+ All Categories
Transcript
Page 1: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 1/67

Mijloace speciale de

reeducare neuromotorie

C 1 Sistemulneuromuscular

Page 2: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 2/67

Componenta musculară

• este considerat elementul motor al mişcării, estecomponenta fnală a complexului neuromuscularsau a „unităţii motorii”.

• Componentele muşchiului striat – corpul muscular; – tendonul; – joncţiune musculotendinoasă; – inserţii; – tecile sinoviale; – vase; – nervi.

Page 3: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 3/67

Corpul muscular

Muşchii sunt înveliţi de o memrană conjunctivănumită !ascie musculară.• "iecare corp muscular, la r#ndul lui este învelit de un

manşon conjunctiv $ perimisium, cu rol protector îne!ort, limit#nd întinderea muşchiului.

• %ntre perimisium şi !ascia musculară există un ţesut laxconjunctiv, care permite alunecarea planurilor întimpul contracţiei &'en(he )., *+-.

• / serie de septuri conjunctive pornesc din perimisium

 în interiorul corpului muscular, pe care îl separă în!ascicule musculare mai (roase sau mai suţiri, în!uncţie de (rosimea muşchiului, aceste septuri!ormea0ă în totalitatea lor endomisium &'en(he ).,*+-.

Page 4: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 4/67

Fibra musculară striată 

• repre0intă celula muscularăor(ani0ată pe structura (enerală aunei celule din or(anism – sarcolema, memrana celulară; – sarcoplasma, citoplasma necontractilă; – nucleii; – or(anitele comune tuturor celulelor; – miofrilele, aparatul frilar contractil.

Page 5: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 5/67

Sarcolema

• memrana celulei musculare;• contriuie la determinarea proprietăţilor

mecanice ale muşchiului şi are rol în !ormarea

potenţialului de acţiune şi conducereaexcitaţiei;•  în sarcolema sunt plasate două elemente

anatomo!uncţionale importante –

partea postsinaptică a plăcii motorii &unică la freleale şi multiplă la cele roşii; – începutul inva(inărilor tuulare ale sistemului

tuular ), prin care sunt dirijate impulsurilenervoase spre elementele contractile.

Page 6: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 6/67

 Sarcoplasma

• citoplasma nedi!erenţiată, în care se(ăsesc miofrilele.;

• cantitatea de sarcoplasma varia0ă în

!uncţie de activitatea musculară – muşchii în activitate permanentă sunt

o(aţi în sarcoplasma, muşchii oculari,respiratori etc &muşchii roşii;

 – muşchii care se contractă rapid şi oosescrepede sunt săraci în sarcoplasma &muşchiiali.

Page 7: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 7/67

Miofbrilele

• sunt sin(urele elemente contractile ale muşchiului, ele sunt dispuse în!ascicule.

• sunt orientate în lun(ul celulei musculare, paralele între ele, apăr#nd cao structură ti(rată prin alternanţa de 0one &discuri, en0i întunecate cu0one clare; – en0ile sau discurile clare se numesc en0i 1, în centrul lor se a2ă o andă mai întunecată numită memrana 3.

 – en0ile sau discurile întunecate se mai numesc en0i 4, în centrul lor se (ăseşteo andă mai clară numită anda 5 prin care trece o memrană fnă numită liniaM &6opescu 4nca 7ana, 89*:.

• porţiunea de miofrilă cuprinsă între două linii 3, denumită sarcomerrepre0intă unitatea contractilă propriu$0isă a frei musculare. inia 3 se

inserea0ă pe !aţa internă a sarcolemei, trec#nd la acelaşi nivel printoate miofrilele, unindu$le &'ne(he )., *+-.

• sunt compuse din mioflamente de mio0ină şi actină aranjatelon(itudinal, care determină discul clar !ormat din actină şi discul

 întunecat !ormat din mio0ină, fecare moleculă &frilă de mio0ină este înconjurată de < molecule de actină.

Page 8: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 8/67

Mitocondriile sarcoplasmice

• se (rupea0ă în jurul nucleilor, alplăcii motorii şi între elementele

contractile;• sunt purtătorii echipamentului

en0imatic celular, ei sunt totodată şi

re0ervoare de ener(ie, stoc#nd 4)6.

Page 9: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 9/67

Reticulul sarcoplasmic

• repre0intă un sistem canalicularlon(itudinal &sistemul tuular ,

care, la nivelul joncţiunii dintre disculclar şi cel întunecat, se termină cu odilataţie cu aspect de cisternă. %ntredouă cisterne se (ăseşte c#te uncanalicul din sistemul tuular ) pornitdin sarcolemă &'en(he ).,*+-.

Page 10: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 10/67

Proteinele musculare

• sunt !oarte numeroase ele seclasifcă în patru cate(orii –

proteine sarcoplasmice &mio(loina,en0imele; – proteine miofrilare &mio0ina, actina,

tropomio0ina, troponina etc.; – proteinele !ormaţiunilor sucelulare; – proteinele stromei &din sarcomer,

!orm#nd mai ales linia 3.

Page 11: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 11/67

Muşchii

• 7in punct de vedere structural şi!uncţional, muşchii au !ost catalo(aţi

&'en(he )., *+- – muşchi tonici, de tip 1 $ în (eneral

muşchii extensori; –

muşchi !a0ici, de tip 11 $ muşchii 2exori.

