care indica posibilitatea unei intreprinderispirituale con~tiente. La barba~i, aceea~i figura nn estetot atH de univoca. Ea poate avea un sens pozitiv ~ia1:unci simbolizeaza personali tatea "superioara", sinelesau filius regius a1 alchimi~tilor ';'. Ea poate wea ins~'i;;;iun sens negativ 1)i atunci trimite la umbra infantilii. ** In <;tmbelecazuri copilul intruchipeaza un anumit spirit. *** Batr£'mul ~i copilul sintfoarte dsemanatori. In alchimie, cuplul lor joaca un 1'01 important Cdsimbal al lui Mercurius.
Inttuchiparile spiritului din vise nll sint intotdeaunabune din punct de vedere moral. Nu de pu~ine ori elesint nu numai ambigue, ci poarta insemnele raului. 'j'rebuie insa sa subliniez ca marele plan care sUi 1a bazavietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o asemenea masura inten~iilor, noastre, incit nu putem 1)tiniciodata care rau este necesar pentru ca, prin intermediu 1 enantiodromiei 2, sa se nasca un ~bine ~i care bineva conduce la un rau, Acel "probate spiritus", recomandat de loan, * * *"' nu poate fi adesea, in pofida celarm,ai bune inten~ii, nimic altceva dedt 0 a~teptare, inegala masura prevazatoare ~i rabdi'itoare, a rezultatuluifinal.
Figura batrinului intelept poate aparea nu numai invise ci 1)iin viziunile produse de medita?e (sau de imagina~ia activi'i). In aceste din urma cazuri apari~ia esteuneOrj atat de plastica, incat ea preia rolul unui guru,a~a cum se pare ca se intimpla nu de pu~ine ori inIndia. ***",* "Batrinul in~elept" apare in vise ca magician,
* Viziunea "copilului despuiat" pe care 0 are Meister Eckhart este de acest tip.
** Amintesc de "copiii" din romanul lui Bruno Goetz, DasReich ohme Raum.
*** Vezi pentru aceasta ~i "copilul divin".'*** "Probati daca spiritele vin de la Domnul", 1. loan 4, 1.'**** De aici ~i numeroasele pove~ti fant9.stice cu rishis ~i r:1<1-
hatmas. Intrebat de mine, cine i-a fost guru, un indian cultivat, eu care m-am intretinut despre ceea ce este un guru, mi-ari'bpuns: "Sankaracl1arya". esec. 8/9). SUrprins, am remarc:\t:
- 120 -
medic, preot, 'invatator, profesor, bunic sau ca aWi persoana care detine autoritate. Arhetipul spiritului, 'intruchipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta intotdeauna 'in acele situatii care necresWi clarviziune, 1ntelegere, sfatul bun, hotarire, plan de aetiune etc., individul in eauz8. nedispunind ins8. de ele. Arhetipulcompenseaza aceasta defieienta spirituala prin continu~turi care acopera lipsa. 0 excelenta ilustrare ne oferavisul despre magicianul alb ~i magicianul negro, careincerca sa compenseze dificultatile spirituale ale Ul1uistudent la teologie. Intrucit nu-l cunase pe eel care aavut visul, influenta mea' este exclusa. EI a visat ca se([fra in fata unei figuri preote/}ti de-inalta tinuti1, numit«magidanul alb», de/}i era investmintat int1'-o lungahaina neagra. Acesta tocmai terminase ~de vorbit princuvintele: «$i pentnL aceasta am nevoie de ajutorul magicianului negru». Atunci, u/}a s-a deschis brusc /}i ininciipere a patruns . un alt batrin -«magicianul negru» - imbriicat intr-un vestmint alb. $i acesta era frumos $i, impuniitor. Era evident co. magicianul ne9r11 dorea sii-i vorbeasca celui alb, dar ezita s-o fad in prezenta vis6.torului. Atunci magicianul alb- i-a spus ariitind sp1'e vis6.tor: «vorbe$te, este u~ inocent». Magicianul negru incepu so. povesteasca istoria ciudata a mod11lui in care gasise cheia pierduta a paradisului, cn carenu $tia ce sa faca. El venise la magidanul alb pentnlca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele cZintarasa i$i cauta un mormint potrivit. Intimplator, slujito1'iisai au dezg1'opat un vechi sarcofag, ca1'eadaposiea restu-rile muritoare ale unei fedoare. Regele a deschi3 S<11'COfagul, a aruncat osemintele $i a poruncit ca sarcofagulsa fie din nou ingropat pentru a putea fi folosit maitirziu. Insa de indata ce osemintele au ajuns La lumina
ziIei, fiinta pe care 0 alcatuiau odinioara - fecioara 's-a prefacut intr-un cal negru care a fugit in pustiu.Magicianul negru I-a urmarit in pustiu $i mai departe,
"Nu este cunoscutul comentator ?'. La care el a replicat: "Da,el, este, insa desigur doar spiritul sau", far a a fi tulburat citu~ide putin de nelini~tea mea tipic occidentala.
~ 121 -
giisind dupa multe peripetii cheia pierdutii a paradisului.Astfel s-a incheiat istaria sa ~i, din pacate, ~i visul. >"
Aici campensatia nu se realizeaza desigur in sensulea visatarului i se spune ee trebuie sa faea, ci el estecanfruntat cu a prablema la care m-am referit mai sus~i pe care viata ne-a pune neineetat in fata, ~i an.umenesiguranta judecatii morale, derutanta intrepatrunderea binelui ~i a raului, neiertatoarea inlantuire a vinci, suferintei ~i mintuirii. Drumul aeesta eatre experienta :r:eligioasa ariginara esteearect, insa eiti il cunase ? El esteasemenea unei vaei :;;aptite eare vine de departe. $o8ptaeste ambigua, indaielnica ~i abseura ; ea presupune periealul ~i indrazneala - a pateca nesigura pe eare sepoate merge, fara certitudine ~i sanctiune, daar de dragul Damnului.
c. Spiritul in basm
A~ putea pune la dispazitia cititarului meu un multmai bagat material aniric madern. Ma tem insa ea specifieul viselar ar face expunerea faarte dificila ~i ar neeesita un spatiu de care nu dispunem aici. De aceea nevam adresa falclorului, care ne scute~te de dificultatile~i canfuzia cazuisticii individuale, putind urmari variatiunile motivului spiritului, fara a mai tine seama deconditii mai mult sau mai putin singulare. In mituri ~;ibasme precum ~i in vis, sufletul se exprima pe sine iararhetipurile se reveleaza in contextul 10.1' natural ca"Formare, transformare, I A noimelor eterne eterna perindare". * *
In basm, arhetipul spiritului se manifesta ca batrintot atat de des ca in vis. *** Batranul apare ori de cite o1'i
eroul se afla intr-o situatie far a ie~ire, disperata. Sca-
.• Vezi ~i C.G. Jung Analytische. Psychologie und Erzihung,§208 ~i urm., pre cum ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich u;lddem Ubenwuj3ten, § 287 .
•• Faust, Zweiter Teil, F1nstore Galerie, in traducerea r0maneasca a Iui Stefan Aug. Daina~ ..
••• Basmele pe care Ie utilizez in acest studiu mi-atl fast recamandate de dr. Marie-Louise van Franz, careia ii multumescpe aceasta cale.
- 122 -
parea Ii poate veni doar pe calea unei gindiri temeinice.sau pe cea a inspiratiei, deci de la 0 ~functie spiritualasau de la un automatism endopsihic. Intrucit eroul nueste insa capabil, din motive interne sau externe, ue 0aserr:<\€neaperformanta, cuno~tinta necesara apare, C'ompesind lipsa, sub forma unui gind personificat, wemaisub ehipul Mtrinului aducator de sfat ~i ajutor. lntr-unbasm estonian * se poveste~te despre un orfan -perseclltat care, la pascut fiind, a pierdut 0 vaca ~i care, defrica pedepsei, nu s-a mai intors acasa r;;i~i-a lU'!t 1umea in cap. Astfel a ajuns intr-o situatie fara sperdnta,Epuizat, baiatul cade intr-un somn adinc. Cind s-a trezit"i S-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fatasa un batfin mic de stat, cu 0 lunga barba sura caretocmai se pregatea sa puna dopul la plosca sa cu lapte.<,Mai da-mi sa beau I»~I-a rugat baiatul. "Pentru astaziajunge» a raspuns bi'itrinul. "Daca n-a~ fi trecut din intimplare pe aici, cu siguranta ea ti-ai fi dormit ultimulsomn, cad dnd te-am gasH erai pe jumatate mort", Apoibatrinul I-a intrebat pe baiat cine este ~i incotro merge.Acesta i-a povestit toate pataniile de care ~i-a amintit,precuill! ~i de bataia din seara de dinaintea plecaril. Atund batrinul i-a spus: «Dragul meu copil! Nu ti-amers nici mai bine nici mai rau dedt celorlalti copii aicaror parinti se odihnesc sub pamint. De intors, nu temai poti intoarce. Odata ce ai plecat, trebuie sa-ti cautinoroeul in lume. Pentru ca nu am nici casa nici fcmeie,nu iti pot purta de grija, in schimb iti pot da pe gratis un sfat bun.»"
Pin a in acest punct batrinul spune ceea ce ~i baiatul,ca erou al povestirii, putea sa gindeasca. Cind ~i-a luatlumea in cap, dind curs unui impuls afectiv, putea nl1icar sa-~i dea seama ca va avea nevoie de hrana. De asemenea, ar fi trebuit ca intr-un asemenea m~oment sa re-
- flecteze asupra situatiei sale. Atunci i-ar fi venit inminte intreaga poveste a vieth sale, inclusiv trecutul celmai apropiat, ar;;acum se intimpla in astfel de 3ituatii..Atari anamneze reprezinta un proces teleologic care vi-
* Wie ein Weisenknabe 1/nerhoff sein GlUck fand (Finnis~che und Estnische Volksmarchen, nr. 68)
- 123 -
zeaza intr-un moment critic mobilizarea tuturo.r fortelor personalitatii, pentru a bate 10. poarta viitorului 'cuforte reunite. El nu poate face calea intoarsa ~i nici nuse poate baza pe ajutorul cuiva. Intelegerea acestui f'lptva conferi actiunii sale decizia necesara. OrientlLdu-lin aceasta directie, batrinul 11 scute:;;te de efortul propriei gindirl. Mai mult, batrinul este chiar aceastii reflexie adecvata si concentrare -a fortelor fizice si morale.care, acolo unde gindirea eon:;;tient~ nu este in~a SClU n~mai este posibila, se realizeaza spontan in spatiuJ extrapsihie. Sub un anum it aspect, coneentrarea ~i tenslonarea fortelor psihice se aseamana magiei. Ele dezvoltA 0energie surprinzator de mare, superioara de dteva o1'ieelei obtinute de incordarea con:;;tienta a vointei. FClptulpoate fi demonstrat experimental, in starea de COI:CC:';l
trare artificial a din hipnoza. La cursurile mele obi~GUleSesa a:;;ez 0 isterica, extrem de firava constitutional daraflata intr-un profund somn hipnotic, eu ceab pe spatarul unui seaun ~i eu ealciiele pe spatarul altui c,caun:;;i s-o las in aceasta pozitie timp de un minut. Pulsuli se ridica treptat pina 10. 90. Unul din studentii mei, inaeela:;;i timp un excelent gimnast, a incereat zadarnic sareproduea experimentul prin ineordarea eon:;;tienta a vointel. El s-a prabu:;;it imediat eU un puIs de 120.
Cind batrinul eel intelept a reu~it sa mobHlzeze insuficienta masura fortele baiatului, a devenit posLbilA:;;i receptarea sfatului eel bUn. Cu alte euvinte, s:tuatianu a mai parut fara ie:;;ire. El I-a sfatuit pe baiat samearga mereu spre est, unde, peste :;;apte ani, va o.junge10. muntele cel mare, eeea ee echivaleaza' cu fericirea.Masivitateo. :;;i inaltimea mlUntelui simbolizeaza personalitatea matura *. Fortele reunite pro due sigurantiI, care
* Intrucit muntele reprezinta scopu1 drumetiei rii a1 a·;·~ensiunii, din punct de vedere psiho1ogic e1 semnifica ~:in21e. IChing descrie munte1e drept scop: "Rege1e i-a aratat mnntelede vest" (Hexagram nr. 17). La Honorius von Autun (SpeC/Limnde mysteriis ecclesiae in Minge P.L. CLXXII, p. 343) citim:"Montes patriarche et -prophetae sunt" (lVIuntii sunt Ratriarchii~i profetii). Richard von St. Victor spune "Vis videre -Christ~lmtransfiguratum ? A8cede in montem istum, disce cognoscere te ip-
- 124 -,--
este cea mai buna garantie a succesului *. AsHel, baiatulci nu-i va mai lipsi nimic. "Ia traista mea eu piine;;i ~losca mea", spuse batrinul, ,,~i vei avea in fiecdrezj atita mincare ~i bautura dta vei vrea". De asemenea,i-a dat foaia sa de brusture care se putea transformaintr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 ~tpa.
Batrinul din basme pune de obicei intrebariIe referitaare la cine, de ce, de unde ~i incotro ** pentru ca astfel sa declan~eze con~tientizarea ~i mobilizarea fartelormorale ~i inca mai des el ofera mijloacele supranaturalenecesare ';'* *, adica nea~teptata ~i improbabila apetentaa succesului, care constituie atlt la bine dt ~i la rau, 0panicularitate a personalitatii unificate. Tot atit de necesara pare ~i interventia batrinului, adica obiectivareaspontana a arhetipului, intrudt vointa con~tienta s~ngur3 nu este capabila sa armonizeze personaiitatea inasa fel incH sa dobindeasca anetenta neobisnuita as~ccesului. Pentru aceasta este' nev~ie, nu ~umai inbasffii ci ~i in viata, de obiectivarea arhetipului carelinj'?te~te reactia pur afectiva printr-o serie de procese
sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Gristos cel iiuminat, urea muntelE' autocunoa~terii). (Benjamin minor in Minge, P.L. CXCVIcol. 53-56).
* In aceasta privinta trebuie' mentionata in mod special fenornenologia yoga.
