8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
1/25
UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRANCOVEANU” DINPITE TIȘ
FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERIECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL AFACERILOR
EFECTELE SOCIALE ALE GLOBALIZARII
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator t!!n"!#!$%L&$t'(n!)' dr'% Ioana*I(+!$a M!a!
A-.o+)&nt%S!r-( B!an$a
*/012*
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
2/25
CUPRINS
Introd($&r&
CAPITOLUL 1' GLOBALIZAREA*NOŢIUNI GENERALE
1'1'Fa$tor! a! 3ro4o)5r!! 6+o-a+!75r!!
1'/'Cara$t&r!.t!$! 8! d!4&n.!(n! a+& 6+o-a+!75r!!
1'9'I.tor!a 6+o-a+!75r!!
1.3.1.Factorii premergători ai efectului de globalizare
1.3.2.Evenimente cheie în istoria globalizării
CAPITOLUL /'EFECTE SOCIALE ALE GLOBALIZ:RII
/'1' In#+(&n"a 6+o-a+!75r!! +a n!)&+ 4ond!a+5
/'/' M&tod& d& ;n$&t!n!r& a #&no4&n(+(! d& 6+o-a+!7ar&
CAPITOLUL 9'ROMn!&! d&*a +(n6(+!.tor!&!
9'/'A)anta?&+& 8! d&7a)anta?&+& 6+o-a+!75r!! ;n 3&!.a?(+ ro4>n&.$9'9'E#&$t&+& 6+o-a+!75r!! a.(3ra Ro4>n!&!
3.3.1. Efectele sociale
3.3.2. Efectele economice
Con$+(7!!
B!-+!o6ra#!&
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
3/25
Introd($&r&%
Ceea ce se numeşte astăzi globalizare, reprezintă, pe de o parte, stadiulla care a ajuns procesul real, pozitiv, de lungă durată, de dezvoltare a
internaţionalizării vieţii economice, sau de mondializare a schimburilor eco-nomice şi a interdependenţelor dintre economiile naţionale şi state. Interna-ţionalizarea schimburilor, caracterizată prin creşterea volumului bunurilor şiserviciilor schimbate, s-a adăugat internaţionalizarea producţiei.Mondializarea desemnează un ansamblu tot mai integrat în care rolulstatelor-naţiune rămne important, dar în care mişcările economice nu se maireduc la schimburile internaţionale.
!a baza acestui proces se a"lă, aşa cum am arătat cţiva "actori esenţiali#accelerarea schimbărilor tehnologice$ multiplicarea şi diversi"icareaschimburilor economice$ viteza ameţitoare cu care circulă capitalurile$ e%i-genţele mari ale pieţei mondiale$ evoluţia rapidă a managementului, att în
producţie ct şi în procesul de organizare a tranzacţiilor de schimb, precumşi creşterea e"icienţei economice, pe baza noilor tehnologii şi orientări înorganizarea activităţii economice, interne şi mai ales internaţionale. &ată"iind această latură, globalizarea mai este de"inită şi drept procesul demodernizare a vieţii economice mondiale prin răspndirea mijloacelor de
producţie şi de comunicare moderne la nivel planetar.Importanţa prezentei lucrării o o"eră simplul "apt că este un subiect de
actualitate, "oarte dezbătut si "oarte amplu.
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
4/25
EFECTELE SOCIALE ALE GLOBALIZ:RII
CAPITOLUL 1' GLOBALIZAREA*NOŢIUNI GENERALECuvntul 'globalizare( stă pe buzele tuturor$ a devenit rapid lozincă,
incantaţie magică, paşaportul capabil să deschidă porţile tuturor misterelor
prezente şi viitoare. )entru unii 'globalizarea( este ceva ce trebuie sărealizăm neapărat dacă vrem să "im "ericiţi$ pentru alţii, sursa ne"ericiriinoastre rezidă tocmai din 'globalizare(. *ste sigur însă pentru toată lumea ca'globalizarea( reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea,un proces ireversibil care ne a"ectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşimod. +oate cuvintele 'la modă( au aceeaşi soartă# cu ct aspiră sădesluşească mai multe e%perienţe, cu att devin mai opace. Cu ct mainumeroase sunt adevărurile pe care le elimină şi le înlocuiesc, cu att mairapid acestea se trans"ormă în canoane tabu. )racticile umane pe careconceptul de globalizare încerca să le denumească iniţial nu mai prezintăimportanţă, acum termenul pare să e%plice 'schimbări ale materiei(, calitatea'lumii înconjurătoare(, pe care le invocă atunci cnd vrea să îşi probezetrăinicia în "aţa îndoielii.
ecolul / reprezintă perioada cea mai dinamică şi mai densă înderularea unor "enomene contradictorii şi comple%e care au avut consecinţesau e"ecte în plan economic, social, politico-militar. ecolul / este analizatca "iind secolul e%tremelor în care omenirea a realizat cele mai spectaculoaseevoluţii 0reuşind să comprime timpul şi să scurteze distanţele1 cunoscnd celmai ridicat nivel de dezvoltare economico-cultural. *ste totodată şi secolul
în care sute de mii de oameni au "ost victimele unor "enomene globale#războiul, 2revoluţiile din domeniul economic, politic, ştiinţi"ic şi tehnic( darşi a intoleranţelor ideologice sau ale sărăciei cronice3.
4stăzi, globalizarea înseamnă 2lumea în mişcare(5. 6lobalizarea esteun concept abstract, deoarece aceasta nu se re"eră la un 2obiect concret(ne"iind pus în evidentă de dimensiunile sale "ireşti, uşor identi"icabile prinunităţi de măsura consacrate. )utem spune că nu e%istă nici un indicator sauindice statistic obţinut prin calcule matematice care să poată cuanti"icadimensiunea acestui "enomen. &atorită acestui "apt, "enomenul nu este niciuşor de de"init7.
4ur 8.. # 2The World Economic Geography. Terra –Resources and Industrialization(, itech )ublishing9ouse, //. :lrich ;ec
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
5/25
+ermenul 2globalizare( a apărut la s"rşitul anilor >?/ şi a "ost lansatde un specialist canadian în teoria mijloacelor de comunicare în masă, pro".Marshall Mc!uhan, :niv. din +oronto şi specialistul american în2problemele comunismului(, @bignieA ;rzezins
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
6/25
trebuie să "ie la nivele satis"ăcătoare , adică înalte. 4pare ast"el o concurentăintre "irme pentru a atrage "ondurile disponibile , care ridica remunerărileacestor capitaluri, aspect ce impune ca ele să "ie alocate unor activităţi ceaduc bene"icii su"icienteB.
&in păcate ,aceste noi activităţi implica şi riscuri suplimentare şi, în
"inal, o creştere proporţională a e%erciţiilor "inanciare încheiate cu pierderisau "alimente. &acă mai adaugăm ca rentabilităţile diverselor activităţi şi produse se modi"ica rapid sub impactul noilor tehnologii, iar capitalurilemigrează către zonele şi "irmele care le remunerează la nivelele cele maiînalte, vom înţelege mai bine comple%itatea sub care se des"ăşoarăglobalizarea într-un ritm mai rapid dect circulaţia internaţională a pieţei demuncă, deoarece restricţiile şi riscurile sunt în orice caz mai reduse.