Page 12: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 12/67

Muşchii tonici

• sunt muşchi proximali, anti(ravitaţionali, sar o articulaţie,au tendoane late, travaliul lor este puţin intens, secontractă lent &') şi au o re0istenţă la ooseală mare.

• sunt alcătuiţi din fre tonice &fre roşii, au excitailitate

mai mică, au timp de contracţie mai lentă au unmetaolism predominant oxidativ &aero cu de(radareintensă de lipide, re0erve mici de (lico(en şi activitate 4)6$a0ică diminuată.

• au o vasculari0aţie capilară o(ată, ele repre0intă

sustratul mor!olo(ic principal al celor trei tipuri de tonus= – de repaus – postural – de susţinere,

• aceste fre au şi activităţi dinamice &'en(he )., *+-.

Page 13: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 13/67

Muşchii !a0ici

• sunt muşchi superfciali, sar douăarticulaţii, au tendoane lun(i,reali0ea0ă contracţii rapide &") şi auo re0istenţă lo ooseală mică.

• sunt alcătuiţi din în majoritate dinfre !a0ice &ale, rapide, au

excitailitate mai mare, sunt mailun(i, au un metaolism predominant(licolitic &anaero.

Page 14: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 14/67

Muşchii

• nu există muşchi exclusiv !a0ici sau tonici.• corect ar f să se vorească de răspunsuri

&contracţii !a0ice sau tonice &'en(he )., *+-.•

există însă în componenţa muşchilor fremusculare !a0ice &fre ale şi fre muscularetonice &fre roşii, într$un muşchi predomină untip sau altul de fre musculare &în 2exori, în

vastul extern, (emeni, semimemranos,muşchii posturii, predomină frele roşii, în timpce în extensori, vastul intern, solear,semitendinos etc predomnă frele ale.

Page 15: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 15/67

Fibrele albe

• sunt sărace în mio(loină, mitocondrii şien0ime oxidative, re0ervele de 4)6 sunt reduse.

• vasculari0aţia este mai săracă.•

'timulul nervos de la motoneuronul >,determin#nd contracţii rapide, !a0ice;•  au o sin(ură sinapsă neuromusculară care

(enerea0ă potenţiale de acţiune ce se propa(ă

 în toată fra musculară, o ast!el de contracţiecere o mare cheltuială ener(etică, motiv pentrucare fra ooseşte repede.

Page 16: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 16/67

Fibrele roşii

• sunt o(ate în mio(loină, mitocondrii şi 4)6;• au o reţea amplă de capilare san(uine;• activitatea lor tonică se datorea0ă

motoneuronului > din coarnele anterioare;• au mai multe sinapse neuronvasculare, care nu

determină însă potenţiale de acţiune propa(ate;• răspunsul tonic este de intensitate redusă, dar

de lun(ă durată, cere un consum ener(etic mic;• au o re0istenţă la ooseală mare.

Page 17: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 17/67

Componenta nervoasă

• ?ervii musculaturii striate conţin, în marea lormajoritate, fre mielini0ate de diametre di!erite&'en(he )., *+- – @9A din frele nervoase ale muşchiului sunt fre

a!erente sen0itive din (rupul frelor nervoase cudiametru mare;

 – <9A din frele nervoase sunt e!erente, motorii, *B:find din (rupul frelor cu diametru mic $ !ire , iar 8B:din (rupul celor cu diametru mare $ !ire >.

• ?ervii motori conţin şi fre simpatice care setermină în pereţii vaselor de s#n(e intramusculare,neparticip#nd la inervarea frei musculare.

Page 18: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 18/67

 Joncţiunea neuromusculară

• Dn muşchi primeşte cel puţin o ramură nervoasă,de multe ori două sau mai multe, care derivă de lamai mulţi nervi spinali, în aşa !el, înc#t un muşchiare o inervaţie plurise(mentară.

•  %nainte de a pătrunde în muşchi, dar şi dupăpenetraţie, nervul &cilindraxul se ramifcă, fecarefră musculară primind o ramură nervoasă.

• a supra!aţa frei musculare, axonul !ormea0ă o

arori0aţie terminală.• 4xoplasma nervului nu intră în contact cu

sarcolema frei musculare.

Page 19: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 19/67

 Joncţiunea neuromusculară

• sau placa motorie are trei părţi &'en(he )., *+- – partea presinaptică, repre0entată de terminaţia axonului

demielini0ată, această terminaţie conţine neurofrile,mitocondrii, ve0icule sau dilataţiile sinaptice ce conţinacetilcolină;

 – !anta sinaptică, adică spaţiul dintre axoplasmă şisarcoplasmă &între memrana presinaptică şi ceapostsinaptică;

 – aparatul suneuronal &o arieră anatomică între axoplasmaşi sarcoplasmă, considerat ca parte postsinaptică a joncţiunii neuromusculare.

• "irele musculare ale au o sin(ură joncţiuneneuromusculară de acest !el, în timp ce frele roşiiau mai multe.

Page 20: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 20/67

Căile motorii voluntare

• a sinapsa neuromusculară sosesc terminaţiilemotoneuronului >, cu sediul în coarnele anterioareale măduvei spinării.

• Există două tipuri de motoneuroni > în cornul

anterior medular &'en(he ).,*+- – neuronul motor >* &motoneuron > !a0ic F celulă mare, cu

axon (ros, cu conducere rapidă, care determinăcontracţia !a0ică, terminaţiile lui se duc la !asciculelemusculare !a0ice &ale.

