+ All Categories
Transcript

1

1. Esenta, rolul si functiile Fianantelor Intreprinderii

O1 Esenta si rolul Finantelor IntreprinderiiO2 Functiile Finantelor IntreprinderiiO3 Particularitatile organizarii finantelor la intreprindere

O1 Esenta si rolul FIFinantele intreprinderii include constituirea, repartizarea si gestionarea resurselor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor sale economice, financiare, sociale concretzate in: a) producerea si realizarea de bunuri si servicii; b) asigurarea echilibrului financiar; c) obtinerea profitului necesar dezvoltarii activitatii si remunerarii fondatorilor; d) ocuparii fortelor de munca;

Finantele Intreprinderii- reprezinta totalitatea relatiilor economice care apar in procesul formarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale intreprinderii. Finantele sunt strins legate de activitatea operationla a entitatiicare consta in producerea de marfuri si servicii si realizarea lor, si i-au nastere odata cu formarea capitalului social, sursa principala de formare a intreprinderii. In continuare finantele oricarei intreprinderi cuprind relatiile banesti ale sale: 1. cu alti agenti economici; 2. cu bancile comerciale; 3. cu salariatii; 4. cu statul;

FI au o insemnatate dubla:1. Pe deoparte asigurarea ritmietatii si rentabilitatii intreprinderii: -formarea fondurilor banesti ale intreprinderior folosind un spectru larg de surse; -repartizarea fondurilor banesti in conformitate cu necesitatile intreprinderilor; -asigurarea unui circuit normal al fondurilor formate garantind totodata capacitatea de plata, garantind solvabilitatea si lichiditatea intreprinderii evitind blocajele si stoparile; -de stimularea cresterii productiei, modernizarea, inovarea, folosirea tehnologiei; -repartizarea profitului;

2. Participarea la formarea bugetului statului prin: -plata impozitelor; -plata taxelor; -efectuarea altor plati;

Obiectivul FI include:a) constituirea si largirea capitalului social;b) formarea mijloacelor financiare necesare derularii ritmice a activitatii;c) constituirea unei structuri financiare optime;d) asigurarea circuitului fondurilor constituite;e) mobilizarea creantelor si efectuarea platilor;

f) plasarea eficienta a mjloacelor banesti excedentare;g) formarea si repartizarea profitului, remunerarea ationarilor si finantarea cresterii economice;

O2 Functiile FI

FI indeplineste 3 functii:1. Functia de acumulare si asigurare-are rol de asigurarea intreprinderii cu mijloacele necesare pentru atingerea scopurilor propuse;2. Functia de repartizare-prin intermediul acestei functii se asigura repartizarea si utilizarea fondurilor banesti utilizate;3. Functia de control- care se executa in permanenta pe durata intregului proces de activitate a intreprinderii incluiv concomitent cu indeplinirea celorlalte 2 functii;

Exista doua tipuri de control in dependenta de organele si persoanele care-l efectueaza:-Controlul extern- este efectuat de diferite organe si institutii din afara intreprinderii, fie in baza legislatiei, fie la dorinta intreprinderii.-Controlul intern-este efectuat de persoanele abilitate din cadrul intreprinderii.Din punct de vedere a perioadei efectuarii controlului financiar se cunosc trei tipuri de control:

-Control preventiv-prevenirea operatiunilor economice nelegitime si cheltuielilor nefondate; -Control current (operational)-are ca scop urmarirea executarii corecte si in termini prevazuti a operatiunilor economice; -Control post-operational-are ca scop verificarea, colectarea si analiza informatiilor privind operatiunile economice efectuate si situatia inteprinderii cu scopul de a intocmi diferite dari de seama si a face concluzia privind dezvoltarea intreprindrii de mai departe;

O3 Principiile organizarii finantelor la intreprindere

Sub organizarea FI se intelege totalitatea de relatii banesti , metode si forme cu ajutorul carora se efectueaza, formeaza, repartizaeaza si se utilizeaza fondurile banesti la intreprindere , se efectueaza controlul asupra utilizarii. Organzarea FI se bazeaza pe urmatoarele principii: -autonomia intreprinderii in domeniul activitatii financiare;-autofinantarea-cointeresarea in rezultatele finale (obtinerea unor profituri cit mai mari si rentabilitatii ridicate) si rasunderea pentru obligatiunile sale;-controlul- la baza sta analiza activitatii intreprinderii si metodel esi pirghiile de constringere si influesntare in caz de incalacare a dsciplinei financiare si nerespectarea obligatiunei sale;

De rind cu aceste principii de baza se mai folosesc si alte principii cum ar fi:1. Eficienta si rationalitatea-se bazeaza pe motivul principal al intreprinderii de a obtine profituri mari folosind cit mai eficient si rational resursele disponibile si cheltuieli minime;2. Demarcarea neta a activitatilor-sint separate ativitatile ce au o influenta directa asupra marimii capitalului de activitatile cu influenta directa asupra capitalului.3. Delimitarea functiilor-are ca scop neadmiterea concentrarii puterii financiare in miinile unei singure persoane.Resecatarea acestui principiu impune o anumita diviziune a muncii intre compartimente si posturi astfel incit o singura persoana sa nu detina controlul total asupra unei tranzactii financiar-economice. In acest fel vor putea fi evitate fraudele si efectuarea de operatiuni ilegale.

Catre factorii ce influenteaza modul de organizare a finantelor la intreprindere se atribuie:

-Forma de proprietate in dependenta de formele de proprietate apar deosebiri si particulariteti intre sursele si metodele de formare a fondurilor si repartizare a profitului in raporturile financiare cu statul.-Particularitatileprocesului de productie, in functie de particularitatile care apar la structura capitalului fix si circulant, viteza de rotatie, izvoarele de provinienta a fondurilor si altele.-Conditiile pietii.-Legislatia fiscala si altele.

2. Mecanismul financiar al intreprinderilor

O1 Continutul si structura mecanismului financiarO2 Structura financiara a intreprinderii

O1 Continutul si structura mecanismului financiar

Intreprinderea ca sistem este compusa din 2 sisteme: -Subsistemul gestionar (subiectul) -Subsistemul gestionat (obiectul)

Subsistemul gestionar

(subiect)

Pirghii, instrumente si metode de

finantare

Subsistemul gestionat

(obiect)

Catre subsistemul gestionar se atribuie diferite setii si departamente de ordin administrativ cum ar fi: departa-mentul financiar, comercial, de legistica, de planificare, tehnic, contabilitate si altele. Subsistemul gestionat este de regula prezentat de catre compartimentele activitatii de producere a intreprinderii cum ar fi: dotarea tehnologica, organziarea muncii, asigurarea conditiilor sociale a muncitorilor, organizarea acti-vitatii economice xterne a intreprinderii, politica de folosire a resurselor financiare etc.Mecanismul financiar-reprezinta un sistem de gestionare a relatiilor financiare prin pirghii si instrumente financiare si cu jutorul metodelor financiare.Mecanismul financiar al intreprinderii-este un ansamblu de metode, pirghii si instrumente de formare si utilizare a capitalului intreprinderii.

Structura mecanismului financiar este constituit din urmatoarele elemente:

1. Relatiile financiare ca obiect al gestiunii financiare.2. Pirghiile si instrumentele financiare.3. Metodele financiar.4. Suportul normativ-juridic si metodologic. Catre relatiile financiare se atribuie: -relatiile de crediatare; -relatiile de investitie; -relatiile asigurare; -relatiile de finantare; -relatiile de salarizare;

Catre pirghiile si instrumentele financiare se atribuie: -inpozitele si taxele; -premiile si penalitatile; -profitul si dividende;

Catre metodele financiare sunt atribuite: -evidenta contabila: -planificarea si analiza financiara; -evidenta si raportarea statistica; -controlul financiar;

Suportul normativ juridic si metodologic este asigurat de:

-legi; -hotariri ale guvernului si parlamentului; -decrete ale presedintelui; -instructiuni si scrisori metodologice;

O2 Structura financiara a intreprinderii

Capitalul reprezinta totalitatea de resurse utilizate de intreprindere pentru finantarea activitatii sale.Structura financiara a intreprinderii - reprezinta raportul dintre finantarea pe termen lung si pe termen scurt, dintre capitalul propriu si cel imprumutat.