6lobalizarea "lu%urilor "inanciare, este stimulată şi accelerată şi denoile produse şi servicii "inanciare ,dezvoltate ca urmare a progreselor dinştiinţa şi tehnologie. 4st"el , moneda electronică şi reţelele de trans"erelectronic a "ondurilor mijlocesc acest proces, îl stimulează şi îl ampli"ica.
*conomiile moderne din epoca contemporană sunt clădite şi în acelaşitimp,progresează avnd ca suport in"ormaţia. *conomia mondială se a"laîntr-o continuă trans"ormare, de la o societate predominant industriala cătreun nou set de reguli-societatea in"ormaţionala. 4cestei societăţi în "ormare îieste proprie o economie mult schimbata "ata de cea de odinioară , şi anumenoua economie. )uterea noii economii consta în inteligenţa,inovaţie,in"ormaţie şi cunoştinţe,precum şi în viteza acţiunii. Cunoştinţele,ideile,puterea creierului au devenit principalele resurse economice. ;unurile
intangibile-continutul in"ormaţiei şi produsele so"t-Aare - reprezinta o partedin ce în ce mai mare a sectorului economic.
ocietatea in"ormaţională sau economia virtuală se bazează pe noiconcepte ,ca# internat, întreprindere virtuală , comerţ electronic,învăţareasistată, biblioteci virtuale , muzee virtuale, cibercentru, plati electronice etc.&inamicile noii economii sunt puternice , iar tehnologia digitală "ace caaccesarea, procesarea, stocarea datelor şi transmiterea in"ormaţiilor să "ie dince în ce mai ie"tine şi mai uşoare.
1'/'Cara$t&r!.t!$! 8! d!4&n.!(n! a+& 6+o-a+!75r!!)eter Hoosle a"irmă că 'pnă în zilele noastre societatea umană nu a
e%istatJ/,însemnnd că doar astăzi putem vorbi de "orme ale asocierii carese răspndesc în întreaga lume, în sensul în care pnă acum niciodată nu s-aua"lat pe scena toţi actorii posibili. !umea a devenit în aspectele importanteun singur sistem social, ca rezultat al dezvoltării legăturilor deB 9ans G )eter Martin, 9arald chumann,( +he +rap o" 6lobalisation# 4n 4ttac< at &emocrac andHel"ar(e, @ed ;oo
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
7/25
interdependentă care a"ectează acum pe "iecare dintre noi. !egăturile sociale,economice şi politice care traversează graniţele dintre state condiţionează înmod decisiv soarta celor care trăiesc în "iecare din ele. +ermenul general"olosit pentru a caracteriza această interdependentă crescndă a societăţiiumane este acela de globalizare.
4r "i o greşeală să ne gndim la globalizare ca la un simplu proces decreştere a lumii noastre. 6lobalizarea relaţiilor sociale ar trebui să "ieînţeleasă în primul rnd ca o reordonare a timpului şi distanţei în viaţasocială. =iaţa noastră este in"luenţată din ce în ce mai mult de evenimente cese petrec departe de conte%tul social în care ne des"ăşurăm activităţilecotidiene.6lobalizarea relaţiilor sociale a "ost de la început asociată cuinegalităţile dintre di"erite regiuni ale lumii, în acest sens de o importanţadeosebită "iind procesul prin care au "ost create societăţile !umii a treia.
4ceastă dimensiune priveşte att lărgirea cadrului spaţial alinterdependenţei evenimentelor ct şi intensi"icarea e%tinderii pe bazele uneicomplementarităţi a di"erenţelor şi competitivităţi a alternativelor. Kdată cuintensi"icarea ,,comprimării spaţio-temporaleJ devine imposibilă, spaţialvorbind, ,,rezolvareaJ problemelor prin ,,evitareaJ lor 0de e%emplu suburbiilereprezintă o retragere, o scăpare "aţa de problemele din centrul urban1.
&eşi în general tindem să vedem deschiderea spre o arie largă din punct de vedere al emancipării "aţă de constrngerile locale, provinciale saunaţionale, trebuie luat în considerare şi celălalt aspect al problemei. 4st"el,cu ct mai mare va "i nivelul de globalizare, cu att mai restrnsă va "is"era ,,alternativelor de evadare3J. n acest sens, globalizarea este un "el de
totalizare a spaţiului mondial.,,ocietatea mondialăJ sau Jsistemul mondialJ nu apare doar pe baza
interdependenţei şi a legăturilor reciproce ale parţilor sale. usţinătoriiteoriei dependenţei au arătat că interdependenţa este un paravan pentrudominaţie şi subjugare la scară mondială.
&ominarea şi dependenţa e%tinse la relaţiile internaţionale şitransnaţionale se aplică în particular economiilor, politicienilor şi culturilor0conceptualizate ca ,,imperialism culturalJ1.
*ste important ca acest mod de e%pansiune a relaţiilor mondiale nu esteconstant, "iind variabil în "uncţie de cone%iunile e%istente între raporturileradiale şi cele laterale.
;onne"ous *d. G Man or 8ature, )olitic )ublishing 9ouse, ;ucharest, BE?.
;onne"ous *d. G Man or 8ature, )olitic )ublishing 9ouse, ;ucharest, BE?.
3 ;roAn !. G 6lobal )roblems o" 9umanit, +echnical )ublishing 9ouse, ;ucharest, BB?
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
8/25
4stăzi, standardele universale, înlocuiesc omogenitatea particulară,speci"ică a unităţilor teritoriale mici. n locul di"erenţierilor din interiorulunităţilor teritoriale care erau reciproc e%clusive, acum este vorba de ouni"ormitate, reprezentnd o in"rastructură a 'spaţiului e%pansiunilorJ şimişcări libere de bunuri materiale, oameni şi idei la scară internaţionala şi
mondială. 4cesta este aspectul re"eritor la globalizare la care reacţioneazăcel mai des criticii deoarece ei consideră că ,,indivizii vor deveni la "el, pestetot în lumeJ5.
:n proces intens similar este în des"ăşurare, la scală teritorială mairestrnsă, în încercările ,,integrării europene7J.
8ivelul globalizării poate "i caracterizat prin măsura în care mutaţiileteritoriale restrnse sunt deschise şi permit accesul "orţelor lumii ca întreg.
8u e%istă globalizare acolo unde e%istă ,,comunităţi teritorialeJ închise laniveluri locale, regionale sau naţionale deoarece, dacă aşa ar sta lucrurile,lumea ar "i în totalitate mecanică, un agregat de sisteme închise în interioromogene.
