+ All Categories
Transcript
Page 1: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013

PROGRAM DE STUDIU

BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERAREPatologie si farmacologie

1. *Administrarea medicamentelor sublingual are următoarele avantaje:

A). Absorbţia lentă a substanţelor liposolubile; B). Evitarea primului pasaj hepatic;

C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate; D). Sunt necesare doze mai mici de medicament;

E). Permite absorbţia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu.

2. *Dintre prametrii farmacodinamici enumeraţi mai jos caracterizează eliminarea medicamentelor:

A). Biodisponibilitatea

B). Concentraţia plasmatică C). Volumul de distribuţie D). Constanta de absorbţie E). Timpul de înjumătăţire

3. *Care cale de administrare a medicamentelor nu evită efectul primului pasaj hepatic?

A). Calea orală

B). Calea sublinguală C). Calea intravenoasă D). Calea intramusculară E). Calea rectală

4. *Medicamentele agoniste (totale): A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă;

B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor;

C). prezintă doar afinitate pentru receptori;

D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). blochează receptoriii, având afinitate mare pentru aceştia.

Page 2: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

5. *Un agonist se caracterizează prin: A). lipsa afinităţii faţă de receptor

B). activitate intrinsecă şi afinitate faţă de receptor C). lipsa activităţii intrinseci

D). blocarea situsului de legare a mediatorului E). producerea unui efect opus faţă de mediatorul fiziologic

6. *Antagoniştii competitivi: A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă

B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor

C). stimulează receptorii specifici;

D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). favorizează legarea mediatorului de receptor

7. *Efectele adverse de tip toxic:A). sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări);

B). sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor; C). sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic; D). apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au

efecte toxice;E). sunt doză-independente

18. *Reacţiile adverse de tip alergic:

A). sunt reacţii adverse dependente de doză, existând o relaţie gradată doză-efect; B). sunt reacţii neobişnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a

unor medicamente, mai ales pe cale parenterală (i.v.);

C). sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma supradozării;

D). sunt efecte nocive datorate intervenţiei unor mecanisme imune; E). sunt înnăscute, condiţionate genetic.

9. *Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:

Page 3: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). trombocitopenia, leucopenia; B). şocul anafilactic;

C). dermatita atopică; D). glomerulonefrita; E). boala serului.

10. *Medicamentele analgezice – antipiretice - antiinflamatoare produc:

A). efect analgezic moderat; B). euforie;

C). toleranţă;

D). deprimare respiratorie; E). farmacodependenţă.

11. *Antiinflamatoarele nesteroidiene acţionează prin:

A). inhibarea fosfodiesterazei; B). stimularea adenilat-ciclazei; C). inhibarea lipooxigenazei; D). inhibarea ciclooxigenazei; E). stimularea fosfolipazei A2.

12. *Procesul inflamator se caracterizează prin :A). diminuarea fluxului sanguin local, datorită vasoconstricţiei

B). scăderea temperaturii locale, datorită diminuării proceselor metabolice C). diminuarea permeabilităţii capilare

D). activarea terminaţiilor nervoase libere pentru durere E). diminuarea eliberării de prostaglandine

13. *Corticosteroizii acţionează la nivelul SNC putând produce: A). euforie, tulburări nevrotice sau psihotice B). sedare

C). acţiune deprimantă centrală moderată D). creşterea concentraţiei GABA cerebral E). creşterea activităţii cognitive (acţiune nootropă)

14. *Secreţia de hidrocortizon(a) la nivelul corticosuprarenalei este stimulată de către hormonul secretat de hipofiză:

A). LH (hormon luteinizant) B). TRH

C). ACTH D). Oxitocină E). FSH

15. *Glucocorticoizii sunt indicaţi în:

A). insuficienţa suprarenală acută, cronică şi cea secundară insuficienţei hipofizare anterioare;

B). osteoporoză;

Page 4: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

2C). ulcer gastric;D). bolnavi cu tulburări psihice;E). ca tratament adjuvant în diabetul zaharat.