Capitalul propriu al intreprinderii este alcatuit din: -capitalul sttutar; -capitalul suplimentar;

-profitul nerepartizat; -fondul de rezerve (rezerve acumulate); -capitalul secundar; -alte finantari din parte persoanelor juridice si fizice;

Capitalul imprumutat este format din: -imprumuturi; -creditele bancare; -datoriile fata de contragenti;

-mijloacele contractante de la emisiunea de obligatiuni si alte hirtii de valoare cu caracter de imprumut; -alte datorii financiare;

Structura financiara a capitalului- reprezinta o astfel de utilizare a capitalului propriu si cel imprumutat care asigura o proportionalitate eficienta intre coeficientului rentabilitatii si silvabilitatii financiare.La stabilirea structurii financiare optime a intreprinderii se tine cont de urmatoarele doua principii:-Criteriul rentabilitatii se manifesta prin faptul ca daca intreprinderea este rentabila chiar se recomanda de a contracta si a folosi diferita imprumuturi insa sa se respecte conditia ca rentabilitatea obtinuta in rezultatul folosirii acestor imprumuturi sa fie mai mare ca rata dobinzii. R > rd

-Criteriul destinatii fondurilor se manifesta prin faptul ca activele pe termen lung trebuie sa fie finansate din contul capitalului propriu, iar finansarea activelor pe termen scurt se efectueaza din contul fondului de rulment si a imprumuturilor pe termen scurt. In vederea determinarii propriei situatii, a verificarii posibilitatilor de indatorare si edificare in raporturile cu bancile, se recurge la calcularea unor indicatori precum:

CIG- coeficientul de indatorare

1. CIG=Datorii totale / Total pasiv 2/3

2. CIG=Datorii totale / Capitalul propriu 2 In afara de acesti indicatori se calculeaza capacitatea maxima de indatorare (CMI=2*Cap.Propriu)Daca intreprinderea atinge nivelul cuvenit (2*CP) atunci situatia se socoate saturata si nu ai poate spera la noi credite si imprumuturi. CIT-coeficientul de indatorare la termen

CIT= Datorii t/l totale / Cap. Permanent 1/2

CIT=Datorii t/l totale / Cap. Propriu 1

Acest indicator ne arata capacitatea de indatorare a intreprinderii pe termen lung. Acesti indicatori sunt calculati si prezinta un interes deosebit pentru banci si creditorii nostri.

Datorii pe termen scurt

CMI Datorii pe termen lung

3. Politica financiara a intreprinderii

O1 Esenta si rolul politicii financiare

O2 Politica de finansare si de credit

O3 Politica de dividendO4 Riscurile financiare si metodele de dirijare cu ele

O1 Esenta si rolul politicii financiare

Politica financiara reprezinta un ansamblu de metode si instrumente cu caracter financiar, antrenate in procurarea, alocarea si gestionarea resurselor banesti in vederea realizarii obiectivului principal al intreprinderii de maximizarea valorii de piata si maximizarea profitului.

Scopul politicii financiare consta in folosirea totala si maximala a potentialului financiar si majorarea contiua a lui.Politica financiara este compusa din 2 aspecte:1. Aspectul strategic (strategia financiara);2. Aspectul tactic (tactica financiara);

Strategia financiara se eleboreaza in corespundere cu sarcinile social-economice globale de dezvoltare a intreprinderii.Tactica financiara se subordoneaza stratefiei financiare si totodata corecteaza si gestioneaza anumite directii si metode de formare si folosire a resurselor financiare in limitele unei anumite perioade de timp.Tactica financiara reprezinta o anumita etapa a strategiei financiare si de aceea este mai putin static si e mai influentata de un sir de factori macro si micro economici.

Politica financiara a intreprinderii nu poate fi privita in afara politicii financiare a statului. Mediul economic extern al intreprinderii in totdeauna influenteaza mai puternic activitatea operationala decit mediul intern, de aceea politica financiara a intrerpinderii intr-o masura foarte mare este dependenta de politica financiara a statului, de realitatea si rationalitatea ei.

Directivele (directiile) de manifestare ale politicii financiare a intreprinderii constau in:Selectarea proiectelor de investitii ca suport al alocarii resurselor financiare pentru finansarea proiectelor.Identificarea modalitatilor de finansare si a surselor da capital utilizabile.Fundamentarea structurii financiare a intreprinderii cu asigurarea unui raport optim intre capitalul propriu si capitalul asigurat.Alegerea variantelor de distribuire a dividendelor, respectiv si a profitului net.Modificarea majorarii capitalului propriu si alegerea solutiilor de aplicat in acest scop.Indatorarea intreprinderii pornind de la nevoile de lichiditati si evolutia ratei dobinzii pe piata financiara.

Politica financiara se structureaza pe 3 componente:1.Politica de investitii2.Politica de finantare (creditare)3.Politica de dividend

Politica de investitii Cuprinde ansamblul de decizii privind plasarea capitalului in anumite operatiuni economice in prezent, cu scopul de a obtine un profit in viitor.

O2 Politica de finantare

Politica de finantare reprezinta totalitatea deciziilor referitor la formarea capitalului pentru intreprindere, la acoperirea nevoilor de finantare a proiectelor sale, fie din fonduri proprii (surse interne) sau din fonduri externe (surse externe).

Sursele interne de finantare provin din: -propria activitate (profitul net, fondul de amortizare, uzura mijloacelor fixe)-de la proprietari (majorarea capitalului statutar, ajutor financiar de la fondatori)Necesitatile dee finantare pot fi asigurate prin largirea capitalului propriu. Un element de baza al careia este capitalul statutar.

Metodele de majorare a Capitalului Statutar sunt:-emiterea de actiuni;-aportul in numerar de la actionarii vechi;-aportul in natura care are ca efect sporirea numarului de actiuni ce au ca suport un activ real, dar nu monetar;-incorporarea rezervelor;-convertarea datoriilor in actiuni;-fuziunea sau absorbtia;

Sursele externe de finantare din punct de vedere a termenului de acordare pot fi separate in 3 grupe:-imprumuturi pe termen scurt (pina la 1 an) credite bancare pina la un an si credite comerciale.-imprumuturi pe termen mediu (1-3 ani)leasingul si creditele pe t/s prelungite si folosite pentru finantarea activelor curente.-imprumuturi pe termen lung (peste 3 ani) pot fi primite de la bancile comerciale sau de la stat.

O3 Politica de dividend

Politica de dividende reprezinta decizia AGA (adunarea generala a actionarilor) privind distribuirea profitului net sub forma de dividende sau de a investi in proiecte investitionale ce ar asigura o crestere a profitului in viitor.Dividendele reprezinta niste plati periodice in numerar achitate fondatorilor pentru participarea lor in capitalul social.

Dividendele pot fi platite sub 3 forme:-in forma baneasca -in forma naturala-in forma de actiuni

!!! Este destinat distribuirii (repartizarii) la dividende numai profitl net.

Politica de dividende este influentata de 3 categorii de factori:1. Situatia financiara a intreprinderii: -nivelul de lichiditate a intreprinderii; -rata de indatorare a intreprinderii; -nivelul profitului net;2. Preferintele actionarilor:3. Influentele pietii: -cererea pe piata la marfurile produse de intreprindere;

-pretul pe piata la factorii de productie (forta de munca, energia electrica, materia prima);

Urmarirea politicii de dividende se realizeaza prin intermediul unor indicatorilor cum ar fi:1. Rata distribuirii dividendelor

( dividendelor / Profitul net )*100%

2. Dividendul la o actiune .Dividendele total platite / Nr actiuni totale 3. Rata de crestere a dividendelor

(Dividendele anului curent / Dividendele anului precedent ) * 100%

4. Randamentul al o actiune

( Dividendele pe o actiune / Valoarea pe piata a actiunii )

5. Rentabilitatea capitalului investiti in actiuni

Dividendul 1 actiune / Valoarea nominala 1 actiune

Politicile de plata a dividendelor sunt realizate prin: -politica reziduala -politica dividendului stabil -politica ratei de plata constante a dividendelor

Instrumentele de realizare a politicii financiare:1. Instrumentele operationale: -titluri financiare; -metode si tehnici de derulare a activitatii financiare; -autofinantarea, creditarea2. Instrumentele functionale: documentele de proviziune finananciara, de control si de analiza financiara.

O4 Riscurile financiare si metodele de dirijare cu ele

Activitatea economica a oricarei intreprinderi presupune existenta si asumarea anumtor riscuri.Principalele riscuri la intreprindere sunt:Riscul economic care este cauzat in primul rind de natura operatiunilor efectuate de firma, factorii determinati fiind: -procesul de competitie si marimea firmei; -livierul financiar; -variatia preturilor de intrare; -abilitatea de a ajusta preturile de iesire;Riscul financiar consta in incapacitatea intreprinderii de a face fata obligatiunilor sale de plata fata de credit, iar la un volum mare a datoriilor exagerate intreprinderea poate deveni insolvabila.

