Rootce O;oc-Bna$eveanu (28 august 1939 -2 septembrie 2002),
celebri autoare de romane poliliste din Rominia, a urmat primele
clase la $coala "Maison des Frangais", continuAndu-gi educagia la
Liceul "Domnila Ileana". A inceput apoi cursurile Facultlgii de
Drept din Bucure$ti, dar, dupl doi ani, in 1956, a fo$ exmatriculatl
pe motive politice. Dupi un an de muncl necalificatl la fabrica de
medicamente Galenica, a reluat studiile de Drept, de data aceasta
la Ia9i. Dupt absolvire a inceput sI profeseze avocatuta. in, t969 a
debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman polilist,
Moartea senneazd indcseifrabil, pe care t-a publicat in 1971, l-a scris
la insistenja soplui ei, actorul Cosma Bra;oveanu. Duptr gapte ani
de practicl a renunlat la avocaturtr 9i s-a dedicat in intregime
scrisului. PinI tn 1999, a publicat treizeci gi cinci de romane,
majoritatea poliliste, citeva istorice gi unul gtiinlifico-fantastic. Este
considerati marea doamnl a literaturii poliliste rominegti. Dintre
volumele sale amintim: A tnfloit lili.acul @ditura Nemira, 2004),
CoStnar (Editura Nemira, 2004), Rdzbunarea slupi.lor @dituraNemira, 200t, 2006, 2009, 20t8), Necunoscuta din congelator
@ditura Nemira, 2000, 2006, 20LB), Grasd Si proastd @dituraNemira, 2000, 2006, 2009, 2018), Logofdtul dc raia./ (Editura Nemira,
2OO8,2OL2), Agentul secret al lui Ahtn-Bey (Editura Nemira, 2008,
20ll), Ochii jupinipei @diatraNemira, 2008), Vuhural dincolo de
Comul Luni.i @dirura Nemira, 2008), DiEaipia stataii din parc
@ditura Nemira, 2008,20L3), 320 dc pisici negre @ditva Nemira,
200L,2008,2012,2013), Al ci.ncilea as @ditura Nemi ra, 2Q00, 2QA4,
2008, zQlL, 2OL4), Poveste imorald (Editura Nemira, 2008, 2OL2),
Telefonul din biki.ni @ditura Nemira, 2008).
n0Dltfl0l0k
Dnn$o\ltfiNt]
BUNA SEAnA,IIIELANIA!
Edipia a VI-a
NEMIRA
Coperta: oana BANDARAU, Ana NICOLAU
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom3niei
OJOG-BRASOVEANU, RODICABunA seara, Melania! / Rodica Ojog-Bra$oveanu. -
Ed. a 6-a. - Bucuregi: Nemira Publishing House, 2019rsBN 978-606-43-0485-8
82 1 .1 35.1 .
Rodica Ojog-BraSoveanuBUNA sEAM, MELANIAI
@ Nemira, 2001, 2004, ZOO}, 201 1, 2013., 2O1g
Tehnoredactor: Magda BITAY
Lector: Duga UDREABOBOREL
Tiparul executat de GANESHA PUBLISHING HOUSE
Orice reproducere, totali sau pa(ia15,a acestei lucrlri, lnchirierea acestei ce4ifdri acordul scris al editqrului sunt strict interzisegi sb pedepsesc conform Legii dreptului de autor.
rsBN 978-605-43-0485-8
CUM SE FURA I.IN SURAS
in oglinda ovale, ^qezatlintre
doul sfegnice, tocul
sublire, cu incrustalii emailate aletga u9or, ingirind li-tere rotunde qi egale. Mai sus, lAngl trandafirii bntuli inrama de argint, motanul adormise. PIrea o ptrhrie nea-
grd, uitatl pe raft.
...tnt ucit usa dc k apartamentul fam.ilici \Valw se
dcschi.de in afard (oedryi fongrafik publicate tn pred),
broasca putea fi for1aa nurnai din inwion In consecinpd,
consid.q cd asasinal este nurnitul Samuel R., nepotul aicti'
mei fuimipi, ad rog asigara'rea deo*bitci rnele coruidnapil
Al damneaaoastrd, Abatele Broam.
Capul mic, plin de bucle albe al Melaniei Lupu se
ridicd. tn ochii albagtri, palizi'stdruia o scAnteie de rAs.