6lobalizarea are loc atunci cnd e%ista o ,,redistribuire teritorială adiversităţii lumii ca întregJ. 4st"el, cu ct mai mare va "i participarea ladiversitatea mondială, prezentă sau accesibilă în interiorul comunităţilorteritoriale, cu att mai mare va "i gradul de globalizare. 4şa cum, din punctde vedere spaţial, globalizarea duce de la un ,,spaţiu al locurilor speci"iceJ laun ,,spaţiu al e%pansiunilorJ, tot aşa se poate vorbi şi de o uni"icare atimpului. 4st"el, se poate considera că, globalizarea poate depăşidiscontinuităţile temporale pe baza coerenţei ritmurilor nesimultane ale
di"eritelor activităţi şi a ,,includerii temporaleJ ce rezultă din e%tinderea"uncţionarii serviciilor particulare la cadrele spaţiale mondiale.
n ,,oraşele mondialeJ ale lumii putem găsi un număr mare deactivităţi sau instituţii care lucrează continuu în ,,timpul mondialJ, cum suntaeroporturile internaţionale sau industria hotelieră.
8e putem întreba care va "i rezultatul procesului de globalizare şi dacăeste posibil ca în viitor lumea să devină un sistem politic unic, condus de unguvern mondial. 6lobalizarea se numără printre cele mai importanteschimbări sociale cu care se con"runtă lumea de azi. Multe dintre problemele"undamentale din prezent, cum ar "i cele ecologice sau evitarea uneicon"runtări militare la scară mondială sunt, în ceea ce priveşte scopul, deimportantă mondială.
n ciuda creşterii accentuate a interdependenţei economice şiculturale, sistemul mondial este caracterizat prin inegalităţi şi divizat într-5 ;onne"ous *d. G Man or 8ature, )olitic )ublishing 9ouse, ;ucharest, BE?.7 =irgil 6heorghiţă, '*conomie mondială( ;ucureşti //, *d. *conomică
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
9/25
un ,,mozaicJ de state, ale căror preocupări pot "i comune însă şi divergenţe. 8u e%istă o dovadă clară a unui consens politic, în viitorul apropiat, care vadepăşi interesele con"lictuale ale statelor. :n guvern mondial poate apărea încele din urmă însă aceasta va "i rezultatul unui proces destul de îndelungat.n multe sensuri lumea devine mai unită, iar unele surse de con"licte între
naţiuni tind să dispară. +otuşi, di"erenţele mari între societăţile puternicdezvoltate şi cele sărace se pot constitui cu uşurinţa în sursele unor con"licteinternaţionale. 4st"el, încă nu e%ista nici o ,,agenţieJ mondială care să poatăcontrola e"icient aceste tensiuni sau să realizeze o redistribuire a prosperităţiişi păcii în lume.
n opoziţie cu procesul de globalizare este "olosit deseori conceptul deindividualizare.
4cesta se re"eră la procesele de creştere a autonomiei şi di"erenţieriiactorilor la nivel individual şi colectiv. 4mbele procese au propriilecaracteristici şi se pot a"la "ie în raport de concordanţă "ie în opoziţie. e pot
pune întrebări cu privire la relaţia dintre cele două, considerndu-se "ie ca unnivel ridicat de globalizare implica un nivel scăzut de individualizare şi vice-versa, "ie ca un pas înainte în direcţia individualizării atrage un regres însensul globalizării, pro"und ignorate însă interrelaţiile ce se pot stabili întreaceste procese.
8u e%istă un singur răspuns valid pentru toate situaţiile în problemarelaţiilor sau a interdependenţei proceselor de individualizare şi globalizare.:n pas în direcţia unei autonomii implică, în general, o anumită restrngerea cercului de relaţii 0e%. destrămarea Imperiului 4ustro-:ngar în BF, care
a condus la o independenţă şi autonomie mare a naţiunilor individuale, însaîn acelaşi timp a "ost şi o restrngere a cadrului spaţial al asocierii şimobilităţii spaţiale, iar procesul de astăzi al integrării europene cere oanumită limitare a autonomiei statelor1.
1'9'I.tor!a 6+o-a+!75r!!6lobalizarea nu poate "i considerată ca reprezentnd un "enomen
complet nou în istoria lumii, ea avnd anumite antecedente istorice,numeroşi specialişti argumentnd că ea nu este altceva dect o nouădenumire pentru un "enomen mai vechi.
+rebuie să înţelegem că globalizarea îşi are rădăcinii încă din timpulmarilor colonii imperiale, cnd europenii şi-au pus amprenta asupra unorteritorii, cu care interacţionaseră prea puţin în trecut. 6lobalizarea estevăzută în general ca un "enomen negativ prin care un popor sau o anumecivilizaţie se impune, şi valorile sale sunt asimilate de un alt popor sau o altăcivilizaţie, în dauna valorilor culturale şi morale pe care acesta le posedă?.
? Marin &inu, Cristian ocol, 'K perspectivă istorică asupra globalizării( ;ucureşti //3, *d. *conomică
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
10/25
4st"el începuturile globalizării sunt căutate mult mai recent, atunci cndaceasta a devenit un "enomen accelerat, şi sunt identi"icate în istoria recentăşi politica actuală.
+otuşi, semne incipiente ale globalizării au apărut cu cteva sute deani în urmă, deşi cu o e%tensie mai redusă şi într-un ritm mult mai scăzutE#
- comunicaţiile telegra"ice au început în anii L5/ ai secolului al I-lea$ unele dintre mişcările sociale globale 0"eminismul1 şi organismeleregulatorii 0cum a "ost :niunea )oştală :niversală1 au apărut spre s"rşitulsecolului al I-lea$ programele radio intercontinentale pe unde scurte s-auînmulţit în anii L/ ai secolului $
- întlnirile interguvernamentale pe tema poluării trans"rontaliere s-auţinut pentru prima oară la debutul anilor L3/ ai aceluiaşi secol. )e de altă
parte, este de remarcat că globalizarea nu s-a a"irmat în mod continuu,comprehensiv, intens şi cu o "recvenţă într-o rapidă creştere în viaţa uneimari părţi a populaţiei lumii dect în jurul anilor L?/. 4naliza tabeluluirelie"ează că privind dezvoltarea procesului de globalizare, majoritateailustrărilor pe care le cuprinde, sunt legate de cea de-a doua jumătate asecolului , şi nu înainte$
- convorbirile tele"onice directe la scară mondială nu erau posibileînainte de anii L?/$
- numai începnd cu deceniul E al secolului trecut s-au putut declanşaacele evoluţii care e%plică cum s-a ajuns ca în anii LB/ să e%iste în lume circaF3/ de milioane de televizoare, 5/./// de corporaţii transnaţionale, ctevamii de sateliţi operaţionali, 7./// de asociaţii cetăţeneşti transnaţionale,
tranzacţii zilnice pe pieţele valutare de apro%imativ ,7 miliarde dolari :4, peste un miliard de pasageri transportaţi anual de multitudinea de companiiaeriene, di"eritele probleme ecologice globale şi, în "ine, meta"orele asociateconceptului de sat global.