16. *Sunt considerate substanţe dopante:

A). stimulantele centrale (efedrină, amfetamină) B). antiinflamatoarele nesteroidiene

C). antihistaminicele H1-blocante D). antidiabeticele orale

E). antidepresivele

17. *Acţionează ca substanţe mascante diminuând concentraţia agenţilor de dopaj la nivel urinar:

A). testosteron(a) B). steroizii anabolizanţi C). eritropoetina

D). morfinomimeticele E). diureticele

18. *Care substanţe sunt considerate agenţi de dopaj numai la bărbaţi? A). testosteron(a)

B). steroizii anabolizanţiC). eritropoetinaD). antiestrogenii de tip clomifenE). stimulantele centrale (efedrină, amfetamină)

19. *Sub acțiunea 5- reductazei, testosteron(a) se transformă la nivelul țesuturilor țintă

în: A). Estradiol

B). Androsteron(ă) C). Etiocolanolon(ă)

D). Dihidrotestosteron(ă) E). Pregnenolonă

20. *Au acţiune anabolizantă, fiind analogi ai androgenilor: A). Metandienon(a)

B). Ciproteron(a)C). FlutamidaD). Hidrocortizon(a)

Page 5: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). Finasterid(a)

21. *Abuzul îndelungat de steroizi anabolizanţi poate produce: A). Creşterea secreţiei de FSH B). Stimularea eliminării renale a calciului şi litiază calcică C). Poliglobulie D). Creşterea numărului de spermatozoizi în ejaculat E). Scăderea albuminelor plasmatice şi a mioglobinei musculare

22. Calea orală nu este utilizabilă pentru:

A). substanţele inactivate de enzimele proteolitice; B). substanţele inactivate în mediu acid;

C). medicamentele cu coeficient de extracţie hepatică ridicat (peste 80%); D). antibiotice cu spectru larg, datorită fenomenelor de dismicrobism; E). substanţe cu indice terapeutic mic.

23. Un medicament traversează membranele biologice dacă este:

A). liposolubil; B). neionizat;C). ionizat;D). legat de proteinele plasmatice;E). nelegat de proteinele plasmatice.

24. Sunt medicamente cu capacitate inductoare enzimatică: A). Cimetidina;

B). Fenobarbitalul; C). Griseofilvina; D). Carbamazepina; E). Rifampicina.

25. Dintre parametrii farmacocinetici, nu este parametru primar (fiind dependent de alţi parametri):

A). Biodisponibilitatea B). Clearance-ul

C). Volumul de distribuţie D). Timpul de înjumăţire E). Concentraţia plasmatică

26. Administrarea medicamentelor sublingual are următoarele avantaje:

A). Absorbţia rapidă a substanţelor liposolubile; B). Evitarea primului pasaj hepatic;

C). Efect prompt;D). Lipsa reacţiilor adverseE). Posibilitatea folosirii unor forme farmaceutice cu absorbţie întârziată

Page 6: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

27. Inducţia enzimatică se caracterizează prin:

A). Existenţa unui medicament care creşte rata sintezei enzimelor microzemiale hepatice;

B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul; C). Toleranţă

D). Risc sporit de reacţii adverse de tip toxic prin supradozare relativă

E). Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos);

28. Inhibiţia enzimatică se caracterizează prin:

A). Existenţa unui medicament care creşte rata sintezei enzimelor microzemiale hepatice;

B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul; C). Risc sporit de reacţii adverse de tip toxic prin supradozare relativă

D). Împiedicarea metabolizării medicamentelor administrate concomitentE). Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent

29. Interacţiunile de deplasare a medicamentelor de pe proteinele plasmatice apar în condiţiile:

A). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent înalt de proteine de acelaşi situs de legare;

B). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent înalt de proteine de situsuri diferite

C). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent redus de proteine D). medicamente care nu se distribuie decât strict intravascular

E). existenţei unei eventuale hipoalbuminemii

30. Traversează bariera hemato-encefalică medicamentele care sunt: A). liposolubile;

B). neionizate;C). ionizate;

4D). legate de proteinele plasmatice;E). nelegate de proteinele plasmatice.

Page 7: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

31. Alcalinizarea urinii favorizează reabsorbţia tubulară a substanţelor:

A). liposolubile, neionizate cu caracter bazic; B). ionizate, cu caracter acid;

C). solubile, cu caracter acid; D). slab bazice, stabile la nivel urinar; E). acide, care formează săruri solubile în mediu bazic.