Glasul pAlpAi aa o fleceruie iri odaia goalil
- Sunt intru totul convinsi, draga mea, ci nici de astd
datd nu te-ai tngelat. Criminalul este, firi tndoiale, be-
iatul acila cu obrazul pistruiat.
BUNI SEARA, MELANIA!
Scoase plicul de sub aparatul de fotografiat, muie dinnou tocul in cllimarl gi caligrafie apisat: ,,Domnuluiinspector Bernard Stanley - Londra, Anglia".
Pendula bxtu de unsprezece ori. Clinchetul delicatbroda o melodie pastelati, cu peisaje vechi.
...Strdzipustii de provincie, grddini sleite sub soarele
greu al amiezii, scaune de rdchiti gi o plpugl de cArpd
uitati intr-un tufig, un flatnetar gchiop abia ctrrAndu-gi
cutia. Pe trotuare, frunzele strivite igi ingropau in prafsigiliul galben, ud...
- S-a ftcut tirziu, observi bdtrina.Ploua mirunt, cerul de octombrie plin de apn gi fu-
ningine pd.rea gata si cadi. O umbrela rogie traverstrstrada gi Melania Lupu se inveseli.
- E ca un mac ud... $tiu, fetijo, adori macii. Pe oflorentinx sau la o rochie de curse, firegte! Dau o infef-$are extrem de proaspiti. Totdeauna am afirmat cd,
dupd rdzboi femeile au uitat si se imbrace... Acum tnsltrebuie si te grlbegti, draga^ea. tntr-adevlr, e o vremedezagreabilz., ai fi preferat sI tricote zi, dar n-ai incotro.Din fericire, egti singura doamni din cAte cuno$ti care
nu se stropegte pe picioare.imbrlci trenciul ciptugit cu o blanl subpire, apoi, cu
migciri iuli gi indemAnatice, tgi inghesui buclele subtoca neagri. Motanul proptit pe labele din fald se
amvzajucAndu-se cu aparatul de fotografiat.
- Fii cuminte, Mirciulica! tngeleg cd te plictisegti sin-gur, dar, crede-mI, sunt obligati sd ies. Trebuie sI punscrisoarea la pogti. $i apoi, azi e parastasul bunilor nog-
tri prieteni, domnul Popa, biata Valerica gi profesorulPanaitescu. Nu poli pretinde cd, ai ritat!
Motanul igi arcui spinarea neagrd. Ochii verzi nupirlseau chipul femeii. Melania scoase filmul din aparat
;i-l bage in popeti.
R,oolc-l 0,roc-Bnlgovrlru BUNI SEARA, MELANIA!
- Mtr intorc repede, Mirciulici, 9i vom pdlivrngi im-
preuni toate dupl-arniaza. Tu ai si bei un lapte cald cu
rom, iar eu... Ia si vedem! Cred cI ^S
aveapoftd de nigte
cornulele cu frigcl. $tiu o cofetlrie pe Calea Moqilor
unde le prepard.admirabil' Diseari... Ei bine, disearl o sine uitdm latelevizor, iar inainte de culcare am sI-1i po-
vestesc Scufiia Rogie. Crede-mi, vom Petrece de minune!
Cdldrat pe Pervazul ferestrei,^Mirciulicl urmirea
silueta gradoas[ a Meianiei Lupu. in capitul strdzii,ba-
trAna igi fluturi discret degetele in dreptul buzelor, apoi
dispIru. Motanul rimase neclintit, statuie de catifea cu
ochi transparenti agilt^ti de geamul ud.
tn birou mirosea a cafea gi a tutun Virginia.
Inspectorul Stanley de la Interpol puse ceaqca pe bi-
rou. Avea un obraz rotcovan, bltut de vAnt, trdsxturi
osoase gi o privire extrem de fixn. Mustaia blondi ca-
mufla buza de sus. Cea de jos, risfrAntd, ii dldea un aer
senzual gi capricios.
,,Impresie falsi", gAndi maiorul Cristescu. Avusese
prilejul si-l cunoasci destul de bine tn ultimele slpti-mAni. Colaboraseri la detectarea unor traficanli de
stupefiante pe care Interpolul ii cluta de trei ani' Se
aciuaserl tn Constan1a... Acum, asculta pulin distrat
mullumirile lui Stanley.