Catre riscul financiar se atribuie: Riscul creditar- pierderea banilor de catre intreprindere din cauza nerambursarii la timo a creditelor si dobinzelor. Riscul de dobinda pericolul ca dobinda va fi mai mare decit efectele imprumutului. Riscul valutar pericolul pierderii mijloacelor financiare ca rezultat al schimbarilor nefavorabile ale cursului valutar. Riscul proftului ratat; Riscul investitional; Din punct de vedere al operativitatii primirii deciziilor, aplicarea metodelor si a actiunilor de minimizare si lichidare a riscurilor se cunosc 3 tipuri de politici de gestionare a riscurilor:

Politica activa/agresiva consta in folosirea maxima a informatiei existente si metodelor de gestionare pentru minimizarea riscurilor, in acest caz actiunilor si aplicatiile se efectueaza inaintea prevenirii riscului;

Politica adoptiva; Politica conservativa localizam riscul produs;

4. Evaluarea proiectelor de investitie

O1 Rolul, insemnatatea si clasificarea investitiiorO2 Evaluarea proiectelor investitionale

O1 Rolul, insemnatatea si clasificarea investitiilor

Activitatea in domeniul investitiilor reprezinta un sistem de procedee si analize complicate, care au ca scop retransformarea mijloacelor financiare in active. In conditiile econmice ale pietii unde persista o concurenta aspra, agentii economici sunt nevoiti mereu sa-si caute posibilitati noi de largire a activitatii si de imbunatatire a caracteristicilor produselor sale, urmarind ridicarea calitatii si productivitatii muncii prin folosirea de noi tehnologii si ale realizarilor progresului tehno-stiintifici. Astfel agentii economici fiind impusi sa-si rezerveze si sa foloseasca anumite resurse financiare pentru efectuarea unor cercetari stiintifice, introducerea de noi tehnologii si noi performante prin reutilarea tehnica, reconstructia, reparatia sau constructiile noilor incaperi, pregatirea si recoloficarea cadrelor si altele, acestea fiind obtinute prin alocarea diferitor mijloace financiare pe care le numim investitii. Investitia reprezinta alocarea de mijloace financiare in diferite operatiuni economice in prezent cu scopul de a obtine un profit in viitor.Investitiile intreprinderii pot fi clasificate in:1. Investitiile brute (investitii de inlocuire)2. Investitii nete (investitii de dezvoltare)

Investitiile brute reprezinta alocarea mijloacelor financiare pentru inlocuirea mojloacelor fixe vechi sau uzate. Sursa principala de finantare o reprezinta fondul de uzura si fondul de amortizare.

Investitii nete sunt prevazute pentru largirea si dezvolatrea intreprinderii. Sursa principala de finantare fiind PN al intreprinderii.

Din punct de vedere a plasarii mijloacelor financiare investitionale se impart in: -Investitii capitale care reprezinta utilizarea mijloacelor financiare pentru reutilarea, reconstructia, reinoirea, largirea capitalului fix al intreprinderii. -Investitiile financiare reprezinta plasarea mijloacelor financiare sub forma de investitii in diferite instrumente a pietii financiare.

Investitiile intreprinderii

Investitiile capitale Investitiile financiare Productive Neproductive

-actiuni Active: utilaje, instaletiile de Obiectivele de menire social-economice, -obligatiuni producere care se implica direct caminele, punctele, medicale, casa de -alte titluri de valoare la producere; cultura, bazele de odihna, terenuri de -depozitele bancare Pasive: mijloacele fixe care sport, gradinite. nu participa direct la productie, dar ne creaza conditii favorabile (cinditionere, frigider, depozit)Productive participa direct la activitatea operationala;Neproductive nu participa la activitatea operationala, dar creaza conditii necesare.

Elementele financiare ale unei investitii sunt:

1) Suma investitiei totalitatea cheltuielilor efectuate de intreprindere pentru realizarea investitiei propuse. Ea se determina diferit, in functie de modul de realizare a lucrarilor de achizitii, constructii, instalare si montaj.2) Durata de viata a investitiei care se priveste sub diferitee unghiuri si anume: a)Durata contabila reprezinta durata normala de functionare in conformitate de normele de uzura anual stabilite. b)Durata tehnica de viata a investitiei reprezinta termenii de exploatare a mijloacelor fixe prevazute in documentatia si caracteristicile tehnice ale lui. c)Durata comerciala este durata in care exista pe piata cererea la produsele fabricate M.F. la care sa facut investitii. d)Durat juridica este termenul in care este asigurat suportul juridic pentru utilizarea investitiei.3) Venitul net reprezinta avantajele economice care urmeaza sa fie obtinute in urma punerii in aplicare a investitiei.4) Valoarea reziduala (VPR) valoarea care presupune ca va fi recuperata la sfirsit de viata a investitiei.5) Rata de actualizare reflecta costul de oportunitate a investitiilor, adica costurile alternative sacrificate sau beneficiile ratate prin reangajarea resurselor financiare in alte proiecte alternative.

O2 Evaluarea proiectelor de investitii

In activitatea sa economica deseori in fata intreprinderii apar diferite oportunitati de plasare a capitalului sau financiar in operatiuni financiar-economice ce ar genera profituri suplimentare. Intreprinderea este nevoita din multiple oportunitati sa o aleaga pe cea ce ar asigura avantajele economice mai mari si profiturile mai ridicate. Pentru a alege varianta potrivita/optima a investitiei sau a selecta cel mai profitabil proiect investitional saun folosite si aplicate mai multe metode sau criterii de selectare a proiecturilor investitionale cum ar fi:

1. Metoda valorii actualizate nete (VAN) 0CI capitalul investitionaln numarul de anit durata de viata a investitiilorCF fluxurile incasater rata de actualizareVPR valoarea probabila ramasaVAN valoarea actualizata netar este o rata care nu se accepta0 vom obtine mai mult profit decit am investitVAN consta in actualizarea tuturor fluxurilor de numerar generate de proiect la o rata de actualizare care este egala cu costul capitalului investit.O investitie este acceptata daca VAN>0

Pe plan economic si financiar un proiect investitional cu VAN pozitiv semnifica urmatoarele:1. posibilitatea de a rambursa capitalul investitit pe parcursul duratei de viata economica a investitiei.2. are capacitatea de a crea incasari in exces si astfel se creaza valoarea net.

Neajunsurile acestei metode:1. VAN ne arata recuperarea capitalului investit si nu evidentiaza aprecierea relativa, calitativa si comparabila.2. VAN nu ia in consideratie termenul de recuperare.3. VAN se calculeaza tinind cont de rata de actualizare, care la rindul sau deseori cere niste calcule complicate si destul de precise, ceea ce creaza dificultati si eronari.

2. Metoda Ratei Interne de Responsabilitate (RIR)

RIR se defineste ca rata de actualizare pentru valoarea actualizata a intrarilor viitoare generate de investitie devine egala cu costul initial al investitiei.RIR este rata de actualizare care face ca VAN sa fie egal cu 0.

Proiectul este acceptat daca RIR este mai mare ca costul capitalului investitit in proiect.Calculul RIR se face prin incasari repetate. RIR = rmin + (rmax - rmin) (VANmax / VANmax + VANmin)

r rata de actualizare

O = -CI + + ( CFn / (1+RIP)n ) + (VPR / (1+RIP)r ) n=1 3. Metoda Termenului de recuperare

Termenul de recuperare asigura o alegere de variante de lichiditati a investitiei din punct de vedere a rapiditatii recuperarii capitolului investit.

TR = CI / CF, (cind CF este constant)

Se alege un proiect investit cu un termen cit mai scurt.

4. Metoda rentabilitatii

Astfel se poate calcula rentabilitatea realizata de fiacare proiect dupa recuperarea valorii lor:

R = ( venitului obtinut dupa acoperirea costlui investit / costul investitiei ) * 100%

Se va alege acel proiect care va avea un termem de recuperare mai mic sau rentabilitate mai mare. Pentru finantarea investitiilor capitale la nivelul agentului economic pot fi utilizate urmatoarele surse:-fondul uzurii;-profiturile obtinute;-avantajele economice in urma lichidarii unor active imobilizate;-leasingul;-credite bancare;5. Finantarea activelor pe termen lung

O1 Conceptul activelor pe t/lO2 Structura activelor pe t/lO3 Uzura activelor pe t/lO4 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

O1 Conceptul activelor pe t/l

Activele materiale pe t/l reprezinta activele care imraca o forma fizica naturala si pot fi utilizate pe o perioada mai mare de un an cu scopul obtinerii unor avantaje economice.

Componentele activelor pe t/l:-Active material in curs de executie;-Terenuri;-Mijloace fixe;-Resurse naturale.

Mijloacele fixe reprezinta acea parte a activelor materiale acre au o form naturala determinata, se folosesc in procesul de producere de mai multe ori, pastrindu-si forma naturala. Au un cost nu mai mic decit limita stabilita si isi trec valoarea sa treptat in costul produsului finit, prin calcularea uzurii.

Nu se atribuie catre mijloacele fixe:- incaperile, constructiile si alte obiecte care nu se folosesc in activitatea de producere si sunt destinate activitatii investitionale;- obiectele destinate acordarii in chirie;- animale tinee si cele la ingrasat;

Indiferent de pret se atribuie la MF:- inventarul agricol;- instrumentele de constructie;

In rezultatul utilizarii mijloacelor fixe, acestea sunt supuse uzarii, ceea ce duce la pierderea si inrautatirea capacitatii tehnico-productive a lor, invocind necesitatea de a fi inlocuite la expirarea durate functionarii utile.

