U N T D E L E M N D E L A B U N I C A
Ce vin să alegi în funcție de felul de
mâncare
Conținut
6
Clasificarea vinurilor
8
Aspecte generale pe care să le ai în vedere când alegi vinul
10
Cum asociezi vinul cu carnea?
12
Ce vin alegi pentru preparatele tradiționale?
14
Vinuri pentru paste
16
Vinuri pentru brânzeturi
18
Vinuri pentru desert
20
Cele mai cunoscute tipuri de vin din lume
22
Cele mai bune vinuri românești
-05
Untdelemn De la Bunica
Vinul desăvârșește preparatul pe care îl consumi.
Asociate corespunzător, aromele rețetelor sunt
intensificate și puse în valoare de cele ale vinului.
Iar atunci când vinul și gastronomia se îmbină, totul
devine poezie.
Sunt câteva caracteristici importante de care trebuie
să ții cont, apoi îi vei putea aplica la fiecare preparat
pe care îl pregătești și vei putea alege vinul care să-ți
pună în valoare rețetele.
-07
Untdelemn De la Bunica
Cu o istorie de peste 7000 de ani, vinul, una dintre
cele mai vechi băuturi, păstrează în noblețea
gustului său părți de istorie. Denumit și Licoarea
lui Bachus, obținerea lui este o adevărată artă.
Regiunea în care strugurii sunt cultivați și soiul
acestora influențează calitatea și însușirile
vinurilor. Astfel, vinurile sunt de mai multe feluri,
în funcție de anumite criterii:
1. În funcție de culoare avem:
• vinuri roșii;
• vinuri albe;
• vinuri rosé.
2. În funcție de calitatea strugurilor:
• vinuri de masă: sunt vinuri cu tărie mai slabă,
sub 8,5%, adecvate pentru consumul obișnuit;
• vinuri de calitate superioară: au o tărie minimă
de 9,5% și le recunoști după eticheta marcată
cu VS, IG sau VSIG, acestea semnificând locație
geografică;
• vinuri de origine controlată: aceste vinuri
sunt de calitate I, au o tărie de minimum
11% și le recunoști după eticheta notată cu
mențiunea DOC. Acest indicativ se obține doar
prin aprobare de la Ministerul Agriculturii. La
rândul lor, vinurile de origine controlată pot
avea mai multe trepte de calitate:
• DOCC-CMD: vinuri obținute din struguri
culeși atunci când au ajuns la maturitate;
• DOCC-CT: vinuri obținute din struguri
culeși mai târziu, trecuți de maturitate;
• DOCC-CIB: vinuri obținute din struguri
culeși la înnobilare. Se numește astfel pentru
că boabele strugurilor sunt aproape stafidite și
au pe ele un “mucegai nobil”.
3. În funcție de cantitatea de zaharuri, vinurile
sunt:
• seci: conțin zaharuri până în 4g/l;
• demiseci: conțin zaharuri între 4 - 12g/l;
• demidulci: conțin zaharuri între 12 - 50g/l;
• dulci: conțin zaharuri peste 50g/l;
ClasificareaVinurilor01
-09
Untdelemn De la Bunica
Corpolența vinului: textura, vâscozitatea, consistența.
Corpolența poate fi identificată după urmele de
“lacrimi” lăsate pe pahar. Cu cât un vin este mai
corpolent, cu atât are o tărie mai mare.
În funcție de corpolență, vinurile se clasifică în:
• Vinuri cu o corpolență scăzută - sunt în general
vinurile albe, cu un volum mai scăzut de
alcool. Cel mai bine este să le asociezi cu pește,
aperitive, salate sau preparate vegetariene.
• Vinuri cu o corpolență medie - sunt atât vinuri
albe, cât și roșii, asociate în general cu felurile
principale cu carne slabă precum: paste, pizza,
pește gras, preparate cu sosuri.
• Vinuri cu o corpolență mare - sunt vinurile
roșii, foarte tari potrivite lângă carnea roșie.
Se recomandă să nu îl asociezi cu mâncărurile
puternic condimentate.
Alte aspecte importante:
• Gusturile opuse se complimentează: un
preparat gras se potrivește cu un vin slab, ușor.
• Vremea de afară: vinurile cu o corpolență
mare sunt adecvate pentru anotimpurile reci,
iar vinurile albe, rosé, pentru că sunt ușoare
se potrivesc atunci când temperaturile sunt
ridicate.
• Preparatele care conțin în compoziție un
anumit tip de vin se servesc la masă cu același
tip de vin.
Aspecte generale pe care să le ai în vedere când alegi vinul
02
Alegerea vinului adecvat felului de mâncare
pe care îl mănânci, îți îmbogățește experiența
culinară și accentuează gustul preparatelor.
Astfel, iată cum să asociezi vinul și carnea
pentru ca masa să fie cu adevărat un răsfăț
și un deliciu:
• Carne de pui: vinuri ușoare, albe seci sau
demiseci (cu corpolență scăzută).