 – neuronul motor >8 &motoneuron > tonic, celulă mai mică,cu axon suţire, cu conducere lentă, care îşi trimiteterminaţiile spre !asciculele musculare tonice &roşii.

Page 21: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 21/67

ervul rahidian

• %ntre neuronul motor din cornulanterior şi sinapsa neuromusculară,motoneuronul > contriuie la

!ormarea nervului rahidian &spinal.• are următoarele componente

&'en(he )., *+- – rădăcini; – trunchi; – ramuri terminale.

Page 22: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 22/67

Rădăcina anterioară

• 4xonii celulelor cornului anterior, cufre e!erente de următoarele tipuri&'en(he )., *+- – fre mielinice (roase &axonii

motoneuronilor >; – fre mielinice mijlocii, axonii

motoneuronilor ce asi(ură inervaţia!usului neuromuscular;

 – fre mielinice suţiri, fre ve(etativepre(an(lionare.

Page 23: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 23/67

Rădăcina posterioară

• este sen0itivă, av#nd fre a!erente• pe traiectul ei se a2ă (an(lionul spinal ce conţine

protoneuronul sen0itiv.• conţine fre mielinice şi amielinice &'en(he ).,

*+-, o clasifcare după Erian(er şi Gasser – fre mielinice (roase &tip 1, cu conducere rapidă, transmit

sensiilitatea proprioceptivă; – fre mieliniee mijlocii &tip 11, cu conducere mai puţin

rapidă, transmit sensiilitatea proprioceptivă şi pe cea

tactilă; – fre mieliniee suţiri &tip 111, cu conducere lentă, transmit

sensiilitatea somatică dureroasă şi pe cea termică; – fre amielinice &tip 1H, transmit sensiilitatea dureroasă

viscerală

Page 24: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 24/67

Clasifcare a fbrelor nervoase

• are la a0ă relaţia vite0ă de conducereBdiametru – fre 4, cu axoni mielini0aţi şi av#nd diametrul cel mai

mare, în această (rupă intră patru su(rupe de fre• > &v I <9F*89 mBs F !ire motorii şi proprioceptive;• J &v I :9F-9 mBs F !ire ale sensiilităţii tactile şi ale

musculaturii lente;• &v I *KF@9 mBs F !ire ale !usurilor musculare;• L &v I KF89 mBs F !ire rapide ale sensiilităţii dureroase.

 – fre  &v I :F*K mBs cu axoni mielini0aţi şi cu undiametrul mic F fre ve(etative pre(an(lionare şi

ve(etative a!erente. – fre C &v I 9,KF8 mBs, amielinice, cu diametrul mic F

fre cu conducere lentă a durerii, care se (ăsesc şi înfrele ve(etative post(an(lionare.

Page 25: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 25/67

!runchiul nervului

• rădăcina anterioară unită cu cea posterioară;• nivel de la care nervul spinal repre0intă un nerv mixt.• din acest nerv mixt, imediat după ieşirea lui din (aura

de conju(are, se desprinde o ramură recurentă&ramura spinoverterală, care repătrunde în canal.

•  )runchiul nervului spinal se des!ace apoi în douăramuri F amele find mixte &'en(he )., *+- –

ramura anterioară va inerva re(iunile anterioare şi lateraleale trunchiului şi adomenului, precum şi memrele; – ramura dorsală este destinată musculaturii şi pielii spatelui

Page 26: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 26/67

Căile motorii involuntare ale activităţii tonice

• 6rin prisma !uncţiei ce vi0ea0ămişcarea, distincţia între activitateavoluntară musculară şi cea tonicăeste difcil de !ăcut, aceasta aparemult mai evidentă su raportul

structurilor anatomice implicate&'en(he )., *+-.

Page 27: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 27/67

Căile motorii involuntare ale activităţii tonice

• celulele nervoase din corpul anterior, în a!ară de motoneuronii >, există în cornul anterior şi alţineuroni, care participă direct la actul motor – motoneuronii , de la care pornesc !ire tip 4 pentru

!usul neuromuscular; – celulele NenshoO &ale sistemului inhiitor, neuroni

intercalari speciali0aţi, determină !enomee inhiitorii; – neuronii intercalari, !ac le(ătura între neuronii motori,

terminaţiile tracturilor nervoase cereromedulare şimotoneuronii; – neuronii cordonali homolaterali sau heterolaterali, !ac

le(ătura între etajele medulare în cadrul cordoanelormedulare.

Page 28: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 28/67

Căile motorii involuntare aleactivităţii tonice

• !usul neuromuscular, un or(an receptor speciali0at, care!uncţionea0ă independent de conştiinţa noastră, este o!ormaţiune !usi!ormă dispusă între frele musculare. 4cestaeste învelit într$o capsulă, în interiorul acestei capsule se a2ă : P*9 fre musculare $ intra!usale, numite ast!el pentru a se

di!erenţia de frele musculare extra!usale. – inervaţia sen0itivă

• în 0ona centrală a frelor intra!usale se (ăseşte terminaţia anulospirală Preceptor primar, alcătuită din fre mielini0ate;

• spre peri!eria frei intra!usale se (ăseşte un al doilea receptor P receptorsecundar, ca un uchet P !ormaţiunea NuQni, mai mic şi mai sla mielini0at.

Căile a!erente sen0itive care pleacă de la aceşti receptori suntrepre0entate de=• fra 41 de la receptorii anulospinali

• fra 411 de la !ormaţiunea NuQni.