Durata functionarii utile reprezinta termenul in care mijloacul fix este utilizat, generind avantaje economice.

-durata contabila durata normala de functionare in conformitate cu normele de uzura anual stabilita.-durata tehnica termenii de exploatare a mijloacelor fixe prevazute in documentatie si caracteristicile tehnice ale lui.-durata comerciala durata in care exista pe piata cererea la produsele fabricate.-durata juridica termenul in care este asigurat suportul juridic pentru utilizarea mijloacelor fixe.

Se cunosc 2 tipuri de uzura:-uzura fizica;-uzura morala;Uzura fizica reprezinta pierderea capacitatior tehnico-productive in rezultatul utilizarii si a influesntei factorilor fizico-naturali,Uzura morala reprezinta pierderea atractivitatii si eficientei mijloacelor fix, cauzata de aparitia alternativa a mijloacelor fixe cu calitati si caracteristici tehnico-productive mai performante si eficiente.Nu se calculeaza uzura la:

-terenuri;-fondurile bibliotecare;-fonotecile, firmatecile;

-obiecte de arta si anticvariat;-animale tinere si la ingrasat;-plantatiile fructifiere multianuale pina la termenul de roada;

Activele nemateriale sunt active ce nu au forma naturala, dar pot fi usor evaluate si se folosesc deasemenea in sfera de producere, comercializare si prestare a serviciilor de mai multe ori.

Catre activele nemateriale se atirna:-cheltuielile operationale si de inregistrare;-licente; -programe IT;-drept de autor;petenta.

O2 Structura activelor pe t/l

Active pe t/l pot fi grupatedin punct de vedere fizic: a. Materiale b. NematerialeActivele materiale sint grupate si caaracterizate dupa participarea la procesul de producere: a. Productive b. Neproductive

Productive activele care participa direct sau indirect la produerea de marfuri si servicii.Neproductive se atribuie acele ce nu participa la procesul de producere.

Fondurile productive se impart in: a. Active b. Pasive

La activele nemateriale durata de functionare utila se socoate durata de functionare a suportului juridic. Pentru celelate in caz ca exista posibilitatea de asociere a lor cu un activ material, durata functiei utile se socoate cea a activului material. In caz de mposibilitate de de terminare a termenului de functie, durata de functionare se ia in calcul nu mai mare de 20 de ani. La obiectele de pret, de colectie si terenuri nu se calculeaza uzura.

O3 Uzura activelor pe t/l

Metode de calcul a uzurii:

I Metode simple: a. Metoda liniara: FAan = Vuz * Nuz , FAan fondul de amortizare anual Vuz valoarea uzuala Nuz norma uzurii anuale Vuz = Vin VPR Vin = Vprocurare + Ch de transp. + Ch de montare VPR Vbil = Vin uzurii acumulate FUan = ( Vin VPR ) / Tex

b. Metoda in raport cu VPF: uzurii 1 produs = ( Vin VPR ) / VPFtotal FUani = Uuzurii 1 produs * VPFII Metode accelerate: a. Metoda soldului degresiv: Nuz = 100% * Tex FUani = Nuz * Vbil Fuultimul an = Vbil pentru ultimul an VPR

b. Metoda cu rata descrescatoare:

IK = nultimu / n , n- nr de ani FUan = Kn * ( Vin VPR )

Pentru calularea eficienti folosirii mijloacelor fixe de calculeaza urmatorii indicatori:

1. Rata imobilizarilor = A t/l / A tot 2/3

2. Coeficientul de uzura acumulata = Uz. acumulata / Val. de inventar a MF

3. Coeficientul de utilitate = ( Val. de inventar Uz. acumulata ) / Val. de invental a MF

4. Coeficientul de reinoire a mijlocului fix = Val. intrat a MF in perioada raportata / Val. MF la sf. perioadei

5. Compzitia tehnologica a mijlocului fix = masini, utilaje, instalatii de productie / MF total

6. Rentabilitatea mijlocului fix = ( Profit / Val. medie anuala a MF ) * 100%

7. Randamentul mijlocului fix = Costul produselor fabricate / Val medie anuala a MF6. Finantarea activelor pe termen scurt

O1 Esenta, structura si clasificarea A t/sO2 Ciclul de exploatare si metodele de gestiune cu elO3 Metodele de gestiune a stocurilor. Nivelul optim al stocurilor A t/sO4 Finantarea activelor pe t/sO5 Rotatia activelor pe t/s si indicatorii eficientei utilizarii

O1 Esenta, structura si clasificarea A t/s

In gestiunea financiara a intreprinderii un loc important il ocupa existenta si aprovizionarea cu ative pe t/l in masura necesara, planificarea si completarea permanentaa si utilizarea lor rationala si eficienta. De rind cu A t/l, trebuie sa dispuna si de A t/s care sunt o parte componenta a patrimonului intreprinderii.

Active curente o parte a activului care se caracterizeaza prin transformarea permanenta a formelor natural-functionale prin consumarea lor totala intr-un singur ciclu de exploatare si transmitere a valorii integrale in produsele si marfurile in care au fost incorporate. Active curente reprezinta totalitatea mijloacelor banesti alocate in: - materie prima si materiale;

- OMVSD;- creante;- investitii t/s;- mijloace banesti;- produse in curs de executie;- produse finite;- alte active t/s. Active curente reprezinta acea parte a capitalului care asigura un proces de producere neintrerupt.Ele au urmatoare componenta: 1. Materia prima si materiale;

2. Creante t/s: - privind facturile comerciale; - parti afiliate; - avansuri eliberate;3. Mijloace banesti: - caseria; - cont curent; - conturi speciale; - conturi in valuta nationala; - conturi de cecuri; - deocumente de plata;4. Investitiile t/s: - in parti afiliate;

- in conturi neafiliate;5. Alte active curente;

Pentru activele curente ca parte a capitalului a inreprinderii sunt caracteristie urmatoarele nuante;1. Activele curente sunt folosite si avansate pina la obtinerea venitului.2. Activele curente ca resurse nu se folosesc si nu se consuma, dar sunt mereu completate si reinoite.3. Necesitatea de active curente este determinata de volumul de producere.

Activele curente se clasifica dupa mai mult principii:1. Dupa forma -forma baneasca - forma materiala2. Dupa sursele de finantare - din surse straine

- din surse proprii3. Din fazele ciclului de producere - AC in faza de aprovizionare - AC in faza de producere - AC in faza de comercializare4. Dupa termen - Active curente t/s - Active curente t/l5. Valori depozabile - Depozite bancare

O2 Ciclul de exploatare si metodele de gestiune cu el

O caracteristica speciala a activelor curente viteza de rotatie a lor. In miscarea lor trec prin 3 faze: - Faza de aprovizionare- Faza de producere- Faza de ralizare APROVIZIONARE PRODUCERE REALIZARE

Trecerea activelor curente prin toate fazele a procesului de producere se numeste cicluri de sxploatare. Trecerea capitalului dintr-o faza in alta se numeste rotatia si reprezinta o parte componenta a fluxurilor neintrerupte ale activitatii. Perioada in decursul careia mijloacele banesti efectueaza o rotatie reprezinta prin sine durata de roatie. Acest ciclu se compune din segmentul de timp din momentul achitarii banesti pentru materia prima, materiale si incasarile banesti pentru livrarile efectuate. Tinind cont ca activele curente au o viteza de rotatie inalta si operatiunile ciclului de exploatare sunt permanente si au de a elabora si a folosi o tactica rationala si eficienta de gestiune a ciclului de exploatare.

1. Politica agresiva presupune atingerea scopurilor prin obtinerea si folosirea stocurilor de materie prima si materiale minime sau chiar in cantitati zero, aprovizionarea facindu-se in momentul aparitiei necesitatii. Se caracterizeaza prin nivelul scazut al cheltuielilor de pastrare, nivelul sporit al restabilitatii, nivelul inalt al riscului. Necesita un control riguros si permanent al stocurilor existente si necesitatilor aparute. 2. Politica conservatista presupune obtinerea rezultatului prin obtinerea si folosirea stocurilor mari. Se caracterizeaza prin nivelul ridicat al cheltuielilor de depozitare si pastrare, nivelul scazut al rentabilitatii si gradul mic al riscului. 3. Politica echilibrata reprezinta prin sine o combinare a celorlalte 2 politici care ne-ar asigura o corelatie optima intre nivelul riscului si nivelul rentabilitatii.