• Carne de curcan: vinuri roșii seci, ușoare
(corpolență medie).
• Carne de porc: vinuri roșii seci, ușoare
(cu corpolență medie).
• Carne vită: vinuri roșii seci (cu corpolență
mare).
• Carne de miel: vinuri roșii cu aromă
fructată (cu corpolență medie).
• Pește și fructe de mare: vinuri albe,
ușoare (cu corpolență scăzută).
Cum asociezi vi
nu
l cu
carnea?
C U M A S O C I E Z I V I N U L C U C A R N E A ?
Când te gândești la asocierea vinurilor cu
felurile de mâncare îți zboară gândul la
restaurante elegante sau rețete sofisticate,
nu-i așa? Însă vinul este ca o completare
desăvârșită pentru preparate, oricare ar
fi ele. Oricât ne-am depărta fizic de casă,
amintirea celor mai frumoși ani din copilărie
și a bucatelor tradiționale, rămâne vie. Pur
și simplu nu poți încheia anul fără câteva
sărmăluțe cu smântână și mămăliguță, salată
de boeuf, jumări, cârnați și câte și mai câte.
Cât de dulce este iarna, la căldură, să te
înfrupți din varza călită cu afumătură. Cum
este un preparat mai gras, care devine
greoi consumat în cantități mai mari, se
echilibrează perfect cu un vin alb sec. Oferă-
le invitaților o astfel de asociere: varză à la
Cluj dichisită și gustoasă, completată de un
vin alb sau chiar rosé sec.
Cum să te abții când ardeii umpluți sau
sarmalele din carne tocată de porc și vițel
forfotesc în oala fierbinte? Mirosul aromat se
răspândește în toată casa, iar ca să te bucuri
la maximum de gustul lor, pune un vin roșu
sec sau demisec alături.
Nu trece niciun an fără să pui pe masă câteva
jumări. Pentru că sunt grase, cel mai bine
este să le asociezi cu un vin roșu ușor, slab,
de corpolență medie.
Dar ce spui de salata de boeuf? Era nelipsită
de pe masa de Sărbători, deliciul invitaților
și preferata copiilor care nu se pot abține
să nu mănânce măcar puțin pe ascuns.
Pentru că este un preparat care conține
multă maioneză, adică este pe bază de ou, se
potrivește să îl asociezi cu un vin spumant.
La fel poți să procedezi și în cazul ouălor
umplute.
O altă rețetă des făcută de Bunica este pilaful.
Ca să îi echilibrezi gustul cum se cuvine,
alege un vin alb sec sau demisec.
Ce vin alegi pentru
pre
par
atel
e
tradiționale?
C E V I N A L E G I P E N T R U P R E P A R A T E L E T R A D I Ț I O N A L E ?
Când alegem vinul pentru paste ignorăm
pastele, care sunt baza, și ne îndreptăm
atenția asupra sosului.
• Vinurile albe sau cele rosé seci sunt
atribuite pastelor cu sos alb sau cu fructe
de mare pentru că intensifică aromele.
Încearcă cu încredere asocierea lui cu
paste cu sos marinara, paste cu sos de
brânză, paste cu sos de ciuperci sau paste
cu sos pesto.
• Vinul roșu se potrivește de minune cu
pastele cu sos roșu sau gătite cu carne
ori brânzeturi. De exemplu, pentru un
succes garantat poți alătura vinul roșu
cu pastele cu sos de tomate sau paste
bolognese.
Vinuri pentru p
aste
V I N U R I P E N T R U P A S T E
Brânzeturile cu vin sunt un răsfăț total. Te
plimbă instantaneu pe meleaguri franțuzești
sau elvețiene și îți îmbracă gura într-o
paletă largă de arome. În plus, este o idee
la îndemână să aranjezi un platou cu câteva
sortimente de brânză alături de un vin alb
atunci când ai invitați și vrei să îi surprinzi
cu ceva mai special sau pur și simplu atunci
când vrei să ai o seară relaxantă.
În unele țări, brânza și vinul reprezintă o
tradiție veche, o adevărată artă. Brânzeturile
sunt mai savuroase împreună cu vinurile
albe atât seci, cât și dulci, în funcție de
tipul de brânză ales. Excepție face brânza
bine maturată care merge mână în mână cu
vinul roșu sec. Iar pentru ca experiența să
fie desăvârșită, adaugă în farfurie și nuci sau
struguri.
Dacă vrei un platou de brânzeturi cu adevărat
deosebit, trebuie să știi că cele mai apreciate
feluri sunt:
• Brânza Cheddar;
• Brânza Camembert;
• Brânza Parmezan;
• Brânza Asiago;
• Brânza Mozzarella;
• Brânza Mascarpone;
• Brânza Brie;
• Brânza Gruyere;
• Brânza Feta;
• Brânza Emmenthaler;
• Brânza Pecorino;
• Brânza Gorgonzola;
• Brânza Roquefort;
• Brânza Blue Cheese.