- Ar mai fi ceva..' Inspectorul plrea si-gi caute cu-
vintele, pe buze ti tremura un zAmbet ciudat. Din cAnd
in cAnd, primim scrisori din RomAnia. Pe adresa noas-
tri, a Scotland Yardului, sau in Quai des Orfbvres...
Cristescu igi sublie privirea.
- Ce fel de scrisori?
- Interesante gi extrem de prelioase, vi asigur.
Cineva ne ajutl sd rezolvim cele mai complicate cazuri.
E o poveste care dureazi de cAqiva ani.
- Nu in1eleg...
- Am sI vi explic. De pilde, se comire un asasinar laGlasgow sau la Paris. Presa relateazd, cu lux de ami-nunte imprejurlrile crimei, publici fotografiile victi-mei, ale martorilor, depozijiile acestora etc- Desigur,detaliile-cheie rimAn in mangeta noasrrd. inainte ca
Poligia sdfacd. primul pas pe una sau alta dintre piste,sose$te cAte o scrisorici din RomAnia - regineqi - in care
autorul, cu o adresd uimitoare, il desemneazd, pe crimi-nal. Trebuie si spun cd nu s-a ingelat niciodati.
- Interesant! zirmbi maiorul. Cum iscilegte?
- Invariabil, abatele Brown. Cunoaqteli, desigur,personajul lui Chesterton. Ne-am intrebat mereu de
ce tgi ascunde idendtatea. Prin intermediul ziarelor is-au adresat muljumiri qi, totodatd, rugimintea de a-gi
scoate masca.
- E prima oard, cind aud povestea asta.
Inspectorul il privi circumspect:
- Hm, ne-am imaginat ci trebuie si fie unul din oa-
menii dumneavoastri. Ag fi pariat cd doamna hcreazd,in Polilie...
- Doamna?!
- Expertizagrafologicd a ardtat ci autorul scrisorilore o femeie in vArsti.
Cristescu ti examini cAteva clipe obrazul gi bruscincepu si rAdx.
- Cred ci gtiu despre cine e vorba. Abatele Brown!O idee care-i seamini!...
Maiorul a$tepti ca stopul si-9i schimbe culoarea gi
aplsl pe accelerator.
- Mirturisesc, spuse Stanley aprinzlrnd o figarl, cd
sunt extrem de curios s-o cunosc. A cAgtigat toate con-cursurile de enigmistici lansare de revista PAQ fera se-gi
Rootol 0.roo-Bn.l govr.ltlu BUNtr SEARA, MELANTA!
reclame o singurd datd premiile. La Interpol s-a creat o
adevdratd.legenda tn jurul misteriosului abate. De fapt
cu ce se ocupi?
- E pensionari. Triiegte singurd impreunl cu un
motan, care se de tn vlnt dupi basmele lui Grimm. Nu,
nu e o glumi, bdtrinaii spune o poveste in fiecare seari,
stau la televizor,discuti, minAncd dulciuri 9i pun la cale
ndzdrdvdnii.
- Extraordinar!
- Are o fanteziefantasticl gi se recreeazd cu exercigii
de tembo-habe.
- Asta ce mai e? Un fel de jiu-jitsu?
- Nu. Un dialect afrrcan. Maiorul rAse incetigor: Amsd vd povestesc cum am cunoscut-o...
Parca in faga cimitirului. La po^rtd', o bitrAni vindea
lumAnlri gi iconile, altturi o {gancd tindrdlega buchete
de crizanteme gi tufinele.
- Mi-a dat mult de furci, rAse Cristescu. Ca si fiufoarte sincer, m-a ficut knock-out.
- Infractoare?
- tr, ,.rrs strict legal, fera indoiale' De fapt, nu gtiu ce
calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia ch se joacd. La
prima privire, gi se pare imaturd, insuficient pregititd pen-
'tru viaj5, i1i vine s-o mAngAi pe cregtet' s-o intrebi cum se
simte plpuga bolnavd gi in acelagi timp i1i dau lacrimile
pentru cI nu te pogi impiedica si-i vezi ridurile 9i ptuul
alb. Ai impresia ci apetiturile nu i-au evoluat. Le pdstreazd
undeva, intr-o cofetdrie sau intr-o cutie cu jucirii.
Cristescu zimbi. Mai incotro, o femeie plivea buru-
ienile de pe un mormAnt.