O3 Metodele de gestionare a stocurilor. Nivelul optim al stocurilor A t/s

Din punct de vedere material, stocurile reprezinta cantitatea fizica a materiei necesara pentru fiecare faza a ciclului de producere si pentru asigurarea derularii lui neintrerupte. Din punct de vedere financiar, stocul reprezinta imobilizarea resurselor financiare care il vor recupera numai dupa trecerea prin toate fazele ciclului de producere intreprinderea poate sa detina 3 tipuri de stocuri:1. stocuri de materie prima si material.2. stocuri de productie in curs de executie.3. stocuri de productie finita.

Pentru o existenta normala a stocurilor sint inaintate urmatoarele conditii:1. stocul trebuie sa fie complet.2. sa fie suficient.3. trebuie sistematic complectat.

Definita de stocuri foloseste 2 tipuri de costuri:a) Costul de aprovizionare;(Ca)b) Costul de depozitare si pastrare unde se atribuie costurile de pastrarem salariu, energie electrica, cheltuielile de asigurare, pierderile de la alterare, costul capitalului folosit, pierderile de la valorizarea velutei. Pentru a-si asigura un proces de producere neintrerupt, tinundu-se cont de risc acceptat, intreprinderea isi determina si pastreaza un stoc optim (de materie prima si material). (CP)

costuri S= 2*N*Ca / Pa*Cp Ca Cp

Pa pret de achizitie a unei unitati de materie prima si . . mateiale

N cantitatea necesara anuala de materie prima si . materiale

Stocuri

0 S optim

Consumul specific reprezinta cantitati minime de materie prima si materiale necesare pentru producerea unei unitati de produs finit.

Exista citeva metode de gestionare a stocurilor:1. Grupa a sunt stocurile cu costuri inalte si cu o cota aparte minima.2. Stocurile cu costuri medii si cota parte medie.3. Stocurile cu costuri mici si insemnatate mica, lipsa lor nu duce la stoparea procesului de producere.

Metodele de gestiune a stocurilor presupune controlul asupra suficientei si intergritatii acestora. Astfel pot fi utilizate urmatoarele metode de control a stocurilor.

Metode:1. Metoda ABC presupune clasificarea stocurilor in 3 grupe dupa importanta lor:

A stocurile putine,dar valoroase de obicei, ponderea acestor stocuri este de 10%, iar valoarea este de 70%. B elementele mai putin importante, atit numeric si valoric. C include stocurile cele mai putin importante.2. Metoda celor doua reciproce presupune aranjarea elementelor de stoc in doua recipiente, unul este stoc recent, iar celalalt este rezerva.3. Metoda liniei rosii se aplica in cazul in care elementele de stoc sunt asezate intr-un vas transparent, care este o linie rosie. Cind nivelul stocului ajunge la linie, este necesara efectuarea unei noi comenzi in aprovizionare.4. Metoda CANBAN este numita si stocul zero, ce prevede detinerea unui stoc minim si aprovizionarea dupa necesitate.5. Metoda computerizata de gestiunea stocurilor se foloseste la companiile mari, care detin stocuri de zeci sau sute de elemente, iar utiliarea lor este direct proportionala cu volumul vinzarilor.

O4 Finantarea activelor pe t/s Sursele de finantare a activelor curente se impart in: -surse interne (proprii)

-surse externe (straine)

Surse interne sunt sursele formate in cadrul intreprinderii si obtinute in rezultatul realizarii marfurilor si serviciilor. Avind in vedere faptul ca activele curente se consuma integral intr-un singur ciclu de exploatare, asigurarea continua necesita resurse permanente de finantare.Surse esterne sunt constituite din imprumuturi, unu ar fi credite bancare pe t/s si credite comerciale.

Partea surselor financiare care asigura finantarea permanenta a activelor curente se numeste Fond de rulment (FR). El poate fi brut (FRB), net (FRN), propriu (FRP) si strain (FRS).

Fondul de rulment brut = AC (total AC) = Stocuri + Creante pe t/s + Investii pe t/s + Disponibilitati banesti.

Fondul de rulment net = CP (capital permanent) ATL sau FRN = AC RT (resurse de trezorarie).

Fondul de rulment net pozitiv ne indica existenta la intreprindere a unui excedent de lichiditati fata de necesitatile pe t/s si asigurarea echilibrului financiar si o lichiditate inalta.

Fondul de rulment negativ indica existenta unor dificultati financare prvind solvabilitatea si echilibrul financiar al intreprinderii.

Fondul de rulment propriu = CP (Capital propriu) ATL FRN FRS.

Fondul de rulment strain = CP (Capital permanent) CP (Capita propriu) FRN FRP.

In caz cind FR este insificient pentru finantarea AC, intreprinderea apeleaza la resurse financiare astrasesi anume: - credite bancare pe t/s; - credite comerciale;

O5 Rotatia AC si indicatorii eficientei utilizarii lor

Folosirea eficienta a AC presupune existenta la intreprindere a unui stoc optim de materie prima, asigurarea ritmicitatii productiei , optimizarea duratei de transformare a AC in Mijloace Fixe.

Rotatia se numeste totalitatea operatiunilor realizate de intreprindere in scopul tranformarii AC din forma initiala de Mijloc Banesc si pina la intoarcerea lor in aceeasi stare.Pentru aprecierea eficientei utilizarii AC, se calculeaza viteza de rotatie prin:

1) Numarul de rotatie = VN (vinzari nete) / AC (active curente); - ne arata cite rotatii depline efectueaza AC intr-o anumita perioada de timp.

2) Durata unei roatii = 365 / n; - ne arata in cit timp activele curente efectueaza un ciclu intreg.

In practica economica viteza de roatatie a AC pe parcursul folosirii lor poate sa se accelereze sau sa incetineasca. Incetinirea sau accelerarea vitezei de roatatie a AC au ca rezultat influente diferite asupra activitatii intreprinderii si asupra disponibilitatilor financiare aLe intreprinderii. De aceea se mai calculeaza un indivicator prin care se determina efectul de la incetinirea vitezei de rotatie sau accelerarea. (Ac) ,,+ Incetinirea vitezei de rotatieEf = VN / 360*(D1 D0) = ,,-Accelerarea vitezei de rotatieD1 durata de rotatie din perioada precedenta. D0 durata de rotatie din perioada efectiva.

Accelerarea vitezei a AC este obiectv importanta pentru intreprindere si trebuie sa fie efectuata la nivelul fiecarei stadii a nivelului de exploatare si anume:1) In faza aprovizionarii : - diversificarea furnizorilor si selectarea lor pretul, calitatea; - aprovizionarea cu stocuri in cantitati optime la timpul necesar; - asigurarea integritatii stocurilor;

2) In faza productiei : - utilizarea tehnologiei avansate; - asigurarea cu forta de munca; - asigurarea reparatiilor curente ale MF in scopul utilizarii neintrerupte;

3) In faza comercializarii : - publicitatea; - producerea unor bunuri si servicii solicitate; - acordarea reducerilor; - diversificarea pieselor de vinzare; - organizarea expozitiilor;

7. Organizarea circulaiei bneti la ntreprinderi

O1. Esena i rolul banilor la ntreprindere;

O2. Coninutul i obiectivele trezorriei;

O3. Organizarea i planificarea plilor si ncasrilor bneti;

O4. Instrumentele de plat folosite la ntreprindere.

O1. Esena i rolul banilor la ntreprindere.

n activitatea sa zilnic ntreprinderea efectueaz diferite operaiuni, ce necesit implicarea i utilizarea diferitor fluxuri. La ntreprindere se folosesc urmtoarele fluxuri:

a) Fluxul real ( produse finite );

b) Fluxul financiar ( fonduri bneti );

Ctre fluxul real se atribuie transformarea capitalului n form fizic/natural a activelor, care parcurg toate fazele procesului de producere. De la stocuri de materiale pn la produsul finit.

Ctre fluxul financiar se atribuie folosirea i circulatia mijloacelor bneti n activitatea economic a ntreprinderii.

Motivaia deinerii de ctre ntreprindere a mijloacelor bneti se datoreaz unor cauze, scopuri i mprejurri, prin acestea explicndu-se esena i rolul banilor la ntreprindere.

Necesitatea banilor la ntreprindere:

1. Activitatea curent (achitarea salariilor, credite, investiii, etc.);

2. Efectuarea plilor neprevzute/neplanificate;

3. Pentru a obine diferite faciliti din partea bncii i pontaje pozitive folosite la reducerea ratei dobnzii;

4. Pentru a crea diferite rezerve de precauie inndu-se cont de caracterul imprevizibil al ncasrilor plilor;

5. n scopuri speculative ( de ex. la procurarea materiei prime la reduceri ).O2. Coninutul i obiectivele trezorriei.

Numerarul intr i iese din ntreprindere in mod continuu, iar nivelul acestuia depinde de muli factori:

1. Tipul de activitate;

2. Mrimea ntreprinderii;

3. Durata ciclulul de producere;

4. Specificul aprovizionrii.

ntruct ncasrile i plile sunt operaiuni cotidiene, iar asigurarea echilibrului financiar necesit asigurarea unei egaliti ntre ncasri i pli, este necesar s se organizeze la nivel de ntreprindere, un departament aparte preocupat de evidena acestei operaiuni numit trezorrie.

