C eicămucivtă
axoăr imcă?
Șcl
Acest ghid a fost elaborat de către echipa Terre des hommes Moldova, în cadrul unei inițiative comune cu Organizația Internațională a Muncii cu scopul de a preveni și combate exploatarea prin muncă a copilului.
Acest ghid este distribuit gratuit şi poate fi găsit la adresa:Terre des hommes MoldovaStr. Nicolae Iorga, nr. 6, ap. 3, MD-2009, Chișinău, MoldovaTel.: +373 22 23 80 39 / 23 86 37E-mail: [email protected]: www.tdh-moldova.md
11
INTRODUCEREMunca copilului este o problemă complexă pentru Republica Moldova, cauzată de sărăcie, dar și de atitudinea tradiţionalistă a societății faţă de implicarea copiilor în diferite munci. Lucrul în gospodărie efectuat de către copii în casele lor, în condiții rezonabile și sub supravegherea apropiaților, sunt o parte integrantă a vieții de familie și procesului de creștere și maturizare a copilului. Prin urmare, aceasta poate reprezenta o experiență benefică copilului. Totuși, uneori, există cazuri când sarcina de muncă este în detrimentul educației copilului sau este peste puterile acestuia. Astfel de situații sunt calificate ca fiind cazuri de exploatare prin muncă a copilului.
În Republica Moldova, munca copilului/exploatarea prin muncă a copilului continuă a fi tolerată și acceptată atât de societate, cât și de profesioniști. Consecinţele imediate, dar mai ales cele pe termen lung, sunt necunoscute sau ignorate de părinţi. Deși profesioniștii au cunoștinţe despre ce reprezintă munca copilului/exploatarea prin muncă a copilului și care sunt procedurile de intervenţie, aceste cazuri nu sunt scoase din anonimat.
2 3
TIPURILE DE MUNCĂExploatarea prin muncă a copilului1 –
munca ce prin natura sa sau prin condiţiile în care se exercită este susceptibilă de a dăuna sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului.
1Hotărârea nr.270 din 08.04.2014 cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa și monitorizarea copiilor victime și potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării și traficului.
1. Munca uşoară (nepericuloasă)
Implică prin sine activități considerate acceptabile, care îi responsabilizează pe copii și îi pregătesc pentru viața de adult, cu condiția că: • nu sunt dăunătoare; • nu prejudiciază sănătatea sau dezvoltarea copilului;• nu contribuie la diminuarea frecvenței școlare;• nu reduc participarea la programele de orientare și formare profesională;• nu reduc posibilitatea de a beneficia de instruirea obținută.
2. Munca dificilă (periculoasă – exploatarea prin muncă)
• care, prin natura sau formele ei, a produs și produce efecte negative asupra siguranței, sănătății (fizice sau mentale) și dezvoltării morale a copilului;
• daunele pot, de asemenea, deriva din volumul excesiv de muncă, condiţiile în care se realizează, intensitatea ori durata în timp;
• aceasta poate transforma chiar și o muncă ușoară/nesemnificativă în una dăunătoare.
Există trei forme distincte de muncă a copilului:
Acest document este dedicat cu precădere profesioniștilor cu atribuţii în protecţia copilului, cum ar fi: asistenţi sociali/specialiști în protecţia copilului; angajaţi ai poliţiei; profesori și educatori; medici și asistenți medicali; primari; societatea civilă etc. Instrumentul se bazează pe legislaţia naţională și prevederile internaţionale referitoare la combaterea tuturor formelor de violenţă, exploatării copilului prin muncă, exploatării sexuale și traficului de copii și se axează pe prevederile Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa și monitorizarea copiilor victime și potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării și traficului.
Cunoașterea informațiilor generale ce țin de drepturile și necesitățile copilului pentru o dezvoltare armonioasă, conceptul de exploatare prin muncă a copilului, mediul permisiv exploatării prin muncă a copilului, semnele, consecinţele, dar și riscurile la care este expus copilul în acest sens va permite o mai bună identificare și intervenţie în cazurile de exploatare prin muncă a copilului, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.
2
4 5
Munca în agricultură
Munca la ferme
• Munca în câmp: prășit, sădit;• Culesul recoltei;• Munca în sere;• Prelucrarea chimică a plantelor;• Irigarea;• Îngrijirea plantelor;• Utilizarea instrumentelor și
utilajelor agricole.