32. Eliminarea renală a următoarelor substanţe este favorizată de alcalinizarea urinii:

A). amfetamina; B). derivaţi de acid barbituric;

C). efedrina; D). morfina E). AINS.

33. Un agonist complet se caracterizează prin: A). Afinitate faţă de receptori

B). Efect farmacologic submaximal C). Efect farmacologic maxim

D). Activitate intrinsecăE). Lipsa activităţii intrinseci

34. Antagonistul competitiv se caracterizează prin:

A). Competiţie cu mediatorul fiziologic pentru acelaşi situs de legare la nivel receptorial;

B). Activitate intrinsecă maximă; C). Lipsa afinităţii faţă de receptor; D). Lipsa activităţii intrinseci;

E). Împidicarea legării mediatorului, antagonistul legându-se de acelaşi receptor, dar pe un alt situs.

35. Medicamentele agoniste (totale):A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă;

B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor;

C). prezintă doar afinitate pentru receptori;

D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). stimulează receptorii, având afinitate mare pentru acestia.

36. Interacţiunea medicament-receptor se caracterizează prin:

Page 8: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). reversibilitate;

B). stereospecificitate; C). ireversibilitate; D). saturabilitate; E). concurenţă pentru situsul de legare cu substanţe cu structuri similare

37. Fenomenul de reglare descendentă („down regulation”) a receptorilor: A). constă în scăderea numărului de receptori;

B). apare în urma blocării continue a receptorilor; C). apare în urma stimulării continue a receptorilor; D). reprezintă creşterea numărului de receptori;

E). este consecutiv utilizării îndelungate a unui medicament agonist

38. Fenomenul de reglare ascendentă („up regulation”) a receptorilor: A). constă în creşterea numărului de receptori;

B). apare în urma blocării continue a receptorilor;

5C). apare în urma stimulării continue a receptorilor;D). reprezintă diminuarea numărului de receptori;E). este consecutiv utilizării îndelungate a unui medicament agonist

39. Acţionează pe receptori nucleari, influenţând transcrierea unor secvenţe din gene:

A). corticosteroizii; B). AINS;

C). androgenii; D). amfetamina; E). morfina

40. Sunt asocieri sinergice utile în practica medicală: A). deprimante centrale + alcool;

B). ibuprofen + pseudoefedrină ;C). AINS + miorelaxante centrale;D). AINS + corticosteroizi;E). AINS + antisecretorii gastrice

41. Sunt receptori membranari: A). receptorii opiozi; B). receptorii adrenergici ;

C). receptorii pentru androgeni; D). receptori pentru glucocorticoizi; E). receptorii colinergici

42. Sunt exemple de antagonism funcţional:

A). cafeină + deprimante centrale; B). cafeină + alcool;

Page 9: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). alcool+ deprimante centrale; D). AINS + glucocorticoizi; E). alcool + opioide

Răspuns corect: A, B, E

43. Un antagonist competitiv se caracterizează prin:A). Afinitate faţă de receptori cu legare pe acelaşi situs ca al mediatorului

B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului D). Activitate intrinsecăE). Lipsa activităţii intrinseci

44. Un antagonist necompetitiv se caracterizează prin:A). Afinitate faţă de receptori cu legare pe acelaşi situs ca al mediatorului

B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului D). Activitate intrinsecăE). Lipsa activităţii intrinseci

45. Reacţiile adverse de tip alergic:

A). sunt reacţii adverse dependente de doză, existând o relaţie gradata dozî-efect; B). sunt reacţii neobişnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a

unor medicamente, mai ales pe cale parenterală (i.v.);

C). sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma supradozării;

D). sunt efecte nocive datorate intervenţiei unor mecanisme imune;

E). sunt independente de doză, doze extrem de mici putând produce reacţii alergice extrem de grave.

46. Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:

6A). Trombocitopenie, leucopenie;B). şoc anafilactic;C). anemie hemolitică;D). glomerulonefrită;E). boala serului.

47. Care dintre următoarele medicamente produc reacţii de tip idiosincrazic?

Page 10: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Sulfametoxazol; B). Suxametoniu; C). Izoniazida;

D). Diclofenac sodic; E). Penicilina G.