*venimente-cheie în istoria globalizăriiF#- Crearea primei agenţii globale de reglementare 0Internaţional
+elegraph :nion1- &area în "uncţiune a primei legături telegra"ice permanente
transoceanice prin cabluFF5 - Introducerea coordonării la scară mondială a orei e%acte 0prin
raportare la 6reenAich Mean +ime1FB - )rimele convorbiri tele"onice internaţionale 0între !ondra şi
)aris1
E Marin &inu, Cristian ocol, 'K perspectivă istorică asupra globalizării( ;ucureşti //3, *d. *conomică
F Marin &inu, Cristian ocol, 'K perspectivă istorică asupra globalizării( ;ucureşti //3, *d. *conomică
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
11/25
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
12/25
Cu e%cepţia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au "ost polizate, deoarece este relativ "aptul că oamenii posedă capacităţi tehnice dee%ploatare şi deteriorare. &ezvoltarea durabilă este de"inită drept dezvoltareacare răspunde nevoilor prezente, "ără a compromite capacitatea generaţiilorviitoare de a-şi satis"ace nevoile. &ezvoltarea durabilă e concepută în
vederea reconcilierii dintre economie şi mediul înconjurător, ca o nouă calede dezvoltare care să susţină progresul uman nu numai în cteva locuri şi pentru cţiva ani, ci pe întreaga planetă şi pentru un viitor apropiat.
O ecuritatea ecologică este una dintre dimensiunile "undamentale alesecurităţii globale.6lobalizarea este de"inită prin interdependenţa economieidintre state, ca urmare a creşterii coe"icientului de dependenţă "aţă deeconomia mondială.
O 6lobalizarea este concepută ca proces al diminuării ta%elor vamale, alrenunţării la politica vamală şi la restricţiile de circulaţie a măr"urilor,serviciilor, tehnologiilor şi capitalurilor, pe măsura dezvoltării schimburiloreconomice internaţionale.
6lobalizarea este considerată ca "actor ce determină diminuarearolului guvernului naţional ca urmare a e%tinderii acţiunii capitaluluiinvestiţional internaţional şi a societăţilor transnaţionale/. -6lobalizarea esteapreciată drept proces de administrare a lumii către "orţe transnaţionale.Cercetătorii romni, susţinători ai ultimelor două concepţii, le completeazăcu ideea că statul continuă să aibă un rol important, invocnd e%emplulDranţei şi Marii ;ritanii. n raportul &ezvoltării Mondiale editat de ;ancaMondială în anul /// se apreciază că în economia mondială au loc două
procese paralele# globalizarea şi descentralizarea. O globalizarea constă în transnaţionalizarea pnă la supranaţionalizare
cu deosebire în domeniile comerţului, "inanţelor şi tehnologiilor de vr"$ O descentralizarea constă în transmiterea de către guvernul naţional
către comunităţile locale a tot mai multe atribuţii administrative, sociale,educaţionale, bugetare şi în consecinţă, rolul statului naţional se va limita ladiplomaţie, armată, adoptarea legislaţiei interne. n ultimele decenii alesecolului am asistat la dezvoltarea procesului de adncire a diviziuniiinternaţionale a muncii şi specializare organologică care a generat comerţulcu subansamble. +otodată s-a remarcat "aptul că sporirea comerţului e%terior şi mondial devansează creşterea producţiei mondiale. 4st"el, datorită acestortendinţe are loc o creştere a coe"icientului de dependenţă a economiilornaţionale "aţă de economia mondială şi o ascensiune importantă a pieţeie%terne, "apt ce obligă statele să adopte măsuri de liberalizare a comerţuluie%terior, ajungndu-se pnă la des"iinţarea ta%elor vamale#
/ :lrich ;ec
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
13/25
O !iberalizarea mişcării internaţionale a măr"urilor, capitalurilor,serviciilor, persoanelor, "orţei de muncă şi a tehnologiilor, conduce ladispariţia graniţelor comerciale , nu însă şi a graniţelor naţionale.
O e remarcă că proces obiectiv adoptarea de reglementări comune decătre state G acorduri , tratate, convenţii privind eliminarea dublei impuneri,
regimul "avorabil al investiţiilor e%terne, acordarea clauzei naţiunii celei mai"avorizate.O n"iinţarea unor instituţii şi organisme internaţionale comune cu
atribuţii la scară mondială, regională sau subregională G publice şi private. nlegătură cu "enomenul de 6lobalizarea s-au structurat două opinii opuse# unacare susţine acest proces, iar altă care se opune. usţinătorii globalizării punaccentul în principal pe avantajele generate de procesul de mondializare#
O reducerea costurilor de producţie datorită economiei de scară$ O accelerarea tranzacţiilor schimburilor care se realizează aproape în
timpii comunicaţi G "a%, internet, etc.$O creşterea vitezei de derulare a operaţiunilor comerciale, "inanciare şi
tehnologice$ O e%tinderea puternică a pieţelor şi crearea de noi pieţe independente de
anumite surse sau zone tradiţionale. n consecinţă are loc o creştere ae"icienţei întregii activităţi economice la nivel planetar ca urmare a mişcăriilibere a capitalurilor, investiţiilor, tehnologiilor şi "orţei de muncă spredomeniile şi zonele mai pro"itabile. Kponenţii globalizării invocă şi uneoriabsolutizează consecinţele negative#
O des"iinţarea naţiunii şi statului naţional$
O reducerea locurilor de muncă în ţările în curs de dezvoltare sau cu unnivel mai redus al productivităţii muncii$
O specializarea unor state în activităţi de producţie generatoare de poluare şi care necesită un consum mare de muncă, materii prime şi energie$
O adncirea decalajelor economice 0 în prezent 7F de persoane deţin o bogăţie egală cu cea posedată de ,7 miliarde de oameni G aproape R din populaţia +errei1. &e asemenea, se menţionează pericolele privinddes"iinţarea unor ramuri, "alimentarea unor bănci, destabilizarea vieţiieconomice, inclusiv a unor state.
1'9'/' E)&n!4&nt& $&!& ;n !.tor!a 6+o-a+!75r!!pecialiştii declară că problema noastră actuală nu este insu"icienţa
schimbului economic, ci distrugerea coeziunii morale a societăţilor care au"ost odinioară legate de obiceiuri religioase, comunitate sau "amilie. 4cesteaau "ost realităţi sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut căvor rămne intacte orice s-ar întmpla. 8u ne putem baza pe asta. *ste "oarteclar că cele mai de succes societăţi moderne vor "i cele care nu sunt în
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
14/25
totalitate moderne, cele care îmbină stiluri vechi şi noi, în care convieţuiesctradiţia şi modernitatea, "ără că vreuna să predomine.
n era globalizării unele ţării caută să-şi întărească identitatea îndetrimentul dizolvării identităţii altor ţări. Denomenul este ct se poate denormal şi, raţiunile ct şi urmările sale trebuie căutate ca într-o oglindă, în
istorie. impactul globalizării pe termen lung la nivel cultural, nu este unuldistructiv. Culturile superioare vor continua să e%iste, se vor impune şi vorrenaşte permanent.