*' Afirmatia poate fi documentata cu numeroase exemple:Sp2.nische un portugiesiche Volksmarchen (Nr. 34: Del' wei.j3ePapGgei ,'. Nr. 45: Konigin Rose und del' kleine Thoma;,); Russjsel1e Volksmarchen (Nr. 26: Das Marchen ohne Hande),' Milrchen aus dem Balkan (Nr. 15 Del' Hirt und drei .Samovilen),'Marehen aU8 Iran (Da8 Geheimnis des Bades Badgerd),' Nordi:sche Volksmarchen I (Schweden Nr. 11 : Del' Werwolf), p. 231-
H' Fetei care-~i cauta fratii ii da un ghem care se rostogole9te in directia lor (Finische und Estnische Volksmarcl1en, Nr.83: Die kampfenden Bruder, p. 280). Printului care cauta imperiul ceresc ii da 0 barca fermecata care merge singura (DeutscheMa.rchen seit Grimm, Die Eisernen Stiefel, p. 381). Un aIt dareste un flaut care face totul sa danseze (Matchen aus dem Bal1{3Xl, Die zwolf Brocken) sau sfera care arata drumul :;i baghetafermecata care face invizibil (Nordische Volksmiirchen, j-:r.18Di:i.nmark: Die Prinzessin mit den zwi.ilf Paar Goldschuhen. p.97) sau dini fermecati (l.e., p. 287, Nr. 20, Schweden: Die dTeiHlmde) sau 0 carte cu invatatura secreta (Chinesische Volkmarchen, p. 248, Nr. 86 Dschang Liang).
125
de confruntare ~i realizare, prin intermediul carora esteevidentiat cu claritate Cinele, Undele, Cumul, PentruceuI. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de moment ~i a scopului. Iluminarea, indepartarea confuzieidestin ale au adesea un aspect de-a dreptul mira cuIos,ceea ce este bine curroscut psihoterapeutului.
Tendinta batrinului de a dec1an~a reflexia se exprimasi sub forma cerintei ca mai intH eroul sa doarma. Fetei care-1?icauta fr~tii disparuti Ii spune : "Odihne~te-te,ca dimineata este mai inteleapta decit seara."·~ De asemenea, el are 0 viziune de ansamblu asupra situ3.tiei neclare a eroului aflat in incurcatura sau cel putin este instare sa obtina acele informatii de care are nevoie incontinuare. In acest scop apeleaza adesea la ajutorulanimalelor, in special al pasarilor. Printului care cautadrumul spre imparatia cereasca, pustnicul Ii spune:"Locuiesc aici de trei sute de ani dar nimeni nu m-aintrebat pina acum unde se afla imparatia cereasca ; nu~tiu unde este, dar deasupra, la celalalt etaj al easei,locuiesc tot felul de pasari, care ti-ar puteCl £i defolos." ** Batrinul sUe care drumuri duc la tinta si i Iearata eroului. *** EI avertizeaza asupra pericolel~r viitoare 1?iofera mijIoacele adecvate de a Ie infrunt,l. Depilda, 11invata pe baiatul care vrea sa ia apa vie ea leulcare paze~te izvorul are derutanta insu~ire de a dormicu ochii deschi1?i ~i de a veghea cu ochii inchi1?i; lln:lrului care vrea sa mearga calare la un izvor ferm€l~atpentru a lua de acolo bautura tamaduitoare pentru regeIi da sfatul de a se apropia de apa doar in galop, pentruc~ izvorul e pazit de ni1?tevrajitoare care prind cu lasoulpe oricine se apropie. **** Pe printesa care-~i cauti'i iu-
• Finische und Estnische Volksmarchen Nr. 83 (Estland: Diekampfenden Bruder), p. 280 .
•• Deutsche Marchen seit Grimm (Die eisernen Stief'?l;, p.382. Intr-un basm balcanic (15: Der Hirt und die drei 8amovilen), batrinul este "tarul tuturor pasarilor". Acolo, informatia este detinuta de cotofana. Vezi 9i misteriosul "domn a1 porumbarului" din nuvela lui Meyrink Der weiBe Dominikaner .
••• Marchen aus Iran (Das Geheimnis des Bades Bddgadj,p. 152.
**** Spanische Marchen Nr. 34 (Der weif3e Pupugei), p. 158.
- 126 -
bitul transformat in vircolac 0 sfatuie~te sa faca un foel?i sa a~eze deasupra un vas cu smoala. Apoi ea trebuiesa arunce in smoala clocotinda iubitul ei enn alb iardnd vine vireolacul sa-i rastoarne vasul in cap, ceea ceva risipi vraja. * Uneori batrinul se distinge prin judecata sa eritica, a~a cum se intimpla in acel basm caucazian in care printul eel mai tlnar trebuie sa e)nstruiasca pentru tatal sau 0 biserica perfecta, pentru a mo~teni regatul. Dupa ce a fost ridicata ~i nimeni nu a rl~Ul?it sa descopere vreun defect, apare un batrin carespune: "Ah, ce biserica frumoasa ati cladit! Pacdt cafundatia este putin strimba!" Printul porunee~te ea biserica sa fie darimata si construieste una nou~l.. Dar side data asta batrinul 'descopera ~ gre~eala ~i a~a s'eintimpla de trei ori. **
Batrinul intruehipeaza deci pe de 0 parte cunoa~tere,refJexie, intelepciune ~i intuitie, iar pe de alta partecalitati morale, cum ar fi bunavointa ~i generozitatp.a,ca.re probeaza indeajuns natura sa "spirituaIa". Intrucitarhetipu1 este un continut autonom al incon~tientului,basmul, care indeob~te coneretizeaza arhetipnrile, figureaz8. apariti'a batrinului in vis a~a cum aeesta, apare invisele moderne, Intr-un basm balcanic, batrinul Ii apareeroului in vis, cind acesta se aHa in incurcatura ::;;i-1sfatuie~te cum poate face fata problemelor insolubile care-istau in fata. *** Relatia sa cu incon~tientu1 este pusa inevidenta de numele de "rege alpadurii" pe eare-l poartaintr-un basm rusesc. **** Din bu~teanul pe care se a~ezase taranul sa se odihneasca i~i face aparitia un omulet "plin de zbircituri ~i eu 0 barba verde eare-l at'irnaptna la genunchi". "Cine e~ti tu ?" intrebataranul. "Sintregele padurii, Och", raspunse omuletul. +aranul Iidadu pe fiul :sau eel dEzordonat drept ucenic. "Iar omuletul pleca cu el ~i-l eonduse in lurr~ea de sub pamint,unde-l gazdui intr-o cpliba verde ... In eoliba totul era
, * Nordische Volksmarchen I, Nr. 11 (Schweden: Der Werwolf), p. 231
•• Kaukasische Marchen, p. 35 9i urm.*** Balkanmarchen (Die Lubi und die Schone der Erde), p.
217.**** Russische Marchen rOch), p. 30 9i urm.
- 127 --
verde: peretii erau verzi, ca ~i lavitele; nevasta lu!Och ~i copii sai erau ~i ei verzi, pe scurt - totul, totuI.Naiadele care slujeau .in casa erau verzi ca virn:mtu:."Chiar ~i m.incarea era verde. Regele padurii este 2.ugravit aiei ca 0 zeitate a vegetatiei care, pe de 0 parte, stap.ine~te padurea, iar pe de alta parte are, datorita naiadelor, relatii cu imperiul apelor, ceea ce indicii dal'apartenenta sa 1a incon~tient, simbolizat fl'ecven~ !ltltprin padure c.it ~i prin apa.
Aparitia batr.inului ca pitic indica de asemenea apartenenta la incon~tient. In basmul despre printes:1 care-~icauta iubitul se spune: "Se innopta. Intunerieul se Usaiar stelele se ridicau pe cer. Printesa ~edea in acela~iloc ~i plingea. Pe c.ind se afla adincita in ginduri. auzio voce care-i dadu buna seara. «De ce stai aid atlt desingura ~i de trista ?" mai auzi. Sari ca arsa, plina despaima, ~i nu fara motiv. Insa dnd se uita .in jur v~zudoar un omulet batrin care .inclina capul in directia sa,salut.ind-o prietenos." Intr-un basm elvetian, fiul detiJran, care voia sa-i duca fiicei regelui un co;; plin ellmere, intilni "es chUs isigs lVIanndle, das frogtene, "\'aser do e dem Chratte haig?" Intr-un alt loc, "Manndle';;are "es isigs Chlaidle an." * Prin "isig" trebuie sa in~elegem desigur "de fier", ceea ce este mai plauzibil dedt "de ghiata". In ultimul caz, citatul ar fi trebuit sasune : "es Chlaidli vo Is". Este adevarat ca exist'i omuleti de' gheata, dar exista ~i omuleti de metal. Cunoscun vis modern in care a aparut un omulet de metal negru, momentul ales fiind unul de cotitura, a;;;l cum se.intlmpla ~i in basmul acesta despr~ Hans cel prost, careera pe punctul de a se easatori eu 0 printesa.
Intr-o serie de viziuni moderne, batr.inul intelept,care apare de mai multe ori, are 0 data marime normala, dnd se c.ontureaza pe fundul unui crater inconjurat de stind .inaIte, iar aIta data, dimensiuni foartereduse, cind se afla pe virful unui munte, .in mijloc:ulunei stincarii joase. Acela;;i motiv il .intilnim ;;i la Goe-
* Este vorba de basmul Der Vogel Greif, Nr. 84 din culcgerea Kinder und Hausmarchen a1catuita de fratE Grimm, II,p. 29 fii urID... Textul abunda in grefieli fonetice.
- 128 -
the, lnbasmul despre printesa piticilor care poate 10c11iln~r-o caseta. * Din aceea~i categorie fac parte anth1'opanon, omuletul de plumb din vizunea lui 20sim08, *'"
omuletii metalici din mine, dactilii cei iscusiti ai antichitatii, homunculii alchimi~tilor, gnomii, brownies scotieni etc ... M-am convins de "realitatea" unoI' ata1'i reprezentaricu prilejul unui grav accident de mirra, dnddoiparticipanti ajun~i -la suprafata dupa .catast1'ofa auavut viziunea colectiva a unui omulet cu gluga, care,ie~it din crapaturile inaccesibile ale pe1'etelui gheta1'ului, I-a traversat, arundndu-i pe amlndoi lntr-o panicacumplita. Am lntllnit adesea motive care mi-au lasatimpresia ca necon~tientul ar reprezenta lumea marimilor infinitezimale. Din perspectiva 1'ationalista, aceastaa1' putea fi derivata din sentimentul obscur ca In cazu]UnoI' astfel de viziuni avem de a face eu ceva endopsihic, conchizlndu-se ca, In fond, lucrul trebuie sa fiefoarte mic pentru a-~i gasi loc In cap. Nu lmparta~e.c.casemenea presupuneri "rationaliste", de~i nu pot sustine ca slnt lntotdeauna alaturi de adevar. Mai plauzibila mi se pare ipoteza ca lnclinatia spre diminutiva.re,pe de 0 parte ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!),pe de alta parte slnt asociate surprinzatoarei nesigurante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul incon$tientului. *",* Sentimentul uman al marimii, din care se alimenteaza conceptul nostru rational despre mare ~i mieeste subiectiv, fiind lipsit de valabilitate nu numai Indomeniul fenomenelo1' fizice, ci ~i In acela al incon~tientului colectiv, care se afla dincolo de cimpul de actiuneal specificului uman. Atman este "mai mic decit mic"~i mal mare dedt mare, el are marimea unui deget, da1'"acope1'a lumea p1'etutindeni intr-un stratgros de douapalme". **** 1ar cabiriile slnt, dupa Goethe, "mici lastat, dar mari Ca putere." ***** ~ot astfel, arl1etipul
• Die neue Melusine, Marchen•• Vezi studiul meu Einige Bemerkungen Z11 den Visionen des
Zosimos••• Intr-un basm siberian (Nr. 13, p. 62, Der in Stdn ver
1vandelte Mann) bi:itrinul apare ca 0 faptura alba, de proportiiuriase ..
•••• Vezi ~i studiul meu Zur psychologie des Kindan"·heTypus .••••* FaUst, 2, Teil, Kabirienszene.
- 129 -
batrinului intelept este extrem de mic, aproape insesizabil, dar detine 0 forta care poate modifica destine,cum se poate ·constata daca se merge 10.radacina lucrurilor. Arhetipurile, co. ~i lumea atomului,demonstreazaca cu dt experimentul cercetatorului patrunde maiadinc in microcosmos, cu atlt energiileinlantuite acolosint mai distrugatoare. Nu numai cercetarea iizicil aaratat ca infinitezimalul are efecte majore, ci ~$i('ercetarea psihologica. De dte ori, in momentele cdtice alevietii, nudepinde totul de un aparent nimic!
Anumite basme primitive dau expresie naturE iluminatorii a arhetipului nostru, identificindu-l pe bi'ttrln Cllsoarele. El duce· cu sine 0 fiklie pe care 0 folose$te pentru a coace un dovleac. Cind a terminat de mincat iadin nou focul eu sine, ceea ce Ii determina pe oameni sai-I fure. * Intr-un basm nord american, batrinul apare caun vraci care detine focul. ",* Spiritul se ~anitesta cafoc,a~a cum ~tim din Vechiul Testament $idin misterulrusaliilor.
Pe linga istetime, intelepciune ~i cunoa$tere, batrinuleste caracterizat, 0.$0.cum: am amintit, $i de calitEtti morale; mai mult, el pune 10.incercare taria moral!:: a 00.menilor si conditioneaza darurile sale de rezultatul acestei prob~. Un e:Xemplu deosebit de ciar ne este oferitde basmul estonian despre fiica buna ~i fiica vErega, **,*Ultima este 0 fata orfana, foarte ascultatoare ~i ordonata. La inceputul povestirii, ii scapa furca de tors intintina, Sare dupa eo., nu se ineaca ~iajunge in taramagica unde intilne~te 0 vaca, un berbec ~i un mar carora Ie indepline~te rugaminWe. Apoi da peste 0 odcliede baie, unde se afla un batrin murdar care 0 roaga sa--lspele, Intre eei doi are loc urmatoarea discutie: batrlnul: "Fata frumoasa, fata frumoasa! Spala-ma,. ca n~ma mai pot suporta aUt de murdar !" Fata : "eu ce so.