48. Reacţiile adverse de tip idiosincrazic: A). Sunt doză-dependente;

B). Sunt reacţii neobişnuite, diferite calitativ de efectele produse de medicamente la populaţia majoritară, determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate;

C). Sunt dobândite şi cauzate de expunerea anterioară la medicament (intoleranţă dobândită);

D). Constau în iniţierea şi dezvoltarea celulelor canceroase (carcinogeneză); E). Sunt înnăscute şi cauzate de defecte enzimatice (intoleranţă înnăscută).

49. Reacţiile alergice de tip IV, mediate celular sunt datorate:

A). Reacţiei antigen-IgE la nivelul mastocitelor sau bazofilelor cu eliberare de substanţe tisular active;

B). Reacţiei dintre IgG şi celulele purtătoare de antigen, cu efect citotoxic; C). Limfocitelor T sensibilizate care eliberează limfokine;

D). Inflamaţiei cauzate de depunerea complexelor circulante antigen-IgG E). Toleranţei imune faţă de antigenele străine de origine iatrogenă.

50. Toleranţa se caracterizează prin:

A). diminuarea treptată a răspunsului la medicament, prin administrarea unor doze repetate;

B). creşterea treptată a răspunsului la medicament, prin administrarea unor doze repetate;

C). necesitatea creşterii dozei pentru a obţine acelaşi efect;

D). scăderea efectului unui medicament administrat concomitent; E). creşterea efectului unui medicament administrat concomitent;

51. Produc dependenţă psihică şi/sau după administrare repetată, pe termen lung:

A). opioidele B). amfetamina C). cocaina

D). antiinflamatoarele nesteroidiene E). androgenii

52. Pot fi considerate ca subtipuri ale reacţiilor adverse de tip toxic:

Page 11: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Reacţiile de tip mutagen; B). Şocul anafilactic;

C). Reacţiile de tip carcinogen; D). Reacţiile de tip teratogen; E). Acatalazia

53. Sunt reacţii adverse doză-dependente:

A). Urticaria prin mecanism alergic; B). Reacţiile de tip toxic;

C). Reacţiile de tip idiosincrazic;

7D). Şocul anafilactic;E). Reacţiile de tip carcinogen;

54. Sunt reacţii adverse independente de doză: A). Şocul anafilactic;

B). Intoleranţa la alcool prin deficit de alcool-dehidrogenază; C). Agranulocitoza prin mecanism imun;

D). Reacţiile de tip mutagen; E). Reacţiile de tip teratogen;

55. Sindromul de abstinenţă:

A). apare la întreruperea administrării unor medicamente care produc exclusiv dependenţă psihică;

B). apare la întreruperea administrării unor medicamente care produc dependenţă fizică;

C). caracterizează numai medicamentele care produc tahifilaxie; D). este consecinţa inducţiei enzimatice;

E). se manifestă prin acţiuni de tip opus celor produse de medicamentul incriminat.

56. Pot produce sindrom de abstinenţă la întreruperea administrării după consum îndelungat: A). Opioidele; B). Alcoolul etilic;

C). Cannabis sativa var. indica; D). AINS;

E). Antiasmaticele de tip clenbuterol;

57. Aspirina are urmatoarele efecte secundare/reacţii adverse: A). efect ulcerigen;

Page 12: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor (actiune antiagreganta plachetara şi actiune hipoprotrombinizanta la doze mari);

C). bronhoconstrictie, cu agravarea astmului bronsic;

D). nefrotoxicitate, hemoliză la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza; E). hipercolesterolemie, mai ales la doze mari;

58. Au durată lungă de acţiune (t1/2 lung):

A). Acidul acetilsalicilic; B). Fenilbutazona;

C). Ibuprofenul;D). Diclofenacul;E). Piroxicamul.

59. Medicamentele AINS sunt contraindicate sau se utilizează cu precauţie: A). în gută, deoarece cresc uricemia:

B). în ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus; C). la sfârsitul sarcinii;

D). în astm bronsic; E). în dismenoree.