*ste o realitatea că graniţele se dizolvă şi omul se regăseşte tot maimult în identitatea de locuitor al )ămntului dect ceea de cetăţean a uneiţări sau alta. +ot mai mult barierele impuse de limbă şi cele culturale disparşi oamenii pot să comunice mai uşor, dezvoltnd valori comune, avnd înacelaşi timp posibilitatea de e%primare şi a"irmare într-un conte%t universalvalabil şi larg acceptat.
+emerea că trans"ormarea culturii în mar"ă va ignora "rontierele,contribuind ast"el la instaurarea hegemoniei unei singure puteri, apare în anii>/. &e la !uigi )irandello la 6eorges &uhamel, trecnd prin PosS Krtega 6asset, !umea =eche respinge 2materialismul2 venit de peste ocean. )rimulrăzboi mondial a permis tatelor :nite să ocupe pieţele cinematogra"icelăsate libere de mobilizare în marile puteri europene. &upă ce criza din anii>3/ a deplasat centrul economiei mondiale de la !ondra la 8eA Tor
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
15/25
mişcare de concentrare şi constituire a reţelelor publicitare şi a grupurilor decomunicare multi-media, precum şi lansarea canalelor pan-satelitare(.
n anii >F/ am putut asista la e%plozia gndirii planetare şi la apariţiaunor noi abordări critice a legăturii dintre "lu%urile de comunicaretransnaţionale şi teritoriile particulare, a raporturilor interculturale în
general. &ouă concepte noi au apărut în acea perioadă şi anume2comunicarea-lume( şi 2hibridarea(. 2Comunicarea-lume( pune accentul penoile polarizări şi surse de e%cludere inerente geo-economiei G modelul cudouă viteze G iar 2hibridarea( se re"eră la problema interacţiunilor de orice"el dintre teritoriile particulare şi "lu%urile globale.
Dostul preşedinte al Dranţei, PacVues ChiraV spunea într-un discursţinut la :8*CK în //3 că cultura nu trebuie să se încline în "aţacomerţului. *a este aceea care ne va înarma pentru a răspunde la această
provocare a aventurii umane numită globalizare. )rin ea ne vom putea opune partzanilor şocului civilizaţiilor, răbu"nirilor arhaice, identitare, naţionaliste,religioase, de care lumea ne dă attea dovezi dureroase$ ea este aceea careasigură respectul celuilalt şi dialogul între oameni.
Mutările de întreprinderi constituie aspectul cel mai vizibil alcompetiţiei dintre vechile ţări industrializate şi ţările cu salarii mici.Competitivitatea sporită a ţărilor cu salarii mici duce la creşterea comerţuluicu ţările industrializate bogate, ceea ce are e"ecte 2primare(# 2consumatoriidin ţările bogate pot consuma măr"uri mai ie"tine dect cele pe care acesteţări le produceau înainte( consumatorii din ţările cu salarii mici, 2au tot maimult acces la bunuri pe care aceste ţări nu ştiu încă să le "abrice sau pe care
le "abrică, dar la preţuri mult mai mari sau de o calitate mai proastă dectţările industrializate bogate(.
n ţările industrializate putem vorbi de 3 categorii de persoane active#2WcompetitiviiX, care produc bunurile şi serviciile pe care ţările cu salariimici nu ştiu încă să le producă$ We%puşiiX, care sunt în competiţie directă cu
persoanele active din ţările cu salarii mici 0Y1 WprotejaţiiX, care produc bunuri şi servicii care prin natura lor nu pot călători(.
:n e"ect mecanic al creşterii schimburilor cu ţările cu salarii mici este,într-o primă etapă, "aptul că numărul de locuri de muncă ale e%puşilor carese distruge este mai mare dect numărul de locuri de muncă ce se creează
pentru competitivi, dar dacă ritmul de creare de locuri de muncă pentrucompetitivi în ţările industrializate bogate compensează locurile de muncădes"iinţate ale e%puşilor, atunci nu se vor înregistra creşteri semni"icative aleşomajului sau inegalităţilor. ;roAn !. G 6lobal )roblems o" 9umanit, +echnical )ublishing 9ouse, ;ucharest, BB?
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
16/25
n anii BE/-BF/ în ţări cum ar "i +aiAan, Coreea de ud, 9ongZong, ingapore, care, prin politici voluntariste şi protecţioniste, au e%portat
bunuri tot mai comple%e, salariile au crescut şi monedă s-a apreciat$ cnd au produs bunuri de înaltă tehnologie, costurile salariale au înregistrat apropieride cele ale ţărilor cele mai puţin bogate din *uropa.
n ceea ce priveşte ţările cu salarii mici şi capacitate tehnologică cumar "i China, "ostele ţări socialiste din *uropa de *st, India, ;razilia, Me%ic,acestea au dimensiuni mult mai mari dect primele 2noi ţări industrializate(0dragonii asiatici1 iar 2structura lor internă este "oarte di"erită. K industriemodernă sau rapid modernizabilă coe%istă aici cu masele rurale şi numeroşiilucrători din sectorul in"ormal, care "ormează o majoritate covrşitoare şi auo productivitate a muncii "oarte scăzută$ rezultă un nivel scăzut al venituluimediu pe locuitor şi al salariilor(.
e pot aduce, în principal, argumente privind liberul schimb cu ţărilecu salarii mici# competitivitatea datorată, în mare măsură, subevaluăriimonedei acestor ţări, care nu este att de "lagrantă pe ct pare la primavedere, şi lipsa de protecţie socială a muncitorilor cu toate că unele ţări ausisteme de îngrijire gratuită sau subvenţionată, asigurări de şomaj sauaccidente, care, la valoarea relativă a salariului net, sunt echivalente cu celedin ţările bogate, cum ar "i cazul Chinei, sau practici condamnabile camunca e"ectuată de copii sau munca gratuită a prizonierilor. :neori se "acere"erire la un al treilea argument# competitivitate datorată gradului mai redusde protejare a mediului.
*ste bine ştiut că globalizarea accentuează mondializarea spaţiilor de
deplasare. e înregistrează, de asemenea, mondializarea spaţiilor derecrutare a minii de lucru şi diversi"icarea calitativă a "lu%urilor.
2+rans"erurile de competenţă se îndreaptă din ud către 8ord,cuprinznd între altele 2e%odul creierelor(, dar şi din 8ord către ud, cu"irme multinaţionale care îşi trimit cadrele de conducere şi tehnicienii înstrăinătate în "uncţie de propria lor dezvoltare şi de mutări de întreprinderi.&in 8ord, muncitori care nu au o cali"icare specială se îndreaptă tot către
8ord, ca britanicii şi portughezii din :niunea *uropeană care au emigratlegal în 6ermania şi care lucrează 2la negru( pe imensul şantier berlinez dedupă BFB. &in ud, bărbaţi şi "emei "ug spre un ud mai puţin sărac, ca
bur
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
17/25
"ormal. nchiderea, parţial teoretică, a "rontierelor din 8ord împiedică seriosmobilitatea populaţiilor străine. 4cestea, neputnd să mai circule cum o"ăceau adesea mai înainte, s-au instalat durabil, chiar de"initiv, în ţările deimigrare. edentarizarea acestora a dus la constituirea de minorităţi caredoresc să-şi menţină legăturile cu propria cultură, cu ţara de origine, cu
compatrioţii din alte ţări, cu att mai mult cu ct în ţara de rezidenţă aceste persoane sunt adesea victime ale marginalizării sau rasismului.n acest "el se creează reţele G de solidaritate sau culturale G dar şi
comerciale, "inanciare, mediatice, chiar politice G deosebit de active. 8oilelegături transnaţionale care se nasc conturează spaţii policentrate, se sprijină
pe multiple obligaţii de "idelitate naţională şi sunt adesea mai dinamice şimai e"icace dect statele şi marile instituţii internaţionale, chiar dacă a"işeazăîn general ambiţii mult mai modeste.
&e multe ori telemunca sau mutările de întreprinderi sunt considerate pre"erabile venirii imigranţilor care, mai trziu, se vor instala împreună cu"amiliile lor. &e asemenea, singurii lucrători autorizaţi să emigreze o "ac încadrul unor contracte temporare strict supravegheate.
Mondializarea creează necesităţi noi pentru cteva miliarde de potenţiali consumatori, "rustraţi de toate dar insolvabili, care trebuie apoiopriţi la porţile supermagazinului planetar.
Modelul unic şi constrngător de dezvoltare al economiei globale estereproductibil, dar nu generalizabil# de aici decurg dezavantajele 2dezvoltăriimimetice(. 2)e de o parte, WavangardiştiiX, pe de altă parte, miliardul de"iinţe umane aruncate în sărăcie, aşa cum este ea de"inită de ;anca
Mondială. W8oua sărăcieX mondială este structurală şi "ace parte din sistem.Kraşul, din ce în ce mai uni"ormizat şi banalizat, este, prin e%celenţă, loculunde se mani"estă modernitatea. Creşterea rapidă a oraşului merge mnă înmnă cu polarizarea să între insule de privilegiaţi şi imense peri"eriidezmoştenite. =alorile propuse lumii de către Kccident 0întreprindere,creştere, pro"it etc.1 nu numai că nu sunt accesibile marii majorităţi aoamenilor, dar le apar acestora total lipsite de sens. Dlu%urile migratoaremondiale trebuie, la rndul lor, să "ie analizate ca o e%presie a slăbirii şi a
polarizării generate de mondializare. )iaţa mondială a munciiQ au maicurnd dezrădăcinare socială şi culturală la nivel planetarQ(
26lobalizarea poate "i cel mai bine înţeleasă ca un "enomen spaţial,avnd două e%treme# la un capăt comunităţile locale cu problemele lorspeci"ice, iar la celălalt societatea globală spre care tindem, dar nu ştimdeocamdată dacă se va realiza vreodată(5.
5 4ur 8.. G +he Horld *conomic 6eograph. +erra GNesources and Industrialization, itech )ublishing9ouse, //.
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
18/25
n opinia noastră, dezrădăcinarea şi migraţia sunt aspecte negative cele depăşesc, în multe cazuri, pe cele pozitive ce însoţesc globalizarea. &easemenea, unele zone sărace au devenit şi mai sărace, iar decalajele întreţăriUzone bogate şi cele sărace s-au adncit.
Ne"eritor la :4, specialiştii declară că globalizare a deturnat
dezvoltarea economică în ud, unde săracii continuă să plătească preţul mareal ajustărilor. )entru a creşte e%porturile şi a-şi plăti obligaţiile cătrecreditori, ţările în curs de dezvoltare trebuie să taie în bugetele de sănătate,educaţie ţi ajutor al micilor "ermieri. *%istă nenumărate studii despreimpactul social al ajustărilor structurale şi rezultatele sunt depresiv deidentice# cei care deţin mai puţin su"eră mai mult.
6lobalizarea aduce cu ea o serie de aspecte negative iar cele mainegre sunt departe de a "i cele legate de degenerarea culturală al unei ţări saualteia. 6lobalizarea conduce la dereglarea demogra"ică, accentuarea"enomenului de sărăcie la nivel global, instabilitate economică, şiampli"icarea şi degenerarea con"lictelor.
Diecare organizaţie este de"inită prin "rontiere, care "ac ca aceasta să poată "i deosebită de mediul său. Drontierele creează identitate, întruct eledetermină cine sau ce aparţine organizaţiei ca entitate şi unde se a"lă punctulde separare de alte entităţi - lucru valabil att pentru simplele asociaţii, ct şi
pentru "irme şi mergnd pnă la nivel de naţiune. Drontierele limiteazărezultatele la spaţii sau pieţe şi, prin aceasta, "acilitează alocarearesponsabilităţii pentru deciziile ce se iau. Mai mult# "rontierele "ac posibilca di"erenţierile ce e%istă să poată "i identi"icate, recunoscute şi deosebite
unele de altele. *i bine, trăsătura centrală a globalizării constă tocmai în"aptul că "rontierele e%istente pnă acum devin neclare şi tot mai vagi.&esigur, Jsistemul "rontierelorJ ce caracterizează planeta noastră rămneîncă în vigoare. Cu toate acestea, di"erenţa între JînăuntruJ şi Ja"arăJ, întreJnoiJ şi JeiJ, este redusă de creşterea numărului şi intensităţii interacţiunilor.Daptul că, astăzi, "rontierele se modi"ică în mod curent sau dispar întotalitate în att de multe domenii, cum ar "i cultura, lumea a"acerilor,strati"icarea socială şi s"era politicii, este ceea ce e%plică resorturiledinamicii pe care o cunoaşte globalizarea.
Mobilitatea "actorilor de producţie, precum capitalul şi cunoştinţele, şinu numai marea mobilitate a bunurilor şi serviciilor, este o consecinţă aerodării "rontierelor. Ca urmare, este promovată e"icienţa pieţelor şi, prinaceasta, presiunea concurenţială. n timp însă ce pieţele de capital sunt celemai puternic integrate global, pentru di"eritele pieţe ale muncii este valabilăsituaţia opusă, cu e%cepţia unor grupuri restrnse de manageri, savanţi,artişti, adică globalizarea se des"ăşoară desincronizat.
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
19/25
)e de altă parte, pieţele pentru bunuri industriale au cel mai ridicat gradde integrare globală, după cele de capital. Cu toate acestea, de o importanţădeosebită pentru procesul de globalizare o reprezintă marea mobilitate pecare au dobndit-o cunoştinţele, sub "orma in"ormaţiilor, a tehnologiilor"izice şi conceptelor manageriale
)ro"esorul Marcelo uarez Krozco, autor al cărţii '6lobalizareaculturii şi a educaţiei în noul mileniu( distinge patru aspecte majore aleglobalizării7#
- creşterea emigraţiei puterea şi ubicuitatea noilor tehnologii la scarăglobală
- post-naţionalizarea producţiei şi distribuţiei de bunuri şi serviciimişcările de tip 'du-te vino( ale culturilor la nivel mondial, concept care seîndepărtează de modelul 'americanizării( culturale promovat de alţi autori.