Condițiile de muncă: în condiţii periculoase; contactul cu deșeuri, substanţe chimice etc.
Condițiile de muncă: în condiţii climaterice dăunătoare; contactul cu substanţe chimice.
Munca în cadrul gospodăriei la străini
• Dădace pentru copii;• Servitori domestici;• Lucrul în gradina;• Lucrul în curte.
Condițiile de muncă: în contul datoriilor părinţilor și în schimbul a produse alimentare, haine, mâncare, alcool.
• Păscutul animalelor;• Curăţatul grajdurilor, ocoalelor etc.;• Mulsul vacilor, oilor, caprelor;• Lucrul la stână;• Lucrul la fermele de păsări;• Hrănitul animalelor.
3. Forma gravă a muncii (exploatarea gravă prin muncă) – reprezintă toate formele de sclavie sau practicile similare, printre care:
• vânzarea de sau comerţul cu copii;• servitutea pentru datorii și munca de servitor, precum și munca forţată
sau obligatorie;• recrutarea forţată sau obligatorie a copiilor în vederea utilizării lor în
conflicte armate;• utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituării;• producţia de material pornografic sau de spectacole pornografice;• utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activităţi
ilicite, mai ales pentru producţia și traficul de stupefiante, așa cum le definesc convenţiile internaţionale pertinente.2
2Convenţia colectivă nr.8 din 12 iulie 2007, Cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Anexa „Tipuri de lucrări interzise pentru copii”. Publicat în Monitorul Oficial nr.103-106BIS din 24.07.2007.3La acest tabel se mai adaugă tipurile de lucrări stipulate în Convenţia colectivă nr.8 din 12 iulie 2007, Cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Anexa „Tipuri de lucrări interzise pentru copii”. Publicat în Monitorul Oficial nr.103-106BIS din 24.07.2007.
În continuare sunt prezentate tipurile de muncă în care sunt implicați cel mai des copiii şi care pot fi utilizate în calitate de indicatori pentru a
identifica dacă copilul este victimă a exploatării prin muncă3:
Munca în cadrul propriei gospodării
• A face ordine în casă și curte;• Îngrijirea fraţilor și surorilor mai
mici;• Lucrul în grădină;• Îngrijirea animalelor domestice;• Curăţarea locului în care stau
animalele și păsările;• Tăiatul lemnelor;• Căratul apei.
Condițiile de muncă: izolare socială; acces limitat la activităţi recreative.
6 7
Identificarea cazurilor de exploatare prin muncă a copilului este dificil de realizat, deoarece datele necesare nu pot fi colectate printr-o singură vizită la locul unde există suspiciunea unui asemenea caz.
INDICATORI DE IDENTIFICARE A COPIILOR VICTIME ALE EXPLOATĂRII
PRIN MUNCĂ
Aceste mesaje pot fi observate atât la nivelul aspectului fizic, psiho-comportamental, cât și sugerate de vârsta copilului, încadrarea în activităţi educaţionale, manipularea sau transportul greutăţilor. În cele ce urmează sunt numiți unii indicatori4 ce pot contribui la o mai bună identificare a cazurilor copiilor victime ale exploatării prin muncă:
4Va fi utilizată noțiunea de „Indicator” – semn constatat vizual sau declarat de copil, ce indică că unele din necesităţile fundamentale ale copilului nu sunt satisfăcute și/sau copilul este victimă a exploatării prin muncă.
Munca în comerţ
Munca în industrie
Munca în stradă
Condițiile de muncă: lucrul cu utilaje și unelte industriale neadaptate vârstei.
Condițiile de muncă: în stradă.
Condițiile de muncă: în stradă sau în încăperi neadecvate.
Munca în construcţii
• Ridicarea greutăţilor;• Căratul greutăţilor;• Aflarea la înălţime;• Utilizarea unor mijloace tehnice
și instrumentelor;• Lucrul cu substanţe chimice.
Condițiile de muncă: periculoase, fără respectarea normelor de protecție și securitate a muncii; lucrul la înălţime.
• Cerșitul;• Traficul de droguri;• Practicarea prostituţiei infantile;• Distribuirea de materiale
(pliante, flyere) publicitare;• Spălarea automobilelor.