• Indianermarchen aUs Siidamerika, p. 285 (Das Ende dcrWelt und der Feuer Diebstahl),
•• Indianermarchen aus Nordamerika, p. 74 (Geschichten vonManabusch : Der Feuerdiebstahl),
••• Nr, 35: Df!r Lohn der Stieftochter und der HaustochtcT,p. 192 ;;i mm,
- 130
incalzesc soba?" Batrinul; "Aduna bU$teni $i gainat decioara $i fa focul cu ele." Insa ea aduce vreascuri si intreaba : "De unde sa iau apa ?" Batrinul raspunde ; '"Sublojnita sta 0 iapa alba. Aduna-i urina intr-un dubar!"Insa fata aduce apa curata. "De unde sa iau 0 meturica de baie?" "Taie c()ada iepii celei albe $i f,l. din eao maturica de baie !" Insa ea face una din ramuri demesteacan. "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra dinpardoseala $i freaca-ma cu ea!" Insa ea aduce sapundin sat $i-l spala pe batrin. Ca rasplata batrinul ii ciaun sipet pEn cu aur $i cu pietre pretioase. CealaltiJ. fat aeste, fire$te, invidioasa, i$i arunca $i ea furca de tors inflntina, dar 0 gase$te imediat. Merge totu$i mai departe$i face totul pe dos. Rasplata este $i ea corespul1zatoare.Motivul este atit de frecvent incH alte ilustrari sint inutile.
Superioritatea $i generozitatea batrinului 11 plaseazain proximitatea divinitatii. In basmul Soldatul $i printesa neagrii * se poveste$te cum in fiecare noapte printesa blestemata iese din sicriul ei de fier si-1 ddeme~e$te pe soldatul care paze$te mormintul $i ~poi il maninca. Unul din soldatii care urma sa faca de garda sehotara$te sa fuga. "Iar cind se insera, soldatul se indeparta pe furi$, strabatu munti $i cimpii $i ajunse la 0paji$te frumoasa. Dintr-o data in fata sa aparu un omulet cu a lunga ba.rba sura, care era chiar bunul nostruDumnezeu, pIecat in lume sa stirpeasca raul pe care ilfacea diavolul in fiecare naapte. «lncotro?» il intrebaomuletul eel sur $i se arata doritar sa-l insoteasca. $ivazind soldatul eel batrinelul este aUt de binevOltor Iimarturisi ca a fugit $i de ce a fugH." Urmeazd, ca deobicei, sfatul cel bun. In aceasta povestire, batrinul esteidentificat in mod naiv cu Dumnezeu insu$i, H$a cumalchimistul englez Sir George Ripley il nume$te pe "batrinul rege" "antiquus dierum." **
Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva, lumino'Jsa,favor abila, care tinde spre inalt $i 0 alta, in parte ne-
* Deutsche:Marchen seit Grimm, p. 189 ~iurm.** Der AU" der Tage. In a sa Cantilena.
- 131-
gativa $i defavorabila, in poarte doar htonica, ded neu-.tra, care tin de in jos. Arhetipul spiritului nu face exceptie de la regula. Chiar infati$area sa de pitic indicao diminutivare limitativi'i, sens pe care il are $i naturali.tate a unei zeitati a vegetatiei venita din lumea sLlbpaminteana. Intr-un basm balcanic, batrinul ClVlre dilninuat, in masura in care $i-a pierdut un 6chi. '" .,Vilele((- un fel de duhuri rele inaripate - i I-au seas iareroul trebuie sa se ingrijeasca pentru ca ele sa i·-l punala loc. Prin urmare, batrinul a pierdut 0 part", din lumina vederii, adica 0 parte din iluminarea $i clarviziunea sa, rapita de demonica lume a intunericului. Diminuarea sa prin atingerea lumii intunericului aminte'itede soarta lui Osiris, care $i-a pierdut unicul ocni privindun porc negru, adica pe Seth sau de cea a lui \Votancare $i-a sacrificat Qchiul la izvorul lui Mimir. In ~nod
. semnificativ, batrinul din basmul nostru calare'ite untap, ceea ce arata ca el insu$i are 0 latura intunecati'L1ntr-un basm siberian, batrinul apare ca un mo~neagcu un singur picior, cu 0 singura mina $i cu un singurochi, care treze'ite un mort cu un toiag de fieI'. Pe pcrcursul pove$tii el este omorit din gre$eala de cel demai multe ori reinviat, care astfel i$i distruge £ericirea.iJ3asmul este intitulat BCitr'inul eu 0 singura jumiitate $i,in fapt, ,diminuarea sa provine din aceea ea intr-·un feltraie$te doar eu jumatate de t1'up. Cealalta ju:natateeste invizibila $i apare in basm ca un uciga$ care vleasa~l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e$te sa-lomoarepe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprinsde furie, el ia $i viatabatrinului cu 0 singura jumatate.ceea ce indica identitatea celor omoriti. Prin urmare, batrinul ar putea fi $i contrariul sau, data tor de vista dsr$i uciga$ - "ad utrumque peritus", ** a$a.cum <;espunedespre Hermes.
Daca a$a stau lucrurile, atunci din motive euristice,precum $i din aIte motive este recomandabil ea Eleoloun de batrinul apare ca ,,!TI0dest"sau "binevoittJr" S;'1 ne
* Balkanmarchen. Nr. 36: Del' Konig 1Lnd seine drei Sonne.*' Prudentius, Contra Symmachum, vezi Rahner Dieseelen
heilende Blume, p. 182.
- 132 -
uitam eu atentie in jur. In legatura cu basmul estonianamintit la inceput despre baiatul care a -pierdut vaca sepo ate n.a$te banuiala ea batrinul aparut in momentuloportun ~i dispus sa ajute este eel care mai inainte aiUrat vaea pentru a-I oferi protejatuluisau un rnotivsolid de a fugi in lume. Experienta eotidiana ne arata capresupunerea noastra este corecta caei adesea cuno;Jsterea superioara dar subliminala pune la cale cele mai ~eplacute ineidente pentru a-I inspaiminta pe August eelprost care este eul con$tient i?i a-I aduce pe drumul adevarat, pe care, datorita prostiei, nu l-ar fi gasit niciodata singur. -Daca orfanul nostru ar fi banuit ca batri-
• nul este cel care i-a furat vaca, l-ar fi privit ca pe ungnom rautaCios sau ca pe un demon. Batrinul este earacterizat deei de 0 latura negativa, ai?a cum $amClnul primitivilor apare, pe de 0 parte, ea vindecator br pe deaWl parte ea un temut otravitor, insu$i cuvintul <pap
i-WKOU insemnind atit medicament eit ~i otrava. In sfir~it, otrava poate juca in realitate ambele functii.
Ambivalenta b."\trinului, care-l apropie de :?:J:ne,esteilustrata de figura extrem de instructiva a lui Merlin.$i daca in anumite cazuri el po ate parea a fi insai?i intruchiparea binelui, in altele imbraca hainele raului. Atunci el devine vrajitorul eel rau care face raul de dragul raului. Intr-un basm siberian, * batrinul este un spirit rau care "ducepe cap doua lacuriin care inoata douarate!' El se hraneste cu carne de om. Basmul ne spuneca' eroul $1 oamenii sai s-au dus la 0 petre cere in satulvecin S1 si-au lasat dinii acasa .. Insa acestia aU hotD.rltconform 'proverbului "cind pisica nu-i ~ca~a $oareciijoaca pe masa" - sa faca i?i ei 0 petrecere. In mom entul culmrlnant s-au repezit asupra proviziilor de carnesi Ie-au devorat. Cind s-au intors acasa $i au vazut paguba, oarnenii au alungat dinii, care s-au refugiat inpadure'ljCreatorul Ii spuse lui Ememqut, eroul ba~;muIui: "Du-te cu nevasta ta i?i cauta dinii !»" Pe drum,
eroul este surprinsde un viscol infrico$,Hor i?i se e.daposte~te in· easa spiritului rau. Urmeaza apol cunoseuta
* Nr. 36, Die Runde des Schopjers.
- 133 -
scena a diavolului pacalit.Tatal lili Ememqut se rume:'?te "creatorul." dar tatal celui din urma, "de 'oine 1nsu~i creatul", pentru ca :,?i-afost sie:,?icreator. De?i nicaieri In basm nU se spune ca batrinul cu' doua Iacuripecap i-ar fi ademenit pe erou :,?ipe nevasta so. 'pentrua avea cu ce sa-:,?ipotoleasca foamea, totu~i puten1 I)resupune ca un spirit a pus stapinire pe dini, i-aneterminat sa petreaca asemeni oamenilor, pentn.i ca ,"poi,contrar obiceiului lor, sa fuga in padure, unde vor trebui cautati de EmeIT..(::jut.Viscolul, care-l sile:'?tepc eJousa se refugieze in casa spiritului rau, nu pare' nici eIintimplator. Sfatuitorul este in acest basm ;::reatorul,fiul de sine insu:,?i creatului, ceea ce da na~tere uneiprobleme foarte complicate, a carei rezolvare iJreferamsa"0 Eisam in seama teologilor siberieni.
Intr-un basm balcanic, batrinul ii da tarinei fAracopii sa manince un mar, dupa care ea ramine ins~lrcinata, ~i na~te un copil, al carui na:,?este, prin intelegerea initiala, insu:,?i batrinul. Copilul este insa l)n dracde" baiat care::-i bate pe toti ceilalti copii :,?iomoara vitele pastorilor. Timp de zece ani baiatul n-a fost botezat. Batrinul apare,ii infige un cutit in pieior :,?i-l:1Ume~te "printul cutit". Fiul dore~te apoi sa pIece in lume,ceea ce tatal; dupa 0 lunga ezitare, ii permite. De cutituIinfipt in picior depinde viata sa: daca il scoa!e altcineva,moare; daca ~i-I scoate singur traie:'?te. In celedin urma cutitul devine fatal pentru el, 0 batrina vrajitoare smulgindu-i in timpul somnului. Eroul moare dareste readus la viata de cei doi prieteni pe care $i-i facuse. * Aiei batrinul este intr-adevar benefic, dar totodata creatorul unui destin ambiguu, care ar fi· pututfoarte bine sa evolueze spre rau. Raul se manifestd (lar~i de timpuriu in caracteru1 violent a1 tinarului. .
Tot intr-un basm balcanic intilnim 0 varianta denmade atentie a motivului nostru. Un rege i9i cauta sorarapita de un strain. Pe drum se opre~te la coliba uneifemei batrine, care-l avertizeaza ea nu trebuie sa-9i continue c8.utarea.. Un pomincarcat eu fructe, care, se re-
• Balkanmarchen, nr. 9, Die Taten des Zarensohnes 'und seiner .beiden Gefahrten.
- 134 -
trage mereu din fata sa, il indeparteaza de eolib:1. Cindin eele din urma se opre~te, din coroana Sa coboara unbatrin. II gazduie~te .pe rege ~i-l conduce in tirgul undelocuia sora sa, devenita sotia batrinului. Ea Ii spune regelui ca sotul ei este un spirit rau, care-l Va ucide. $iintr-adev,ar, dupa trei zile, regele dispare. Fratele ~aumai tinaI' pleaca la rindu-i sa-l caute §i omoara spiritul-eel rElUtransformat in balaur. Prin aceasta este risipitavraja ~i in loeul spiritului apare Un barbat tinaI' ~i frumos care se easatore~te eu sora regelui. Batrinul, carela inceput apare ea .zeitate a vegetatiei, se afld intr-oevidenta relatie eu sora. El este un uciga§. !ntr-un episod interealat este invinuit ca a vrajit un ord~ intreg,locuitorii devenind de "fier", adiea imobili, rigizi ~i tacuti. * De asemenea, el 0 tine captiva pesora regelui ~inu 0 mai lasa sa se intoarca la rudele ei.Astfel ne estesugerat faptul ea sora este posedata de Animus Bcitrinul este eoneeputdeci ea Animus-ul sorel. Felul 111 careregele esteimplieat in pQsedarea de care'sufera sora sa,diutarea acesteia ne arata ea ea reprezinta Anima fratelui. Prin urmare, arhetipul destinal s-a instapinit mai1nti1 asupra Animei regelui, silindu-l sa pIece in cautarea farmeeului vietH, a "bunului de pret greu de Cltins",ceea ce-l transforma inerou mWe, adica hi personali,...tate superioara __ 0 expresie a sinelui sau.Aiei batrinulactioneaza exclusiv ca raufacator si trebuie inliiturat eufo;ta, pentru ea apoi sa reapara ca 'sot al,sorei - Anima,de ~aptca mire I'll sufletului, celebrind ineestul s£1nt casimbol ai. unirii contrariilor. Aeeasta frecventa. §i indraz,neata enantiodromie inseamna nu numai intinerirea sitran'sformarea batrinulu1; ea sugereaza 0 intimi:i relati'esecreta intre bine ~i rau.
In basmul amintit, arhetipul batrinului apare deeisub chipul raufacatorului, angajat in transformarile :;;iperipetiile procesului individuatiei, careevolueaza sprehierosgamos. In basmul rusese despre regele ;Jadurii,evolutia are sensul invers. La inceput, regele pi'idurii searata binevoitor §i generos, dar apoi nu mai vrea s;1-1
* N•. 35. Der Schwiegersohn aus der Fremde.
