Anul LIII Blaj, la 21 August 1943 Cenzurat

P R O P R I E T A R - D I R E C T O R

AUGUSTIN P O P A

Redacţia şi administraţia BLAJ, JUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E

Cl. regulamentului de a-plicare a tarifului comer­

cial, categoria V.

R E D A C T O R

DUMITRU NEDA

F o a i e î n s c r i s ă î n Reg is t ru ) de P u b l i c a ţ i i a l T r i b . T â r n a v a - M i c *

s u b N r . 2—1938

ABONAMENTE Pe un an . . . 300 Lei Pe 6 l u n i . . . 180 Lei Pentru străinătate 900 Lei

Foaie i i i ser ieeasssă-pei i t îcâ — Apare în f i e care Sâmbătă

Cu îndrâsneala tinereţii chinuite de vraja culmilor, un tinăr îl agrăieşte pe Mântuitorul: „Invăţătorule, ce să fac pentru ca să moşte­nesc vieaţa de veci?" Privirea blândă a lui Isus, care pătrunde până în adâncurile sufle­tului, îl învălue pe îndrăzneţul tinăr, iar gla­sul răsună domol: Tu ştii porunci le : „Să nu ucizi, să nu fi desfrânat, să nu fu r i . . . "

Cu o mândrie sfântă în atitudine, tină-rul răspunse: „Invăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţele mele". Farmecul tinereţii ' seninătatea privirii, curăţenia sufletească îţ mişcară pe Isus care — „privindu-l îl îndrăgi''.

Măgulitoare observaţie pentru sufletul acela înfrumseţat de comorile harului. Obser­vaţia aceas ta intenţionat păs t ra tă de evan-$Iist în paginile Cărţii Sfinte, rezolvă toa tă / roblema tineretului", problemă veşnic nouă

Ji veşnic arzătoare. Isus, privind pe tinărul din Evangelie il

iubi, şi în el iubi pe toţi fraţii lui de sbucium şi de ideal, pe toţi fraţii lui logodiţi cu pis­curile săruta te de zăpezile imaculate ale curăţiei.

Isus îi iubeşte pe tineri pentru vieaţa care clocoteşte ca un vulcan în toată fiinţa lor fragedă şi pură, pentru sufletul acela mare în care mustesc a tâ tea primăveri promiţă­toare, pentru mireasma vieţii lor care neu­tralizează cu puterea ei, miesmele grele ale stârvurilor presărate pe toate drumurile vieţii noastre din valea durerilor.

Hristos şi tineretul: două mari realităţi care se doresc împrumutat şi-şi aparţin. Hri­stos este 'Capul tineretului, căci în EI se con­centrează toa tă plinătatea şi toa tă frumuse­ţea pe care un tinăr şi-o ia ca ideal al vieţii sale.

Tineretul aparţine în întregime lui Isus, cu toată sbuciumata lui fiinţă, cu toate avân-turile, dorurile, nizuinţele lui, cu tot nestăvi­litul iureş de energie şi de dăruire. Singurul care-i poa te împlini dorinţele, care-i poate d a aripi idealului ce-1 torturează cu chemă-''•e-i nestăvilite, care poate adăpa sufletul l u i setos de adevăr şi de lumină este Hristos.

Tinărul simte nevoia activităţii, La vârsta Ţ H freamătă în suflet toate pădurile mari-0 r înfăptuiri şi murmură tainic izvoarele tipa-'e!°r vieţii de mâne. Suflet veşnic neodihnit, VeŞnic preocupat , suflet ga ta să pună umă-|,u' acolo unde greul este mai m a r e : aşa e

n a rul . Şi idealul lui este Hristos, veşnic ^odihnitul reformator al lumii, tinărul care, la t . d e a n i , săvârşeşte cea mai neasemuită

0 r m â : mântuirea lumii. ^Tinărul este frate cu eroismul. înălţimile

««ente, i e Şi pure îl atrag cu chemările lor in-

-> neprevăzutul cu toate riscurile, su-

de prof. Simion 1. Cr i şanu

ferinţa cu aureola ei de mucenicie găsesc ecou în sufletul lui. Tinărului îi place să înfrunte, să lovească pieptiş, să cucerească fiecare fortăreaţă din vieaţă prin luptă şi încleştare, prin eroism.

Ori, cel mai mare erou, cel mai mare luptător, cel care a avut de înfruntat cele mai muite dificultăţi şi care le-a biruit pe toa te , dând luptei şi jertfei nimbul supremei dăruiri şi mireasma iubirii fără margini, este Isus.

Tinărul este entuziast şi optimist Toate îi surând, toate primăverile lui îl mână spre noui orizonturi, spre noui cuceriri, spre idea­lul care-I orbeşte cu lumina lui. Peste toată v iea ţa lui par 'că Dumnezeu a semănat dm belşug mireasma bucuriei.

Şi aici, Hristos îi este model şi tărie. In vălmăşagul de pat imi r în clocotul de ură şi răzbunare, Isus a rămas senin şi vesel, îndrăgostit de idealul căruia i-a dăruit vieaţa.

Tinărul e chinuit de adevăr. II caută mereu cu toată nizuinţa fiinţei, cu toată pa­tima vârstei. — Singurul care îl poate da, pentrucă îl are, singurul care îl poate impune este Acela care a putut spune: „Eu sunt A d e v ă r u l . . . "

Tinărul caută o cale prin pustiul vieţii, în tuneca t şi trist, o cale sigură şi uşoară, o cale dreaptă spre împărăţia vieţii. — Şi din paginile cărţii dătătoare de lumină şi vieaţă un glas se desprinde, duios şi chemător: „Eu sunt Calea".

Tinărului îi place vieaţa. Tot ce-i fru­mos îl încântă, tot c e i curat îl atrage, tot ce-i plăcere îl robeşte. Ca un flutur ar vrea să t reacă din floare în floare, să culeagă tot nectarul vieţii.

„Eu sunt Vieaţa" — trăiţi din mine! Iată frumuseţea veşnic nouă şi veşnic veche, iată vieaţa care nu ucide, şi pe care o poţi sorbi cu tot nesaţul tinereţii: Isus.

Hristos şi tineretul! Două realităţi care-şi aparţin. Problema tineretului, problema edu­caţiei, chinuitoarea problemă a educaţiei, nu­mai prin această formulă poate fi rezolvată: dând pe Hristos tineretului, pe Hristos aşa cum ni-1 prezintă Cărţile Sfinte, (nu pe un Hristos indiferent, apatic, şters) şi dând tine­retul lui Hristos ca să-1 educe EI în lumina vieţii, a faptelor şi a jertfei sale răscumpă­rătoare .