• Confecţionarea hainelor;• Confecţionarea obiectelor de
artizanat, accesoriilor.
• Hamal;• Vânzarea mărfurilor sau
produselor.
Totuși, copiii transmit mesaje prin care
semnalează nevoia de ajutor pe care, în acelaşi timp,
tot ei încearcă să o ascundă.
ajutor
ajutorajutor
ajutor
ajutor ajuto
r
8 9
INDICATORIFIZICI
Atunci când integritatea corporală, nivelul dezvoltării
fizice, sănătatea şi igiena copilului sunt subminate.
Semne:
• Fractură;• Arsură;• Tăietură;• Zgârieturi;• Dureri de cap;• Subdezvoltare fizică;• Scabie;• Pediculoză; • Vestimentaţie/încălţăminte
necorespunzătoare anotimpului sau/și vârstei;
• Vestimentaţie murdară; • Boli sexual transmisibile;• Lipsa igienei corporale;• Otrăvire;• Oboseală/surmenaj fizic;• Foame; • Tremur; • Retard mintal;• Boli psihice;• Intoxicații cu substanțe
otrăvitoare;• Schilodirea provocată
de accidente în timpul lucrului cu unelte și utilaje periculoase sau mijloace de transport.
INDICATORIPSIHO-
COMPORTAMENTALI
Semne:
• Abandon școlar;• Tendinţe suicidale;• Fuga de acasă;• Scăderea reușitei școlare;• Frica de adulţi;• Agresivitate; • Vagabondaj; • Nervozitate;• Stare depresivă;• Consum de alcool/droguri;• Tristeţe; • Agitare; • Neliniște; • Disperare; • Neșcolarizarea/neîncadrarea
în instituţie preșcolară;• Lipse nemotivate de la ore/
instituţia preșcolară;• Izolare.
Notă:
Exploatarea copilului prin muncă împiedică procesul educațional prin:• privarea copiilor de dreptul de a merge la școală; • obligarea copiilor de a abandona școala prematur; • forțarea copiilor de a combina frecventarea școlii cu munca grea și de
durată excesivă.
Atunci când starea emoţională, dezvoltarea intelectuală,
comportamentul şi educaţia copilului are de suferit în urma
exploatării prin muncă.
10 11
MANIPULAREA SAU TRANSPORTUL
GREUTĂŢILOR
9Hotărârea Guvernului Nr.541 din 07.07.2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare și/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vârstă de până la 18 ani și a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vârstă de până la 18 ani la ridicarea și transportarea manuală a greutăţilor.
Limite maxime admise pentru manipularea sau transportul
greutăţilor (în kg) 9:
Persoanelor mai tinere de 18 ani le sunt interzise lucrările care ţin de ridicarea și transportarea manuală a greutăţilor: • pentru persoanele de ambele
sexe în vârstă de la 15 până la 16 ani – orice greutate;
• pentru persoanele de ambele sexe în vârstă de la 16 până la 18 ani – greutăţi de 2 kg (masa totală a greutăţilor transportate în timpul unui schimb de lucru nu trebuie să depășească 700 kg);
Persoanelor mai tinere de 18 ani le sunt interzise lucrările la executarea cărora, de rând cu lucrul de bază, sunt ridicate și transportate manual greutăţi: • pentru persoanele de ambele
sexe în vârstă de la 15 până la 16 ani – greutăţi mai mari de 2 kg;
• pentru persoanele de ambele sexe în vârstă de la 16 până la 18 ani – greutăţi mai mari de 4 kg.
Durata lucrărilor de transportare manuală a greutăţilor nu trebuie să depășească 1/3 din durata schimbului de lucru, iar masa totală a greutăţilor transportate în timpul schimbului nu trebuie să depășească:• pentru persoanele de ambele
sexe în vârstă de la 15 până la 16 ani – 175 kg;
• pentru persoanele de ambele sexe în vârstă de la 16 până la 18 ani – 350 kg.
În conformitate cu criteriile de vârstă și cadrul legal5 este interzisa munca care
depășește limita de timp stabilită de lege:
• Copiii de 5-11 ani care muncesc chiar și 1 oră pe săptămână6;
• Copiii de 12-14 ani care muncesc mai mult de 13 ore pe săptămână;
• Copiii de 15-16 ani care muncesc mai mult de 24 ore pe săptămână;
• Copiii de 17 ani care muncesc mai mult de 35 ore pe săptămână7.