- 135 -
ajute pe sarmanul baiat, a:;;a incH evenimentele prir.cipale ale povestirii se reduc 1a diferitele incerciiri dIe tinarului de a scapa din ghearele vrajitorului.· Locul ci:iutarii este lUat de fuga, care pare sa aduca aceleasi beneficii ca aventurile cele mai periculoase cad t~ sflrsiteroul 0 ia de sotie pe flica regelui iar Vrajitorul trebuiesa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.
d) Simboluri teriomorfe ale spiritului In 7xwn
Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa dacanu am lua in considerare 0 modalitate particulare! demanifestare, :;;i anume cea teriomorfa. Aceasta se lncadreazffi.in teriomorfismul zeilor :;;i al demonilor :;;i areaceea:;;i semnificatie psihologica. Intruchiparea animalaarata ca functiile :;;icontinuturile respective se af1a incain domeniul extrauman, cu alte cuvinte dincolo de con:;;tiinta umana. De aceea ele participa la demonicul suprauman, pe de 0 parte :;;ila animalicul subuman, pe deaIta parte. Insa aceasta distinctie este valabila cl:nr inplanul con:;;tiintei, unde corespunde unei cerinte a gindirii. Logiea spune: "Tertium non datur", cu alte cuvinte nu putem gindi contrariile in unitatea lor. Prinurmare,suprimarea unei antinomii poate fi pentru noidoar un postulat. Pentru incon:;;tient. lucrurilestau cUtotul altfel, continuturile lui fiind in sine paodoxalesau antinomice, inclusiv categoria existentei. Daca cineva care nu detine cuno:;;tinte psihologice vrea sa-:;;ifaca 0 imagine despre acest aspecteste recomanda bil sastudieze misticii cre:;;tini sau filosofia indiana. Acolo vagasi inf1uentele cele mai pregnante ale antin();nomiciiincon:;;tientului. -
De:;;iin basmele analizate pina acum batrinul a Rvnto infati:;;are umana :;;i un comportament uinan, totu:;;iaptitudinile sale vrajitore:;;ti, precum :;;isuperiorHatea saspirituala indica 0 dimensiune extraumana - supra sausubumana - atit in bine eft :;;i in rau. Aspectul teriomorf nuinseamna nici pentru primitiv, nid pentru incon:;;tient 0 diminuare valorica, cad intr-o anumita privinta animalul este superior omului. El nu s-a incurcatinca in con:;;tiintasa, nu aaptis inca nici uneia din £or-
- 136 -"-
tele care-l anima un eu indaratnic, ci impline$te uproapefara rest impulsurile interioare. Daca animalul ar -ficon~tient, el ar fi mai smerit decit omul. Legenda despre pacatul original' contine 0 invataturi'i profunda; eaeste expresia sentimentului obscur ca emanciparea eului con$tient reprezinta un fapt luciferic. De la inceputurile ei, istoria universala consta in confruntarea dintresentim2n~ul de inferiorHate $1 supraevaluarea de sine aomului. Intelepciunea cauta linia de mijloe :;d ispa$e~teaeeasta cutezanta prin primejdioasa inrudire cu demonulsau animalul, find adesea interpretata gre$it in plan nlOra!.
Adesea intllnim in basme motivul animalelor careajuta eroulu1. Acestea se comporta 8i vorbesc asemenioamenilor $i dau dovada de 0 intelepeiune care 0 c1epase$te chiar pe cea a omului. In astfel de eazuri se poateafirma cu indrepUitire ca arhetipul spiritului este e"\pcimat teriomorf. Intr-un basm german * se povestestecum tinarul care-~i cauta printesa disparuta intilnesteun lup care-I vorbel1te : "Nu te teme 8i spune-mi incotro te dud". Tinarul ii poveste8te neeazul sau iar Inpulii daruie$te un fir din blana sa eu ajutorul earuia :npoate ehema ori de cite ori este nevoie. Aeest epi80d sedesfasoara exact la fel cu intilnirea cu batrinul. Inaceea~i paves tire se manifesta.$i latura negativa a arhetipului. Pentru ilustrare voi reproduce in continuare inmod rezumativ basmul.
Pe cind pazea pard in padure, tinarul descoperea uncapac uria$ ale carui ramuri se pierdeau in nori. "Cum8-0 vedea lumea privita din virful lui ?" se intreaba tinarul. Apoi se urea in capac, fara a ajunge 1a ramuri inprima z1. Pentru ca se intuneca a trebuit sa innoptezepe dotul unei ramuri. A doua zi a continuat Sa se catere 81 spre prinz a ajuns 1a coroana. De abia pe seara ,aaiuns 1a un sat cladit intre ramuri. Locuitarii s.qtului Iiof era gazduire peste noapte. In dimineata urmatoare secatara mai departe. Spre prinz ajunge 1a un castel undeloeuia 0 fecioara. Aid afla eEl.mai sus nu se poate
* Die Prinzessin auf dem Baum (Deutsche Marchen seitGrimm).
- 137 -
merge. Fo.ta este fiica unui rege pe care a raplt-o unvrajitor. Tinarul ramine in castel unde i se permite saintre in toate camerele cu exceptia uneia. Insa curiozitateo.. se dovede~te a fi irezistibila : el intra in camera ~igase~te acolo un corb, fixat pe perete cu trei ::::uie,cHntre care unul Ii strapunge gitul iar celelalte daua, aripile. Corbul se pllnge de sete iar tinarul, milos Ii da sabea. La fiecare inghititura cadea cite un cui. La a treiainghititura, corbul este libel' :'Iizboara pe fereastra, Cindprintesa aude de cele intimplate, ii spune inspaimintata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit ... acum mava lua :'Iipe mine!" $i intr-adevar, nu dupa muIt Limp,disparu ~i ea.
Tinarul incepe s-o caute ~i 'intilne~te pe drum, a~acum am aratat mai sus, lupul. Apoi va intUni un urs 'iiun leu, care de asemenea ii VOl'da un fir din blana lor.Pe deasupra, leul ii dezvaluie ca printesa este re~indtain apropiere, intr-o cabana de vinatoare. Tinarul ajunge10. printesa dar afla ca nu 0 poate rapi pentru ca \inatorul are un cal alb cu trei picioare atoate~tiutor care-lva avertiza. Totu,!i, tinarul incearca sa ruga cu printesa.Vinatorul Ii prinde, dar il lasa pe tinaI' sa pIece deoarece ~i acesta Ii salvase viata pe cind era corbo Pe cindvinatorul se afla in padure, tinarul se strecoara din nouin cabana: :'Ii0 convinge pe printesa sa aile cum :'Ii-a 00tinut vinatorul calul eel istet. Printesa il iscode9te pevinator care-i poveste:'lte, in timpu1 noptE, ca in ilpropiere locuie:'lte 0 vrajitoare care cre~te cai rermecati.eel care reu:'leE)tesa pazeasca minjii timp de trei zilepoate sa-~i a1eaga un cal din herghelie. Mod inainte,vrajitoarea nu-i daduse insa nici un miel. Lupii I-auurmarit :'Ii au reu~it, la trecerea granitei, sa-I smulgaba1anului sau un picior. De aceea are el doar trei picioare. Tinarul, care se afla ascuns sub pat, a auzit totul.
Chiar a doua zi, tinarul se tocme:'lte la vrajitoare cuconditio. sa-i dea nu numai calul pe care :'Ii-l va alege,ci :'Ii cei doisprezece miei. Vrajitoarea porUne2'ite m5njilor sa fuga iar tinarului Ii da drept bautura rachiu,pentru a-I adormi. Tinaxul il bea, adoarme iat' ruinjiifug in padure. In prima zi, eroul Ii aduna cu ajutorullupului iar in cea de a doua :'Iia treia, eu ajutorul ursu-
- 138 -
lui I?ial leuluL Acum tinarul il?i poate pretinde raspL-lta.Fiica ceo. mica a vrajitoarei ii dezvaluie care este ealulmamei sale,firel?te eel mai bun cal, de asemene:l un calalb. Tinarul il va pretinde I?i obtine pe aeesta. Insa deindata ee-l scoate din grajd, vrajitoarea Ii gaure:')te copitele I?i-i suge· maduva din oase. Apoi pregate"?te dinmaduva 0 prajitura pe eare i-o da tinarului pe drum.Caluls-a transform at intr-o mirtoaga, insa tInarul Iida sa maninee prajitura I?i-I?ireeapata imediat :fortele.Calul I?i stapinul sau parasese nevatamati pad urea, dupaee au fost linil?titi eei doisprezece lupi eu eei doisprezecemiei. Tinarul 0 rapel?te din nou pe printesa I?i pl'=deaamindoi pe Lalul fermeeat. Balanul vinatorului il?i :wertizeaza stapinul I?i fugarii sint repede ajum!i pentru eabalanul eu patru picioare refuza sa alerge. Cind vinatorul este aproape, balanul eu patru picioare ii striga eclui eu trei picioare: "Surioara, trintel?te-l!" Vrajitoruleste trintit ;;i ealeat in picioare de eei doi eai. Tinclrulo al?eaza pe printesa pe ealul alb eu trei picioare I?i astfel se indreapta ei spre regatul tatalui fetei uncle se VOl'e<'isatori. Calulalb eu patru picioare il roaga pe tinaI'sa reteze eapul sau I?i 0.1 surorii sale, eei doi prefacindu-se intr-un print im/punator I?i intr-o pre a frumoasaprintesa, eare dupa un timp au pleeat "in regatul lor'",Ei fusesera cindva prefaeuti in eai de eatre vinator.
Nu numai simbolul teriomorf 0.1 spiritului este interesat in aeest basm, ci I?ifaptul ea funetia eunoa9terii $ia intuitiei sint reprezentate printr-un animal de ealarie.Aeesta inseamna ea spiritul poate fi proprietate. Astfe1,balanul eu trei pieioare este proprietatea vini'ttoruluidemonic iar eel eu patru picioare a vrajitoarei, mal intiL Aiei spiritul este, pe de o parte, funetie, care asemeni unul obieet il?i poate sehimba posesorul iar pe dealta parte subieet autonom (vrajitorul eo. proprietar 0.1ea1ului). Eliberind ealul alb eu patru picioare din miinilevrajitoarei, tinarul elibereaza un spirit sau un gind dedominatia ineon$tientului. Vrajitoarea inseamna aiei, co.I?i in alte loeuri, mater natura, respeetiv stare a originara, a:')a-zis "matriarhala" a ineonl?tientului, ceea ceindica 0 structura psihica in eare inconl?tientului i se
- 139
opune doar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie.Calul albcu patru picioare se dovede~te superior celuieu trei picioare, intrucit Ii poate porunci. Deoarec2 quaternitatea este un simbol al totalitatii iar toblitateadoaca un 1'01 irnportant in lumea de-im~gini a incon:;;tien...tului, * victoria primului asupra ultimului ne. apare cafireasca. rnsa ce semnificatie are opozitia dintre triada:;;iquaternitate, cu altecuvinte ce inseamna triada fatade totalitate? Problema amintita se numeste in alchimie axioma Ma7Jiiei, insotind aceasta filosofie mai binede un mileniu,pentru ca in cele din urma sa mai fie reIuata 0 data in Faust (scena cabiri[lor). Forma sa literaracea mai tirr4Purie 0 gasim in cuvintele introductiv~ laTimaios, amintit :;;i de Goethe. ** La alchimi~ti, triadeidivine Ii corespunde fara echivoe 0 triada inferioara,htonica (diavolul eu trei capete la Dante). Aceasta consta intr-un prineipiu a carui simboliea tradeaza inrudirea eu raul, de:;;i nu este obligatoriu ca ea sa exprimedoar rauI. Mai eurind, totul indica faptul ca raul, re:s-pectiv simbolul sau familiar, apartine familiei acelor figuri care descriu intunecatul, nocturnul, inferiorul, htonicul. Inferiorul Se raporteaza, in aeeasta simbolica, 1asuperior ea 0 corespondenta opusa ***, eu aIte c1JVinte,el este eoneeput, asemeni superiorului, ea triada. Trei Cll
numar maseulin este aici in mod logic subordonat vinatorului celui rau, pe care il putem intelege din perspectiva alchimica drept 0 triada inferioara. Patru, ea numarfeminin, este insa atribuit batrinei. Ambii eai slnt animale fermecate, care vorbese f?i detin euno:;;tinte :;;i re-
'Privitor la quaternitate recomand lucrarile mele mai vechi,in special Psychologie und Religion :;;iPsychologie lmd Alchemie.
-.* Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosceste cea a celor patru fii ai lui Horus, dintre care trei aparuneori cu capete de animal iar altul cu cap de om. Din punetde vedere cronologic,la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiela celor patnl figuri, care reapar sub forma celor patru atributeale evangheli~tilor. Dupa cum· se ~tie, trei sint cu cap de animal iar unul are cap de om (ingerul).
•*. In Tabula Smaragdina intilnim propozitia : "Quod est inferi1.ls,est sicut quod est superius", p. 2.
- 140-
prezinta de aceea spiritul incon~tient, subordonat Intr-uncaz vrajitorului iar in cel8.lalt vrajitoarei.
Relatia dintre triada $i quaternitate este mai intliaceea a opozitiei masculin-feminin; apoi, quaternitateaeste un simbol al totalitatii, nu $i triada. Aceasta trimite,conform alchimiei, la 0 opozitie, intruclt 0 triada presupune intotdeauna 0 alta,m;;a cum lumina presupune intunericul, binele raul, superiorul inferiorul. Opozitia implica din punet de vedere energetic un potential, iarunde exista un potential, aeolo exista posibilitatea uneidesfa$urari, caci tensiunea creata de opozitii tinde spredescarcare. Daca ne reprezentam quaternitatea ca patrat~i-l impartim pe acesta printr-o diagonala in doua jumatati, atunci iau nal;;teredoua triunghiuri, alecarm' virfurisint indreptate in direetii opuse. De aceea s-ar puteaspune metaforic: daca ill1!PartiD).totalitatea simbolizataprin quaternitate in doua parti egale, atunci se nascdoua triade orientate in directiiopuse. A~a cum aceastareflexie simpladeriva triada din quaternitate, tot astfelvinatorul Ii explica printesei ca balanul sau a avut la
. inceput patru picioare, un picor fiindu-i smul.s de ceidoisprezece lupi. Faptul dea avea lrei picioare se datoreaza ded unui accident petrecut in momentul in carecalul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celeiintunecate. In iimbaj psihologic, aceasta inseamnaeaatunci cInd totalitatea incon~tiel1ta a devenit manifesta,patrunzind in sfera con:;;tiintei, unul din ~ele patru elemente ramine in urma, retinut de horror vacui a ineon:;;tientului. Astfel ia fiinta 0 triada careia Ii corespunde,al?a cum ~tim nu din basme ci din istoria simbolurilor, 0triada opusa *,ceea ce inseamna ca apare un co:rlflIct..$i aici ne-am putea intreba impreuna cu Socrate: "Dim,doi, trei - irisa' al patrulea, dragul meu TimaicJs, dincei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde, unde d ramas eloare?" ** El a ramas in imperiul mumel celeiintunecate, retinut 'de nesatul de lup al incoMtientului,
* Vezi PsychoZogie und tAlchemie; pentru detalii,Der GeistMercurius.