*l deplnge "aptul că educaţia pe care o primesc astăzi în şcoli copiiişi tinerii, nu are în vedere problemele globalizării. 6lobalizarea este un
proces comple% care necesită prelucrarea a enorme cantităţi de in"ormaţii şidate, ceea ce necesită dezvoltarea de capacităţi multi"uncţionale şicapacitatea de a rezolva probleme rapid.
Instituţiile de învăţămnt superior sunt şi ele atinse de "lu%urileglobalizării, care declanşează mai multă concurenţă între universităţi,dornice să atragă ct mai mulţi studenţi de calitate în sălile lor de curs.Concurenţa implică inevitabil o clasi"icare a acestor instituţii de învăţămnt,care , într-o lume globalizată, pune alături universităţi de pe totmapamondul, ordonate după per"ormanţele obţinute de absolvenţii lor dar şi
după multe alte criterii precum in"rastructura, "inanţarea, etc.&esigur avantajată de răspndirea globală a limbii engleze, 4nglia îşi
propune să devină un lider al învăţămntului superior livrat la scară planetară, prin Internet, prin în"iinţarea de "iliale ale universităţilor sale îndiverse tari de pe glob, pentru a competiţiona :4.
)rintre problemele care pot apărea în urma unei asemenea politicie%pansioniste, s-au menţionat# creşterea %eno"obiei în cazul respectăriiculturilor locale şi a necesităţilor în educaţie ale tării respective, calitateaslabă a "ilialelor, comparată cu cea a instituţiei mamă, polarizarea ţărilorlumii datorită concentrării instituţiilor de învăţămnt superior în anumitezone ale lumii.
!ipsă acută de alimente pentru o mare parte a populaţiei globului estecunoscută drept criza alimentară. n domeniul alimentaţiei publice, Nomnia
25 D& Mar$&+o M' S(@r&7*Oro7$o,D&.!r& !n*!++!ard, 6lobalization# Culture and *ducation in the
8eA Millennium(, :niversit o" Cali"ornia )ress,BBE
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
20/25
a elaborat încă de la începutul lui // o strategie care a acţionat pe liniamodernizării, prelucrării şi producerii alimentelor, însă mai trebuie "ăcutee"orturi considerabile în această ramură. n ceea ce priveşte calităţiialimentelor, lipsa resurselor care ar trebui alocate 4genţiilor anitar -=eterinare continua să "ie un obstacol important.
4ceasta este o problemă pro"undă şi de lungă durată, se întlneşteîntr-o economie subdezvoltată, caracterizată printr-o productivitate scăzută ae%ploatării agricole, rezultat al unui grad redus de înzestrare tehnică amuncii în toate sectoarele, a unei e"icienţe necorespunzătoare în utilizarea"actorilor de producţie în cadrul relaţiilor economice internaţionale.
Chiar dacă producţia mondială creşte, producţia de alimente pe locuitorîn ţările slab dezvoltate, abia dacă se menţine constantă, la un nivel dejanecorespunzător. &upă rapoartele K8: pentru alimentaţie şi agricultură,necesarul zilnic de proteine şi calorii nu este asigurat în marea majoritate aregiunilor globului. @onele în care se resimt lipsurile cele mai mari cuprindţările din regiunea 4nzilor, 4"rica şi Krientul 4propiat, şi ţările dens
populate din 4sia. n schimb în 4merica de 8ord, *uropa Kccidentală şiPaponia, consumul mediu de proteine şi calorii pe locuitor este cel mairidicat.
Crizele agricole de subproducţie se propagă asupra mediului urban$cresc cheltuielile pentru alimente în bugetul "amiliilor cu venituri medii şiin"erioare mediei, care-şi reduc consumul şi creşterea de produsemanu"acturate, ca premisă pentru apariţia sau accentuarea supraproducţiei şideclanşarea de crize în sectoarele neagricole. Crizele agricole apar în
economiile slab dezvoltate şi în cele cu e%ploatări agricole "ărmiţate, cuînzestrare tehnică şi metode agrotehnice rudimentare. *le pot "i atenuate
pentru diversi"icarea producţiei agricole, dezvoltarea transporturilor şicomerţului mondial cu produse agricole şi trecerea şa agricultura intensivă.
&epăşirea crizei alimentare mondiale necesită acţiuni naţionaleşi internaţionale convergente care să pornească de la "aptul că producereadisponibilului alimentar necesar consumului populaţiei presupune sporirea
producţiei agricole a ţărilor în curs de dezvoltare prin procedee tehnologicesuperioare, care trebuie să devină 'cea mai înaltă prioritate economică alumii(. n cadrul acesteia, sunt esenţiale acţiunile naţionale şi internaţionalecare măresc randamentul "actorilor de producţie din agricultură ţărilor slabdezvoltate, reduc pierderile de teren arabil şi introduc în circuitul agricol noisupra"eţe, asigurnd o creştere a producţiei agricole superioare populaţiei.
n prezent *conomia Nomniei se con"runtă cu o reducere alarmantă prin creşterea şomajului, lipsa unei cereri de consum stimulative, pericolul
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
21/25
declanşării unei crize alimentare "ără precedent în condiţiile întreruperii bruşte a subvenţionării agricultorului mic şi mijlociu.
ncepnd cu anul BB5, au "ost iniţiate acţiuni pentru relansarea creşteriieconomice în mai multe domenii. :nul "iind creşterea sensibilă a producţieiagricole şi a e"orturilor "inanciare e"ectuate de stat, ast"el înct în anul ///,
nivelul consumului mediu pe locuitor să "ie compatibil cu cel realizat cămedie europeană$ se prevăd schimbări importante ale structurii producţieivegetale, zootehnice, cu implicaţii pozitive asupra îmbunătăţirii consumului
populaţiei la produse agroalimentare de bază.)roblema de "ond, care se a"lă în centrul atenţiei economiştilor din
ţara noastră, care încă nu este soluţionată corespunzător, o constituie protecţia socială a populaţiei oraşelor , îndeosebi din marile centre urbane, înceea ce priveşte asigurarea aprovizionării cu produse agroalimentare de
bază. oluţionarea acestei probleme este legată de agricultură, de creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale de "ormele de organizare, privatizare?.
ntr-adevăr, într-un "el s-ar pus problema proprietăţii private în anii >5/şi în cu totul alt mod trebuie pusă pentru anul /// G //, dacă în B5
ponderea populaţiei agricole era de E,5[, în BFB a scăzut la E,?[,"ormată preponderent din "emei şi persoane în vrstă.
)roducţiile medii obţinute în agricultură Nomniei, în BFB s-au situatcu mult sub producţiile realizate în *uropa. 4spectele negative în domeniul
producţiei vegetale au avut repercusiuni accentuate asupra zootehniei, prinnecorelarea dintre baza "urajeră şi necesităţi, îndeosebi în ce priveşte
asigurarea "urajelor concentrate.)roductivitatea corespunzătoare a pajiştilor naturale şi mai ales
des"iinţarea iazurilor comunale din zonele de şes ai condus la reducereaconsiderabilă a e"ectivelor de animale şi a producţiei animaliere, cudeosebire în gospodăriile populaţiei.