 – inervaţia motorie, căile e!erente motorii principale către !usul muscularajun( la „plăcile terminale”. 'e mai descriu şi e!erenţe de la neuronii J.

Page 29: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 29/67

Căile motorii involuntare aleactivităţii tonice

• or(anul tendinos Gol(i – este situat la nivelul tendonului, l#n(ă

 joncţiunea acestuia cu muşchiul, – are aspectul unui corpuscul, înconjurat

de o capsulă conjunctivă, sunt conectate*9 P *K fre musculare la acelaşi or(an

 – de la or(anul tendinos Gol(i pornesca!erenţe din fre mielinice (roase spremotoneuronii >.

Page 30: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 30/67

Căile motorii involuntare aleactivităţii tonice

• căile nervoase de le(ătură  –  a!erente, de la receptorul

musculotendinos &!usul muscular şior(anul Gol(i pornesc a!erenţe sprecelulele nervoase ale cornului anterior,

prin intermediul protoneuronului sen0itivspinal.

 –  e!erente.

Page 31: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 31/67

Fibra Ia

• sau fra a!erentă primară &41• porneşte de la receptorul frei

intra!usale &!ormaţiunea anulospirală.• ajunsă în cornul anterior, !ace sinapsă cu=

 – motoneuronul > &a(onist; – neuronul intercalar !acilitator, care apoi se va

le(a şi el de motoneuronul > &siner(ist; – neuronul intercalar inhiitor &NenshoO, prin

care se va le(a de motoneuronul >&anta(onist.

Page 32: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 32/67

Fibra ""

• fră a!erentă secundară &411

• porneşte de la !ormaţiunile NuQni,•  în cornul anterior !ace sinapsă cu

neuronii intercalări şi, prin ei, cumotoneuronii >, ca şi !ira 1a.

Page 33: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 33/67

Fibra "b

• pleacă de la or(anul tendinos Gol(i, !ăc#nd sinapse cu neuroniiintercalări inhiitori &NenshoO sau !acilitatori şi, prin ei, cumotoneuronii > ai a(oniştilor &homonimi, siner(iştilor şianta(oniştilor.

• căile nervoase e!erente, de la motoneuronii cornului anterior,

axonii lor ajun( la muşchi prin – !ira 4>, cilindraxul motoneuronului >, care ajun(e la placa motorie a

frei musculare extra!u0ale; – !ira 4 dinamic F cilindraxul motoneuronului dinamic ajun(e pe 0ona

polară a frei intra!u0ale; – !ira 4 static F cilindraxul motoneuronului static, ajun(e în 0ona

 juxtaecuatorială a frei intra!u0ale, chiar în vecinătatea !ormaţiunilorNuQni &receptori secundari;

 – !ire J, pornite de la motoneuronii cornului anterior at#t la !ireleextra!u0ale, c#t şi la cele inter!u0ale. 7upă unele păreri, ar ajun(e şi laor(anul Gol(i.

Page 34: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 34/67

Cone#iunile corn anteriormedular $ muşchi

• !ormea0ă un sistem !uncţional !oarte ineautore(lat, în cadrul acestui sistem, „ucla ”este cea mai ine cunoscută. Ea este !ormatadin – motoneuronul ; – !ira 4; – fra intra!usală; – terminaţia anulospirală; – fra 1a; – protoneuronul sen0itiv spinal. – motoneuronul > tonic.

Page 35: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 35/67

Cone#iunile cu centrii superiori

• Centrii superiori – cortex; – dience!al; – trunchi cereral; – cereel.

• 4ceRti centrii determină şi modulea0ă activitateamotoneuronului > şi pe a celui , ceea ce înseamnă că in!luenţea0ă permanent ucla .

• Centrii superiori au un rol activ at#t în mişcareavoluntară, c#t şi în ajustarea tonică posturală amişcării.

Page 36: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 36/67

%nitatea motorie &%M'

• considerată ca cea mai mică unitate!uncţională neuromusculară este un

complex neuromuscular, !ormat din&'en(he )., *+- – neuron; –

axonul său; – totalitatea frelor musculare la care

ajun( terminaţiile acestui axon.

Page 37: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 37/67

%nitatea motorie &%M'

• Naportul dintre neuron şi numărul de fre muscularepe care le inervea0ă poartă numele de „coefcient deinervaSie al DM”, acest coefcient este !oarte variail dela un muşchi la altul. –

cu c#t raportul este mai mare, adică un axon inervea0ă maipuţine fre musculare dintr$un muşchi, acel muşchi are oactivitate mai di!erenţiată, mai fnă &icepsul rahial, care areaproximativ 89999 de fre musculare, este inervat de K9F<9 de neuroni, în timp ce dreptul extern ocular, tot cu 89999de fre, are peste @999 de neuroni.

• %ntr$o unitate motorie intră, întotdeauna, acelaşi tip defre musculare &ale sau roşii.

•  )oate frele musculare ale DM se contractă în acelaşitimp.

Page 38: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 38/67

(a)ele f)iolo*ice

• 6unerea în acţiune a DM se derulea0ăpe a0a unei suite de procese complexe

la nivelul celor trei componente, av#ndca re0ultantă contracţia musculară&'en(he )., *+-. – pericarion; – cilindrax; – fre musculare.

Page 39: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 39/67

+ctivarea unităţii motorii la nivelul pericarionului

• %n stare de „repaus”, neuronul motorperi!eric &?M6 se pre0intă &'en(he

 )., *+- – cu o polaritate ne(ativă intracelular; – cu o polaritate po0itivă extracelular.