** Acest pasaj obscur a fost atribuit unei "eiudate toane" alui Platon.
- 141 -
care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera in schimbo bfranda corespunzatoare.
Vinatorul, respectiv batrinul vrajitor ~i vriijitcareacorespund imaginilor nega~tive ale parintilor din lumeamagica a incon~tientului. In basm, vinatorul ipare maiintii sub forma unui corbo El a rapit-o pe printesa :;;i0tine prizoniera. Printesa 11 nUme~te "diavol". Insii el insu~i se afla, in mod surprinzator, inchis intr-o camerainterzisa a castelului, unde este tintuit. cu trei cuie deperete, cu alte cuvinte ca ~i crucijicat. El este prizonier,ea ariee paznic de prizonieri ~i blestemat ca oricine blesteama. Inehisoarea ambilor este un castel vrajit aflatin virful unui copac uria~, probabil eopacul lumii. Printesa apartine lumii de sus, din apropierea soarelui. Deoarece este tinuta prizoniera in copacul lumE, ea cste unfel de anima mundi, care a ajuns in puterea intunericului. Acestuia, captura pare sa nu-i priasca, rapitorul fiind el insu~i crucificat, ~i anume cu trei cuie. Crucificarea inseamna evident 0 chinuitoare dependenta ~i suspendare, pedeapsa celor temerari care au indraznit sase aventureze in sfera principiului opus ca un Prometeu, ceea ce corbul, care este identic cu vinatoTul, a ~ifaptuit. Ela furat din luminoasa lume de sus un sufletpretios, fapta care atrage dupa sine ca pedeapsa tintuirea la perete in virful celest al copacului lumii. Instrumentul de proscriere specific basmului este triada cuielor. De~i basmul nu ne spune cine a tintuit corbul, s-arparea ea a fost vorba de un blestem triadic.
Tinarul erou care s-a catarat in copacul lumii ~i apatruns in castelul fermecat, unde 0 va elibera pe prini;esa, are voie sa intre in toate camerele Cll exceptiauneia, cea in care se afla corbul. * A~a cum este inter-.zis de a minca din poxnul paradisac, tot astfel nu sepoate intra ~n respectiva camera, ceea ce pin a la urma:se va intimpla, caci nimic nu treze~te interesul ca 0 interdictie, despre care sepoate spune ca este calea ceamai sigura spre nesupunere. In mod evident, intentia:secreta care-l anil11(i'ipe erou. nu este atit cea C~ a 0 eti-
• In basmul lui Grimm (T, Nr. 55: Marienkind), in camerainterzisa se -aHa ,,,trinitatea", ceea ce mi se pare semnificativ.
- 142 -
bera pe printesa, ci mai curind cea dea-l elibera pe corboDe indata ee-l vede pe erou, eorbul ineepe sa tipejalnie :'1isa se plinga de sete * iar tinarul, euprins de mila,n invioreaza nu eu isop ~i otet ci cu apa proaspata, ceeaee duee la imediata desprindere a euielor, permitindu-ieorbului sa zboare pe fereastra. Astfel, spiritul raU estepus in libertate, se transforma in vinator, 0 rape$te pentru a doua oara pe printesa :'ii 0 inchide de data astape pamint intr-o cabana de vinatoare. Intentia secretaeste partial dezvaluita : printesa trebuie adus,i pe Vamint din lumea de sus, ceea ce nu este cu putinta £araeontributia spirtului rau :'ii a nesupunerii umane.
rnsa deoarece :'ii in lumea umana vinatorul de sufleteo stapine:'ite pe printesa, eroul t:t'ebuie din nou sa intervina, obtinind prin vicle:'iug, a:'ia cum am aflat, balanuleu patru picioare de la vrajitoare,cu ajutorul carub vainfringe balanul eu trei picioare - temeiul puterii vlDatorului. Triada este cea care-l blesteama pe corb :'ii tottriada constituie puterea s.piritului rau. Acestea sint celedoua triade orientate in directii opuse.
Din cu totul aU domeniu,:'ii anume eel al experienteipsihologice, :'itim ca -trei din cele patru functii psihice sediferentiaza, adica pot deveni eon:'itiente, in timp ce 0 apatra ramine ata:'iata de solul matern, de incon:'itient :'iieste considerata drept functia "inferioara". Ea ~onstituiecalciiul lui Achile chiar pentru 0 con:'itiinta de-a dreptul
• Inca Aelian (De natura anima/iurn, T, 47) relateaza caApollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiv ca un corb in··sarcinat cu caratlil apei a intirziat prea mult. In folclorul german S2 spune di in iunie sau august corbul trebuie sa suferede sete pentru ca doar el nu a fost tulburat. de moartea luiCristos sau pentru ca, trimis de Noe, nu s-a mai intors. (Panzer,Zeitschrift filr deutsche Mythologie II, p. 171 ~i Kohler, KleinereSchriften zur Mt'irchenforshung T, 3) 0 prezentare exhaustivaprivitoare la corb ca alegorie a raului ne ofera Rahner-in Erdgeist und Himrnelgeistin der patristischen Theologie. Pe de alii'iparte corbul se afla intr-o relatie strinsa fata de Apollo, in calitatea pe care 0 are de animal sfint al acestuia : de asemenea, inBibEe corbul apare intr-o lumina pozitivif (Ps. 147, 9 :"El (Dzeu)da hrana vitelor $i puil-or corbului cind striga" ; lov 38, 41 : "Cine pregate$te corbului hrana cind puii lui striga spre DUmnezeu ... ?" La fel in Luca 12, 42. Ca adevarate "spirite utile" eiapar in Regii, 17, 5, unde Ii aduc zilnic mincare lui Elias.
143
erOlca. intr-un punet anume cel puternic este slab, eel1stet, prost, eel nun, rau; reciproca este de asemenea i1devarata. Conform basmului triada este 0 quaternitate ciuntita. Daca celar trei picioare Ii se poate adaug'l. un a1paturlea, atunci s-ar constitui unitatea. De' aUfel, a~a ~isuna enigmatica axiomii a Mariei: "Din trei apare Bnul
caY a1 patrulea" (f;K '"taD nphotJ '"to 81) 1S'WpOtJ) "', ceeace Inseamna ca atunci dnd din al treilea se na~te al patrulea, simultan apare ~i unitatea. Partea care s-a pierdut ~i care se afla In posesia lupilor marif mume reprezinta Intr-adevar doar un sfert, dar alcatuie~te Impreunae4 celelalte trei acea totalitate care suprima disocierea:;;i conflictul. .
Cum se explica Insa faptul ca sfertul respectiv esteel insu~i, conform simbolisticii basmului, a triad.8.? Raspunsulnu ni-l poate oferi amintita simbolistidi, a~a casintem nevoiti sa apelam la materialul psihologiei. Amafirmat mai inainte ca trei dintre functiile psihice se potdiferentia $i ca daar una ramine ·prizoniera incon$tientului. Aceasta afirmatie are nevoie de precizari suplimentare. Experienta ne arata ca diferentierea Yeu~e~te,doar aproximativ, In cazul unei singure functii, care deaceea este considerata functia superiaara sau principala$i care, alaturide introversie ~i extraversie, determinatipul atitudinii con$tiente. Ei i se alatura una sau douafunctii auxiliare, mai mult sau mai putin dUerentiate,care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere, ceea·ce inseamna ca nU pot fi totatit de libel' utilizate. latade ceele sint caracterizate de 0 mai mare spontEmeitatededt functia principali3., care se dovede$te Intr-o mai mare IDasura fidela si binevoitoare fata de intentiCl. noastra. Dimpotriva, cea de a patra fu~ctie, cea i~ferioar.:"i'este inaccesibila pentru vointa noastra. Ea se manifestiidnd ca un spiridu~ care" ne provoaca bizare tulburari,dnd ca deus ex machina .. Din aceasta expunere reiesed nid functiile diferentiate nu s-au eliberat total de In-,rada:clnarea in incon$teint, partial fiind inca in putereaacestuia ~i operind sub influentaacestuia. Celol' treifunctii diferentiate care stau la dispozitia eului Ie cQres-
'* Vezi Psychologie und Alchemie, Index-Maria Prophetissa.
- 144-
pund trei fragmente inconi'?tiente, care nU s-au eliberatinca de 1.ncOni'?tient.* $i ai'?acum eelor trei' functii partial eoni'?tientei'?i diferentiate Ie corespunde 0 n patrafunetie, nedif0rentiata, ca un factor perturbator mai multsau mai putin penibil, tot astfel functia superioara parea fi cel mai inveri'?unat dUi'?rhanal inconi'?tientullli. Pentru a nu lasa nementionata osubtilitate deosehita trebuiesa spun em-ca a~a cuin diavolul se deghizeaza eu placereIn Inger al luminii, tot asHel functia inferioara il1fluenteaza in secret ~icu rea intentie mai ales functia principala, dupa cum aceasta 0 repr,.imain special pe prima. **
Aceste dezvoltari, din pacate destul de abstrae:te, sintnecesare pentru a lumina intr-o anumita masuri conexiunile rafinate i'?ialuzive ale basmului nostru de 0 "simplitate copilareasca", dupa cum se spune de obicel. Celedoua triade opuse - una care blameaza raul ~i alta care-i face puterea -"'- corespund exact structurii functijnale a psihicului nostru coni'?tient ~i incon~tient. Basnmlea un produs spontan, naiv ~i nereflectat al sufletuluinu poate exprima dedt ceea ce este sufletul. De aceea,TIU numai basmul nostru reprezinta aceste relatii structurale ale psihicului, ci ~;ialte nenumarate basm0. ***
Basmul analtzat ilustreaza cu 0 rara claritate caraeterul contrdictoriu al arhetipului spiritului, pe deo partesi colaborarea derutanta a antinomiilor in directia. uneisuperioare con~tientizari. Tinarul porcar care esc~ladeazauria~ul copac al lumii po'mind de jos, de la nivelul animalitatii ~i-~i aWl in luminoasa lume de sus fecioaraAnima -":- printesa de inalta obir~ie - simbolizeaza as-
'Censiunea conf,itiintei' de la treptele inrudite ~nimalifatiipina la punctul inalt f,iibogatin perspective, care ilus-
* Intr-un basm nordic ele apar ca trei printese ingropatepin a 1a git in pamint, care trebuie sa1vate (Norwegen, nr. 24:Die drei Prir,tzessinen im Weij3land)
•• Pentru teoria functiilof psihice vezi Psychologische Typen.*** Pentru profanu1 in acest domeniu doresc sa adaugca te
Dria structural a a psihicului nu a fost e1aborata pe baza ba51'l1clor:;;ia miturilor, ci a experiente1or.:;;i observatiilor cercetayIi psiho-medica1e, gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cercetarea comparativa a unoI' domenii care par foarte indepartate de medicina.
- 145-
treaza extrem de sugestiv amplificarea orizontnlui con~tiintei. * De indata ce con~tiinta barbatului a at ins acestnivel, il va intimpina acolo pandantul sau feminin -Anima. ** Aceasta este personificarea incon:;;tientnlni.Intilnirea cu Anima arati'i dt de nepotrivit este sa numimincon~tientul "subcon~tient". El nu numai ca fiu este"sub con~tiinta", ci se afla chiar deasupra, cu mult deasupra, a~a incH eroul ajunge doar eu greu acolo. Acestincon~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sensul ca cine ajunge aici, asemeni erouluinostru, se afla fata de "subcon~tient" la aceeai?i inaltimeCa fat a de suprafata pamintului. Dimpotriva. Va face neplacuta descoperire ca Anima, printesa suflet, Anima saluminoasa din inalt se af1a acolo sus vrajita ~i tot ,(tit
/ de nelibera ca 0 pasare intr-o colive de aur. Intr--adevar,ace1 cineva se va putea 1auda ca a depa;;it nivelul (Iejo~ al unei insensibllitati anima1e, insa sufletul sau seafla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterneintunecate, tinind de 1umea subterana, intruchipata deun corb - aceasta cunoscuta figura teriomorfa. a diavolu1ui. La ce-i poate servi altitudinea ~i orizontullarg dndiubitul sau suflet tinje~te in inchisoare? Mai mult, ,~parent sufletul face jocul 1umii subpamintene ~i incearcasa-1 impiedice pe tinar sa afle secretul intemnitarii sale,interzidndu-i accesu1 intr-o anumita camera. In realitate, interdictia il conduce pe tinar intr-aco1o. .E.:steca
~.~i cum incon~tientul ar avea doua miini, fiecare dintree1e fadnd intotdeauna contrariul a ceea ce face cealaWLPrintesa doreste si nu doreste sa fie eliberata. Ins.!i sispiritul rau a' caz~t intr-o c~rsa : e1 a vrut sa fure uiLsuflet frumos din luminoasa lume de ~~s, ceea ce cafiinta inaripata a ~i reu~it, far a sa se gindeasca c8. prinaceasta va fi e1 insu~i pedepsit in 10mea de sus. De~?ieste un spirit intunecat, el nazuie~te spre lumina. Aceastaeste justificarea sa s~creta, a~a cum tintuirea l'epre-
* Este vorba de 0 enantiodromie tipiea: pe aeest drum nuva urea la nesfir:;;it, ei, intruc1t trebuie sa realizeze :;;i cealaltalaturii a fiintei sale, va :;;icobort '
*. Cind zare:;;teeopacul uria$. tinarul se intreaba: "Cum, s~ovedea lumea privita din virful lui 1"
- 146 -
zinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atita timp dt spirHul rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici prin- .tesa nu poate ajunge pe pamint iar eroul ramine in paradis. Insa aici comite pacatul nesupunerii, eeea ce facecu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rapire a printesei. In pofida acestor urmari. negative, printesa ajungepe pamint iar eorbul demonic ia ehipul uman al vinJtorului. Astfel, Anima cea luminoasa ~i supralumeasca precum ~i principiul raului sint aduse la dimensiuni umane,devenind tangibile. Atot~tiutorul eal eu trei picioare qlvinatorului intruchipeaza puterea acestuia. EI corespundepartilor incon~tiente ale functiilor diferentiate: * Vina~torul\ personifica functia inferioara, care se manifesta ~iLa erou sLib forma curiozitatii ~i a apetitului pentru aetiune; Intr-o faza ulterioara, eroul se apropie ~i maimult de vinator : ca ~i acesta i~i ia calul de la vrajitoare.Dar spre deosebire de erou, vinatorul orrtite sa ia impreuna cu calul ~i cei doisprezece miei pentru a hrani eeidoisprezece lupi, care apoi Ii vor vaUima calul. Vinatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pentru eaeste un simplu hot. Omisunea sa il ihvata pe erou eain-con~tientul nu-~i lasa din min}l produsele dedt in schimbul unui sacrificiu. ** Cifra doisprezeee este aici un simbol temporal care are ~i conotatia celor douasprezeeemunci ( l1BAu ) *** ce trebuie prestate pentruineon~tient inainte de a ne elibera de el. **** Vlnatorul apare
* Atot~tiinta partilor incon~tiente alefunctiilor diferentiate€ste desigur 0 exagerare. In realitate acestea dispun de -- saumai bine spus sint influentate de - perceptiile ~i amintirile subliminale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale aleinconstentului. Acestea sint cele care transmit activitatilor incon~tiente informatii de 0 surprinzatoa~e exactitate ..