Un gând curat şi sincer către fraţii mei care trudesc în slujba grea a educaţiei:

Tineretul nostru a bătători t căi străine şi nu 1-a cunoscut şi deci nu 1-a urmat pe Isus. Acuma încep să se trezească, după ce s'au adăpat la alte izvoare, şi vin la „Izvorul vieţii". Să-1 primim cu dragostea Tatălui din

pildă şi să-i propunem Adevărul, să-i arătăm Calea, să-i dăm Vieaţa: să-l aruncăm în braţele lui Hristos.

Vremurile sunt grele şi absenţa noastră ar putea fi socotită t r ădare . . . — Par 'că s 'aude mustrarea Iui Isus: „Vai vouă..." Să nu n e sune şi nouă ! . . .

Dela R e u n i u n e a M a r i a n ă din T â r -n ă v e n i . In calea sa ascendentă, spre mărirea lui Dumnezeu şi desăvârşirea sufletească, a membrelor sale, Reuniunea Mariană din Târ-năveni increstează la răbojul ei încă o nobilă realizare. In dorinţa vie de a vedea vechiul locaş de închinare cât mai potrivit scopului dumnezeesc pe care-1 slujeşte, a hotărît r e ­pararea radicală şi zugrăvirea din nou in te­rioară şi exterioară a Bisericii. In acest scop,, pentru crearea de fonduri a aranjat în seara zilei de 6 Iunie o cină de convenire, cu tom­bolă, la care s'a realizat un venit net de 150.000 Lei. Din aceas tă sumă cu 70.000 Lei s'au acoperit cheltuielile avute cu lucrările dela vechea Biserică, iar 50.000 s'au donat pentru noua Biserică în construcţie.

Cu restul de 30.000 Lei s'a crezut că aceştia nu pot fi fructificaţi mai cu folos de cât venind în ajutorul celor săraci şi al celor ce sufăr. Şi astfel, din aceştia s'au trimis 10.000 pentrn Palatul Invalizilor, iar cu cei ce au mai rămas s'au cumpărat alimente şi vin pentru ca în ziua Rusaliilor să fie distri­buite de către Conducerea Mariană răniţilor dela Spital.

Menţionăm cu aces t prilej frumoasa com­portare a credincioşilor noştri, ca şi spiritul de dăruire şi de solidaritate dovedit. (Cores­pondent):

Discuţii cafehefice Răspuns la întrebarea Nr. 600-1943 a Insp dc Turda şi Nr. 18527/1943 a Inspecl. de Alba

Mă b u c u r din suflet c â n d a u d că or ­g a n e l e ş co la re de con t ro l s ă ses i zează d e p l ânge r i l e p reo ţ imei p e n t r u p r e a p u ţ i n e l e o r e de rel igie şi f ixa rea lor nepo t r i v i t ă c u înal tu l s c o p pe c a r e îl au . Mă b u c u r r

î n t r u cât v ă d în a c e a s t ă ses i za re u n s e m n e ă s e doreş te ca re l ig ia s ă poa tă fi î n v ă ­ţ a t ă de toţi fiii n e a m u l u i şi că se v a face tot ce este n e c e s a r ca re l igia să p o a t ă îi p r o p u s ă cât m a i t eme in ic t u tu ro r cop i i lo r r o m â n i . Mă mi ră , î n să , faptul că O r g a n e l e Ş c o l a r e de cont ro l , î n mu l t e l e lor inspec ţ i i , n u s ' au sesizat de la s ine , s ă v a d ă că e o r u ş i n e ce să î a c e c u s tud iu l rel igiei , a-d e c ă cu p r o p u n e r e a învă ţă tu r i lo r desp re . D u m n e z e u .

Conducă to r i i n e a m u l u i au iost t o t ­d e a u n a conşt i i de m a r e l e rol al re l ig ie i în c o n d u c e r e a Ţări i . D e aic i î ap tu l c ă p e C o r o a n a Ţăr i i a u p u s Sf. C r u c e şi a n

Numărul 34

i

Pai». 2 U N I R E A

s c r i s : „Nihil s i n e D e o " . Din a c e a s t ă con­ş t i in ţă i s v o r ă s c dec l a r a ţ i i c a ce lea de ma i jos , ca r i s ' a r p u t e a î n ş i r a pe coaie m u l t e

„Fiul meu. Teodos i e şi voi cinst i ţ i lor şi dulci lor m e i Domni , c a r i veţi îi în u r m a n o a s t r ă Domni i şi b i ru i to r i ai Ţăr i i a c e ­s te ia , să v ă î n v ă ţ s ă a v e ţ i c redin ţă şi d r a ­g o s t e şi n ă d e j d e a c ă t r e Dumnezeu . . . Să a v e ţ i l auda lu i D u m n e z e u şi smerenie . . . Câ t este de b ine a l ă cu i tot cu Dumnezeu" . . .

— n ş a g lăsu ia Neagoie Basarab, Voievod , D o m n u l Ţăr i i r o m â n e ş t i d e s p r e rel igie.

.Măr i r e ţ ie D o a m n e Dumnezeu l no­s t ru , ca re le eş t i în c e r u r i . I v r e d n i c i t u m ' a i s ă a ş t e r n pe h â r t i e g â n d u r i l e c u r a t e cu ­l e se din căr ţ i le de î n v ă ţ ă t u r i f rumoase . N u sunt v r e d n i c să-ţ i a r ă t toată r e c u ­noş t in ţ a m e a p e n t r u m a r e mila ta faţă de r o b u l tău. I n d u r ă - t e D o a m n e D u m n e z e u l n o s t r u de poporu l românesc . . . L u m i n e a z ă D o a m n e poporu l r o m â n e s c . Fă D o a m n e s ă p r i c e a p ă că n u m a i p r in c red in ţă şi ş t i in ţă , n u m a i p r in Biser ică şi Şcoală Ro­m â n i a Mare p o a t e să a jungă Român ia Ta re . L u m i n e a z ă D o a m n e pe români i de az i c u lumina c red in ţe i" . — n ş a se r u g a G. G. Longinescu, ves t i tu l p rofesor de ch imie la Bucureş t i .

„Un om, ca şi u n popor , a tâ ta p r e ­ţu ieş te cât a în ţe les din Evanghe l i e " sc r ie .Simion Mehedinţi, m a r e l e educa to r r o m â n .