- Acum cAteva luni, relud, locuia intr-o vih impreund
cu alji gase locatari. La un moment dat, gdsesc intr-un
scrin - simplx intAmplare, scrinul zdceainhol de treizeci
de ani - doud tablouri: un Goya 9i un Rembrandt.
- Oho!
- Nu intru ln amlnunre. De ajuns ci amicii se hotl-rlsc sI le comercializeze qi sI imparti banii. La numaicAteva ore, oamenii incep sI moarl.
- Criminald?
- Nu, nu ea i-a ucis. Pentru a nu declanga tnsd o an-chetd care ar fi dus la descoperireapdnzelon insceneazipentnr prima victimi o sinucidere, pentnr a doua...
Maiorul se opri rizindincetigor. RAsul cu ochi sub-giagi 9i luciogi il facea si parl dintr-odatd f.oarte tAnir.
- Spuneqi-mi, cum a1i ascunde un cadavru intr-olocuinji ce ur meazl. sd fie perche zigionatd de Mililie?
- A recurs, binuiesc, la chimie, opini Stanley zor-nlind mdrunjigul din btzunar. Am avut urr cazasemi-ndtor la Copenhaga in' 57 .
- Doamna Melania Lupu nu este ceea ce aq numi euo tehniciani.Prcferd,solujii mai casnice. ln speg;, a in-gropat ambele victime o datl.
Stanley se opri.
- Adict?!* Le-a begat in acelagi sicriu una peste cealaltd,, iar
deasupra aaranjato grddind de flori. Trebuie sdprecizezcd am asistat gi eu la inmormAntare.
- Remarcabil!
- Dupi doui zile, moare altreilea,coproprietar" altablourilor. Mi-am inchipuit intotdeauna cd oricine s-arfi descurajat infagaunei astfel de situagii.
- Nu gi abatele Brown presupun, rAse Stanley. tr..r.si ghicesc cum s-a descurcat.
Maiorul il privi fix:- L-a fdcut statuie.
- Statuie?!?
- itti. f-" turnat in ghips gi l-a scos tn curre.
- Fantastic!
10 Roorcl Otoo-Bnlgovnlnu BUNT SEARA, MELANIA! 11
- A$a ni s-a pirut qi nouI. Din picate, n-am avut
nicio probi. Repet, era complice voluntare, acgiona din
proprie inigiativi gi independent de autorul crimelor.
Unicul martor care ar fi putut vorbi e acum intr-o casi
de sinitate. Nervii nu i-au rczistat. Nu m-ar mira sd fie
tot opera ei.
- Ce vArst5 are?
- gaizeci 9i doi.
- A mai avut de-a face cu Polilia?
- Nu, din cAte $tiu eu, dar asta nu inseamni mare
lucru. Rectific5: Sau dimpotrivi, tnseamnl foarte mult.
Azi f.ace parastas qentru fogtii vecini. Firegte, m-a invi-tat la ceremonie. inlelegeii? Mi se pare cd asta numilidumneavoastrd umor negru. N-aveam de gAnd sd vin,dar amqinut s-o cunoa$tefi. E un prilei minunat pentru
ea de-a evolua cu toate pAnzele sus.
- Devin din ce in ce mai curios.
- Avef gi de ce, vi asigur.
Melania Lupu intoarse tncet capul. Lingd, picioare
avea o sacogd cu sdcle de vin, pinzdgi pahare din plastic.
,,E chiar domnul maior Cristescu, draga mea, degi
puteai sd juri ci n-o sd vini. Te inqeli cam des in ultimavreme gi doar te-am rugat si fii a-ten-ti'"
Se apleci indreptAnd crizantemele de pe mormAn-
tul Valericdi Scurtu. O femeie in virsti trecu pe alee,
salutAnd-o mecanic. Melania Lupu rxspunse amabih.
Jinea mAinile impreunate pe poalele trenciului.
,,Mai e cineva... Nu, nu-l cunogti, dar poii fi con-
vinsi cI-i polilist. E de-ajuns si-i vezi ochii 9i felul cum
merge. Poli paria cI e englez! Obrajii acestia rogcovani
n-ai sl-i intAlnegti prea des pe Calea Victoriei, fweazdpipe gi pentru nimic in lume nu gi-ar scoate mAna
dreaptx din buzunar. Hm! Ce s-ar face englezti fere
buzunare?! Acum, Melania, gi numai acum, poli sd reintorci spre ei."