60. Derivatii de tip oxicam se caracterizează prin:

A). acţiune de durata (se administreaza o singura doza/zi); B). efecte intense, potenţă ridicată;

C). toleranţă mai buna decat fenilbutazona;

D). acţiune de scurta durată, administrare de 3-4 ori pe zi; E). potenţa mai redusă decât ibuprofenul.

61. Antiinflamatoarele nesteroidiene se caracterizează prin:A). acţiune antiinflamatoare, datorată inhibării ciclooxigenazei;

8B). acţiune inhibitorie asupra contracţiilor uterine;

C). efect iritant asupra mucoasei gastrice, prin diminuarea formarii mucusului protector;

D). creşterea sintezei de prostaglandine;E). favorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut.

Page 13: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

62. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele efecte în funcţie de dozele utilizate:

A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi); B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi; C). analgezic-antipiretic in doze foarte mici 0,1 g/zi; D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi;

E). uricozuric la doze de 0,5 g/zi.

63. Procesul inflamator se caracterizează prin: A). diminuarea fluxului sanguin local, datorită vasoconstricţiei;

B). scăderea temperaturii locale, datorită diminuării proceselor metaboliceC). extravazarea plasmei

D). activarea terminaţiilor nervoase libere pentru durere E). diminuarea eliberării de prostaglandine

64. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

A). AINS pot creşte efectul antidiabeticelor orale sau al anticoagulantelor orale pe baza unor interacţiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice;

B). AINS au efect ulcerigen;

C). AINS sunt contraindicate la femeia gravidă, mai ales în trimestrul al II-lea; D). AINS se utilizează în tratamentul ulcerului gastric, datorită efectului

antiinflamator;E). AINS sunt active doar după administrare orală

65. AINS produc următoarele efecte adverse:

A). epigastralgii, gastrită hemoragică, ulcer gastroduodenal B). insuficienţă renală acută

C). hiperpirexie, febră medicamentoasă

D). interferă cu funcţiile plachetare scăzând timpul de sângerare E). tulburări sanguine şi erupţii cutanate

66. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu T1/2 foarte lung (42-72 ore) sunt:

A). Fenilbutazona B). Indometacina C). Diclofenac D). Ibuprofen

E). Piroxicam

67. Acidul acetilsalicilic:

Page 14: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibilă a ciclooxigenazei

B). este antiagregant plachetar în doze mici (0,3-0,5 g)

C). diminuă edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronşic, datorită acţiunii antiinflamatoare

D). în doze mari are efect uricozuricE). la doze toxice poate produce tulburări de echilibru, tinitus

68. Având T1/2 mediu (5-15 ore) se administrează de obicei în două prize zilnice:A). Ibuprofen

B). DiclofenacC). NaproxenD). Fenilbutazona

E). E. Indometacin

969. Corticosteroizii influenţează:

A). metabolismul glucidic B). metabolismul lipidic C). metabolismul protidic

D). metabolismul hidro-electrolitic E). SNC prin deprimare

70. Glucocorticoizii sunt indicaţi în: A). insuficienţa suprarenală acută, cronică

B). boli inflamatoriiC). manifestări alergiceD). osteoporoză, tromboflebităE). infecţii grave fără medicaţie etiotropă

71. Glucocorticoizii sunt contraindicaţi în: A). diabet zaharat

B). boala serului, edem angioneurotic, astm bronşic C). boli de autoagresiune

D). tulburări psihotice E). infecţii fără medicaţie etiotropă

72. Corticosteroizii acţionează la nivelul SNC putând produce: A). euforie, tulburări nevrotice sau psihotice B). activitate motorie mult diminuată

Page 15: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). scăderea concentraţiei GABA cerebral cu creşterea excitabilităţii creierului D). creşterea concentraţiei GABA cerebral

E). ameliorarea stării de apatie

73. Corticosteroizii:

A). pot evidenţia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident B). influenţează metabolismul proteic

C). produc retenţie hidrosalină, edeme, hipertensiune arterială, creştere ponderală D). diminuă valorile presiunii arteriale, împiedicând acţiunea adrenalineiE). produc tulburări SNC care nu dispar la întreruperea tratamentului