„Viaţa e u n d a r a lui Dumnezeu . . . S e n t i m e n t u l re l igios e cel mai pu t e rn i c r e g u l a t o r al vieţii omeneşt i . . . Toa tă în ţe ­l e p c i u n e a es te de la D u m n e z e u şi că el e s t e î n veac . T o a t ă n a t u r a este o m i n u n e , s a u d a c ă vreţ i , es te p l ină de a tâ tea mi­n u n i , car i ne c o n v i n g de s p u s a p s a l m i s -tu lu i (13, 1) că n u m a i „Cel n e b u n zis 'a î n t r u inima s a că n u es te D u m n e z e u " , măr tu r i s e ş t e Victor Gomoiu, mare le med ic şi s a v a n t r o m â n , p r e şed in t e l e societăţ i i in terna ţ ionale de Is tor ia Medicinei .

„Biserica este z id i toare de n e a m . Via ţa na ţ iona lă din p r i d v o r de b i se r i că a purces . . . Şcoala n e a m u l u i în t inda Bise­ricii s 'a p lămădi t . . . a v e m dator ia s ă ri­d i c ă m nivelul m o r a l şi sp i r i tua l i ta tea mul­ţ imi lor noas t re . Slujitorii ñ l t a r u l u i , p r e d i ­

catori i c u v â n t u l u i ş i credinţe i n a ţ i o n a l e s ă devină a v a n g a r d e l e de î n o i r e a Sta­tului" s fă tuieş te P r imu l Minis t ru Mihai flntonescu.

Cu toa te a c e s t e declaraţ i i a le f runta­şilor neamulu i , v e d e m că, de o v r e m e î n c o a c e :

1. Religia a fost s c o a s ă d in f run tea studii lor ş cp l a r e . î na in t e v r e m e religia e r a în p r o g r a m a anal i t ică , în orar iu , p r i m a . — 2. Orele p e n t r u p r o p u n e r e a re l igie i a u fost impinse p e ore le ul t ime a le zilei, îna in te v r e m e e r a u p r ime le o a r e de r e ­ligie 8 - 9 , 9--10, azi la une le şcol i s ' au fixat ch iar s e a r a , dela 4—5 d. m . Găbud , Micoşlaca, Căp tă l an , Noşlac . - 3. La u n e l e c l a se s 'au r e d u s o r e l e , d e rel igie la u n a .

înainte e r a u de f iecare c l a să 2 o r e s ă p t ă m â n a l e . La şcoli cu mai puţ in i î n v ă ­ţă tor i de f iecare î n v ă ţ ă t o r e r a u 2 o r e d e religie. In î n d r u m ă t o r u l p e n t r u î n v ă ţ ă ­mân tu l S u p e r i o r p r i m a r (1942) ce t im: „In î n v ă ţ ă m â n t u l t eore t ic mate r i i l e v o r îi r e ­par t iza te astfal: L i m b a r o m â n ă 3 ore , m a ­tema t i că 1 o r ă , re l ig ia 1 oră".. . — J l l t e l e :

4. Ce e şi m a i d u r e r o s şi p e r i c u l o s p e n t r u n e a m că Ia u n e l e c l a se de G i m ­n a z i u comerc ia l (CI. IV.) s 'a ş t e r s de to t p r o p u n e r e a re l igie i . — 5, In cer t i f i ca tu l şcolar , u n d e m a i de m u l t rel igia f igura î n fruntea studii lor, azi e p u s ă î n i r e Dex te ­r i tă ţ i . — 6. In a n u l ş c o l a r 1942—43 la u n e l e şcol i s 'au s c h i m b a t o r e l e de re l ig ie l u n ă d e lună , ba c h i a r şi s ă p t ă m â n a l .

Spre d o v e d i r e a c e l o r s p u s e d ă m s i ­t u a ţ i a ca tehe t ică din c â t e v a pa roh i i , c o n ­form c o n s p e c t u l u i s inop t i c pe 1942—43.

Notez că a ş a c u m sun t fixate, s ' a u fixat d u p ă m u l t ă t r u d ă d e a c a p a c i t a p e D o m n i i d i rec tor i ş c o l a r i , că t r e b u i e s ă a-p r e c i e z e ros tu l re l ig ie i ş i să facă pos ib i l p reo tu lu i p r o p u n e r e a re l igie i .

Alecuş l a 156 e l e v i 4 ore d e re l ig ie , L u n i 1 1 - 1 2 , 2 - 3 şi S â m b ă t a 11—12, 3—4.

Căptălan l a 146 e l ev i 4 ore : L u n i 10—11, 4—5, Joi 1 0 - 1 1 , 4—5.

Ciuctu la 50 e l e v i 3 o re : L u n i 11—12, S â m b ă t ă 2—4. I

Noşlac l a 126 e lev i 4 o r e : Lun i io 4 - 5 , Joi 1 9 - 1 1 , 4 - 5 .

Copand l a 26 e lev i 2 o r e : Sâmb> 2 - 4 . a t ă

Decea l a 42 e lev i 2 o r e : Mie rcur i to şi S â m b ă t ă 10—11. ~~U

Fărău la 65 e lev i 6 o r e : L u n i io i, Joi 1 0 - 1 3 .

Găbud l a 50 e l ev i 2 o r e : L u n i l i ^ S â m b ă t ă 4—5.

Micoşlaca l a 76 e l ev i 5 o a r e : Lutr 8 - 1 0 , S â m b ă t ă 2—5. " 1

Sârnbenedlc l a 41 e lev i 3 o re : JVIart' 11—12'| 2, S â m b ă t ă 11—12'| 2-

Sillvaş l a 72 e lev i 4 o r e : Mar ţ i IO-12 S â m b ă t ă 2—4. '

Şpălnaca la 125 e l ev i 6 o r e : Luni 10—12, Joi 2—4 şi Mie rcu r i 10—12.

Vioara de sus la 102 e l ev i 4 ore1

Marţi 9—10, 3—4, S â m b ă t ă 9—10, 3—4. Ocna Mureş la 179 e l ev i î n VII clase

une l e p a r a l e l e , s ' a u dat 10 o re car i s'aii s c h i m b a t l u n a r d e pe o o r ă p e al ta.

D e î n c h e i e r e a m dor i s ă constate Domni i I n s p e c t o r i : d a c ă s e c o n d u c elevii D u m i n e c a şi î n S ă r b ă t o r i l a b iser ică , dacă s ă e x e c u t ă d o r i n ţ a a ş a d e s fântă şi po­r u n c a a ş a de c a t e g o r i c ă c a s ă cânte în­vă ţă to r i i c u elevi i în co ru l b iser ic i i .