Trezorria reprezint un ansamblu de activiti i operaiuni efectuate de o structur specializat n domeniul gestionrii ncasrilor i plilor, astfel nct s fie asigurat o armonie corespunzatoare ntre cele doua categorii de operaiuni.

Trezorria = Active Curente Datorii Curente (termen scurt) = Fondul de Rulment.

Trezorria = ncasri Bneti Creditele Bancare pe termen scurt.

Termenul de prescripie (la datorii) nseamn termenul n care n mod juridic noi putem cere datoriile.

Sarcinile trezorriei sunt:

1) Asigurarea continu a ntreprinderii cu lichiditi;

2) Accelerarea ncasrilor i evaluarea variantelor de investire a excedentului de trezorrie (pe t/s);

3) Aprecierea, depistarea i evaluarea diferitor surse de finanare pe termen scurt, care s asigure o rentabilitate maxim a fondurilor investite;

4) Alegerea mijloacelor de plat adaptate nevoilor ntreprinderii;

5) Prevenirea i gestionarea riscurilor financiare;

6) Elaborarea bugetului trezorriei.

Gestiunea trezorrial se manifest prin:

1) Evidena mijloacelor bneti;

2) Analiza fluxului bnesc i depistarea cauzelor deficitului de disponibiliti financiare;

3) Elaborarea i adoptarea bugetului trezorriei.

O3. Organizarea i planificarea plilor ncasrilor bneti

Pentru a preveni unele situaii nefavorabile, ntreprinderea trebuie s elaboreze i s adopte o politic optim de clientel. Care const n monitorizarea i analiza permanent a clienilor si.

Monitorizarea i analiza clienilor const n:

1) Determinarea i analiza lichiditii clientului;

2) Analiza capacitii de plat;

3) Analiza rentabilitii clientului.

n practica economic sunt mai multe metode de apreciere a probabilitii trecerii clientului din categoria clasificat cu capacitate de plat nalt n categoria clasificat insolvabil.

I. Metoda lui Altman:

Z = 0,012 * X1 + 0,014 * X2 + 0,033 * X3 + 0,006 * X4 + 0,999 * X5 .

Z indic valoare funciei discriminant a ntreprinderii.X1 = Fondul de Rulment Net / Active TotaleX2 = Profit Net / Active TotaleX3 = Rezultatul Operaional / Active Totale

X4 = Valoarea de pia a Capitalului Propriu / Datorii Totale

X5 = Cifra de afaceri / Active totaleCifra de afaceri - volumul realizrilor a ntreprinderii, adic vnzarile nete.Dac Z 2,775 , atunci clientul are o stare financiar bun i riscul de a deveni insolvabil este minim.

Dac Z < 2,775 , atunci exist riscul de a deveni insolvabil.

II. Metoda lui Djoel Conan i Michael Holder:

Z = -0,16 * R1 0,22 * R2 + 0,87 * R3 + 0,10 * R4 0,24 * R5;

Z indic scorul (Metoda scorului se mai numete). R1 = Active Curente(fr stocuri) / Active Totale

R2 = Capitalul Permanent / Datorii Totale( Capitalul Permanent = Capitalul Propriu + Datorii pe termen lung )

R3 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri R4 = Cheltuieli de personale / Valoarea adugat R5 = Rezultatul Operaional / Datorii TotalePe baza rezultatelor obinute s-au stabilit urmtoarele constatri:

1) Z = 0,210 , atunci probabilitatea de faliment a clientului este de 100% ( cea mai nalt )

2) Z = -0,068 , atunci probabilitatea de faliment a clientului este de 50% ( mediu )3) Z = -0,164 , atunci probabilitate de faliment este de 10% ( cea mai mic ).

n funcie de riscul de neplat a clientilor, volumul creditului i termenul de acordare pot fi difereniate. Astfel, clienilor cu un risc mai mic de insolvabilitate li se vor acorda credite comerciale mai avantajoase i termeni mai convenabili. n timp ce clienilor cu risc mare de insolvabilitate li se vor acorda credite, sau li se vor da termeni i sume mai mici, aplicnd o monitorizare permanent i un control mai riguros asupra lor.

Metoda celor 5C:

1. C Caracterul clientului;

2. C Capacitatea clientului ( de producere, de plat );3. C Capitalul clientului;

4. C Aspectele Colaterale;

5. C Condiii Generale.

Metoda ABC, const n gruparea clienilor dupa anumite criterii i caracteristici:

Grupa A Clienii foarte importani , care constituie 60% din volumul vnzrilor n credit i 10% din numrul total al clienilor.

Grupa B Clienii importani , care constituie 30% din volumul vnzrilor n credit i 30% din numrul total al clienilor.

Grupa C Clienii mai puin importani , care constituie 10% din volumul vnzrilor n credit i 60% din numrul total al clienilor.

O4 Instrumentele de plata folosite de intreprindere

Moneda este instrumentul schimbului care permite cumpararea imdeiata a oricaror bunuri, servicii si titluri, fara costuri de negociere.Plati fara numerar au lor prin intermediul instrumentelor de plata fara a intrebuinta moneda in forma sa reala.

Instrumentele de plata utiliate in RM: -dispozitia de plata, dispozitia de plata trezoriala, dispozitia de plata acceptabila, cererea dispozitiaei de plata, dispozitia incaso trezoriala; -acreditivul documentar; -cardul;

8. Rezultatul Financiar la ntreprindere

O1. Esena i noiubnea despre venit, cheltuieli i consumuri.

O2. Clasificarea veniturilor i cheltuielilor.

O3. Rezultatul Financiar al ntreprinderii, forma profitului i indicatorii de apreciere.

O4. Direciile principale de repartizare a profitului.

O1. Esena i noiubnea despre venit, cheltuieli i consumuri.

Teoria financiar cunoate 3 obiective principale ale ntreprinderii:

1) Echilibrul financiar ;

2) Asigurarea Rentabilitatii ;

3) Asigurarea Creterii economice.

Reieind din acest obiectiv, ntreprinderea achiziioneaz diferite resurse i servicii care mai apoi fiind combinate n diferite proporii i supuse unor prelucrri, sunt realizate ca produse finite ce ne aduc un venit.

Venitul - reprezint fluxul global de avantaje economice ntr-o anumit perioad de gestiune, rezultat din procesul activitii curente a ntreprinderii, sub form de majorare a activelor sau micorarea datoriilor care duce la creterea capitalului propriu.

Veniturile exprim:

Valoarea bunurilor i serviciilor realizate de ntreprindere la preul de pia;

Sumele rezultate din depunerile la banc (% de la depozite);

Din operaiunile de vnzare-cumprare a titlurilor financiare;

Din operaiuni speculative i alte operaiuni care nu contravin legislaiei n vigoare.

Nu se consider venit aporturile fondatorilor n Capitalul Social al ntreprinderii, deoarece ele nu sunt rezultate ale activitii curente a ntreprinderii.

Nu se consider venituri sumele ncasate la comand n folosul terilor.(TVA, accize, etc.)

Prin cheltuieli - se nelege orice consum sau pierderi, care se deduc din venit la determinarea profitului impozabil.

Consumurile reprezint resursele utilizate n procesul de producere care i pierd forma sa fizico-natural iniial i fiind supuse unor prelucrri, se transform n produse cu alt valoare i alt destinaie (produse finite).

Consumurile se clasific dup anumite criterii:

1) Din punct de vedere a participrii la procesul de producere se clasific n:

Consumuri directe, ele pot fi atribuite la un produs concret (materia prim, materiale, uzura mijloacelor productive active, energia electric productiv, salariul muncitorilor) .

Consumuri indirecte, acele consumuri care nu pot fi atribuite concret unui produs careva (salariul administraiei, iluminarea, cheltuieli de paz, convorbiri telefonice, delegaii) .

2) Din punct de vedere a modificrii n raport cu volumul de producie, se clasific:

Consumuri variabile, se modific direct proporional odat cu majorarea-micorarea volumului de producie. (cheltuieli directe)

Consumuri constante, rmn neschimbate indiferent de volumul de producere. (coincid cu cheltuieli indirecte)

n componena consumurilor, care formeaz costul vnzrilor, se includ urmtoarele articole:

Consumuri materiale, sunt incluse n costul produselor finite i produciei n curs de execuie.

Consumurile privind retribuirea muncii, se includ consumurile privind retribuirea muncii personalului ncadrat n producia de baz a ntreprinderii, inclusiv premiile i alte sume pltite sub form de stimulare, compensare.

Consumurile indirecte de producie, sunt similare consumurilor indirecte.

n expresie valoric, cheltuielile reprezint totalitatea resurselor consumate de agenii economici ntr-o perioad de timp, pentru obinerea i livrarea pe pia a bunurilor i serviciilor cu scopul de a cpta un venit.