Page 40: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 40/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul pericarionului

• 4ceastă polari0are se datoreşte!aptului că reparti0area ionilorintracelulari &T U Ri C/:5P Ri a celor

extracelulari &?aU Ri ClP este ine(alădatorită permeailităţii selective amemranei celulare neuronale.

• 1ne(alitatea ionică determină odi!erenţă de potenţial la nivelulmemranei, cu valoare de

aproximativ F +9 mH &F K mH.

Page 41: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 41/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul pericarionului

• ?euronul primeşte in!ormaţia ca pe unstimul iochimic &acetilcolina cedepolari0ea0ă memrana celulară, – ionii de ?aU penetrea0ă în celulă,

determin#nd un rusc potenţial deacţiune de *89 mH &se ajun(e la odi!erenţă de potenţial de U:9 mH cu

durată de * ms. – 6anta descendentă a acestui potenţial

este creată de ieşirea T U celular.

Page 42: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 42/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul pericarionului

• /ric#t de intens ar f stimulul, dacă el depăşeşte unanumit pra(, răspunsul va determina intrarea înactivitate a neuronului &depolari0area cu descărcaremaximă, deoarece se supune le(ii „totul sau nimic”.

• ?euronul primeşte permanent stimuli su pra(, carenu reuşesc să determine descărcări neuronale&adică depolari0ări de memrană capaile să sepropa(e su !orma curentului de acţiune, daraceRtia depolari0ea0ă parţial motoneuronul, cre#ndo anumită stare de excitailitate a acestuia, stareade „repaus” celular este relativă &'en(he )., *+-.

Page 43: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 43/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul pericarionului

• 'timulul peste pra( determină aşadar un !enomenioelectric P curentul de acţiune $ care serăspîndeşte de la nivelul sinapsei &care a primitacest stimul Ri unde s$a produs depolari0area

memranei pe toată supra!aţa celulei, ajun(ind lacilindrax.• 6ro(resia !enomenului de depolari0are se !ace din

aproape în aproape, ca o undă &curenţii locali

5ermann.• Celula nervoasă nu este doar un pasaj pentru

in2uxul nervos, acesta declanşea0ă un complex deprocese metaolice intracelulare.

Page 44: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 44/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul pericarionului

• 6e toată durata depolari0ării memranei &potenţialuluide acţiune celula nu mai răspunde la un nou stimul,a2#ndu$se în „perioada re!ractară” &aproximativ 8 ms.

• 4ceasta explică de ce descărcările neuronale spre

e!ector nu pot f continue, ele sunt pre0ente su !ormăde potenţiale de acţiune, care se succed repetitiv.• 1ntensitatea stimulului sosit la ?M6 se traduce într$o

anumită !recvenţă de potenţiale de acţiune.• Cu cît intensitatea stimulului este mai mare, cu at#t

!recvenţa acestor potenţiale de acţiune va f mai mare&'en(he )., *+-

Page 45: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 45/67

+ctivarea unităţii motorii la nivelul cilindra#ului

• 7e la nivelul celulei ?M6, potenţialele de acţiune setransmit în ra!ale de$a lun(ul axonului, reali0#nd„in2uxul nervos motor”.

• Memrana axonală are în repaus o polari0are po0itivă la

exterior şi una ne(ativă la interior.• 'osirea curentului de acţiune de la celulă depolari0ea0ă

memrana axonală &?aU traversea0ă rapid memranaspre interior, inversindu$se încărcarea electrică.

• 4xonul are acum la exterior o încărcare ne(ativă, care

se va propa(a ca o „undă de ne(ativitate” spre sinapsanouromusculară.

• 4ceastă undă repre0intă in2uxul nervos &'en(he ).,*+-.

+ ti ităţii t ii l

Page 46: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 46/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul cilindra#ului

7eplasarea in2uxului este di!erită în !uncţie de tipulaxonului cu sau !ără teacă de mielină &'en(he )., *+- – frele !ără teacă de mielină &frele simpatice post(an(lionare

• av#nd o permeailitate e(ală peste tot, unda de ne(ativitate sedeplasea0ă din aproape în aproape su !orma curenţilor locali 5ermann;

• vite0a de deplasare este de 9,KF8 mBs;

 –

frele cu teacă de mielină• memrana axonală nu este permeailă pentru ioni în porţiunile în care

este acoperită de mielină• în 0ona stran(ulărilor Nanvier memrana este denudată de mielină, deci

permeailă, ceea ce înseamnă că procesul de depolari0are nu se poatereali0a dec#t aici, unde apar aşa$numiţii „curenţi internodali )asaVi”.

 Dnda de ne(ativitate va sări aşadar dintr$o stran(ulare Nanvier în alta,pro(res#nd în acest !el de$a lun(ul nervului.• Hite0a de deplasare este mai mare şi este în raport cu (rosimea frei

mielini0ate.•  4ceastă vite0ă &în mBs este cam de < ori diametrul frei &în microni.

Page 47: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 47/67

+ctivarea unităţii motoriila nivelul sinapsei neuromusculare

• 1n2uxul nervos ajun(e la utonul terminal alaxonului &partea presinaptică, unde seproduce depolari0area memranei utonului,cu penetrarea ?aU şi Ca8U în interior.

• 1n2uxul de Ca8U determină elierarea deacetilcolină din ve0icule, care va trece înspaţiul sinaptic, unde va excita memranapostsinaptică.