74. Care dintre glucocorticoizi are acţiune de durată scurtă (8-12 ore) ? A). Cortizon

B). Hidrocortizon C). Metilprednisolon D). Triamcinolon E). Dexametazona

75. Au durată de acţiune intermediară (12-36 ore) următorii glucocorticoizi : A). Prednisolon

B). Metilprednisolon C). Triamcinolon D). Hidrocortizon E). Betametazona

76. Se caracterizează prin durată lungă de acţiune (36-54 ore) următorii glucocorticoizi:

A). Prednison

B). Dexametazona C). Betametazona D). Cortizon E). Metilprednisolon

77. Prezintă potenţă mică, relativ la efectul antiinflamator şi mineralcorticoid, următorii glucocorticoizi:

10A). PrednisolonulB). MetilprednisolonulC). TriamcinolonulD). CortizonulE). Hidrocortizonul

78. Care dintre glucocorticoizii enumeraţi sunt 11-hidroxi-derivaţi, fiind activi ca atare:

A). Hidrocortizon B). Prednisolon C). Triamcinolon D). Cortizon

E). Prednison

Page 16: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

79. Sunt practic lipsiţi de efect de tip mineralcorticoid următorii glucocorticoizi: A). Metilprednisolon

B). BetametazonaC). Dexametazona

D). CortizonE). Hidrocortizon

80. Sunt considerate substanţe dopante:

A). Stimulantele centrale B). AINS

C). Steroizii anabolizanţi D). Antiestrogenii E). Antidepresivele triciclice

81. Care dintre substanţele următoare sunt considerate dopante numai după ce ating o valoare prag în urină care să ateste consumul deliberat în scop dopant

A). Stimulantele centrale B). Cafeina

C). Steroizii anabolizanţi

D). Antiestrogenii E). Testosteron(a)

82. Sunt considerate substanţe mascante, folosite în scopul de a falsifica proba de urină la controlul antidoping:

A). Efedrina B). Amfetamina

C). Steroizii anabolizanţi

D). Epitestosteron(a) E). Diureticele)

83. Sunt substanţe supuse unor restricţii, care pot fi folosite de sportivii de performanţă numai cu aviz medical prealabil competiţiei sportive:

A). Efedrina B). Amfetamina

C). Steroizii anabolizanţi D). Glucocorticoizii utilizaţi topic

E). -stimulatoarele utilizate pe cale inhalatorie

84. Sunt metode de dopaj interzise:A). Dopajul sanguin

Page 17: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). Manipularea farmacologică a probei urinare C). Manipularea chimică a probei urinare

D). Stocarea inadecvată a probei de urinăE). Administrarea de AINS

1185. Sunt clase de substanţe supuse anumitor restricţii la sportivii de performanţă:

A). Anestezicele locale B). Corticosteroizii C). Antihistaminicele

D). Antiinflamatoarele nesteroidiene E). Antipsihoticele

86. -blocantele sunt interzise fiind considerate dopante în următoarele sporturi:

A). Atletism B). Nataţie

C). Haltere D). Tir E). Tragere cu arcul

87. Sunt considerate substanţe dopante numai la bărbaţi: A). Testosteron(a)

B). Steroizii anabolizanţi

C). ClomifenulD). TamoxifenulE). Amfetamina

88. Sunt hormoni peptidici şi analogi, clasificaţi drept clasă de agenţi de dopaj:

A). ACTH B). HCG C). STH

D). Hormonii tiroidieni E). Estrogenii

89. Diureticele sunt interzise în spotul de performanţă datorită: A). diluării probelor urinare prin creşterea diurezei

B). tulburărilor hidro-electroliticeC). acţiunii antihipertensiveD). deshidratării, cu scăderea greutăţii corporaleE). acţiunii antiedematoase

90. Dintre stimulantele centrale/anorexigene sunt considerate dopante:

A). Amfetamina B). Efedrina

Page 18: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). Cafeina (la orice nivel de concentraţie urinară)

D). Sibutramina E). Cocaina

91. Sunt supuse restricţiilor pe lista CIO:

A). Alcoolul etilic B). Marijuana

C). Corticosteroizii

D). Anestezicele generale E). Anestezicele locale

92. Abuzul îndelungat de steroizi anabolizanţi poate produce:A). Creşterea secreţiei de FSH

B). Stimularea eliminării renale a calciului şi litiază calcicăC). Poliglobulie

D). Creşterea numărului de spermatozoizi în ejaculat E). Hipertrofie musculară

Răspuns corect: C, E

93. La femei, utilizarea inadecvată a steroizilor anabolizanţi poate produce:

12A). Creşterea secreţiei de FSH şi hiperstimulare ovarianăB). Hipertrofia glandei mamareC). HirsutismD). Hipertrofia clitorisuluiE). Acnee

