8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
1/15
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
2/15
Origini intelectuale Teoriile balanţei de putere sunt profund legate de tradiţia
intelectuală realistă (echilibrul de putere, doctrinainteresului/raţiunii de stat), de la Tucidide până la Clausewitz,Gentz sau Metternich
Lucrările istoricilor realişti Primele dezvoltări teoretice remarcabile: Epoca Luminilor
(Rousseau, Hume) Influenţa lui Isaac Newton: teoreticianul legilor universale ale
gravitaţiei; legile mişcării
Newton credea că universul se află într-un echilibru perfect; descria vidul cosmic ca fiind scena pe care se desfăşoară lumea, iar mişcareatuturor lucrurilor se datorează gravitaţiei
Putem prezice, pe baza gravitaţiei, traiectoria tuturor obiectelor Modelul bilei de biliard
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
3/15
În epoca „newtoniană” a politicii mondiale, statele eraumăsurată pe baza masei lor, adică a unor capacităţi
materiale precum teritoriu, populaţie, resurse naturale,industrie şi echipament militar. În acelaşi timp,
schimbarea însemna înlocuirea unui „câine alfa” de cătrealtul, adesea după o întâlnire sângeroasă, în care partea
mai puternică făcea ceea ce-i cerea destinul şi partea maislabă făcea ceea ce trebuia – ajungea o ţară oarecare,bântuită de amintirile unui imperiu demult apus. În
această lume newtoniană a relaţiilor internaţionale, atâtteoria balanţei de putere, cât şi rivalul ei, teoria tranziţiei
de putere, aveau sens.(Charles Kupchan et alii, Power in Transition: The
Peaceful Change of International Order , United NationsUniversity Press, 2001, p. 139)
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
4/15
Precursori Tucidide Thales şi Anaximander (natura este guvernată de legi
obiective, precum principiul ordinii, nu de jocul zeilor);Democrit (structura mecanică a universului)
Sun Tzu Polybius
„Un asemenea principiu nici nu trebuie dispreţuit, nici nutrebuie să-i fie permis unei puteri să devină atât de mare încâtsă-ţi fie imposibil mai pe urmă să discuţi cu ea în termeniegali legat de drepturile tale manifeste”.
Anonymus „O distribuţie egală de putere între prinţii Europei care face
impractic pentru ca unul să deranjeze repausul altuia”(Catehismul Europei, 1741 )
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
5/15
Teoreticieni reprezentativi David Hume (eseul Of the Balance of Power, 1742) Niccolo Machiavelli Francesco Guicciardini
François Fénelon „Acţiunea unui stat de a preveni ca vecinii săi să devină preaputernici (…) deoarece mărirea unei naţiuni dincolo de oanumită limită schimbă sistemul general al tuturor celorlalţi
vecini (…) atenţia faţă de menţinerea unui fel de egalitate şiechilibru între statele vecine”
Hugo Grotius Francis Bacon Friedrich von Gentz (Fragmente cu privire la balanţa de
putere)
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
6/15
Teoria clasică Utilizată de oamenii de stat de-a lungul istoriei
deoarece se credea că era o metodă pentru asigurareasupravieţuirii şi independenţei statelor
Utilizată de cercetătorii relaţiilor internaţionale dintrecut şi prezent deoarece o credeau cheia înţelegeriitiparelor recurente ale comportamentului statelortrăind în condiţia anarhiei internaţionale (imaginea
hobbesiană asupra lumii) Nu întâmplător, istoricii universalişti o folosesc cel mai
adesea, descoperind situaţii în care a funcţionat unasemenea sistem
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
7/15
Există echilibru pe putere? Teoria echilibrului puterii nu suferă de impedimentul că nu
poate fi identificată o semnificaţie a ei, ci pentru că are preamulte semnificaţii (Inis Claude)
Concept simplu, uşor de înţeles atât de liderii politici, cât şide cetăţeni – este un mit al lumii moderne Probleme:
funcţia explicativă a teoriei – cât de mult explică teoria balanţei deputere lumea în care trăim?
Funcţia predictivă a teoriei – cât de bine putem anticipa, pe bazamodelului balanţei de putere, cum va evalua lumea în viitor?
Ambiguitatea conceptului, cu multiplele sale semnificaţii,scade capacitatea sa explicativă şi predictivă
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
8/15
Semnificaţiile conceptului Conform lui Hans Morgenthau:
1. O politică care are ca scop realizarea unei anumitedistribuții de putere
2. O descriere a oricărei stări actuale de lucruri în politicainternațională
3. O distribuție aproximativ egală de putere la nivelinternațional
4. un termen descriind orice distribuție de puterepolitică în relațiile internaționale
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
9/15
Conform lui Inis Claude (1960)
1. În sens descriptiv se referă la tipul de politică pe careun stat îl urmează sau ar trebui să-l urmeze;
2. Un simbol a ceea ce este considerat bun sau rău înrelaţiile internaţionale;
3. Etichetă a unei perioade istorice specifice, mai alescea a secolelor XVIII şi XIX;
4. o situație în care puterea este echilibrată de o putereechivalentă.
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
10/15
Conform lui Quincy Wright:
Balanță de putere statică: „condiția care descriecoexistența continuă a guvernelor independente aflate în contact unele cu celelalte”.
Balanță de putere dinamică: „caracterizeazăpoliticile adoptate de guverne pentru a menține aceacondiție”.
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
11/15
Conform lui Ernst Haas:
Distribuţie de putere Echilibru
Hegemonie
Stabilitate şi Pace Instabilitate şi Război Politică de putere în general Lege universală a istoriei
Sistem şi Ghid pentru decidenţi Tot Haas este cel care remarcă faptul că balanţa de putere este utilizată descriptiv,ca instrument analitic; dar şi în scopuri propagandistice sau ideologice;prescriptiv, ca instrument în luarea deciziilor, ghid de politică externă.
( Vezi Ernst B. Haas, „THE BALANCE OF POWER: Prescription, Concept, or Propaganda”, World Politics, Vol. 5, No. 4 (Jul., 1953), pp. 442-477. Internet: http://srliebel.files.wordpress.com/2011/07/haas-wp-1953.pdf)
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
12/15
Instrumente ale balanţei de putere Creşterea capabilităţilor de putere Slăbirea adversarului Descurajarea Înşelăciunea strategică (strategic deception)
Înarmarea Dezarmarea Diplomaţia concertului Alianţa Alinierea Concilierea (appeasement = liniştire) Compensaţiile teritoriale Statele-tampon şi neutre Războiul
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
13/15
Politica externă a statelor
Supravieţuire
Independenţă
Suveranitate
HEGEMONIE MONDIALĂ
P o
l i t i c a
i n t e r n a ţ i o n
a l ă
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
14/15
Model istoric Teoria balanţei de putere a căutat asocieri cu situaţii
reale din istoria umanităţii, cele mai potrivite fiind Sistemul oraşelor-state din Grecia Antică
Perioada regatelor combatante din China Antică
Sistemul din Italia secolului al XV-lea
Sistemul european al echilibrului puterilor instaurat
după pacea de la Westfalia (1648) şi maturizat dupăpacea de la Utrecht (1713) care a funcţionat cu anumitesincope până la Primul Război Mondial.
8/18/2019 C3_Teorii Clasice Ale Echilibrului de Putere
15/15
Practicieni ai echilibrului de putere Lorenzo de Medici
Richelieu (Armand Jean du Plessis, cardinal-duc de
Richelieu et de Fronsac ) Klemens von Metternich
Charles Maurice de Talleyrand-Périgord
Lordul Castlereagh
Otto von Bismarck
Henry Kissinger etc.