4ceste aspecte scot în evidenţă necesitatea de"inirii, riguros ştiinţi"ic aobiectivelor strategice, privind re"orma şi restructurarea în agricultură, caresă ţină seama de legăturile puternice e%istente dintre "actorii sociali şi ceieconomici, speci"ici unei economii de piaţă, bazate pe îmbinarea creşteriieconomiei cu bunăstarea şi stabilirea socială, avnd în vedere toleranţa şicoe%istenţa în agricultură a mai multor "orme de proprietăţi, dictaţi deinteresele majore ale naţiunii G sector particular, cooperatist, sector de stat,mi%t.
? 4ur 8.. G +he Horld *conomic 6eograph. +erra GNesources and Industrialization, itech )ublishing9ouse, //.
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
22/25
)rocesul de reconstrucţie a economiei romneşti bazat pe valori"icareacu prioritate a "actorilor interni ai dezvoltării economice, este de neconceput"ără participarea activă a ţării noastre la circuitul economic mondial careîmbracă "orme multiple de mani"estare.
)e plan mondial are loc un proces de "ormare a unor asamblări
economice tot mai vaste, în care sunt atrase entităţi statale, resimţindu-se înetapa actuală, nevoia armonizării intereselor de a"aceri şi reglementării pe plan internaţional a sistemelor şi tehnicilor de colaborare şi cooperareeconomică în vederea creării unui cadru juridic şi instituţional adecvat, caresă stimuleze adncirea diviziunii mondiale a muncii şi dezvoltarea relaţiilorinternaţionale şi pe această bază înlăturarea decalajelor economici dintre ţări.
4derarea la un ast"el de grup internaţional se realizează cu maricheltuieli din partea statelor viitor membrii. 4şa s-a întmplat şi cu Nomniaîn procesul de aderare la :niunea *uropeană. 8egocierile de aderare celemai dure au "ost cele pe plan agricol. Nomnia nu a obţinut avantaje mari înrelaţiile de comerţ e%terior cu :niunea *uropeană, dar s-a lăsat posibilitatea
protejării propriei agriculturi.Nomnia e%portă numai 7 de produse agricole în cantităţi enorm de
mici G aproape nesemni"icative pentru producţia noastră. 8u s-a obţinutmult, dar am obţinut posibilitatea protejării agriculturii romneşti. -a pututnegocia G pămntul arabil al Nomniei, va trebui să se renunţe la milioanehectare arabil pentru a putea adera la :niunea *uropeană. 4ceste milioanede hectare G reprezintă ,5[ din supra"aţa arabilă a ţării noastre încondiţiile în care şi aşa securitatea alimentară a ţării este grav a"ectată.
6uvernanţii noştri n-au găsit cele mai bun "ormule pentru rezolvarea problemelor apărute în această perioadă de tranziţie şi este de aşteptat ca şiacum să apară o măsură asemănătoare cu celebra 'privatizare prin lichidare(ast"el că măsura respectivă să distrugă de"initiv agricultura romnească sauceea ce a mai rămas din ea. 8ivelul de dotare tehnică este precar, la noi estede peste ?/ hectare la tractor, "aţă de ,E hectare pe tractor ct este mediaeuropeană. 4cesta şi alte cauze au dus la randamente medii la hectarscăzute, reprezentnd mai puţin de 7/[ "aţă de principalele ţări membre ale:niunii *uropene.
4justarea structurilor agricole trebuie să urmărească modernizareae%ploataţiilor ast"el înct să devenim competitivi pe piaţa internă şiinternaţională. Nezultatul acestor trans"ormări este pozitiv dacă se asigură ungrad normal de autosu"icienţă alimentară şi dacă se obţin avantaje de peurma integrării în :niunea *uropeană.
4gricultura noastră, cu peste 5 milioane de gospodarii şi peste 3milioane de persoane active, nu asigură hrana necesară pentru 3 milioane
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
23/25
locuitori, "aţă de :niunea *uropeană unde E,F milioane de agricultori produchrana pentru 37/ milioane locuitori şi un important surplus pentru e%port.&oi ani la rnd, ne"avorabili pentru agricultură ar avea consecinţe dintre celemai grave, nu numai asupra economiei romneşti, care şi aşa este instabilă,ci asupra populaţiei ţării care a început să deţină toate recordurile negative
ale *uropei în materie de sănătate.+rebuie subliniat că un an agricol nu este "avorabil pentru toateculturile, ast"el că el poate să "ie bun pentru unele şi ne"avorabil pentrualtele. coaterea din circuitul arabil a celor milioane de hectare de teren nureprezintă numai o problemă economică de mare importanţă, dar şi unasocială şi chiar juridică.
;ibliogra"ie#
. 4ngelescu 4.,)onoran I., Ciobotaru =.
- +he *nvironment and the ustainable&evelopment, 4..*. )ublishing 9ouse, ;ucharest, BBB
. 4ur 8.. - +he Horld *conomic 6eograph. +erra G Nesources and Industrialization, itech )ublishing
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
24/25
9ouse, //.
3. ;onne"ous *d. - Man or 8ature, )olitic )ublishing 9ouse,;ucharest, BE?.
5. ;roAn !. - 6lobal )roblems o" 9umanit, +echnical)ublishing 9ouse, ;ucharest, BB?
7. &inu Marin,Cristian ocol,
- 'K perspectivă istorică asupra globalizării(;ucureşti //3, *d. *conomică
?. &ine Panet, 4.Dagan
- 9uman Nights and Capitalism# 4 Multidisciplinar)erspective on 6lobalisation
E. Martin 9ans G)eter, 9arald chumann
- +he +rap o" 6lobalisation# 4n 4ttac< at&emocrac and Hel"ar(e, @ed ;oo
8/16/2019 Cap1.Efectele Sociale Ale Globalizării
25/25
Internaţional *conomic Nelations, 4thens, ?-F Ma//F, 4thens, 6reece and published on.
. oros 6eorge - 2*conomie şi societate(;ucureşti //, *d.)olirom
3. u\rez-KrozcoMarcelo M.,&esirSe ]in-9illiard
* 6lobalization# Culture and *ducation in the 8eAMillennium(, :niversit o" Cali"ornia )ress,BBE
5. :lrich ;ec< - 2Ce este globalizareaQ(;ucureşti //3, *d.*conomică
7. =irgil 6heorghiţă - '*conomie mondială( ;ucureşti //, *d.*conomică
?.^^^ http#UUideas.repec.orgUsUersUjournl.html
E.^^^ http#UUthomsonscienti"ic.comUcgibinUjrnlstUjlresults.cgiQ)C_M4+*N`I8_37/?7
F.^^^ http#UUAAA.ucpress.eduU
http://ideas.repec.org/s/ers/journl.htmlhttp://thomsonscientific.com/cgibin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=13115065http://thomsonscientific.com/cgibin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=13115065http://www.ucpress.edu/http://ideas.repec.org/s/ers/journl.htmlhttp://thomsonscientific.com/cgibin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=13115065http://thomsonscientific.com/cgibin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=13115065http://www.ucpress.edu/