U n p r o t o p o p m a i bătrân

i t i r i m ă r i Moment so lemn. Distinsul nostru colaborator,

păr. Dr. NICOLAE BRÎNZEU, prepozil capitulard Lugoj, a împlinit săptămâna aceasta 60 de ani <fc viată. — O să revenim, cu proximul prilej, asupm personalităţii acestui ilustru biserican. — Intru mulţi ani!

îndoită refacere. Mulţumită grijci pe care o' poartă /. P. S. Valeriu Traian vestitei localităţi cli­materice Stâna de Vale, oaspeţii aflători aci ai avut parte, în decursul întregului post al S. Mării, nu numai de s. liturghii, dimineaţa, ci şi de para­clise, spre seară, în cadrele cărora s'au rostit şi cuvântări potrivite, începutul 1-a făcut păr. A Creţu dela Beiuş, urmând apoi, vreme de nouă zile, să facă acelaş serviciu spiritual, păr. Dumitrii Neda, canonic mitropolitan. — De altfel şi la Beiuf

f_j n FOIŢA „UNIRII" m illMiniMIIIIÜIMK,luminili! l i m i IIINIIIIIIIIIIIIIHIII111111111 I U I lllllllll I I IUIIIII I I MII

P r o m e m o r i a T ! ' —

Canonicul Teofil Crişanu Duminecă, 8 August, cavoul dela capela

cimitirului r. unit al Lugojului — ctitoria re­gretatului prepozit Ioan Boroş — s'a deschis pentru a primi un alt veteran al oastei cle­ru lu i : pe canonicul Teofil Crişanu, decedat Vi­neri, 6 August, după lungi şi grele suferinţe, la vârsta respectabilă de 74 ani.

De patru ani era pensionar. Şi-a cerut trecerea la pensie atunci, când nu era regle­mentată încă limita de vârstă . Şi-a cerut-o văzând că nu mai poate îi de folos slujbei grele ce o au canonicii în administraţie; a fost bucuros, că Statul român a luat asupra sa şi grijea de bătrâneţe ale preoţilor români.

Dar el a rămas mai departe preot, cercetând -biserica mai regulat decât mulţi preoţi „ac­tivi" : zilnic slujea sf. Liturghie, până în ulti­mul timp, când abia Dumiaeca şi în sărbători s e mai putea trage până la biserică, dar acasă «cerea să fie împărtăşit cât ma i des.

A avut un apus frumos. — Dar să înce­p e m cu răsăritul.

Comuna Băgau, plasa Aiud, de unde a răsări t şi un alt distins preot al Bisericii, re ­gretatul Ştefan Roşianu, — e patria lui Crişanu. Blajul 1-a crescut. După te rminarea liceului, s'a înscris la Drept, dar curând a revenit asupra hotărîrei şi a t recut la Teologie. A venit în dieceza Lugojului, unde era un frate al său, Teodor, paroh II şi prot. on. la Cugir. Studiile teologice le-a făcut la Academia din Blaj, în epoca de m a r e înflorire a acesteia, cu profesorii-cărturari: Al. Grama, V. Szmi-gelski, Vasile Hossu, 1. Raţiu. Absolvând Teo­logia la 1895, a făcut şi el ce făceau mulţi absolvenţi pe vremea a c e e a : a primit să fie învăţător la sate . Şi e ra interesant să vezi, lângă preoţii bătrâni, adesea în straie ţără­neş t i : învăţători absolvenţi de academie, în­fruntând greutăţile meseriei şi ale traiului, în condiţiile în cari se găseau şcoalele noastre săteşti pe atunci!

Intre timp, omul făcea multă experienţă la sate, se orienta spre cutare parohie, se căsătorea şi se făcea preot .

Trei ani a petrecut aşa T. Crişan; timp destul pentru a se aranja. Totuş, la 8 Sept. 1898, se hirotoneşte, împreună cuV. T. Fren-ţiu, preot celibe. Actualul înalt Preasfinţii era destinat pentru Institutul superior „Sf. Au-gustin" din Viena, ca doctorand în Teologie, era natural să se celibeze. Dar de ce a fă-cut-o Crişanu? se întreba lumea, atunci puţin

obişnuită cu asemenea hotărîri. Iată rostul: nu că ar fi aspirat el numai decât la nu ştiu ce t ratament deosebit, ci pur şi s implu pen-truca liber de grijile familiare, să poată /' cât mai de folos Bisericii. Merge ca preot-ajutor şi învăţător, la Visag. In primăvara anului 1899 merge la Ohaba-Forgaci, unde o parte din popor trecuse la unire şi trebuia organizată parohia.

Şi el a făcut-o. Zece ani a funcţionat aic ca preot şi învăţător. Cunoscător excelent al psihologiei poporului, şi-a disciplinat credit cioşii în aşa fel, că de câte ori era vorba sa

se facă undeva rânduială cu oamenii, ieşis« vorba la Episcopie : să trimitem pe C«Ş a nf! acolo. Cu energia lui neîntrecută, şi-a afflţ1' ţionat oamenii în aşa fel, cât a răsărit ca din pământ, o admirabilă construcţie parohiala; cuprinzând un local de capelă, sală de î n v a ' ţământ şi locuinţă pentru preotul învăţător-Toate acestea, numai din puterile lor, nu ° a

în alte sate, unde oamenii trecuţi la U° i r e

aşteptau ea toate să le facă alţ i i! Am avut ocaziunea să admir aceste r e

zultate pe teren, în toamna anului 1907, câo reîntors cu păr. Roşianu dela misiunile * Hizdia, regretatul Episcop V. Hossu ^ dus în vizită Ia Ohaba. Dar şi după a P r ° 8 ^ 20 de ani, în 1924-6, administrând eu o» Lugoj parohia Ohaba, când cu ajutorul D 0 ^ nului am ajuns să vedem parohia împ r °P r

Nr 3 4 U N I R E A Pag. 3

predicat zilnic, la paraclis, păr. Popy Bruckenthal, ^rofesor. Şi s'a purces la fel şi în alte părţi ale

, eparhiei orădane.

Premiul de virtute al Academiei Române, academia Română va acorda în anul viitor 1944 premiul de virtute Mavroyeni în Bucureşti, Înfiinţat dc defunctul Alexandru Spiridon Mavroyeni, din Atena, în memoria fostului Domn al Ţării Româ­neşti, Nicolae Vodă Mavrogheni. Valoarea premiu­lui este de lei 100.000 şi va fi acordat unei persoane s au unei familii onorabile, sărace, care îşi câştigă existenţa prin muncă încordată şi s'a distins prin lapte de devotament, de abnegaţie şi de jertfă, fie către aproapele său (rudă sau nu), fie cătră socie­tate. Această persoană sau această familie trebue să locuiască tn Bucureşti sau în comunele subur­bane ale Capitalei. — Cererile de înscriere la con­curs se primesc la cancelaria Academiei (Bucu­reşti, Calea Victoriei 125), până la 31 Ianuarie 1944.

Desgroparea cetăţilor vechei Dacii. Despre Daci ştim prea puţin; deşi ne sunt şi ei strămoşi, întocmai ca Romanii. Când se vor desgropa cetă­ţile lor troienite de vremuri prin Munţii Apuseni şi alte părţi de ţară, vom începe a-i cunoaşte mai bine. — Munca aceasta va începe în curând. La chemarea dlor profesori universitari Gh. Brătianu, C . Daicovici şi Ion Cornaa, cete entusiaste de studenţi vor săvârşi, după toate regulele ştiinţei, această operă de desgropare a trecutului. D. mareşal Anto-nescu a aprobat planul de lucru al comitetului de iniţiativă, iar fundaţia „Regele Mihai I." a luat asu­pra sa organizarea şi susţinerea taberei de muncă. Acestei fundaţiuni se vor adresa telegrafic (Str. Latină 8, Bucureşti) studenţii doritori a participa la săpături.

Locale. Dumineca viitoare, de Tăierea Capului sf. loan Botezătorul, va predica în catedrală păr. Teodor Megieşanu, dir. (Şcoalei Normale de Băieţi.

— La seria primă de exerciţii spirituale pentru preoţi au luat parte 82 de slujitori ai altarelor. Le-a condus Cuv. Sa păr. /. Lazar, călugăr jezuit român unit dela Toteşti. — Cele pentru profesoare le-a condus Cuv. Sa păr. Dominic Neculăeş, franciscan «mân unit dela Bucureşti.

— Din Comisiile de înaintare la gradul II al învăţătorilor una va funcţiona la Blaj, în localul Şcolii normale de băeţi. — Se prezintă candidaţii din judeţele Tr. Mare şi Tr. Mică. — Preşedinte: d. Romulus Demetrescu, inspector general, partea

\iiterară. — Membrii: Megieşanu Teodor, şc. nor­mală Blaj, pentru pedagogie; Pop Filip şc. normală Blaj, pentru ştiinţifică.

Pelerinaje. De prasnicul Schimbării la faţă -a avut loc la Petreştii de Sus un pelerinaj cucernic, la care au participat cam 1500 persoane. Au slujit

preoţii: Grigore Lupu, din loc, care a şi predicat la sf. liturghie, păr. Vasile Sinu din Oprişani (a predicat la paraclisul de după amiaz) şi păr. V. Moldovanu din Petreştii de Mijloc (au fost invitaţi 34 preoţi). S'au înregistrat multe mărturisiri şi cu­minecări. — Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnu­lui a adus Ia Cărbunari (în apropierea Vezei) până la 5000 de pelerini din apropiere şi din depărtări. Sf. liturghie solemnă a slujit-o păr. loan Moldovanu, canonic mitropolitan, Înconjurat de patru alţi preoţi. S'au spovedit şi cuminecat mai bine de 3000 per­soane. Cuvântul ocazional 1-a rostit păr. Ioah Mol­dovanu. — Tot atunci a avut loc un pelerinaj la Drăgeştii Bihorului, unde păstoresc Părinţii Fran­ciscani români uniţi. (Bisericuţa din Cărbunari e ridicată şi susţinută de Părinţii Asumpţionişti ro­mâni uniţi). In fruntea pelerinilor era însuşi I. P. S. Valeriu Traían care, în cadrele slujbei arhiereşti, Ia care s'a împărtăşit foarte multă lume. a rostit şi cuvânt de sufletească zidire. Cu I. P. S. erau fraţii preoţi: Aurel Rusu, secr, mitrop. Blaj; Dr. Iuliu Hirte, secr. episc. Oradea-Beiuş; Gh. Naghiu, N. Creţu> Darie Man ş a.

Filmul în România. Un organ de informaţie al presei face socoteala că avem azi în România 259 cinematografe, dintre care 58 în Bucureşti. Cifra este mare, mai ales dacă facem comparaţie cu tea-

j trele, numărul cărora abia trece de două duzine. In 1941 au fost prezentate în România 295 de filme două treimi din ele importate din Germania, 12 din j Italia şi 8 din Spania. In 1942 ni-au venit din Ger­mania 172 filme, iar din Italia 84.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică din Cluj la Sibiu, anunţă că la Şcoala de laboranţi sunt 25 locuri libere. Pentru înscrierea la această şcoală candidaţii sau candidatele trebue să îndeplinească următoarele condiţiuni: 1) Să nu aibă vârsta sub 17 ani şi peste 30 ani împliniţi. 2) Să aibă 4 clase secundare sau cel puţin cursul supraprimar (7 clase primare). Cererile de înscriere se vor înainta pe adresa institutului până cel mai târziu Ia 25 August 1943 şi vor fi însoţite de următoarele acte: a) Extras de naştere, b) Certificat de naţionalitate, c) Certi­ficat de studii, d) Certificat de moralitate eliberat de Primărie şi vizat de preot, e) Consimţământul părinţilor pentru cei minori. — Examenul de admi­tere se va ţinea în luna Septemvrie 1943 şi va con­sta dintr'un examen" medical şi 2 probe din care să reiasă nivelul intelectual, cunoştinţele generale şi aptitudinile candidaţilor.

1943-1944, c a t e d r a de p a r t e a l i t e ra ră , o r e l e de p a r t e a ştiinţifică şi profesională , 3 o r e de religie şi 3 o r e d e educa ţ ie f izică ş i muz ică .

Cerer i le , însoţ i te d e acte , v o r îi î n a ­inta te d i rec ţ iune i cu r su lu i , p â n ă la 25 Au­gust 1943.

Direcţiunea

C u r s u l Profes ional de Ucenici — Blaj

C o n c u r s Se publ ică v a c a n t e , p e n t r u o c u p a r e

p r i n d e t a ş a r e şi sup l in i r e , p e anul şco la r

Ep iscop ia R o m â n ă U n i t ă d e O r a d e a - B e i u ş

No. 1037—1943.