• Copii care desfășoară activităţi gospodărești neplătite mai mult de 27 ore pe săptămână8.
5Codul Muncii al Republicii Moldova;6Convenţia Nr.138 privind vârsta minimă de angajare, adoptată la 26.06.1973 la Geneva și ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova la 15.07.1999, art.2.3 și Raportul III „Statisticile privind munca copiilor” prezentat la Conferinţa a 18-a Internaţională a Statisticienilor Muncii (2008), paragraful 72, tabelul 6.1., pagina 22;7Codul Muncii al Republicii Moldova, art. 96 (2);8Raportul III „Statisticile privind munca copiilor” prezentat la Conferinţa a 18-a Internaţională a Statisticienilor Muncii (2008), paragraful 81, pagina 25.
VÂRSTa COPILULUI
12 13
REŢINEŢI:
• Un copil victimă a exploatării prin muncă poate fi identificat prin observarea şi analiza schimbărilor în comportamentul lui față de cel cunoscut până la acel moment;
• Prezenţa unui singur indicator nu înseamnă în mod obligatoriu că copilul este victimă. Oricare dintre aceşti indicatori/semne pot fi găsite la orice copil într-un moment sau altul;
• Când semnele apar în mod repetat sau combinate, atunci există suficiente motive care să-i determine pe specialişti să acorde o atenţie sporită situaţiei şi să ia în considerare posibilitatea unei situaţii de exploatare prin muncă a copilului.
REŢINEŢI:
Orice membru (stat semnatar al Convenţiei) trebuie, fiind conştientizată importanţa educaţiei în procesul de eliminare a muncii copiilor, să ia măsuri eficiente pentru a asigura accesul copiilor la educaţia de bază gratuită şi, ori de câte ori este posibil şi în funcție de situație, în cadrul formării profesionale a tuturor copiilor să-i sustragă de la cele mai grave forme de muncă, în conformitate cu articolul 7 al Convenţiei Nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor.
Intervenţia în cazurile de exploatare prin muncă a copilului se face în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.
Mecanismul intersectorial de cooperare în
asistența cazurilor de exploatare prin muncă a copiilor
ME
CA
NIS
MU
L IN
TE
RS
EC
TO
RIA
L D
E C
OO
PE
RA
RE
SE
SIZ
AR
E /
AU
TO
SE
SIZ
AR
E
IDE
NTI
FIC
AR
EA
CA
ZU
RIL
OR
DE
E
XP
LOA
TAR
E P
RIN
MU
NC
Ă A
C
OP
ILU
LUI10
În d
ecur
s d
e 24
or
e es
te in
form
ată
Aut
orita
tea
tute
lară
loca
lă
Se
info
rmea
ză s
uplim
enta
r:
•P
oliţi
a;•
Pro
cura
tura
;•
Asi
sten
ța m
edic
ală
de
urge
nță;
•In
spec
tora
tul d
e st
at a
l mun
cii.11
EV
ALU
AR
EA
SIT
UA
ȚIE
I ȘI O
FER
IRE
A A
SIS
TEN
ȚEI C
OP
ILU
LUI V
ICTI
MĂ
A E
XP
LOA
TĂR
II P
RIN
MU
NC
Ă12
EV
ALU
AR
EA
INIŢ
IALĂ
Aut
orita
tea
tute
lară
loca
lă d
isp
une
imed
iat
efec
tuar
ea e
valu
ării
iniţi
ale
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui d
e că
tre
man
ager
ul d
e ca
z, in
dic
ând
, în
dis
poz
iţie
spec
ialiș
tii
care
urm
ează
să
par
ticip
e în
pro
cesu
l de
eval
uare
iniţi
ală.
Efe
ctua
rea
Eva
luăr
ii in
iţial
e:
1. im
edia
t;2.
în d
ecur
s d
e 24
ore
.
În c
adru
l eva
luăr
ii in
iţial
e, s
e re
aliz
ează
In
terv
iul d
e p
rote
cţie
cu
co
pilu
l, ţin
ând
co
nt d
e vâ
rsta
și
gra
dul
lui d
e m
atur
itate
.