** Vinatorul a facut 0 socoteala gre;;ita, a~a cum se intimpIa adesea. Ne gindim putin sau chiar deloc la pretul pe eare-lpresupune activitatea spiritului.- *** Vezi mitul Iui Herakies.
**** Alchimi~tii insista asupra marii durate a operei ~i vorbesc de "longissima vita", "diuturnitas immensae meditationis';etc. Numarul doisprezece trebuie sa fie in relatie _cu anul bisericesc in interiorul caruia se desfa~oa:ra opera de mintuit,)r aIui Cristos. Probabil ca sacrificarea mielului provine din aceastasursa.
- 147-
ca 0 prima incercare, ratata, a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului~i a violentei. 1nsa dobindirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a spirituluide sacrificiu ~i a daruirii. Instapinindu-se1supra.calului cu patru picioare, eroul 11 inlocuie~te complet pevinator ~i 0 dobinde~te astfel pe printesa. Quaternitatease dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica dedttriada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celeidinurma pentru a fi intreaga.
In acest ba,smdeloc prirnitiv, arhetipul spiritului esteexprimat teriomorf, ca unsistem de trei functii, subor,:donat unei unitati - spiritul rau -, a~a cum 0 instantanenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade decuie. In primul caz,unitatea supraordonata corespundefunctiei inferioare, care reprezinta adversarul incon~tjental functiei principale, ded vinatorului; in ultimul caz,functiei principale, deci· eroului. In cele dinurma, vinatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul, a~aincit functia vinatorului este preluata de erou. Mai mult,eroul insu~i se ascunde de la inceput in v:i.nator ~~i-ldetermina pe acesta saintre in posesia sufletului prin toaternijloacele imoralecare-i stau la dispozitie, pentru caapCiisa-l transmita, aparent impotriva vointei sale, eroull!j;La suprafata, relatia dintre eei doi este acut conflictuala,in timp ee in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt.Deznodamintul se produce atunci cind erouL reu~e;;te sacucereasca quaternitatea, ceea ce psihologic inseamna eafunctia inferioara a fost preluata in sistemul celor treifunctii difereKltiate. Astfel conflictul este rezolvat subit iar figura yinatorului se tope~te in neant. Dupa aceasta. victorie, eroul i:;;ia~eaza printesa pe calul cu trei pi~cioare, indreptindu-se amindoi spre regatul tatfHui fetei.Ea conduce:;;i personifica acum acea zona a spirituluicare mai' inainte 11 servise pe vinatbrul eel rau. Animaeste :;;i ramine ded reprezentanta acelei parti a l:1COl1'
:;;tientului carenu poatefi niciodata preluata intr-o 1.,0:
tali tate accesibWi omului.
148 -
e) Nota
Abia dupa ce am incheiatmanuscrisul am luat Cll~no~tinta de varianta rusa a basmului nostru, care se nu:·me~te Maria Morevna *. Eroul povestirii nu este un porcar, ci Ivan Tarevici. Cele trei animale care-l ajuta peerou sint explicate aici in felul urmator : ele reprezintacoresp"ondentele celor trei surori ale lui Ivan ~i ale sotilar acestora, car~ sint de fapt pasari. Cele trei suroriconstituie 0 triada inconstienta de functii relatlonata cudomeniul animal, respectiv spiritual.OaiTI'eniipasari sintun fel de ingeri ~i subliniazanatura auxiliara a functiilor incon~tiente. Ele intervin salvator in acel moment 110
taritor in care eroul (spre deosebire de variant a germana)ajunge in puterea spiritului rau ~i este ucis ~i dezmembrat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu) **. Spiritulrau este un batrin, care apare adesea dezbracat ~i senume~te Costei Besmertnoi (Costei *** Nemurit'Jrul). Nelipsita vrajitoare este cunoscuta Baba-J aga. Cele treianimale care ajuta eroul din varianta germana sint aicidublate : mai intii oamenii pasari iar apoi leul, pasareastraina ~i albinele. Printesaeste aici regina Maria 1\1:0reyna, 0 mare conducatoare deo~ti (in imnul ortodoxrus, Maria, regina cerurilor este cinstita cao 'lcondud'ltoare de o~ti"), care tine legat cu douasprezece lanturi spiritul rau intr-o camera interzisa. Cind Ivan potole~te setea batrinului, acesta 0 rape~te pe. regina. Caiimagici nu se prefac Ia sfiqit in oameni. Basmul rusescare un pronuntat caracter primitiv.
f) Anexa
Intrudt sint precumpanitor tehice, dezvoltarile ('areurmeaza nu se adreseaza tuturor cititorilor. La inceputvoiam sa Ie las de 0 parte in aceasta noua edith~, insain cele din urma m-am hotarlt aItfel ~i Ie-am indus in-
• Fiica marH (Russian Fairy p. 553 ~i urm.) .•• Batrinul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l 'lrun
ca in mare,ceea ce aminte~te de soarta lui Osiris (cap ~ifalus !).
•*. De la costh = os ;;i pacosth, caposth ="mizerabil, murdar.
- 149 --'-
tr-o anexa. Cititorul care nu are interes pentru psih610giepoate sari fara remu~cari peste acest capitol. Aici tratez problema aparent absurda a celor trei, respectiv patru picioare ale cailor magici, prezent'ind considera~iilemele in a~a fel incH metoda folosita poate fi urmarita.Pe de 0 parte, rationamentul nostru psihologic se bazeaza pe datele irationale ale materialului (basmului, mitului sau visului) iar pe de alta parte, pe con~tientiza:rea relatiilor rationale "latente" dintre respectivele ddte.Ca astfel de relatii exista este mai intii 0 ipoteza, a~acum tot ipoteza ~ste ~i ideea ca visele au un sens. Adevarul acestei afirmatii nu este aprioric. Fecundita.tea elpoate fi probata doar prin aplicare. De aceea, mai intiitrebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipoteze la materialul imaginal' asigura obtinerea unei interpretari coerente. Aplicarea consta in prezentarea materialului dea~a maniera incH sa reiasa sensul saU ascuns.Pentruaceasta,~majoritatea elementelor au nevoie de 0 anllmi.tEiamplificare, adica de oanumita clarWcare, generalizareobtinuta prin intermediul apropierii de un concept malmult sau mai putin general, conform reguJii de interpretare cardanice. Astfel, pentru a deveni inteligibil, faptulde a avea trei picioare trebuie mai inm separat de cal~i apoi apropiat· de principiul sau, adica de 0 triad!'!:.Faptul de a avea patru picioare apare, pe 0 treapta superioara a conceptului general, in relatie cu triada, deunde rezulta enigma din Timaios, adica problema lui trei~i patru. Triada :;;itetrada reprezinta structuri drhetipalecare joaca un 1'01important in simbolica generali1, mnDin egala masura importante pentru cercetarea mi.tului r?i
visului. Ridicarea datului irational (a faptului -de a aveatrei sau patru picioare) pe treapta unui concept intuitiv general pune in eviqenta semnificatia universala amotivului ~i confera intelectului 'cercetator curajul de aabordacu seriozitate acest argument. Sarcina care nesta in fata presupune 0 serie de reflexii ~i rationamentede natura tehnica pe care doresc sa Ie comunic cititoruIui interesat de psihologie ~i mai ales specialistu~ui, ellatH mai mult Cll cit acest efort de intelegere este- ca-
- 150 -'-
racteristic pentru descifrarea simbolurilor 1?iindispensabil pentru abordarea produselor incon1?tientului. Numaipe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele, fara a apela Ia 0 teorie preexistenta, ai;)a cum este cea astronomica ~i meteorologicaamitului sau - last not least - cea freudiana.
Calul eu trei ~i patru picioare eonstituie ip fond nudeul unei enigme a carei cercetare atenta prezinta uninteres deosebit. Trei ~i patru amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a func~iilor, ci ~i de axioma Mariei Prophetissa, care joaca in alchimie un rol import:omt.Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra senmificatiei celor doi cai fermeca~i.
Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca, pe de 0 parte calul cu trei picioare revine, eaanimal de calarie, prin~esei ~i ca, pe de alta parte, elInsu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita. Triadaeste asociata aid in mod clar eU feminitatea, in timpce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin excelenta masculin, ca sa nu maivorbim de faptul ca trei ca numar impar este oricummasculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct ca"masculinitate", care in trinitatea vechiului Egipt constrnd din Dumnezeu - Kamutef * - faraon este ~i maievidenta.
Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unuianimal semnifica masculinitatea care sEi1a~luieiiteincon-
_:;;tient in fiinta feminina. In cazul femeii reale, ei ii corespunde Animus, care, asemeni· calului vrajit, reprezinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul Animei triada nucoincide cu reprezentarea cre~tina a trinitatii, ci eu "triunghiul de jOs", eu triada inferioara a functiilor psihice,care alcatuiese a~a-numita "umbra". Jumatatea inferioaraa personaliti'itii este in cea mai mare parte incoyqtienta.Ea nu se identifica eu intreg inconlitientul, ci doar eulatura Sa personala. In sehimb Anima, in masura in care
* Kamutef inseamna "taurul mamei sale". Vezi Jacobsohn,Die dogmatische Stellung des Konigs in der Theologie der altenAgypter, pp. 17,35,41.
- 151 -
este deosebita de umbra, personifica incon9tientul colec1;iv.Faptul ca li estesubordonata triada ca anLnal de di1arie inseamna ca ea "calare9te" umbra, adica se raporteaza la ea ca 0 furie *. In acest caz, ea poseda umbra.Insa daca ea insa9i este calul, atunci ea 9i-a pierdut pozitia dominanta ca personificare a -incon9tientului colectiv 9i devine animalul de cMarie al printesei A, sotiaeroului, adica este posedata de aceasta. Cum foarte binespunebasmul, ea este, ca printesa B, transformata prinvraja in calcu trei picioare. Aceasta situatie destul deincurcata poate fi limpezita in felul urmator :
1. Printesa A este Anima ** eroului. Ea calare9te,adica poseda calul cu trei pici9are -umbra -, adicatriada inferioara a functiilor viitorului ei sot. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acaparat jumatatea inferioara a personalitatii eroului. A9a cum seintimpla adesea in viata obi9nuita, ea I-a abordat peerou dinspre partea sa slaba, caci acolo unde exist a 0slabiciune este nevoie de sprijin 9i completare. De par~tea slaba a barbatului femeia se afla la locul potrivit.A9-Clar sta lucrurile daca eroul 9i. printesa A ar fi douapersoane reale. Insa ·!ntrucit este yorba de un basm acarui actiune se desfa90ara in cea maimare parte in-tr'-o lume fermecata, interpretarea printesei A ca Anima eroului este mult mai corecta. In acest din urma-caz.intilnirea cu Anima I-a rapit pe erou lumii profane, a9acum Merlin a fost rapit de zina sa. eu alte cuvinte, caom obi9nuit eroul se afla antrenat intr-un vis fceric9ivede lumea ca prin ceata.
2. Situatia se complica 9i mai mult prin faptul nea1?teptat ca balanul Cll trei picioare este la rindul saU feminin, adica un echivalent al printesei A Printesa [Bcorespunde, in forma ei cabalina, umbrei printesei A (tri-
* Vezi SymboZe der WandZung (paragr. 370 ~i urm. ~i b58~i urm.).
** Faptul ca ea nu este 0 fata obi~nuita. ci 0 persoana regala,mai mult, electa spiritului rau dovede~te natura ei mitologica,neumana. Trebuie sa presupun conceptul de. Anima drept eu:"noscut.
- 152-
adei inferioare a functiilor acesteia).Printesa B se deosebe~te insade print€sa A prinaceea ca ea nu calarei?te,asemeni acesteia, un cal, ci este continuta in acesta, adiciieste transformata prin vraja in cal ~i asHel ajunge subdominatia unei triade masculine. Deci ea este posedatade umbra.
3. Problema care se pune este : a cui umbra 0 stapine~te ? Nu poate fi umbra eroului, caci acesta se aHasub dominatia Animei sale. Raspunsul ni-l da basmu1care ne spune ca vinatorul, respectiv vrajitorul este celcare a vrajit-o. Dupa cum am vazut, vinatorul sta in anu.mite relatE cu eroul, ultimul substituindu-se treptatprimului. De aceea am putea presupune c.iivina torul nueste in fond nimic altceva decit umbra eroului. Aceasti'iconceptie este contrazisa de faptul ca vinatorul reprezinta·o' forta importanta care domina nu numai Animaeroului, ci ~i regala relatie frate-sora, de a carei existenta eroul ~i Anima sa n-au habar ~i car~.t~ste ~i .111
basm revelata dintr-o data. Forta care depa~e9te f,ferade actiune a individului are caracter supraindividual $1nU poate fi din acest motiv identificatB.' cu umbra, conceputa $i definita de noi ca jum~tatea intunecata a personalitatii. Ca factor supraindividual, divinitatea -vinatoreste acea dominanta a incon~tientului colectiv care datorita insu9irilor sale -'- vinator, vrajitor, corb, ra1 fermecat, crucificare respectiv suspendare in vidul COpdCU1ui lumii * - prive~te in special sufletul germanic. Deaceea, reflexul. conceptiei cre$tine in marea incol1'itientului are in mod logic trasaturile lui Wotan **. In figura
* ,,$tiu cum anin in capacul vintos naua nopti vei)nice,Ranite de lance, inchinate luiWotan: eu insumi inchinat mie
·insumiIn acel copac care ascunde oricui locul uncle a crescut din
rildacini(Wodans Runenkunde - Havamal, Vers 139j in Die Edda.
*. A se vedea tr{lirea divinWitii descrise de Nietz~che inKlage der Ariadne: .
,,"- vinatul tau sintnecrutator vinator !
prinsa ta' cea maimindra,tu, brigand din spatele norilor ..."
Dictungen: Dionysos Dithyramben (Werke VIII, p. 423)
- 153
vinatorului avem de-a face eu 0 imago dei, caci Wotaneste de asemenea un zeu al vintului ~i spiritului, ceeace i-a determinat pe rom ani sa-l asimileze in mod corect lui Mercur.
4. Prin~ul ~i sora sa, prin~esa B sint luati in posesiede zeul pagin ~i transformati in cai, eu alte cuvinte eobofiti in sfera animala. Aceasta corespunde inCOl1.9tientului. Odinioara, sub infa~i9are umana, ei au apartinut domeniului con~tiintei eolective. rnsa cine sint ei ?
Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa po~nim de la faptul ca ambii reprezinta dubluri ale croului:;;iale printesei. Ambii stau in legatura cu ultimii ~i prinaceea ea Ie servesc dreptanimale de calarie, aparin.d deeiea jumatatea lor inferioara, animalica. Anima1111in incon~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna slmboIul acelei zone psihice a omului care ramine in intunericul vietH corporale a instinetului. Eroul ealilre9te pearmasar, caraeterizat prin numi'irul par (feminin) pc;truiar printesa A pe iapa, care are doar trei (numar mascuEn) picioare. Aeeste numereevidentiaza ca odata eutransformarea in animale a avuf loc ~i 0 anumita modificare a caraeterelor sexuale: armasarul are un atributieminin iar iapa unul masculin. Rezultatul 19i gase9teconfirmarea in psihologie : in masura in care un barbateste invadat de incon~tient (colectiv), nu numai sIera sainstinctuala se manifesta fara restrictii, ci 9i un anumit aspect feminin, pentru a carui denumire am propustermenul Anima. Dimpotriva, dadi 0 femeie ajunge subdominatia ineon9tientului, atunci se manifesta partea intuneeata a naturii ei feminine, asociata eu pn)ll.un~atetrasaturi masculine. Aeestea sint grupate de ~onceptulAnimus *.
5. Conform basmului, ,forma animal a a pereehii frate-sora este neautentiea~i-~i datoreaza existenta vrajiifacute dedivinitatea-vinator pagina. Daea ei n--ar fi dedt animale, ne-am putea multumi eu interpretarea de mai
* Vezi pentru aceasta Emma Jung, Ein Beitrag zum Problem,des Animus.
- 154 -
sus. Insa asHel am trece cu vederea in mod nejustificatmodificarea caracterului sexual. Calul eel alb nu este Uncal obi!?nuit, ci un cal fermecat cu insu!?iri supranaturale. Faptura umana din care, datorita vrajii,s-a nascutanimalul poseda de asemenea trasaturi supranaturale.Desigur, basmul nu contine nici 0 remarca. in ace:lsta privinta. Insa daca presupunerea noastra, !?i anume ca forma animala a ambilor corespunde partii infraumane aeroului !?i printesei, este intemeiata, atunci rezuWi ('aforma umana corespunde partii supraumane a celor doLCaracterul suprauman al celui care la inceput este porcar transpare din transformarea sa inerou : el nu ramine la porcii sai, ci se catara in copacul lumB, unde,aproape ca Wotan, devine prizonierul acestuia, caei erouIeste un semizeu. De asemenea, el nu ar fi putut s1-1 Inlocuiasca pe vinator daca nu ar fi avut 0 qnumita asemanare cu acesta. Tot asHel, prizonieratul printesei A invirful copacului lumii indica natura aleasa a acesteia,iar in masura in care imparte patul cu vinatorul, ::l!?acum n~ spune basmul, ea este chiar sotie de zeu.
Puterile excePtionale, aproape supranmane ale erouIui !?i faptul de a fi fost ales constituie cei doi factoricare angajeaza doua fapturiomene!?ti obi!?nuiteintr-undestin suprauman. In lumea profana, aceasta este caleape care un porear ajunge rege far 0 printesa dobinde!?te
- ~un barbat corespunzator. Insa pentru di basmul c:moa!?-te nu numai 0 lume profana, ci !?iuna magici'i, desti:lUIuman nu epuizeaza totul. De aceea nu sint neglijate nidaluziile la ceea' ce se petrece in lumea magica. $i ac.olaun print !?i0 printesa au cazut in miinile spiritului rau,care la rindul sau se afla intr-o situatie mai mult dedtneplacuta, de nedepa!?it fara ajutor strain. In felnl acesta soarta umana care revine tinarului !?iprintesei A prime!?te 0 paralela in lumea magica. Insa in masura incare vinatorul ca 0 imaginepagina a divinitatiise rididideasupra lumdi eroilor !?i a preferatilor zeilor, paralelismul depa!?e!?teuniversul magic !?ipatrunde in domeniuldivin !?ispiritual, unde spiritul sau, diavolul san eel pn-
~ 155 ~
1inun diavolt -de~ine victim a vrajii £acute de un principiu opus cel putin la fel de puternic, daca nu maiputernic, sugerat prin cele trei cuie. Aceasta tensiuneextrema intre contrarE, care constituie sursa actiunii, nueste nimic altceva dedt conflictul dintre triada de susl?i triad a de jos sau, exprimat in termeni religio;;i, dintre Dumnezeul cre;;tin, pe de 0 parte 9i diavol, care apreluat trasaturile lui Wotan *, pe de aIta parte.
6. S-a.r parea ca daca vrem sa intelegem basmul co~rect trebuie sa pIeearn de la aceasta instanta supcema,did primul temei al actiunii 11 constituie gestul.. fpiritului rau. Urmarea imediata este crudficarea sa. In situatia ehinuitoare in care se afla, elare nevoie de ajutor,care, intrudt nu vine de sus, poate fi solicitat numai dejOs. Un Tinar pastor are aUt curiozitatea cit 9i spiritulde initiativa, in egala masura temerare 9i copil,iref?ti, dea esealada copaeullumii. Daca ar fi cazut 9i 9i-a1' fi ruptoasele, lumea arfi spus : un spirit rau i-a insufbt aceasta nebunie de a se urea toemai intr-un _astfel de copaeuriaf?! .$i in realitate oamenii nu ar fi gref?it prea mult,cad spiritul rau tocmai de a9a ceva avea neparat nevoie.Rapirea printesei A a insemnat 0 imixtiune in lumeaprofana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care putern presupune ca apartinea 8emizeilor, 0 imixtiune inlumea magica. Nu este exclus ea nelegiuirea de a 0 vraji
'~pe printesa A 8-0 fi precedat pe cealalta. In crice caz,ambele reprezinta imixtuiniale spiritului rau atHinlumea magica cif 9i in cea profana.
Nu este intimpEitor, ci profund semnificativ, faptulca eliberatorul sau mintuitorul este tocmai un rorear,asemeni fiului risipitor. EI vine de jos, ceea ce il apropie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi;;tii clespre mintuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anulareapedepsei divine impuse spiritului rau, ceea ce constituie,ca 0 prima treapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii eonflietului.
* Pentru triad a lui Wotan vezi Nink, Wodan und gennanischer SChicksasglaube, p. 142 ;;i urm.
- 156-
7. Morala acestei pove~ti >este de faptfoarte cindat<'LSflr~itul satisface in masura in care eroul ~i printesa Asa casatoresc ~i devin rege ~i regina. De asemenea, printul ~i printesa B Se casatoresc, insa in conformitate cuarnaica prerogativa vegala a incestului, ceea ce ar puteatrezi 0 anumita repulsie, prerogativa car~ trebuie admisa ca dind continut unui obicei caracteristic· lumii semizeilor *. Ce se 'intimpla i11sacu spiritul rau, ·cu a carui mintuire de indreptatita pedeapsa incepe actiunea?Vinatorul cel rau este calcat in picioare de calu1 ,oau,ceea ce nu dauneaza in mod durabil spiritului. In apa-·renta el dispare £ara urme; In realitate, el lasa ca urmaatit in lumea profana cit ~i in lumea magicfl 0 ferici;:eeu greu dobindita. Quaternitatea, reprezentata pe de 0parte de porcar ~i de printesa A ~i de printull?i printesa B, pe de alta parte, s-a Teunit ~i legat trainic eelputin pe jumatate: acum stau fata-n fata doua cup~uriconjugale, care,de~i paralele, sint separate unul de altul, intruclt unul apartine lUmii profane iar celMalflumii magice. In pofida acestei indiscutabile separari, intreele existi'i, a~a cum am vi'izut, relatii psihologice secrete,care/ ne permit sa-l derivi'im pe unul din celi'ilalt.
Exprimindu-ne in spiritul basmului, a caruiact{iuneincepe in punctul eel mai inalt, putem spune ('a lumeasemizeilor o precede pe cea' profana, iar aeeasta derivaintr~o anum ita masuradin prima, care trebuie ginditaea provenind din lumea zeilor. Daea a~a stau lucrurile,atunci porcarul ~i printesa A nu sint altceva decit cupiiale printului ~i printesei B, care la rindullor slnt pro,..duse ale prototipurilor divine. Sa fiU uitam ca vr<"ljitoa-rea care cre~te cai este pandantul feminin al vri'ijitorului.,amintindj:ntrucltva de Epona, zeita celta a cailor.Din pacate nu ni se spune nimic despre modul in careprintul~i printesa B sint transformati in cal. Ca vri'ijitl)area cste
* Presupunerea ea .aid este vorba de pereehea frate·-sora sebazeaza pe faptul ea armasarul se adreseaza iepii eu "surioar:l~l.Pe de 0 parte, aeesta poate fi un simplw fac;on de parler, pe deaWi parte, "surioara" insemnatoernaisora, fie ea Elste vorbasau nu de o sora buna. In plus, aUt in mitologie cit ~i in aLehimie ineestul joaea un rol important.
- 157 -
coautoarea acestui act reiese din faptul ca eei doi caiprovin dingrajdurile ei, fiind deci intr-o anumit3. masura proelusele ei. Vinatorul ;;1 vrajitoarea alcatuiesc uncuplu care reprezinta reflexul in partea htonic-nocturn;'ia lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplul divin poate fi reeunoscut cu u!?urinta in reprezentatea cre!?tina de prima importanta despre sponsus 9i sponsa, despre Cristos !?ibiseriea mireasa.
Daca am dori sa interpretam basmul dintr -0 perspeetiva personala, tentativa ar e!?ua datorita faptului caarhetipurile nu sint nascociri, ei elemente autonom_0 ale
psihicului ineon!?tient !?i exista inaintea oricarei activi,tati a imag'inatiei. Arhetipurile reprezinta structura nemodificabila a unei lumi psihice care probeaza prin influentele determinante exercitate asupra con!?tiintei caeste reala. Astfel faptul ca cuplului uman '" Ii corespundein ineon!?tient un alt cuplu, ultimul fiind doar in aparenta 0 oglindire a primului, reprezinta 0 realitate psihidi importanta. Cuplul regal este de fapt intotdeauna 9ipretutindeni a priori, euplul uman fiind mai curind 0concretizare individuala, spatio-temporala, a imaginii originare eterne', eel putin in ~tructura Sa spirituala intiparUB.in continuumul biologic.
S-ar putea spune ca porcarul 11reprezinta tocmai peacest am animalicpentru careexista undeva, in lumeade sUs, 0 partenera. Privit din aeest punet de _vedere elintruchipeaza tot ceea ee ar putea deveni omul dad s-arcatara putin mai sus in copaeul lumii **. Caci in masurain care tinarulpa'Stor se instapine!?te asupra jumatatiisale feminine de na!?tere inalta, el se apropie totodata decuplul semidivin 9i se ridica in sfera regalitatii-, adicaa universalei valabilitati. In intermezzo-ul care ::;e anain Nunta chimicii de Christian Rosenkreutz intilnim ace-
* In masura in care Anima este inlocuitii de 0 persoCina,-umana,
** Copacul_ uria~ are drept corespondent in a1chimie arborphilosophica. Intilnirea dintre omul teluric ~i Anima care _coboari'i din coroani'isub forma meluzinei este prezentata ~i in-pergamentul 11lliRipley. Vezi ilustratia 257 din psycho{ogie undJUchemie..
- 158 -
la~i motiv : fitll regelui trebuie mai intH sa-~i pliberezemireasa regala din puterea unui maul', a carui concubina ea ·.il devenit de bunavoie. Aid maurul reprezintanigredo-ul alchimi~tilor, In care se ascunde substanta ar-.can. Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologemului nostru, eu alte cuvinte - exprimat psihalogic "o aHa varianta a aceluia~i arhetip"
Asemeni alchimiei, basmul descrie acele procese incon~tiente care compenseaza situatia con~tiintei crefitine.El zugrave~te un spirit care ginde~te ideile cre~tine dincola de granitele trasate de conceptia bisericii, pentru agasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu numai evul mediu ci ~i epoca moderna. Nu este greu deobservat ca imaginea celei de. a doua perechi regale reprezinta 0 paralela la imagine a crefitina despre mire ~imireasa iar imagine a vlnatorului ~i a vrajitoarei constituie 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui 'Notanism Incaprezent, de~i incon~tient.· Faptul caeste yorbade· un basm german prezinta un deosebit interes intrucit acela~i wotanism a fast din. punet de vedere psihologic na~ul national-socialismlUlui *. Acesta a infati~at ItI":
mii cu claritate deform area inspre 20nele infe1'ioare. Pe .de aHa parte, basmul arata ca realizarea totalitatii umane nu este pasibWi fara includerea spiritului Intune cat,mai mult, ca acesta din urmareprezinta causaintrumentalis a individuatiei mlntuitoare. In totala contradictiecu acest scap al dezvoltariispirituale, scop spre care tinde nu numai natura, ci a fost prefigurat ~i de doctrinacre~tina, national-socialismul a distrus autonomia moralila individului ~i a instituit totalitatea lipsita de sens astatului. Dimpotriva, basmul ne arata cum trebuie procedat daca dorim sa invingem forta spiritului intune'cat: trebuie sa folosim) Impotriva lui propriile sale metode, ceea ce desigur n11 poate fi infaptuit daca acealume" magica subterana a vlnatorului· intunecat r{m1ineincon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii preferasa predice dogme in loc de a Iua in serios sufletul uman .