Catedre vacante In conformi ta te c u ar t . 12 din L e g e a

a s u p r a r a p o r t u r i l o r d in t r e şcoa le le c o n ­fesionale r o m â n e şi Ministerul Cul tur i i Naţ ionale , se pub l ică v a c a n t e u r m ă t o a r e l e c a t e d r e de la Liceul greco-ca to l ic r o m â n de băieţi din B e i u ş :

1. L. r o m â n ă Nr. 3. 2. L. f r anceză „ 6. 3. L. i t a l i ană „ 8.

Cerer i le p e n t r u ca tedre le de m a i s u s , însoţi te de ac te , se v o r îna in ta Ep i scop ie i R o m â n e Uni te de Oradea -Be iu ş , p â n ă l a da t a de 31 August a. c.

Pe l â n g ă condi ţ iun i le p r e v ă z u t e în l egea î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n d a r , c and ida ţ i i m a i t r ebue s ă fie de re l ig ie gr . cat . ( ro ­m â n ă uni tă) şi cu excep ţ i a maeş t r i lo r , s ă fie absolvenţ i de teologie , s a u cel p u ţ i n s tudenţ i î n t eo log ie .

Profesori t i tu lar i definitivi n u pot îi d ecâ t preoţ i i h i ro toni ţ i .

B e i u ş , 14 H u g u s t 1943. Ep i scop VALERIU TRf l IHN

Reuniunea de Misiuni sfinte din Ârhidieceză

Nr. 49>1943.

Convocator ln baza art. 20 din statute convocam

adunareagtn<rmu a Rtuamta de M s.utu Sfinte din Arhduceză pe ziua dc 27 A u g u s t 1943, orele 9 a m ca următorul p rogram:

1. Deschiderea adunări i generale.

tărită şi să-i construim o biserică frumoasă — am putut admira opera lui. Teofil Crişanu. Nu mai puţin, Revssm. redactor al Unirei" a putut constata, în anii 1920 2, cât a stat la Ohaba, amintirea frumoasă ce se păstrează acolo pri­mului ei paroh.

In anul 1908, Crişan trece la parohia Părul, cu mai bune condiţii de trai , dar pen­tru el cu aceleaşi condiţii de muncă : ca preot Şi învăţător. Aici încă a construit o şcoală frumoasă.

Cinci ani a petrecut la Părul . In acest răstimp, în vara anului 1911 l'am întâlnit Ia Orăştie, cu ocazia unei adunări a partidului naţional. Se putea crede că se interesează de acest protopopiat, fiind hotărîtă trecerea titu­larului la Haţeg. Dar nu. Abia dupăce Exc. Sa Dr. V. T. Frenţiu a ajuns Episcop la Lugoj, îi vine rândul lui Crişan: e numit vicar la Haţeg. Desigur, în modestia lui, nu se aşteptase la aSa o înălţare deodată. Dar cine ar putea sPune că nu s'a dovedit Ia locul s ă u ? ! De-S lgur, cu cât e postul mai inalt, cu atât mai * i l tă diplomaţie se c e r e ; iar el, om dintr'o jucată, detesta această meserie mai ales faţă Ţ adversarii politici. Dar a purtat 20 ani s l u jba de vicar la Haţeg, cu multă demnitate.

In anul 1933 vine canonic la Lugoj. Această distincţie a înţeles Crişanu să o

e> nu prin o activitate pretenţioasă la C ó»«ru _ l a e t a t e a d e M am — ci prm o

bună pregătire — să-i spunem cu numele — la moarte. In anul 1938 se duce la Episcopul şi-i spune: Preasfinţite, puţina mea avere ce o am, o am dela Biserică, am câştigat-o în serviciul ei; tot ei doresc să i-o las.

Şi nu peste mult face fundaţiunea pentru Buziaş, cu scopul ca să avem acolo un lăcaş de rugăciune şi cămin pentru preoţii suferinzi.

La Buziaş, această localitate balneară aproape de Lugoj, până azi nu avem nimic. In anul 1930, pe vremea directoratului mi­nisterial al d-lui Bocu, primăria comunei Buziaş cedase teren pentru zidirea unei bise­rici unite la Buziaş, dar o acţiune vrăşmaşe a zădărnicit acest început. S'a comis şi gre­şeala, că în cererea prezintată de preotul nostru se vorbea de „mii de credincioşi uniţi", cari ar vizita anual Buziaşul (a-se vedea isto­ricul chestiunii în „Unirea" (Nr. l l ) ş i „Foaia Die­cezană", Caransebeş, nrii 13-14 din 1930). Dar iată, Dumnezeu ne-a trimis un om, care a, rezolvit şi chestiunea aceasta.

Cu banii realizaţi din vânzarea casei din Haţeg a lui T. Crişanu s'a cumpărat o casă în Buziaş, la locul cel mai potrivit. Câte mizerii am avut cu repararea şi amenajarea acestei case dărăpănate! Primar era un medic in­fluenţat de idei excluziviste. Nu ne aproba lucrările, pe motiv că noi am deschide ca­pelă. Inzădar îi arătam, că dacă ar fi vorba chiar de chinezi, ar trebui să le dai voie

să-şi deschidă un lăcaş de cult, odată ce frecventează localitatea, pentru băi. Am fost trimişi la Oficiul de Turism; am lucrat fără aprobare, am fost denunţaţi la judecătorie. Dar s'a făcut! Şi de când s'a deschis capela aceea, mai ales în timpul sezonului, de fapt e vizitată de un public numeros şi select. E un bine pentru toată lumea din Buziaş. In anul următor — cu aceleaşi peripeţii — s'a construit încă un imobil, rămânând ca la timp prielnic să se zidească şi biserica. Funda-ţiunii i-s'a ataşat casa din Lugoj, în care a locuit Crişanu până la moarte; aşa că deşi in­vestiţiile la Buziaş s'au făcut cu ajutorul unui credit de câteva sute de mii, valoarea funda-ţiunii se poate evalua azi la mai multe milioane.

„Fundaţiunea Teofil Crişanu" are două calităţi remarcabile: s'a făcut pentru un scop public cu rosturi cât se poate de practice, d e folos pentru dieceză. Şi s'a făcut prin do­naţie, până ce fondatorul era încă în v ieaţă ,

* Dea Domnul, caceice îi vor imita gestul ,

să-i imiteze şi metoadele: să facă binele, bine! Iar noi, despărţindu-ne de el, îi promitem

că-i vom cinsti memoria, ne vom ruga pentru el, îl vom avea pururea între noi!

Or . N i c o l a e B r î n z e t t

Respectaţi măsurile de apărare pasivă.

Pag 4 U N I R E A

2. Alegerea alor doi notari, adhoc, a doi verificatori ai procesului verbal, a doi verific catori ai raţ iunilor şi a doi verificatori ai w por tu lui generai.