Info
rmaţ
ia a
cum
ulat
ă în
pro
cesu
l de
real
izar
e a
eval
uării
iniţi
ale
se
tran
smite
man
ager
ului
d
e ca
z, în
dec
urs
de
cel
mul
t 48
ore
.
Dac
ă în
urm
a ev
aluă
rii
iniţi
ale
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui s
e co
nfirm
ă că
cop
ilul e
ste
sup
us
viol
enţe
i, ne
glijă
rii, e
xplo
atăr
ii,
trafi
culu
i, au
torit
atea
tut
elar
ă lo
cală
dis
pun
e im
edia
t lu
area
în e
vid
enţă
a c
opilu
lui,
des
chid
erea
dos
arul
ui
cop
ilulu
i și r
ealiz
area
m
anag
emen
tulu
i de
caz.
EV
ALU
AR
EA
CO
MP
LEX
Ă
(în 1
0 zi
le)
ELA
BO
RA
RE
A P
IAA
SIS
TE
NŢ
A C
AZ
ULU
I
În c
azul
în c
are
cop
ilul s
upus
vi
olen
ţei,
negl
ijării
, exp
loat
ării
și t
rafic
ului
a s
ufer
it tr
aum
e, la
so
licita
rea
auto
rităţ
ilor
tute
lare
, an
gaja
ţilor
pol
iţiei
și,
dup
ă ca
z, a
re
pre
zent
anţil
or le
gali
ai c
opilu
lui
sau
a ap
ărăt
orilo
r ac
estu
ia v
a fi
exec
utat
ă:1.
Exa
min
area
med
ico-
lega
lă a
co
pilu
lui;
2.E
xam
inar
ea p
sihi
atric
o-le
gală
a
cop
ilulu
i;3E
fect
uare
a R
apor
tulu
i de
eval
uare
psi
holo
gică
a c
opilu
lui.
Man
ager
ul d
e ca
z, în
com
un
cu s
pec
ialiș
tii c
are
par
ticip
ă la
ev
alua
re, î
ntoc
meș
te p
lanu
l in
div
idua
lizat
de
asis
tenţ
ă, c
are
conţ
ine:
1)d
eter
min
area
și p
riorit
izar
ea
acţiu
nilo
r ne
cesa
re d
e a
fi în
trep
rinse
;2)
dis
trib
uire
a sa
rcin
ilor
într
e m
emb
rii e
chip
ei m
ultid
isci
plin
are
și p
rest
ator
ii d
e se
rvic
ii so
cial
e;3)
stab
ilire
a in
terv
alul
ui d
e tim
p
rezo
nab
il p
entr
u re
aliz
area
fiec
ărei
ac
ţiuni
.În
urm
a ev
aluă
rii c
omp
lexe
a
cazu
lui,
auto
ritat
ea t
utel
ară
loca
lă
într
eprin
de
urm
ătoa
rele
acţ
iuni
în
ved
erea
asi
gură
rii s
paţ
iulu
i p
rote
ctor
cop
ilulu
i:1)
men
ţiner
ea c
opilu
lui î
n fa
mili
e;2)
rein
tegr
area
cop
ilulu
i în
fam
ilie;
3)p
lasa
men
tul p
lani
ficat
al
cop
ilulu
i, sa
u, d
upă
caz,
m
enţin
erea
cop
ilulu
i în
pla
sam
entu
l pla
nific
at.
1.A
utor
itate
a tu
tela
ră
loca
lă ș
i ter
itoria
lă
iau,
de
com
un a
cord
, D
eciz
ia p
rivin
d
aplic
area
măs
urilo
r d
e p
rote
cţie
pen
tru
cop
il;2.
Pla
sam
entu
l de
urge
nță
a co
pilu
lui.
Cla
sare
a se
siză
rii
Ref
erire
a ca
zulu
i că
tre
Ser
vici
ile
soci
ale
MO
NIT
OR
IZA
RE
A
CA
ZU
LUI
RE
EV
ALU
AR
EA
CA
ZU
LUI
RE
VIZ
UIR
EA
PIA
ÎNC
HID
ER
EA
CA
ZU
LUI
Dac
ă se
înre
gist
reaz
ă p
rogr
ese
dur
abile
în d
inam
ica
cazu
lui,
man
ager
ul d
e ca
z în
chid
e ca
zul
și s
coat
e d
e la
evi
den
ţă c
opilu
l în
baz
a d
isp
oziţi
ei a
utor
ităţii
tut
elar
e lo
cale
.