O2 Clasificarea veniturilor i cheltuielilor

Veniturile la intreprindere sunt clasificate in urmatorul fel:1. Venituri din activitatea operaional:

a) Venituri din vnzri (sumele ncasate din vnzarea marfei fr impozitele indirecte);

b) Alte venituri operaionale.

2. Venituri din activitatea neoperaional:

a) Venituri din activitatea investiional:

Venituri cptate de la casarea i realizarea Activelor Materiale i Nemateriale pe termen lung;

Venituri obinute de la reevaluarea Mijloacelor fixe, activelor pe termen lung;

Venituri obinute de la participarea n Capitalul Social al altor persoane (devidendele)

b) Venituri din activitatea financiar (%-pt depozitele bancare, cursul valutar, granduri, subvenii, ajutoare);

c) Venituri excepionale (despgubirile, ajutoare n rezultatul unor calamiti naturale).

Cheltuielile la rindul lor la intreprindere se divizeaza dupa tipurile de activitate in felul urmator:

1. Cheltuieli operaionale:

a) Costul produciei (materia prim, salariile, uzura Mijloacelor Fixe, cheltuieli de ntreinere i deservire);

b) Cheltuieli comerciale (marketing, reclam, de ambalaj, salariile n reeaua comercial specializat a ntreprinderii, salariul hamalilor );

c) Cheltuieli generale i administrative (impozitele, amortizarea activelor nemateriale, cheltuieli de judecat, cercetri, convorbiri telefonice);

d) Alte cheltuieli operaionale (arenda curent, % - pt credite, pierderi de la deteorarea materialelor i produselor).

2. Cheltuieli neoperaionale:

a) Cheltuieli investiionale (casarea i realizarea AM, AN t/l, pierderi din reevaluarea MF, pierderi de la participarea n Cap. Social al altor ntr. );

b) Cheltuieli din activitatea financiar (cursul valutar, modificarea structurii capitalului );

c) Cheltuieli excepionale (pierderi legate de diferite calamiti naturale, avariile tehnologice, perturbri social-politice, rzboaie).

O3 Rezultatul Financiar al ntreprinderii, forma profitului i indicatorii de apreciere.

Aprecierea nivelului de dezvoltare a ntreprinderii, a modului n care sunt utilizate resursele economice i financiare de care dispune implic, n mod necesar, msurarea rezultatelor activitii desfurate. Aceste rezultate pot fi exprimate n form fizic i/sau valoric.Exprimarea fizic a rezultatelor activitii financiare este legat de principalele particulariti i caracteristici specifice ale diferitor valori de ntrebuinare, fiind efectuat n uniti naturale, n uniti natural-convenionale i n uniti de timp de munc: tone, metri cubi, ore, km, numr de uniti etc.

Avantajele i funciile indicatorilor fizici de exprimare a rezultatelor ntreprinderii:

Forma simpl de expimare;

Ofer posibilitatea efecturii de corelaii cu ali indicatori ai activitii economice(consumuri de materii prime, materiale, energie etc.);

Permit calculul randamentului folosirii factorilor de producie (productivitatea muncii, randamentul mijloacelor fixe);

Permit elaborarea de indicatori utili n comparaii internaionale, referitori la nivelul dezvoltrii economice, precum: consumul de energie electric pe cap de locuitor, consumul de carne pe cap de locuitor etc.

*Dezavantajul acestor indicatori este faptul c ei nu suport agregarea, deoarece ei nu pot fi totalizai pentru produse sau servicii diferite, exprimate n uniti de msur diferite. De aceea, n practic se recurge la evaluarea rezultatelor n uniti valorice.

Principalul indicator ce caracterizeaz activitatea ntreprinderii l reprezint Rezultatul Financiar care la rnsul su poate avea o valoare att negativ ct i pozitiv.

Valoarea pozitiv ne arat c ntreprinderea i acoper integral toate cheltuielile sale din conturile veniturilor sale obinnd i un surplus.

Valoarea negativ ne reflect faptul c ntreprinderea nu-i acoper toate cheltuielile din conturile veniturilor.

Din cadrul indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare ale ntreprinderii fac parte:

1. Profitul brut (PB), reprezint rezultatul obinut n urma vnzrii produciei, prestrii serviciilor i executrii lucrrilor. Se calculeaz ca diferena dintre Vnzri Nete (VN) i Costul Vnzrilor (CV):Profit Brut = Vnzri Nete Costul Vnzrilor;

Vnzri Nete = Veniturile din Vnzri TVA.

2. Rezultatul activitii operaionale ( Rop):

Rop = PBrut + alte venituri operaionale cheltuieli cormerciale cheltuieli generale i administrative alte cheltuieli operaionale.

Rop = Venituri operaionale Cheltuieli operaionale.

3. Rezultatul activitii investiionale (Rinv):

Rinv = Venituri investiionale Cheltuieli investiionale.

*Rezultatul pozitiv semnific profit, iar cel negativ pierderi. Acesta ne permite de a face aprecieri asupra competenei echipei manageriale de a estima i plasa capitaluri pe termen lung, de gestionare a acestora.

5. Rezultatul activitii financiare(Rfin) = Venituri financiare Cheltuieli financiare.6. Rezultatul activitii economico-financiare = Rop + Rinv + Rfin.

7. Rezultatul excepional = Venituri excepionale Cheltuieli excepionale.8. Rezultatul perioadei de gestiune pn la impozitare = Rop + Rinv + Rfin + Rezultatul excepional.

O4. Direciile principale de repartizare a profitului.

Profitul Net = Profitul Brut cota de impozitare.Profitul se supune impozitrii, rezultnd profitul net, cel care rmne n cadrul ntreprinderii i reprezint principala surs de cretere economic. Proprietarii au motivaia de a-l reinvesti n organizarea produciei de noi bunuri i servicii cu scopul de maximizare n timp.

Profitul net obinut de ntreprindere se repartizeaz n:

Constituirea fondului de remunerare a acionarilor;

Constituirea fondului de rezerv;

Constituirea fonului de dezvoltare economic(fondul de investiii) etc.

Profitul este definit ca rezultatul sintetic financiar pozitiv al unei activiti productive, principal indicator calitativ care exprim eficiena activitii productive.

*Ca indicator de eficien a activitii economice, profitul reprezint ceea ce se obine n plus, fa de ct s-a cheltuit n activitatea economic.

Metoda tradiional de determinare a profitului const n compararea cheltuielilor reale efectuate de ntreprindere pe parcursul unei perioade cu veniturile reale obinute n aceeai perioad. Activitatea este suficient dac veniturile depesc cheltuielile. Rezultatul pozitiv al diferenei dintre venituri i cheltuieli semnific existena unui profit, care reprezint sursa de stimulare financiar a salariailor, de remunerare a acionarilor i sursa de autofinanare a activitii.

Funciile principale ale profitului:

1) Funcia de motivare a personalului angajat, respectiv a acionarilor;

2) Funcia de cretere economic, profitul reprezentnd principala surs a acumulrilor pe baza crora se constituie investiiile, sursa de baz a creterii economice;

3) Funcia de stimulare a iniiativei economice, profitul determinnd acceptarea riscului de ctre ntreprinzator i, prin aceasta, contribuind la stimularea produciei de bunuri i servicii, la creterea productivitii etc.

4) Funcia de control asupra activitii ntreprinderilor. Profitul este principalul indicator ce st la baza elaborrii deciziilor privind activitate de viitor a ntreprinderilor.

Factorii care influeneaz mrimea profitului:

1. Factori interni : nivelul i structura costurilor, metodele de fundamentare a preului pe baz de costuri, direciile de alocare a capitalului, capacitatea de producie, gradul de tehnologizare, calitate i suficiena stocurilor, capacitatea managerial de a elabora o strategie de dezvoltare clar, de a orienta activitatea spre realizarea obiectivelor propuse etc.

Pentru a reduce impactul acestor factori asupra mrimii profitului sunt necesare eforturi n privina:

a. Reducerii costului vnzrilor ;

b. Accelerrii vitezei de rotaie a activelor curente;

c. Modificrii sortimentului produciei n concordan cu cererea pe pia i diversificrii pieei de desfacere;

d. Extinderii dimensionale a ntreprinderii ca urmare a promovrii strategiei de cretere adoptat etc.

2. Factorii externi : puterea de cumprare a consumatorilor, condiiile pieei financiare: rata dobnzii, condiiile de creditare; rata inflaiei, potenialul furnizorilor.

3. Factori exogeni : politica fiscal, politica de susinere de ctre stat, locul amplasrii al ntreprinderii etc.

9. Analiza Financiar

O1 Esena, funciile i metodele analizei financiare;

O2 Indicatorii financiari-economici ce caracterizeaz rezultatul financiar al ntreprinderii;

O3 Indicatorii rentabilitii;

O4 Indicatorii lichiditii i capacitii de plat.

O1 Esena, funciile i metodele analizei financiare

Analiza financiar este un element important al managementului financiar i al auditului. Practic toi utilizatorii drilor de seam financiare ale ntreprinderilor folosesc metode i procedee ale analizei financiare pentru a lua altitudini privind optimizarea deciziilor sale.

Analiza financiar este un instrument managerial, care contribuie la cunoaterea situaiei financiare a ntreprinderii, a factorilor i cauzelor care au determinat i cointientizarea trecutului i prezentului pentru fundamentarea obiectivelor strategice de meninere i dezvoltare a ntreprinderii intr-un mediu de concuren.

Prin intermediului analizei financiare se stabilesc punctele forte i slabe ale gestiunii financiare avnd la baz anumite norme i criterii. Se dau explicaie a cauzelor obinerii unor rezultate nesatisfctoare i se propun msuri de mbuntire a lor. tiina economic pune la dispoziia ntreprinderii diferite metode i tehnici de realizare a analizei financiare.

Metodele se aleg n dependen de scopul analizei i urmeaz s satisfac obiectivele trasate de ntreprindere.

n acest context, poate fi efectuat o grupare a metodelor folosite n funcie de laturile fundamentale ale cunoaterii:

Latura cantitativ;

Latura calitativ.

Din acest punct de vedere deosebit:

a. Metode ale analizei calitative sunt acele care vizeaz esena fenomenelor i rezultatelor studiate, stabilirea elementelor i relaiilor structural a factorilor i cauzelor care le-au generat, a relaiilor de condiionare.

b. Metode ale analizei cantitative sunt cele care au ca scop msurarea elementelor sau factorilor care explic fenomenul, fac parte:

Metode de comparaie;

Matricii;

Corelaiei;

Bilanier;

ABC i altele.

Metoda analizei financiare presupune efectuarea analizei pe 3 direcii principale strns legate ntre ele i anume:

1. Analiza rezultatului financiar;

2. Analiza situaiei financiare;

3. Analiza eficienei ntreprinderii.

Obiectivele de baz a activitii financiare

1. Identificarea i mobilizarea resurselor interne

2. mbuntirea autonomiei economice-financiare a ntreprinderii

3. Creterea eficienei economice

4. Fundamentarea deciziilor financiare

5. Informarea ntreprinderii despre cerinele, standartele i modul de concuren pe diferite piei.

Pentru atingerea obiectivelor sale, analiza financiar ndeplinete urmtoarele funcii:

a. De informare;

b. De evaluare a potenialului tehnico-economic;

c. De realizare a gestiunii eficiente a patrimoniului;

d. De asigurare i gestionare a relaiilor cu mediul extern.

O2 Indicatorii financiari-economici ce caracterizeaz rezultatul financiar al ntreprinderii

Sistemul de indicatori poate fi structurat astfel:

1) Indicatori ai rezultatelor activitii economico-financiare:

Sunt orientai spre studiul performanelor i evalurii valorilor n viitor, din ele fac parte:

Venitul din vnzri;

Volumul vnzrilor;

Profitul brut;

Rezultatul operaional;

Profitul impozabil;

Profitul net, i altele.

2) Indicatorii ai rentabilitii:

n conformitate cu indicatorii utilizrii potenialului tehnico-economic, sunt reprezentai de:

Rentabilitatea vnzrilor;

Rata rentabilitii activelor;

Rentabilitatea financiar.

3) Indicatorii lichiditii msoar capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile t/s din contul activitii curente:

Rata lichiditii curente;

Rata lichiditii absolute;

Rata lichiditii imediate;

Fondul de rulment.

4) Indicatorii gestionrii datoriilor i situaiilor financiare indic gradul n care ntreprinderea utilizeaz mprumuturile ( i creditele ) pentru finanarea activitii sale. Din ei fac parte:

Coeficientul de ndatorare global;

Coeficientul de ndatorare la termen;

Capacitatea maxim de ndatorare;

Rata autonomiei financiare;

Rata autofinanrii Activelor;

Rata de acoperire a dobnzilor.

5) Indicatorii gestionrii Activelor care ne arat ct de eficient sunt utilizate activele ntreprinderii. Din ei fac parte:

Viteza de rotaie a Activelor Curente;

Viteza de rotaie a stocurilor;

Randamentul mijloacelor fixe;

Rentabilitatea mijloacelor fixe;

Perioada medie de ncasare a creanelor.

6) Indicatorii valorii de pia care actualizeaz i caracterizeaz aciunile (hrtii de valoare) a ntreprinderii pe piaa financiar, mrimea dividendelor, valoare aciunilor. Din ei fac parte:

Dividendul pe o aciune;

Profitul pe o aciune;

Rata/coeficientul de capitalizare a aciunilor;

Activul net pe o aciune a ntreprinderii;

Rata distribuirii dividendelor;

Randamentul unei aciuni;

Cursul unei aciuni;

Raportul dintre valoare de pia i valoare de bilan.

Pentru efectuarea analizei financiare este necesar de a folosi un ir de infromaii care pot fi grupate n:

a) Informaie intern ( bilanul contabil, rapoartele financiare, rapoartele statistice interne, planuri financiare, business planuri, informaie primar i alte documente ) .

b) Informaie extern ( rapoarte statistice, buletine informative, prognoze economico-financiare sau valutare, prognozele BNM, Ministerul Finanelor, baza legislativ juridic codul administrativ penal, fiscal, legea bugetului, codul vamal ).

O3 Indicatorii rentabilitii

Rentabilitatea indicatorul care ne arat eficiena utilizrii de ctre ntreprindere a factorilor de producie i se caracterizeaz prin urmtorii indicatori:

1. Rentabilitatea vnzrilor:

Rv = ( Profit Brut / Vnzri Nete ) * 100%

Rv = ( Rezultatul Operaional / Vnzri Nete ) * 100%

Rv = ( Profitul pn la impozitare / Vnzri Nete ) * 100%

2. Rentabilitatea economica ( rentabilitatea activelor ) ne arat eficiena utilizrii elementelor patrimoniale ( Activele t/l i curente ). Cu ct rentabilitatea economic este mai mare cu att activele ntreprinderii sunt utilizate mai eficient.Rec = ( Rezultatul Oprational / Active totale ) * 100%

Rec = ( Profit Impozabil / Active totale ) * 100%

Rec = ( Profitul net / Active totale ) * 100%

3. Rentabilitatea financiar ne arat profiturile aduse de mijloacele financiare investite in Capitalul Propriu, o nsemntate deosebit avnd mijloacele investite n Capitalul Social. Rentabilitate financiar este comparat cu rentabilitate altor ntreprinderi i altor ramuri ale economiei pentru redirecionarea mijloacelor financiare de la banc la ntreprindere.

Rfin = ( Profit Net / Capital Propriu ) * 100%

Pentru a supravieui n condiiile concurenei aspre, ntreprinderea trebuie s asigure o condiie:

1) S asigure rentabilitatea produselor n ansamblu;

2) S asigure rentabilitatea fiecrui produs n parte, pn la nivelul ce ar asigura o concuren normal pe pia.

Rentabilitatea = ( Profit brut / Costul produselor ) * 100%

Rentabilitatea = [ ( P * Q ) / Costul produselor ] * 100%

Realizarea acestor condiii presupune fundamentarea rentabilitii economice a produciei n cazul lurii deciziilor privind lrgirea producerii i lansarea de noi produse inndu-se cont de nivelul minim de cantitatea produselor necesare de a fi realizate i de venituri ncasate ce ne-ar asigura acoperirea cheltuielilor. Nivelul de produse fabricate i realizate ce ne asigur acoperirea integral a cheltuielilor din venituri se numete prag de rentabilitate.

10 . Planificarea financiara si planul financiar

O1 Planificarea financiara si bugetul financiar

O2 BugetareaO3 Metodele de planificare a indicatorilor financiari

O1 Planificarea financiara si bugetul financiar

Pentru efectuarea activitatii sale, fiecare intreprindere trebuie sa aiba niste scopuri bine determinate si trasate si strategii fundamentale de dezvolatare. Pentru activitatea eficientei intreprinderii isi pune scopul si sarcini si isi planifica indicatorii pentru atingerea carora isi indreapta toate capacitatile sale de producere.

Scopurile si sarcinile bine determinate si indicatorii scontati viitorul de dezvoltare a intreprinderii si ajuta la concentrarea eforturilor, folosirea rationala si eficienta a mijloacelor si determinarea necesitatilor de producere de forte de munca si de resurse financiare. Anume la efectuarea si atingerea celor mentionate si ne ajuta la planificarea financiara.

Planificarea este un proces de eleborare si adoptare a obiectivelor cantitative si determinarea cailor calor mai eficiente de atingere a lor.Urmarea unui anumit


Top Related