- Oh, domnule maior, cAti amabilitate din pafieadumneavoastre. Nu indrdzneam sd-mi inchipui cI veliavea timp...
ii irrtinse mAna cu un zAmbet tremurat.- Mi-am tngdduit si vin cu un prieren. fl intereseaze
obiceiurile noastre... Inspectorul Stanley de la Interpol.- O idee fermecdtoare... Biata Valerica gi domnul
Panaitescu vor fi exrrern de migcagi. Chiar qi domnulPopa, degi, dacdvd,amintili, era pufin moroclnos... Nudin cale afard de sociabil. Dar md rem cI nu sunt preapoliticoasi, cici desigur dumnealui nu ingelege un sin-gur cuvAnt din ce pilivrdgesc eu.
Continui intr-o englezd, poricnire:
- Mi-agi face o mare phcere, mister Stanley, dacd,aliaccepta sd luim ceaiul impreuni. Sunt sigurl ci tn scri-nul meu se mai glsesc cAgiva biscuiji gi o felie de cozo-nac. Domnul Cristescu ne va insoli, fare indoiale.
Maiorul incepu sa rAdi.
- Din nefericire, mister Stanley se gribegte. Areavion peste doui ore. A dorit insi sd vd cunoasci..
- Oh! Melania Lupu rogi convingitor: Lucrurileacestea le spuneli ca sd faceji plecere unei biete bitrAne.Oricum, apr eciez amabilitatea.
Inspectorul igi desprinse in sfArgit privirea depe chipul femeii.
- Domnul Cristescu nu exagereazd. Am ginut intr-adevdr sd vi fiu prezentat. Nu e un prilej de ftecare zisiJ intAlnegti pe abatele Brown.
Meiania Lupu igi fluturd pleoapele. Pe obrajii emai-lali apdrurd doud pete.
,,Au aflat! Nu, cel mult presupun, draga mea, gi fiiconvinsd ci asta-i ideea prietenului tiu, maiorul."
12 Roorcl 0roc-Bn.l,sove,qNuBUNtr SEARA, MELANIA! 15
- Abatele Brown? Dar vdinqelagi! Noi suntem orto-docgi. Plrintele Sachelarie de la Trisfetite va gine
slujba... t9i mugca buza 9i add,ugd, dupl o pauzd: Amimpresia cI e o confuzie.
Stanley se uiti la maior. Acesta explici ^m:uzat- Dumnealui se referi la misteriosul abate Brown,
colaboratorul Interpolului prin corespondenpd...* L-aji invitat aici? Un gest intr-adevir delicat.
- Ne-am permis si ne imaginlm cd dumneavoastrisunteli a:utoare scrisorilor gi cd, din modestie, agi apelatla un pseudonim.
- Serios? Puse mAna pe bragul inspectorului: Oh, mis-
ter Stanley, nici nu gtili ce rlu tmi pare ci v-am dezamdgtt.
Inspectorul se tnclinl amabil.
- Apreciez discrejia tot. ^tit
de mult ca gi modestia.
- Nu sunt deloc sigurd cI ingeleg ce vreli si spunegi.
Ficepi-mi plicerea, mister Stanley, gi acceptali o micl amin-
tire. Aga se obignuiegte la noi cAnd ii pomenegti pe cei dragi.
Se aplecl sprintenl spre sacoqi. Inspectorul se trezibrusc tn braje cu cAqiva metri de americi, doui pahare de
plastic albe 9i o farfurie de colivl vArfuiti cu o ploaiede bomboane colorate.
- Nu, domnule maior, nu mi puteti refuzanici dum-neavoastri. Avegi aici un Stergar brodat. Bietei Valericaii placea atAt de mult sd coasl! O adeviratd,maestri... Sd
nu uit, mister Stanley! CAnd mai venili in Bucuregti, numi ocolipi. Sunt totdeauna incAntatl si ofer o ceagci de
ceai prietenilor mei.
- Nu ne-aqi spus noua dumneavoastrd adresd, rAse
Cristescu.
- Dumnezeule! Mi-e greu si-mi dau seama de ce
am fost convinsi ci o cunoagteli. Am o garsonierd pe
Strada Toamnei 16-8. Acum, vi rog si mi iertapi. Ainceput slujba.
tngfice saco$a gi intri in capeld. Maiorul se lntoarse
spre inspector.
- Ei, cum vi se pare?