• a nivelul utonului terminal, !enomenele suntiochimice.

+ctivarea unităţii motoriila

Page 48: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 48/67

+ctivarea unităţii motoriilanivelul sinapseineuromusculare

• 'unt necesare cantităţi relativ mari deacetilcolină pentru a excita memranapostsinaptică &'en(he )., *+- – muşchii !a0ici &ali, primesc stimuli

!recvenţi &K9F<9 cBs, acetilcolina seepui0ea0ă repede, în :F@ minute, şi vaapărea ooseala;

 – muşchii tonici, primesc impulsuri rare,re0erva de acetilcolină este sufcientă şiooseala apare (reu.

+ctivarea unităţii motoriila

Page 49: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 49/67

+ctivarea unităţii motoriilanivelul sinapseineuromusculare

• 7epolari0area utonului axonal durea0ă c#tevamilisecunde, după care acesta se repolari0ea0ă,?aU şi Ca8U traversea0ă în sens invers memrana,utonul poate primi un nou in2ux nervos.

• 4cetilcolina elierată se fxea0ă pe celulelereceptoare specifce ale memranei postsinaptice,permeailitatea acesteia pentru ionii de ?aU şi T U se modifcă, apare depolari0area, cu inversarea

 încărcării electrice &de la −+9 mH la U:9 mH şiinstalarea unui potenţial de excitaţie postsinapticădenumit „potenţial de placă motorie”.

+ctivarea unităţii motoriila

Page 50: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 50/67

+ctivarea unităţii motoriilanivelul sinapseineuromusculare

7acă acest potenţial depăşeşte o anumită valoare &89 mH,el se va propa(a spre fra musculară, devenind „potenţialde acţiune al frei musculare”, care un !enomen ioelectric&'en(he )., *+-. – fra musculară ală, !a0ică &cu o sin(ură sinapsă

neuromusculară, un potenţial de acţiune va depolari0a memranapostsinaptică, răsp#ndindu$se în sareolemă;

 – fra roşie, tonică &fră care are mai multe sinapse, depolari0areanu dă un potenţial de acţiune care să se răsp#ndească imediat. 'e!ormea0ă potenţiale electrotonice locale, care, prin sumare, de$aia ajun( să depolari0e0e memrana postsinaptică şi să !orme0e

potenţialul de acţiune al frei musculare.•  )oate procesele de la nivelul sinapsei &de la sosirea

stimulului şi p#nă la apariţia în muşchi $ sarcolemă $ acurentului de acţiune musculară durea0ă 9,KF* ms, timpconsiderat ca „înt#r0iere sinaptică”.

Page 51: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 51/67

+ctivarea unităţii motorii la nivelul fbrei musculare

6otenţialele de acţiune de la pericarion au ajuns deci săinvade0e fra musculară su !orma potenţialului de acţiuneal frei musculare.

• 6otenţialele ajun( la fră su !ormă de impulsuri repetitive,cu pau0e între ele de 89F*99 ms.

6otenţialul de acţiune &!enomenul de depolari0are serăsp#ndeşte ca undă de ne(ativitate pe sarcolemă, apoiintră în interiorul frei de$a lun(ul canaliculelortransversale ale sistemului ), p#nă la „triade” cu o vite0ă deK mBs &de *9 ori mai încet dec#t în nerv.

a nivelul „triadelor”, potenţialul de acţiune va eliera ioniide Ca8U din reticulul sarcoplasmatic din sacii „triadelor”, dinioelectric, procesul devine din nou iochimic, Ca8U elieratrepre0intă semnalul declanşării unei suite de !enomenechimice ener(etice, care au ca fnalitate  trans!ormarea în

ener(ie mecanică F contracţia.

Page 52: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 52/67

+ctivarea unităţii motorii la nivelul fbrei musculare

• 1onii de Ca8U determină simultan treie!ecte &'en(he )., *+- – activea0ă mio0in$adeno0intri!os!ata0a,

care des!ace adeno0intri!os!atul; – activea0ă procesul de re!ormare a 4)6 din

!os!orilcreatină &C6, compus conţinut defra musculară;

 – în acelaşi timp, Ca8U stimulea0ă acţiunea(lico(ensinteta0ei, care re!ormea0ă(lico(enul muscular.

+ ti ităţii t ii l

Page 53: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 53/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• Dnda de ne(ativitate &potenţialul deacţiune trecînd, apare un interval delinişte &între *9 şi *99 ms, în care timp

Ca8U se elierea0ă de pe troponina,respectiv din punţi, reintr#nd încisternele reticulului sarcoplasmatic.

6unţile se des!ac şi se apropie de axulflamentului de mio0ină, flamentul deactină răm#ne însă deplasat.

+ ti ităţii t ii l

Page 54: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 54/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• Dn impuls nervos este !ormat, după cum s$a vă0ut, din maimulte impulsuri electrice &unde de ne(ativitate care vinrepetitiv.

• "iecare din aceste impulsuri re!ace tot mecanismul,deplas#nd de fecare dată flamentul de actină spre linia M.

• 4ceastă cuplare şi decuplare actomio0inică stă la a0ateoriei „mecanismului (lisant” &5uxleW şi 5anson, *+K@care explică contracţia, intensitatea acestei contracţii findcorelată cu distanţa alunecării flamentelor de actină careva scurta muşchiul, alunecare dependentă de !recvenţaimpulsurilor electrice sosite la sinapsă, acestea find larîndul lor dependente de intensitatea comen0ii motorii&'en(he )., *+-.