3. Raportul general al Comitetului Cen trai citit de secretar.

4. Raportul casierului. 5. Rapoartele verificatorilor aleşi. 6. Eventuale propuneri . 7 închiderea adunării generale B l a j , la 11 August 1943.

Preşedinte, Secretar, ss I u l i u M a i o r ss. Dr . I o a n V e s a

N . B. Eventualele propuneri se înain­tează în scris Comitetului cu cel puţin trei zile înaintea adunării generale, deci cel mai târziu până la 24 August 1943.

Prefectura Judeţului Târnava-Mică

Serviciul Administrativ Nr. 10.034/1943.

Piiitiicatiiiné In conformitate cu dispoziţiunile art. 61

din Codul Funcţionarilor Publici, publicăm concurs pentru complectarea următoarelor posturi vacante la Prefecfura judeţului Târ-nava-Mică:

Un post de inginer ordinar cl. I-a. Un post de impiegat cu 3 gradaţii Grupa

A. tip 32. Un post de impiegat cu o gradaţie Grupa

A. 9 tip 34. Un post de impiegat fără gradaţii Grupa

A. 9 tip 35. Un post de conductor Grupa B. 1 tip 12. Un post de dactilografă fără gradaţii

Grupa A. 40 tip 35 la Pretura Iernut. Un post registrator ajutor cu 2 gradaţii

Grupa A, tabela 39 tip 30. Un post de împiegat fără gradaţii Grupa

A. 9. tip 35 Ia Biroul I. O. V. R. Un post de dactilografă îără gradaţii

Grupa A. 40 tip 35 la Biroul I. O. V. R. Două posturi de picheri Grupa C. tabela

6 tip 10. Două posturi cantonieri Grupa D. tabela

40 tip 11. Candidaţii vor înainta actele prevăzute

de art. 3, 57, 58 şi 168 din Codul Funcţiona­rilor Publici la Prefectura Târnava-Mică până Ia 15 Septemvrie 1943.

Funcţionarii cari îşi cer transferarea vor proceda conform cu' art. 102, 103 din C. F. P.

Salariile sunt cele prevăzute în bugetul Prefecturei.

Blaj, la 17 August 1943. Prefect Şeful Serviciului

DR. IOSIF POP M. G. ZAY

In te rna tu l şcolilor s ecunda re române un i t e de fete Blaj

Condiţiile de primire anul şcolar 1943—44

R) ÎNSCRIEREA: Pen t ru e l eve l e c a r e d o r e s c p r i m i r e a

în In terna t , pă r in ţ i i s a u tu to r i i vor îna in ta , ce l m a i t â rz iu p â n ă în z i u a de 25 A u g u s t 1943, o ce re re î n c a r e s e v a m e n ţ i o n a :

1. Numele şi p r o n u m e l e elevei . 2. Şcoala şi c l a sa î n c a r e este î n s c r i s ă , 3. Confes iunea . 4. Ocupaţ ia şi a d r e s a c o m p l e t ă a p ă ­

r inţ i lor . 5. Elevele c a r e a u m a i fost în a c e s t

In t e rna t vor m e n ţ i o n a n u m ă r u l lor d e g a r d e r o b ă .

In ce re re păr in ţ i i vo r d e c l a r a ca le sunt cunoscu te şi că v o r o b s e r v a î n t r u toate condiţiile de p r imi re în In te rna t . L a ce re re se v a a l ă t u r a u n plic p r e v ă z u t c u ad resa păr intelui şi cu t imbrele p o ş t a l e necesa re pen t ru t r imi te rea r e c o m a n d a t ă a rezoluţiei. B) T A X E L E :

Taxa anuală pentru întreţinerea elevelor Şcolii Normale este de lei 35.000, iar pentru elevele celorlalte şcoli este de lei 40.000.

Achi ta rea taxei se v a î a c e în m o d u l u r m ă t o r :

Rata 1, la i n t r a r e a î n In te rna t , 20.000 lei.

Rata II, la sos i r ea din v a c a n ţ a d e c răc iun , 10.000 lei p e n t r u Norma l i s t e , i a r 15.000 pen t ru e levele ce lor la l te şcol i .

Rata III, r e s t u l p â n ă la c o m p l e t a r e a taxe i in tegra le , se v a achi ta la s o s i r e a din v a c a n ţ a de paş t i .

In caz c ă î n d e c u r s u l a n u l u i p r e ţ u l a l imentelor de p r i m ă neces i t a t e v o r sufer i modificări i m p o r t a n t e , In te rna tu l îş i r e -r e z e r v ă d rep tu l de a ma jo r a a c e s t e t a x e .

C) UNIFORMA ŞI TRUSOUL :

In In te rna t e l eve l e sun t ob l iga te s ă poa r t e tot t impu l (afară de s â m b ă t a d u p ă amiazi) un i fo rma şcoli i pe c a r e o f rec­ventează .

• La i n s t a l a r e a în In t e rna t e l eve l e v o r a d u c e cu s i n e :

1. Una s a l t e a s a u m a d r a s e , 1 p e r i n ă , 1 p lapomă, 1 p ă t u r ă d e l ână .

2. Trei feţe de p e r i n ă , 2 c e a r ş a f u r i d e pa t şi 2 feţe d e p l a p o m ă . In locul fe­ţe lo r de p l a p o m ă se pot a d u c e a l te d o u ă cearşafur i .

3. D o u ă c u v e r t u r i a lbe de pa t . 4. Trei c ă m ă ş i d e n o a p t e . 5. Pa t ru c ă m ă ş i de zi şi 4 c o m b i n e ­

z o a n e . 6 Cinci p e r e c h i chiloţi (trei de v a r ă

şi d o u ă de i a r n ă ) . 7. Şase p e r e c h i c io r ap i de un i fo rmă . 8. P a t r u p r o s o a p e . 9. Trei ş e r v e t e d e m a s ă c u d i m e n ­

s iun i l e de cel puţ in 35 X 35 cm. 10. D o u ă s p r e z e c e bat i s te . 11. Un săcu le ţ a l b cu 12 c â r p e i g i e ­

n i c e . 12. Un şor ţu le ţ ş i o bone t ă a l b ă . 13. B a s c ă şi p a l t o n de un i fo rmă . 14. Un şal de l â n ă de cu loare î n c h i s ă . 15. 0 roch i ţ ă g r o a s ă p e n t r u p u r t a t

i a r n ă sub şor ţu l de un i fo rmă . 16. Un c o s t u m d e ba ie şi u n h a l a t

p e n t r u dormi tor . 17. D o u ă p e r e c h i pantofi si o p e r .

ga lo ş i . 18. O c a s e t ă m i c ă cu ob iec te le d e

t o a l e t ă : 1 p a h a r de s t i c l ă s au de ce lu lo id , p e r i u ţ ă p e n t r u dinţi , 2 pieptini , p e r i e d e h a i n e , s ă p u n e tc .

19. Un săcu le ţ d e c u l o a r e î n c h i s ă c u p e r i i de ghe te .

20. T a c â m de m a s ă c o m p l e t : cuţi t , furcul i ţă , l i n g u r ă şi l ingur i ţă t o a t e d in m e t a l inoxidabi l . O farfurie a d â n c ă d e p o r c e l a n (groasă) . U n p a h a r . C e a ş c ă p e n ­t r u cafea c u fa r fur ioară .

21. D o u ă ş t e r g a r e d e b u c ă t ă r i e nenu­merotate, c a r e r ă m â n l a In terna t .

Oda tă c u r e z o l u ţ i a de p r i m i r e se v a t r imi te e leve lo r n o u i c â t e u n n u m ă r c a r e t r e b u e cusu t la loc v iz ib i l pe toa te obiec­te le ce le va a d u c e c u s ine la sos i r ea î n In t e rna t . Pen t ru ob i ec t e l e n e n u m e r o t a t e s a u c a r e n u s e c u p r i n d î n ace s t p rospec t , I n t e r n a t u l nu - ş i ia n ic i o r ă s p u n d e r e .

Tipografia Seminarului Blaj ~"~

D) In I n t e r n a t s e pot l u a în mod î a c

ta t iv lecţii de pian, p e n t r u s u m a deT* 8000 a n u a l . l e i

E) Ţ i n e m s ă a m i n t i m c ă Internatul e

provăzut cu instalaţie de încălzire Cen trală, conductă de apă, baie, infirm^ dormitoare, săli de studiu, toate în Co^' diţiuni igienice şi că nu numai condu. cerea şi supravegherea, dar întreg s e r

viciul din Internat este împlinit de meni brele Congregaţiei de Surori.

F) P e n t r u o r i e n t a r e , c o m u n i c ă m acicâtevet p u n c t e d in Regulamentul Internatului E l e v e l e s u n t d a t o a r e s ă o b s e r v e ora-

ru l z i ln ic şi o r d i n e i n t e r n ă din Institut. N u pot fi e l e v e a le a c e s t u i Internat

e l eve logod i t e . E l e v e l o r le e s t e c u d e s ă v â r ş i r e in-j

te rz is s ă p o a r t e roch i i f ă ră m â n e c i , decol-f ta te s a u s c u r t e şi sun t ob l iga t e să fiA p i e p t ă n a t e m o d e s t . Bijuteri i le , parfumeriilel a fară de a p a d e Colonie s u n t opr i te .

Se i n t e r z i c e e leve lo r s ă aducă cu s ine r o m a n e , r o m a n e , r e v i s t e şi broşuri d e a s e m e n e a şi m e t o d e d e p i a n s a u vioară în a fa ră de ce le r e c o m a n d a t e de profe­s o a r e . D a c ă s e v o r găs i la e l e v e astfel de căr ţ i se v o r conf i sca .

Corespondenţa le v a fi r i g u r o s contro­lată . E l e v e l o r n u le e s t e p e r m i s s ă cores­p o n d e z e d e c â t c u m e m b r i i apropiaţ i ai familiei, i a r a c e s t e sc r i so r i se v o r trimite n u m a i p r i n Direcţiunea Internatului. Ele vor scr ie pă r in ţ i l o r î n f iecare s ă p t ă m â n ă iar oda tă p e l u n ă s u n t ob l iga te ca î n plic în­chis s ă - ş i t r imi t ă fişa p r imi t ă de la Direc, ţ iune . T c r i s o r i l e ce s e v o r t r i m i t e elevelor i n t e r n e s e v o r a d r e s a : D r e i X. Internai. Şcolilor Secundare de fete Blaj. Corespon­den ţa d e p r i s o s c u p r i e t e n e şi cunoscute:' este, i n t e r z i s ă . D e a s e m e n e a es te intem^sf şi se p e d e p s e ş t e c u eliminarea din Internat or ice c o r e s p o n d e n ţ ă s e c r e t ă , respective e x p e d i a t ă fă ră ş t i r e a Supe r io r i t ă ţ i i .

Vizitele. Pă r in ţ i i şi p e r s o a n e l e auto­r i za t e d e pă r in ţ i p r in t r ' o d e c l a r a ţ i e în scris d e p u s ă la î n c e p u t u l a n u l u i la Direcţiunea I n t e r n a t u l u i , p o t v iz i ta pe e l e v e n u m a i de d o u ă or i p e s ă p t ă m â n ă : Joi î n t r e orele 14—15 şi D u m i n e c a în t re 12—16.

La p l e c a r e a în v a c a n ţ a e l eve le nu pot p ă r ă s i I n t e r n a t u l decâ t î n t o v ă r ă ş i t e de păr in ţ i s a u de p e r s o a n e a u t o r i z a t e de a-ceş t ia p r i n t r ' o s c r i s o a r e a d r e s a t ă di" v r e m e Di rec ţ iun i i I n t e rna tu lu i . E s t e a se o b s e r v a a c e e a ş formal i ta te c â n d părinţii a r p e r m i t e e l e v e i s ă se r e î n t o a r c ă în te' milie s i n g u r ă . In or ice alt c a z e l e v a vafi nso ţ i tă î n c ă l ă t o r i e de o p e r s o a n ă de în-

c r e d e r e a I n t e r n a t u l u i , p e s p e s e l e părin' ţilor.

E l eve l e pot sos i în I n t e r n a t n o a p t e ă r ă a n u n ţ p r e a l a b i l n u m a i de t r e i ori p̂ an , în a junu l z i le lor de î n c e p e r e a şcoli' de d u p ă f i eca re v a c a n ţ ă . In c a z u r i excep' ţ ionale , c â n d e l e v a a r sos i în Blaj în alt«| nopţi , a t u n c i s u n t obl igate s ă a n u n ţ e Di' r e c ţ i u n e a I n t e r n a t u l u i t e legraf ic s a u tcle-; fonic (Nr . 17 Blaj).

D i r e c ţ i u n e a I n t e r n a t u l u i şcoalel"* s e c u n d a r e r o m â n e u n i t e

d e fe te , B la j

D e mnmn: in O suf rager ie m o d e r n ă

s t a r e nouă , şi u n birou de

g a n t . In îo rmaţ iun i la A d m i ­nis t ra ţ ia z iarului . :-: ^