.• Vezi eseurile mele din Aufsatze zur Zeitgeschichte (in special Wotan ~i Nnach der Katastrophe).
-'- 159 -
g) Incheiere
Dadi examinam spiritul in forma sa arhetipala, a~a<cumapare in basme ~i vise, atunci se eontureaza 0 imagine surprinzator de diferita de ideea con~tienta desprespirit eu multiplele ei ramificatii de sens. In mod original', spiritul este un daimonion care, sub forma umana:sau animala, iese in intimpinarea omului. Insa materiaIvl. de care dispunem prezinta deja urmele extinderii<C()n~tiintei,care incepe sa ocupe acel domeniu initial incon~tient ~i sa transforme partial acea daimoni,'l in actede vointa. Omul cucere~te nu numai natura ci ~i spiritul, fara a-$i da seama ceea ce face. Pentru intelectuliluminist, descoperirea ca ceea ce trece drept spirit cctede fapt spiritul omului, proprlul sau spirit, ap:lre ca 0punere in ordine. Tot ceea ce epocile trecute atribuiauca suprauman in bine ~i hi raudaimoniei este redus, ca'0 exagerare, la 0 masura «rationala». Dar oareconvingerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu::siguranta doarexagerari ? Daca nuerau exagerari, atundb'tegrarea spiritului um/an nu inseamna altceva decit demonizarea acestuia, intrudt forte spirituale supraumane,care mai inainte se aflau inlantuite in natura, sint preluate in fiinta umana ~i-i confera 0 put ere care, in modpericulos, impinge granitele umanului in indetrminat. Perationalistul iluminist doresc sa-l intreb: a condus reduetia sa rationala la 0 stapinire benefica a materiei ~ia spirtului ? El imi va raspunde mentionind progrese1eiizicii ~i ale medicinei, eliberarea spiritului din .letargiamedievala ~i, ca uncre~tin bine intention at, mintuireade frica de demoni. Atunci voi intreba in contiuare : 1ace au condus toate cele1alte cuceriri ale cu1turii ? 1nfioratorul ra6puns se afla sub ochii no~tri : nu am fost 1i,intuiti de nici 0 spaima, caci un co~mar ingrozit)[ a ('uprins lumea. Pina acum, ratiunea a e~uat jalnic ~i tocmcdceea. ce toti doreau sa evite se produce in inspaimintaioare progresie. Impresionantele succese in domeniul uti-·lului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca (,mulva putea evita: prapastia spre care se rostogole~te verti-
- 160 -
ginos. Dupa primul razboi mondial S-a sperat in ratiuneaumana. Acum, dupa cel de al doilea se spera din nou.Dar deja omul este fascinat de posibilitatile fisiunii ura·niului ~i-;;i promdte 0 epoca de aUI' - ceo. mai bun agara:ltieca grozaviile pustiirii cresc nemasuraL $i cineeste autorul tuturor acestor lucruri? Tocmai spirituluma:l considerat inofensiv, dotat, inventiv, care din pacatE:'nu este con~tient ,de demonia so.. Maimult, acestspirit face totul pentru a nu fi srlit sa se priveasdi infata, Hecare ajutindu--l dupa puteri in aceasta privinta.Grice numai psihologie nu, caci aceasta necuviinta ar putea conduce 10. autocunoa~tere! Mai bine razboaie, decare este vinovat intotdeauna celalalt ; ~i nimeni nu vedeea toata lumea este posedata de dorinta de a face ceea eeeviti'i ~i-i provoacafriea.
Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile trecute l1-an exagerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demonia sa,;;i ca oamenii sint mai expu~i, datorita dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada poseda:rii. Arhetipul spiritului poate avea atlt efecte pozitiVE cit ~i efecte negative, optiunea libera, con~tienta aomu~ui fiind aceea care impiedica binele sa se transformein ceva satanic. eel mai grav pacat al omului este incOD9tienta, pacat de care se fac vinovati ~i eei care 0.1'
trebui sa reprezinte invatatorii ~i modelele celorlalti 00.meni. Cind vom ineeta oare sa ne limitamlla presupozitia d'i omul este barbar si vom cauta eu toata seriozitateainijJoacele ~i caile de a~l exorciza,de a-I smulge posedarE ~i incon~tientei sale, eautare care sa se iraasformein cea mai importanta sarcina eulturala? Nu se poateIntelege odata ca~nici una din modificarile ~i arnelioI"arile exterioare nu ating natura umana ~i ca in fond totul depinde de faptul daca omul care folose~te ~tii11ta9itehnica este sau nu responsabil? Desigur, crestinismulne-a aratat calea, insa el nn a patruns suficient de adincdincolo de suprafata, a~a cum 0 demonstreaza faptele. Dece r;enorocire mai aveml nevoie, pentru ca cel putin conducatorii responsabili ai umanitatii Sa deschida ochii 9isa !Ieelibereze de e:roare ? '"
COMENTARIIbE $1 NOTELE TRADUCATORUbUI
Jung, un postmoderri?
Amplul studiu dedicat de Jung manifestarilor simbolice alearhetipului spirituluiin basm, publicat mai intH in Eranos-Jahbuch (1945) ~i reeditat intr-o forma prelucrata :;;iextinsii in 1948,forma care a stat la baza traducerii de fata, are multiple semnificatii.
Pentru a incepe cu cea mar superficiala, vom spune ca eititorul dezamagit de surprinzatoarea dar ineontestabila platitudine a. unor aplicatii jungiene, cum ar fi eele eonsaerate romanului Ulysses de James Joyce :;;i unor tablourL_ale lui Picasso,toate eontinute :;;i in volumul XV al editiei tiparite la edituraWalter, va afla in Contributii la fenomenologia spiritului inbasm prilej de reconfortare. De1liJung nU-1Iipropune sa realizeze aiei un demers de eritiea arhetipala, el ne convinge pe deplin de virtutile hermeneutice ale teoriei arhetipurilor, reu:;;indun eseu care prin perspicacitate 1Ii ingeniozitate concureaza cucele mai bune produse ale psihocriticii, comparabil ea valoareeu Motivul alegerii casetei de Freud, de pilda.
Merita remarcat apoi un aspect metodologic : de:;;ise bazeazain primul rind pe teoria arhetipurilor, interpretarea lui Jungutilizeaza din plin citeva elemente cheie din teoria tipurilor psihologice. Este vorba in primul rind de ideea ca functiei saufunctiilor psihice diferentiate Ie corespund· cu necesitate in incon:;;tient 0 functie nediferentiata, precum 1Ii rudimentele nediferentiate ale functiilor diferentiate. Putine sint, in caclrul operei lui Jung, luerarile in care teoria arhetipurilor 1Ii cea a tipurilor psihologice sint puse in joc in organiea fuzionare, cumse intimpla in studiul dedicat arhetipului spiritului.
In sfir:;;it,prezentul studiu are meritul de a pune in luminaimportante aspecte ale viziunii filosofice imparta:;;ite de tntemeietorul psihologiei analitice sau complexe. Constatam acum cadualismul lui Jung nu este circumscris lumii interioare a omului, ci 0 transcende, aplicindu-se intregii realitati. Pentru Jung,spiritul este orealitate independenta nu numai fata de suflet,ci :;;ifata de materie. Ca :;;imateria, spiritul constituie Uf1adinrealitatile originare pe care omul :;;i Ie insu:;;e:;;tetreptat. Deaceea, in primele pagini ale studiului sau Jung scrie: "nu omula creat spiritul, ci acesta este premisa activitatii sale, eel careface eu putinta perseverenta, entuziasmul :;;iinspiratia." .
Incheierea eseului, aflata intr-o legatura laxa cu restul, neprezintao alta fateta a ideatiei filosofice a autorului - deta:;;area de excesele iluminism.ului. Razbate din eombatereacredintei naive in atotputernicia ratiunii 0 atitudine antilogicistii
- 162 -
'imparta9iUi de prestigio9i filosofi contemporani, atitudine pe care 0 aflam si in Doctrina substantei de Camil Petrescu. Nutoate aspectele realitatii pot fi "rat{onalizate", red use la numitorul comun al ratiunii umane. De acest tip sint arhetiptirile,de pilda, caracterizate de 0 logica insondabila. Dimensiunea negativii a actiunii lor nu poate fi neutralizata prin reductia rationala, demers ineficient ba chiar daunator, ci prin cun9tientizarea situatiei de fapt 9i actiunea in cuno9tinta de ~'luza. Inlocul violentarii realitatii prin incercarea de a 0 ageza in patul Iui Procust al ratiuniL umane, Jung propune efortul de con-
,9tientizare, mijlocit de psihologie, in primul rind de psihologiaabisala, efort care are ca urmare amplificarea con9tiintei, cunomiterea realitatii umane ca premisa a actiunii adecvate. Este,aceasta inca 0 particularitate care-l diferehtiaza pe Jung de iluminismul fara rest al lui Freud si-l situeaza in imediata vecinatate ideatica a postmodernismului.
J. Cuvintul "imagine originara" (Urbild) nu trebuie sa ne:induca in eroare, sugerindu-ne ca arhetipul ar fi 0 reprezentareinniiscuta. In repetate rinduri Jung atrage atentia ca arhetipuriIe 'sht forme goale, neintuitive ale psihicului incon$tient, formepe care le umplu continuturile con$tiintei,in-formate de arhetipuri. Semnificatiu pentru pozitia lui Jung relativa la natura.arhe;;ipului $i a relatiei dintre iricon$tientul colectiv $i con$tiinta este $i urmatorul pasaj din studiul Der philosophiseheBauIn (Arborele filosofic) 1945, 1954, 1978: "Incon$tient1L!. of eraforma arhetipidi, care in sine este goala $i, de aceea, nereprezentabila, Ea este de in data umpluta de <;:atrecon$tiinta eu mateTia~ inrudit sau asemaniitor, ceea ce 0 face perceptibilii. Dinacest motiv, reprezentarile arhetipale sint intotdeauna conditionacclocal, temporal $i individual." (C.G. Jung, GesammelteWerke,vol. XIII, Walter-Verlag, 1978, p. 373).
, 2. In ,sens larg, enantiodromia indica trecerea unui lucru incontrariul sau, sens prezent $i in pasajui din studiul de fnta incare apare'termenul. Sensul restrins, jungian este expus intr~'jnadin ..Definitiile" anexate volumului Psychologische Typen, 1921.lZ redam dupa traducerea realizata de Anca Oroveanu in SecolulXX no, 11, 12/1986}: "Utilizez termenul enantiodrdmie pentru.a indica emergenta opusului incon$tient, in decursul timpului.Acest fenomen caracteristic are loc intotdeauna cind 0 tendintaextrema, unilaterala domina viata c'on$tienta; in timp, 0 C011
trapozitie egal de puternica se formeaza, care inhiba -initial C'C
tiv-itatea con$tientii $i irupe ulterior, in pofida controiului con$tient." (p. 55).
163 -
3. PasajuZ contine un joc de cuvinte intraduetibil, carCi':terizat insii de 0 importdnta semnificatie teoretiea. Faptul cd arhetipuriZe au "determinierende Wirkungen" (tradus de noi prin "inf1uente determinante") asupra con$tiintei este folosit de lung pentru a demonstra ea e1e sint "wirklieh" (reale). Ideea ca incon$tientuZ are ineontestabilii reaZitate, enuntatii aici in treaciit,constituie unu1 din 1aitmotivele gindirii jungiene. De asemenea,lung pZedeazii in repetate rinduri pentru idee a importantei realitatii psihice in genere, prin intermediu1 careia ne este mijlocitaccesuZ 1a toate celelalte realitiiti.
CUPRINS
Introducere in lumea arhetipurilor
IN LUMEA ARHETIPURILOR
~.u
COl1ceptul de inco119tient coleetiv 21Comentarii $i note 33
Despre arhetipurile incon~tientului eolectiv39Comentarii $i note 82
Despre arhetip, eu 0 speciaI.3 eonsiderare aeonceptului de anima 89Comentarii . 109
Contributii la fenomenologia spir1tului 'in basm 111Comentarii $i note 162
In colecjia«CAIETE DE PSIHANALIZA»
au mai aparut:
• Sigmund Freud, Dincolo de principiul placerii (epuizat)• Vladimir Marinov, Figuri ale crimei la Dostoievski• Sigmund Freud, Cazul Dora (epuizat)
in curs de aparijie:
• Jean Laplanche, Noi fundamente ale psihanalizei• Tobie Nathan, Spermadiavolului• Vladimir Marinov, Totem ;>itabu in «Frajii
Karamazov»• Sigmund Freud, Micul Hans
Sub tipar:
Erotica mistica Tn Bengal
eu 0 scrisoare deschisa ineditade
MIRCEA VULCANESCU
• India ~i occidentul 0 Viata neverosimila a Maharajahului de Kass~mbazar • Ce e viu ~i ce e mort in Upani~ade • Magie ~i erotica • Femeia ~i dragostea 81 Umbajul secret al misticii indiene • Pseudoindica • MemoriaIul diHitoriei la Benares • Fals jurnal de bord
hr. 3 al co1ectiei«FOLIO"
NU UIT AT!!Pentru imbogatirea orizontului Dvs. spiritual,
cititi revista de opinie ~i atitudine intelectuam
J URN AL U L LIT ERA R
Abonamentele se pot contracta atit prin oficiilepo~tale cit ~i direct la redactie, Bd. Schitu Magu
reanu nr. 1, etaj II.Tel. - fax: 6159516
TiparuJ.executa<t la S.C. ROMOART S.A.sub Icd. 217