+ ti ităţii t ii l

Page 55: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 55/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

•  )oate aceste !enomene se petrec simultan în toatefrele musculare inervate de aceeaşi unitatemotorie, !orţa de contracţie musculară findrepre0entată de suma tuturor DM din muşchi

activate în acelaşi moment.• 4şadar contracţia musculară are la a0ă alunecarea

flamentelor de actină printre cele de mio0ină, cuapropiere de linia centrală M a sarcomeruiui.

1ntensitatea contracţiei este dată de suprapunereamai mare sau mai mică, pe lun(ime, între celedouă tipuri de flamente

+ ti ităţii t ii l

Page 56: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 56/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• %ntre lun(imea sarcomerului şi tensiunea decontracţie musculară există o relaţie precisă – c#nd flamentele de actină sunt îndepărtate,

sarcomerul find la lun(imea lui maximă &de repaus,

nu există tensiune de contracţie, – apropierea flamentelor de actină de linia M a

mio0inei, tensiunea creşte treptat, ajun(#nd la unmaxim;

 – c#nd flamentele de actină ajun( cap la cap,tensiunea find încă maximă;

 – scurtarea în continuare prin suprapunereaflamentelor de actină scade rusc tensiuneamusculară.

+ ti ităţii t ii l

Page 57: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 57/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

•  )ensiunea este maximă c#nd maximă este şi supra!aţade contact între flamentele de actină şi cele demio0ină.

• Contracţia musculară persistă at#t timp c#t persistă

in2uxul nervos sau c#t timp există resurse ener(eticesă susţină lucrul mecanic al miofiamentelor.• /dată in2uxul nervos oprit, apare relaxarea musculară.• /dată cu relaxarea musculară, se opresc şi procesele

ener(i0ante de !ormare a 4)6.• Nelaxarea musculară este şi un proces activ, deoarece

se consumă o anumită cantitate de ener(ie reali0atăprin hidroli0ă de 4)6.

+ ti ităţii t ii l

Page 58: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 58/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• Motoneuronul intră în relaţie prin mii de sinapsecu alţi neuroni.

• Dn motoneuron, cu părţile componente &corpulcelular, dendritele, axonul şi cu utoanele

sinaptice plasate at#t pe corpul celular, dar maiales pe dendrite &9F+9A din sinapse. – 4ceste utoane sunt capetele terminale ale unor fre

nervoase ori(inare în alţi neuroni, doar c#ţiva ast!el de

utoni şi fre venind de la un acelaşi neuron. – / parte din aceşti utoni sinaptici sunt excitatori, 

secret#nd o sustanţă care excită neuronul, iar alţiisunt inhiitori, secret#nd o sustanţă care inhiăneuronul.

+ ti ităţii t ii l

Page 59: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 59/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• / sinapsă neuronală cu utonul presinaptic conţine – ve0icule pline cu sustanţa excitatoare sau inhiitoare transmiţătoare, – spaţiul sau !anta sinaptică – soma neuronală cu memrana – receptorii postsinaptici.

• C#nd potenţialul de acţiune venit de la un neuron vecin ajun(ela utonul presinaptic, – depolari0ea0ă memrana presinaptică, ceea ce va determina (olirea

ve0iculelor de transmiţător &mediator, cantitatea de ve0icule (olite,respectiv de sustanţă transmiţătoare care va trece în spaţiul sinaptic,este cu at#t mai mare, cu c#t &'en(he )., *+-• cantitatea de Ca8U cxtracelular este mai mare;• cantitatea de ?aU extracelular este mai mare;• cantitatea de M(8U extracelular este mai mică;• memrana presinaptică nu era depolari0ată parţial la sosirea potenţialului de

acţiune.

+ ti ităţii t ii l

Page 60: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 60/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• %n sistemul nervos există mai multetipuri de sustanţe transmiţătoare

excitatorii &'en(he )., *+- – acetilcolina; – norepine!rina; –

dopamina – serotonina etc.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 61: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 61/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• 'ustanţe transmiţătoare inhiitorii &'en(he )., *+- – acidul (amaaminoutiric; – (licina etc.

• Exista unele sustanţe care pot acţiona ca excitatori sau

inhiitori, în !uncţie de anumite circumstanţe &'en(he )., *+- – histamina; – prosta(landinele, etc.

• Dn neuron va secreta, întotdeauna, acelaşi tip de

sustanţă &cxcitatorie sau inhiitorie la toate utoanelesinaptice terminale ale sale şi, va transmite excitaţia sauinhiiţia tuturor neuronilor cu care el este în le(ătură.

• 4st!el, se creea0ă o linie de neuroni inhiitori.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 62: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 62/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• Memrana postsinaptică, a somei neuronale,are un potenţial de P-9 mH c#nd neuronuleste în repaus.

• 6otenţialul le repaus al nervului şi freimusculare este de P K mH.

• 'ustanţa transmiţătoare care a !ost aruncatădin ve0iculele utonului în spaţiul sinaptic se

fxea0ă pe receptorii specifci ai memraneipostsinaptice, mărindu$le permeailitateapentru ioni &'en(he )., *+-.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 63: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 63/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• dacă sustanţa este excitatorie, – receptorul specifc al memranei determină o rapidă intrare a ?aU în

celulă, cu ieşirea T U şi C1P, ceea ce va duce la creşterea potenţialului dememrană de la P-9 la P K9 mH, care devine „potenţial postsinapticexcitator”.

 – această creştere este data de descărcarea a 0eci sau sute de utoanesinaptice în acelaşi timp P repre0intă un proces de sumaţie.

• dacă sustanţa este inhiitorie –  receptorul specifc modifcă permeailitatea memranei numai pentru

T U şi C1P &nu şi pentru ?aU – se produce o ieşire din celulă a T U, ceea ce !ace ca ne(ativitatea

potenţialului de memrană să scadă la P-K mH. – această stare este denumită „stare de hiperpolari0are”, iar acest

potenţial de memrană este denumit „potenţial postsinaptic inhiitor”,care !ace ca neuronul să fe mai puţin excitail dec#t normal, căci aravea nevoie de *< mH &şi nu ** mH pentru a deveni potenţial excitator&e(al cu PK+ mH.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 64: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 64/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• 6ermeailitatea memranei postsinaptice &în ca0ul excitaţiei, şi înca0ul inhiiţiei rămîne modifcată timp de * ms, croind potenţialelepostsinaptice excitatorii sau inhiitorii care vor dura *K ms.

• Ca potenţialele postsinaptice să devină „potenţiale de acţiune”, estenecesară o sumaţie spaţială a mai multor utoane sinaptice, care săse descarce simultan. 4cest „potenţial de acţiune” care a depăşit unanumit pra( devine operant şi se va propa(a ca impuls spre axonulneuronal.

• Există şi posiilitatea unei sumaţii temporale. 4st!el, în ca0ul în careun număr de utoane sinaptice se descarcă repetitiv !oarte repede&într$un interval de *K ms de la prima descărcare, potenţialele

postsinaptice se pot suma în acest timp, p#nă se ajun(e lapotenţialul de acţiune care se propa(ă spre axon &'en(he )., *+-.• "ormarea concomitentă de potenţiale postsinaptice excitatorii şi

inhiitorii de către un neuron duce la anularea reciprocă, completăsau parţială, în raport cu mărimea potenţialelor.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 65: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 65/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• Este posiilă şi sumaţia simultană a celor două tipuri depotenţiale. 7upă această sumaţie neuronul poate răm#necu „stare excitatorie centrală” sau cu „stare inhiitoriecentrală”, în !uncţie de re0ultanta sumaţiei &'en(he ).,*+-. – această „stare” poate f su pra( şi nu poate iniţia in2uxul nervos

&potenţialul de acţiune. – dacă este peste pra(, neuronul se va descărca repetitiv &ca un

condensator at#t timp c#t „starea centrală” se situea0ă pestepra(.

 –

dacă o sumare temporală sau spaţială a creat un potenţial deexcitaţie &sau inhiiţie, dar acesta este încă su pra(ul necesarpentru a deveni activ, se spune că neuronul este „!acilitat”.

 – dacă sosesc la acest neuron, prin alte surse de incitaţii, semnalenoi, acestea vor determina imediat, cu multă uşurinţă, răspunsulneuronal &potenţial de acţiune.

+ctivarea unităţii motorii la

Page 66: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 66/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

• 1mediat după descărcarea unui potenţial de acţiune &potenţial excitatorpostsinaptic mult peste pra(ul de PK+ mH se instalea0ă un postpotenţialpo0itiv cau0at de „starea de hiperpolari0are”, în care potenţialul de repausal memranei neuronale scade su cei P -9 mH, stare care durea0ă maimulte secunde.

• Cau0a este persistenţa permeailităţii memranei pentru T U, care permite

ieşirea în continuare a acestuia din celulă c#nd in2uxul de ?aU deja a !oststopat.• %n această perioadă de hiperpolari0are celula este în stare de inhiiţie

&'en(he ).,*+-.• 6entru a reexcita neuronul, treuie să se reali0e0e o mai intensă stare

excitatorie centrală dec#t în mod normal.

• Cura stării excitatorii centrale de reexcitaţie arată în timp valoarea în mHnecesară stării centrale excitatorii pentru a produce un nou potenţial deacţiune.

• 4st!el, în primele miliseeunde, va f necesară o sumaţie de descărcare amai multor utoni sinaptici ca să se atin(ă valoarea potenţialuluipostsinaptic necesar !ormării potenţialului de acţiune &'en(he )., *+-

+ctivarea unităţii motorii la

Page 67: C 1 Sistemul Neuromuscular

7/23/2019 C 1 Sistemul Neuromuscular

http://slidepdf.com/reader/full/c-1-sistemul-neuromuscular 67/67

+ctivarea unităţii motorii lanivelul fbrei musculare

•  „calea fnală comună”, respectiv drumul parcurs de un stimulde la ?M6 la fra musculară, primeşte comanda motorie de lanenumărate niveluri de inte(rare ale nevraxului.

• cea mai simplă mişcare voluntară a unui se(ment comportăintrarea în acţiune a unui număr enorm de sinapse neuronale

•  în principiu, această mişcare presupune &'en(he )., *+-= – elaorare centrală &deci0ia şi comanda; – cale de conducere; – ajustare a tonusului postural al se(mentului moili0at &acţiune ce

precede mişcarea propriu$0isă; –

modularea permanentă în timpul mişcării a tonusului musculaturiisiner(iste, anta(oniste şi a musculaturii care asi(ură postura.

• 7istincţia dintre activitatea voluntară şi cea tonică posturalăeste doar didactică, amele împletindu$se şiintercondiţion#ndu$se continuu.


Top Related