- Hm, cred ci, intr-adevdr, l-am cunoscut pe abatele
Brown. $i mai cred cl e... fermecdtor!
Cristescu ii cduti privirea. Ai fi zis cl pentru berba-
tul acesta inalt, cu mustale blondd, Melania Lupu n-avea
virstl. Expresia din ochi i-o amintea pe cea a olandezu-
lui Van der Hoph.Aprinse lampa cu abajur de mitase bleu gi trandafiri
mici din catifea. Din patul de bronz, pictat cu tngeragi,
te agteptai sI risari o scufiii cu panglici qi dantele. Inbufetul vienezcu doud vitrine, modern prin anii '80-'90,
un instantaneu al epocii ar fi surprins sticle de api de
Viclry, flacoane de colonie Cuir d.e Russie, pastilele in-
tdritoare ale doctorului Blow sau elixirul bunicilorCristal de munte. Berzele de argint suslineau cAndva o
tipsie unde tineri domni de acum o jumitate de veac igi
lisau cd4ile de vizitd, pendula anunta orele de bal sau
de primire, in oglind;, tngilbeniti acum, se reflectau
chipuri gingage intr-o cascadl de bucle, zulufi, pene gi
flori, umeri goi, coborAli dupd cum cereau canoanele
frumuselilor.orrr"-porane cu Eugenia de Montijo' tnscrinul de cireg lustruit, lenjeria delicatl, lucratl in mi-nistiri, emana arome dulci, mitenele fine de antilopialbd adistau aleturi de dantela scumpr Valenciennes orimai modestd de Bruxelles...
Melania Lupu trase mlnerul de bronz qi scoase o
jumdtate de cozonac, un borcan de dulceali gi cAteva
pastile de ciocolatd pe care motanul le prinse din zbor.
- Ai rnbdare, Mirciulici, qopti batrAna. Am si-gi po-
vestesc totul. Preparim doar ceaiul gi pun un capot Pemine. E o vreme oribila...
L4 Roorol 0roc-Bn,rqovrlwu suNtr spanl, MELANTA! 15
Se intoarse peste zece minute din chicinetd aducAnd
un platou mare. Agezdin f.aga motanului o ceagci de
lapte - ln care picurd un deget de rom -, apoi tgi turniceaiul. AdiugI o lingurl de fripci gi incepu sd mugte dinfelia groasi de cozonac. Frigul gi ploaia ii coloraseriobrajii cu o nuanti delicati de roz. Capotul alb se in-chidea sus, sub birbie, cu o camee ovale.
- Da, draga mea, o camee! Nu vid niciun motiv sInu fii eleganti la tine acasi. M-am strdduit totdeauna
str le injeleg pe femeile pentnr care oglinda nu lnseamninimic altceva decAt strada sau o viziti. Trebuie s51i facipldcere si te privepi.
Sorbi din ceagcl, o umplu din nou cu frigcl, apoi
ciuguli o stafide din miezul pufos.
- N-ai idee, MirciulicS, pe cine am cunoscut astdzil
Nu, oricAt te-ai stridui, asta n-ai s-o reugegti.
tnchipuiegte-1i, chiar pe mister Stanley cdruia i-am scris
de-atAtea ori. Dacd nu mI ingel, ultima scrisoare se refe-
rea la crima din Rue Lagrange... Un domn destul de
prezentabil, plin de distincfe. Seamini pulin cu fostulnostnr ldptar.
tqi ingroga vocea:
- ,Nu-i un prilej de fiecare zi sil intAlnetti pe abatele
Brown...'Fii linigtit, nu m-am pierdut cu firea. Nici numi-a trecut prin gAnd. Desigur, ideea apargine domnuluimaior Cristescu. Doar el putea siJ puni pe urmelemele. N-am recunoscut nimic. Nu, nu, MirciulicS, jurcI nimic! Ei nu trebuie si cunoascl micile noastre
ntzdrdvdnli. $i asta, mai ales acum, cAnd punem la cale
o combinagie... Cum zicea bietul Lupu, degi el n-a fost
niciodati un birbat prea istel: ,,Dragd Melania, dacd ai
de gAnd sI ingeli pe cineva, nu i-o trAnti tn [.a1d".!i-am,prx do"r, n-avea.in. $tie ce spirit... inca o linguriqi de
,om? tncep sd cred cu adevirat cdexagerezi.