10 V
ezi p
agin
a 16
pen
tru
exp
licaţ
ii p
rivin
d id
entifi
care
a ca
zuril
or d
e ex
plo
atar
e p
rin m
uncă
a c
opilu
lui.
11 V
ezi p
agin
a 17
pen
tru
exp
licaţ
ii p
rivin
d a
trib
uţiil
e In
spec
tora
tulu
i de
stat
al m
unci
i.12
Vez
i pag
ina
18 p
entr
u ex
plic
aţii
priv
ind
eva
luar
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui ș
i ofe
rirea
asi
sten
ţei.
16 17
IDENTIFICAREA CAZURILOR DE EXPLOATARE PRIN MUNCĂ A COPILULUI
SESIZAREÎn baza sesizării de
la copil/adult/specialist AUTOSESIZAREÎn timpul vizitei la domiciliu/locurile unde se bănuiește existența unor situații de exploatare, în stradă, mass-media.
• există suspiciuni sau sunt cunoscute situaţii de exploatare prin muncă (de ex., când munca care o face copilul nu corespunde vârstei, la fel și manipularea/transportul greutăților etc.).
Sesizarea/autosesizarea se face atunci când:
• sunt atestate anumite semne la copil ce ar indica că este victimă sau potenţială victimă: leziuni corporale neexplicabile, schimbări la nivel emoţional, de sănătate, comportament;
Inspectorul de muncă întocmeşte un proces-verbal de control, în care indică esenţa încălcării constatate, prevederile actelor legislative și ale altor acte normative încălcate și dispune conformarea imediată sau, după caz, într-un termen rezonabil cu prevederile legale.
În cazul în care s-au constatat exploatarea prin muncă a copilului, inspectorul de muncă anunţă autoritatea tutelară.
Inspectoratul de stat al muncii, prin intermediul inspectorului de muncă, verifică respectarea prevederilor legale referitoare la:
• contractul individual de muncă și contractul colectiv de muncă;
• timpul de muncă şi timpul de odihnă;
• retribuirea muncii;
• normele de muncă;
• garanţiile și compensaţiile ce decurg din relaţiile de muncă;
• disciplina muncii;
• securitatea şi sănătatea în muncă;
• particularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi;
• răspunderea materială potrivit legislaţiei muncii;
• completarea, păstrarea și evidenţa carnetului de muncă.
18
EVALUAREA SITUAȚIEI ȘI OFERIREA DE ASISTENȚĂ COPILULUI VICTIMĂ A EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ
CINE? – Managerul de caz, la necesitate cu implicarea altor specialiști din domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, organelor de ocrotire a normelor de drept.
• Îngrijire:
1. loc de trai sigur și protector (oferă adăpost, hrană, odihnă, igienă, protecţie de la pericol);
2. afecţiune oferită de părinţi/familia lărgită/adulţi de încredere (manifestată prin mângâiere, îmbrăţișare, susţinere, încurajare, înţelegere, răbdare, toleranţă);
3. a fi lângă copil atunci când are nevoie (astfel adulţii oferă susținere, îndrumare, supraveghere adecvată).
• Siguranţă:
1. protecţie împotriva violenţei, neglijării, exploatării prin muncă în mediul familial și comunitar (la grădiniţă/școală, în stradă).
• Incluziune:
1. acceptarea din partea comunităţii în care locuiește, familiei, instituţia de învăţământ;
2. susținere în depășirea inegalităţilor sociale, educaţionale, fizice și economice.
• Educaţie:
1. acces la educaţie sau formare profesională;
2. susţinere prin laudă, încurajare și îndrumare prin joc, oferirea răspunsurilor la întrebări în facilitarea procesului de învăţare și de dezvoltare a propriilor competenţe.
• Sănătate:
1. acces la cele mai înalte standarde posibile de asistenţă medicală fizică și psihologică;
2. acces la asistenţă medicală adecvată;
3. sprijin în procesul de învăţare, pentru a face alegeri sănătoase și sigure.
În cadrul procesului de evaluare și asistență a copilului ar fi bine de ținut cont de următorii indicatori de bunăstare a copilului: