I.NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL

I.1. NOIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urogenital este format din aparatul urinar i genital. Cea mai mare parte a produilor de excreie se elimin, printr-un ansamblu de organe care formeaz aparatul excretor.

Aparatul urinar este alctuit din cei doi rinichi i de cile evacuatoare ale urinii: calice, bazinete,vezica urinar i uretra. Fig.1 Aparatul excretor

Caile urinare sunt reprezentate de:

calicele renale mici;

calicele renale mari;

bazinet;

ureter;

vezica urinara;

uretra.

Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice renale mari: superior, mijlociu si inferior. La randul lor, calicele renale mari se unesc si formeaza bazinetul.

Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat, cu baza la rinichi si cu varful spre ureter.Ureterul este un tub lung de 25-30 cm, care uneste varful bazinetului cu vezica urinara.

Vezica urinara este un organ musculo-cavitar, fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare. Ea acumuleaza urina, care se elimina in mod continuu prin uretere, si o evacueaza in mod discontinuu ritmic, de 4-6 ori in 24 de ore, prin actul mictiunii. Vezica urinara este asezata in pelvis si are o forma globuloasa.

Uretra este un conduct care, la barbat, e mai lunga decat la femeie. Ea este segmentul evacuator al aparatului urinar, prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii.

La barbat, este un organ comun atat aparatului urinar, cat si celui genital, servind pentru mictiune si pentru ejaculare. La femeie, uretra este un organ care serveste numai pentru eliminarea urinei din vezica; este prevazuta cu un sfincter intern, neted, la jonctiunea/legatura cu vezica urinara, si cu un sfincter extern, striat.

ANATOMIA RINICHIULUI

Rinichii sunt aezai profund n cavitatea abdominal,simetric de o parte i de alta a coloanei vertebrale ,n regiunea lombar.Ei se proiecteaz de la nivelul ultimelor dou vertebre toracale pn la vertebra a treia lombar,rinichiul drept fiind situat ceva mai jos,cu aproximativ o jumtate de vertebr fa de cel stng,din cauza prezenei ficatului n partea dreapt.

Rinichii ocup o loj proprie,loja renal,delimitat de o fascie fibroas,fascia renal care prezint o poriune prerenal i alta retrorenal. n interiorul lojei renale se gsete un strat de grsime,grsimea perirenal,mai groas posterior.

Att grsimea prerenal ct i cea pararenal au rol protector mpotriva traumatismelor din regiunea lombar. Fig.2 Rinichiul Rinichii au o form asemntoare cu cea a unui bob de fasole,de culoare brun-rocat,o lungime de aproximativ 12 cm, lime de 6 cm i grosime de 3 cm;greutatea medie a fiecrui rinichi este n jur de 120gr.STRUCTURA RINICHIULUI

Rinichiul este alctuit din dou pri: capsula renal i esutul sau parenchinul renal. Capsula renal se prezint sub forma unui nveli fibro-clastic,care acoper toat suprafaa rinchiului care ader la parenchinul subiacent

Parenchinul renal este alctuit din dou zone: o zon central, numit medular, o zon periferic numit cortical.

Zona cortical este format n ptincipal din glomeruli, tubi uriniferi i vasele de snge care le aparin.

Zona medular conine ntre 16-18 piramide renale (Malpighi),formate din tubi colectori care dreneaz mai muli nefroni.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie i vrful spre sinusul renal, deschizndu-se n papilele renale, Fig.3 acestea se deschid n calicele mici care conflueaz formnd calicele mari (2-3) i apoi pelvisul renal continuat cu ureterul.

Pe lng rolul de excreie, rinichiul are i un rol reglator al presiunii sanguine prin renin (o enzim) i producerea de elemente sanguine.NEFRONUL

Nefronul reprezint unitatea anatomic i funcional a rinichiului.(fig.I.2). Numrul nefronilor este mare,mai mult de un milion pentru fiecare rinichi,n alctuirea unui nefron intr dou pri: capsula Bowman i un sistem tubular.