Vinuri pentru
brân
zetu
riV I N U R I P E N T R U B R Â N Z E T U R I
Desertul nu face excepție atunci când vine
vorba de vinuri. Cele albe și rosé dulci sau
demidulci se îmbină de minune cu o gustare
dulce. Delicatesele cu ciocolată se potrivesc
cu vinurile roșii dulci. Deserturile cu creme
de vanilie se îmbină perfect cu vinul alb,
dulce.
În ceea ce privește desertul, trebuie să ții
cont de trei factori:
1. Intensitatea aromelor desertului. Cu cât
acestea sunt mai accentuate, cu atât și
vinul trebuie să aibă o aromă mai intensă.
2. Aciditatea desertului este o altă însușire
importantă atunci când alegi vinul. De
exemplu, pentru a crea echilibru, la
un desert cu fructe alătură un vin alb,
spumant.
3. Un desert dulce cere ca vinul ales să fie și
mai dulce decât acesta.
Vinuri pentru
dese
rtV I N U R I P E N T R U D E S E R T
Consumul de vin la nivel mondial trece anual
de 240 de milioane de hectolitri. Vinul bucură
simțul gustativ în toate colțurile lumii. În
fiecare zonă, sunt apreciate diferite soiuri.
Dacă francezii, italienii și spaniolii consumă
adesea vin roșu, americanii aleg mai curând
vinul alb. Organizația Internațională a Viei
și Vinului (OIV) spun în clasamentul pe care
l-au realizat că cei mai mari producători de
vin din lume, în ordinea enumerării, sunt:
Italia, Franța, Spania, Statele Unite ale
Americii și Australia.
Cele mai cunoscute tipuri de vin:
Vinuri albe
• Chardonnay: originar din Franța,
acest vin alb este unul dintre cele mai
cunoscute din lume. Cel mai bine este
pus în valoare când este asociat cu pește
sau fructe de mare.
• Riesling: apărut în Germania, acest vin
are o aromă bogat fructată.
• Sauvingnon Blanc: este un vin franțuzesc
cu aromă ușoară de fructe. Poate fi sec
sau dulce și este perfect asociat cu carne
albă sau salate.
• Pinot Gris: poate fi alb sau rosé, iar
gustul său diferă în funcție de regiunea
în care au fost cultivați strugurii. De
exemplu, în Alsacia vinul Pinot Gris are
o aromă florală, pe când, în California,
este răcoritor și puțin condimentat.
• Chenin Blanc: este un vin alb, franțuzesc,
are o aciditate ridicată și este dulce, ceea
ce îl face potrivit pentru a fi consumat cu
un desert.
Vinuri roșii
• Shiraz: este un vin roșu australian,
renumit în această țară.
• Merlot: este un vin roșu, cu o culoare
puternică și o textură bogată. Se asociază
cu fripturile și brânzeturile maturate.
• Pinot Noir: este un vin sec, originar
din Franța, cu aromă ușoră de fructe de
pădure.
• Jerez: este un vin roșu, spaniol, produs
în Andaluzia. Este foarte apreciat și e
considerat un vin special, de colecție.
• Taurasi: acesta este un vin consacrat
în Italia, obținut din struguri cultivați
în sudul țării. Are o aromă fructat-
lemnoasă și o textură densă.
Cele mai cunoscute
tip
uri
de
vin
din lume
C E L E M A I C U N O S C U T E T I P U R I D E V I N D I N L U M E
În România, conform cărții scrise de
Marinela Vasilica Ardelean, „Cartea Vinurilor
Românești“, cele mai bune vinuri românești
sunt:
Vinuri albe:
• Furmint, 2013 - Crama Wine Princess.
• Sauvignon Blanc, 2015 - Domeniile Close
des Colombes .
• Fetească Albă, 1995 – Cotnari.
• Grasă de Cotnari, 1986 – Cotnari.
• Epicentrum, 2014 – Crama Gârboiu.
• Monşer, Zghihară de Huşi, 2008 – Crama
Senator Wine.
• Tămâioasă Românească, 1996 –
Domeniile Tohani.
Vinuri roșii:
• Ovaş, 2011, Crama Petro Vaselo.
• Omuleţ de Lemn Merlot şi Fetească
Neagră, 2012, Domeniile Clos des
Colombes.
• Băbească Neagră, Casa Panciu-Crama
Natura 2013.
• Rouge, Merlot, 2011, Crama Davino.
• Principele Radu, Merlot anul 1, 2010,
Domeniile Tohani.
• Prince Matei Rezerva, Merlot, 2006,
Crama Vinarte.
• Syrah reserve, 2011, Crama Corcova.
Cele mai bune
vin
uri
românești
C E L E M A I B U N E V I N U R I R O M Â N E Ş T I
-025
Untdelemn De la Bunica
Cu aceste sfaturi, vei ști să pregătești mese fără cusur.Preparatele, completate de aromele vinurilor bine alese, vor oferi mesenilor o experiență culinară de neuitat.Cu drag,Bunica