Fig.4 Structura nefronului Glomerulul este primul element al nefronului care este alctuit dintr-un ghem de capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente,provenit din artera renal. Capilarele de reunesc apoi i formeaz,o arteriol eferent,care se capilarizez din nou n jurul primei oriuni a tubului urinifer.

Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezint, sub forma unui canal lung de 50 mm, format din urmtoarele segmente: capsula Bowman,tubul confort proximal,ana Henle, tubul confort distal i tubii colectori.

Capsula Bowman, mpreun cu glomerulul pe care l conine,poart numele de corpuscul Malpighi. VASCULARIZATIA RENALA

Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare, apoi in venele arcuate.

Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.

INERVATIA RENALA

Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.

I.2. NOIUNI DE FIZIOLOGIE

FORMAREA URINEI Rinichiul este un organ de importan vital i are numeroase funcii,dintre care funcia principal const n formarea urinei. Prin aceasta se asigur epurarea organismului de substane toxice. Formarea urinei se datoreaz unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor i de reabsorbie i secreie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerular se formeaz urina primitiv. Urina primitiv are compoziia plasmei dar fr proteine,lipide i elemnte figurate. Conine deci ap,glucoz,uree,acid uric i toi electroliii sngelui.

n faza urmtoare,la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural,se formeaz urina definitiv.Totui la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau n mare cantitate substanele utile i n cantitate mic , pe cele toxice. Substanele utile sunt substane cu preg,care sunt eliminate prin urin numai cnd concentraia lor sanguin a depit limitee fiziologice(ap,glucoz,NACl). Substanele toxice sunt substane fr prag ,eliminarea lor fcndu-se imediat ce apar n snge.

Apa este reabsorbit n proporie de 99%, iar glucoza n ntregime (cu condiia ca n snge s existe mai puin de 1,60g glucoz%0),srurile i n particular clorura de sodiu,n proporie variabil (98-99%). Substanele toxice nu sunt reabsorbite dect n proporie mai mic (33% uree,75% acid uric). Rinichiul are i proprieti secretorii,putnd elimina i chiar secreta unele substane, ca amoniacul, cu rol foarte important n echilibrul acido-bazic.

Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o faz glomerular,n care prin filtrare se formeaz urina iniial i o faz tubular, n care prin reabsorbie i secreie se formeaz urina definitiv. Caracterul de urin definitiv este dobndit de tubii distali prin procesul de concentrare,sub influena hormonului retrohipofizar. Dup cantitatea de ap pe care o are la dispoziie,rinichiul elimin unele substane ntr-o cantitate mai mic sau mai mare de ap,rezultnd o urin cu densitate variabil.

Urina format diureza(1,5-2,5 ml/min)- se depoziteaz n vezica urinar ,de unde cnd se acumuleaz o anumit cantitate (250-300 ml),se declaneaz miciunea-deschiderea sfincterului vezical i golirea vezicii.REGLAREA ACTIVITATII RENALE

Se face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala (activitatea tubulara).

REGLAREA NERVOASA

Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea diurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.

REGLAREA UMORALA

Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea AND creste reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului si cresterea concentratiei urinei.

Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de Na+si K+la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+si excretia de K+.

Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, K+si retine Ca+si Na+. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in special pe cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi efect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.

Rinichiul in conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale compozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii distali, descarca o enzima-renina-care actionand asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasma si tesuturi in angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+si K+.

MICTIUNEA Miciunea este un act contient,deschiderea i nchiderea sfincterului vezical putnd fi comandate voluntar.

Rinichiul are i rol predominant n meninerea echilibrului acido-bazic,prin eliminarea de acizi i curarea bazelor,meninnd pH-ul cca. 7,35. Rinichii mai asigur constana presiunii osmatice a plasmei eliminnd sau reinnd ,dup caz,apa i diferii electrolii.

n concluzie,rinichii ndeplinesc n organism trei funcii de baz:

Funcia de epuraie sanguin

Funcia de meninere a echilibrului osmatic

Funcia de meninere a echilibrului acido-bazic.

Alterarea acestor funcii conduce la apariia sindromului de insuficien renal,urmat uneori de instalarea comei uremice.

11