94. Dintre efectele următoare sunt produse de androgeni: A). Creşterea masei proteice osoase B). Stimularea eritropoezei

C). Creşterea activităţii glandelor sebacee D). Retenţia de sodiu şi apă

E). Hipotensiune ortostatică

95. Testosteron(a) produce:

A). Scăderea masei proteice osoase B). Creşterea masei musculare

C). Scăderea activităţii glandelor sebacee D). Creşterea pilozităţii corporale

E). Diminuarea pilozităţii de pe scalp

Page 19: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

96. Testosteron(a) poate produce:A). Agravarea adenomului de prostată

B). Proliferarea şi metastazarea cancerului de prostată

C). Ginecomastie (la doze mari) D). Atrofie clitoridiană (la femei) E). Diminuarea pilozităţii (la femei)

97. Sunt substanţe care reduc efectele adverse ale steroizilor anabolizanţi, fiind considerate substanţe dopante.

A). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei mamare (tamoxifenul) B). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei hipozize (clomifenul) C). Estradiolul administrat la bărbaţi

D). Corticosteroizii (datorită efectelor asupra metabolismului proteic) E). AINS

98. Au acţiune anabolizantă, fiind analogi ai androgenilor: A). Metandienon(a)

B). Ciproteron(a)C). FlutamidaD). Nandrolon(a)E). Finasterid(a)

99. Efectele adverse ale androgenilor cuprind:

A). Virilizare la femei B). Anemie

C). Ginecomastie la bărbat D). Osteoporoză

E). Stimularea spermatogenezei

100. Nu sunt reacţii adverse specifice androgenilor:

A). Virilizare la femei B). Osteoporoză

C). Miopatie D). Acnee E). Hipertrofie musculară

101. Sunt androgeni naturali: A). Metandienon(a)

13B). Testosteron(a)C). DihidrotestosteronaD). DHEA (dihidroepiandrosterona)

Page 20: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). Estrona

102. Testosteron(a) se poate administra:

A). i.m. (sub formă de esteri) B). oral (ca atare)

C). oral (ca undecanoat) D). intrarectal E). transcutanat

103. Dihidrotestostern(a) este forma activă exclusivă a testosteronei la nivelul:

A). musculaturii striate B). osului

C). foliculului pilo-sebaceu D). prostatei

E). glandei mamare

Page 21: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

14INTREBARI LICENTA – TERAPIA OCUPATIONALA

1. ADL (Activities of Daily Living) sunt reprezentate de:

A). Mobilitate B). Autoingrijire C). Comunicare

D). Activitate sexuala E). Masuri de securitate

2. I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt reprezentate de: A). Activitati casnice

B). Deprinderi pentru convietuirea in societate C). Manipularea obiectelor din mediu

D). Mobilitatea E). Activitatea sexuala

3. Factorii reprezentati de resursele fizice ale pacientului in ADL (Activities of Daily Living) sunt:

A). Capacitatea de mobilizare in pat B). Functiile perceptuale

C). Functiile cognitive D). Forta musculara E). Mobilitatea articulara

4. Masurile de securitate in I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt:

A). Identificarea unor situatii periculoase B). Capacitatea de a chema pompierii

Page 22: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). Initierea unor masuri de securitate impotriva incendiilor D). Stabilirea programarii la medic

E). Utilizarea medicamentelor

5. Care din urmatoarele criterii cuantifica independenta functionala in terapia ocupationala:

A). Independent B). Dependent C). Supravegheat D). Capabil

E). Asistenta maximala

6. *Asistenta maximala necesita: A). 50-80% asistenta fizica

B). 20-50% asistenta fizicaC). 20% asistenta fizica

D). 15 % asistenta fizicaE). 5% asistenta fizica

7. *Asistenta minima necesita:

A). 50-80% asistenta fizica B). 20-50% asistenta fizica C). sub 20% asistenta fizica D). 15 % asistenta fizica

E). 5% asistenta fizica

8. *Asistenta moderata necesita: A). 50-80% asistenta fizica B). 20-50% asistenta fizicaC). 20% asistenta fizicaD). 15 % asistenta fizicaE). 5% asistenta fizica

9. In terapaia ocupationala in antrenamentul pentru autoingrijire se recomanda urmatoarea secventa a activitatilor:

A). Alimentatie B). Toaleta personala

C). Continenta sfincteriana D). Cantatul

E). Scrisul

10. Deprinderile cognitive necesare pentru deplasarae in comunitate sunt: A). Orientarea geografica

Page 23: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). Capacitatea de a citi orarul autobuzelor C). Abilitatea de a solicita consult medical D). Abilitatea de a chema salvarea

E). Abilitatea de a-si adminisrtra medicatia

11. Etapele corecte de imbracare a unui pacient hemiplegic sunt urmatoarele:

A). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul neafectate

B). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul afectate

C). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul neafectate

D). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul afectate

E). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului si dezbracatului aleator-a nu se tine seama de membrela afectate

12. Urmatoarele tipuri de imbracaminte sunt recomandate pacientilor tetraplegici:

A). Haine mai largi cu inchidere in fata B). Pantaloni cu un numar mai mare

C). Pantofi cu o jumatate sau cu un numara mai mare D). Sosete moi, din lana, bumbac

E). Sosete cu mansete elastice

13. Criteriile minime pentru imbracare numai cu ajutorul membrelor superioare in terapia ocupationala in recuperarea unui pacient tetraplegic sunt:

A). O amplitudine articulara de 1000 pentru abductia si flexia umarului B). O amplitudine articulara de 0-900 pentru abductia si flexia umarului C). O amplitudine articulara de minim 900 pentru flexia cotului

D). O amplitudine articulara de minim 15-1400 pentru flexia cotului E). O amplitudine articulara de minim 450 pentru rotatia externa a umarului

14. In terapia ocupationala contraindicatiile imbracarii la un pacient tetraplegic intervin in urmatoarele situatii:

A). Coloana instabila la sediul leziunii B). Escare

C). Spasticitate necontrolata la nivelul membrelor inferioare D). Capacitate vitala <50%

Page 24: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). Capacitate vitala >50%

15. Criteriile minime pentru imbracatul unei persoane tetraplegice la nivelul membrelor superioare sunt:

A). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la deltoizi B). Existenta unei forte musculare de valoare 2 sau 1 la deltoizi

C). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la rotatorii umarului D). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la romboizi

E). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la cvadriceps

1. Activitatile practice din terapia ocupationala au urmatoarele obiective:

A). Sa dezvolte si sa mentina forta, rezistenta, toleranta la effort, mobilitatea, coordonarea

B). Sa utilizeze miscari involuntare si automate C). Sa utilizeze miscari voluntare si automate

D). Sa utilizeze deprinderile profesionale ale bolnavului E). Sa amelioreze independenta bolnavului

2. *Cine a elaborat modelul de configuratie a activitatilor individuale alepacientului in terapia ocupationala:

A). CynkinB). NewtonC). Douglas

D). Dunton E). Lawrence

3. Gradarea activitatilor in terapia ocupationala se face cu scopul de a: A). Creste forta

B). Creste mobilitatea C). Scade rezistenta D). Scade toleranta

E). Creste coordonarea

4. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A). Sa aiba un scop B). Sa se coreleze cu nevoile pacientului

C). Sa nu implice participarea psihica a pacientului D). Sa implice participarea psihica a pacientului E). Sa implice participarea fizica a pacientului

Page 25: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

5. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A). Sa fie adaptabile B). Sa fie gradabile

C). Sa se adapteze varstei pacientului

D). Sa implice participarea fizica si mentala a pacientului E). Sa nu implice participarea fizica si mentala a pacientului

6. Activitatile selectate pentru refacerea functiei motorii trebuie sa:

A). Antreneze actiunea (miscarea) mai degraba decat pozitia articulatiilor afectate

B). Antreneze pozitia articulatiilor afectate mai degraba decat actiiunea (miscarea)

C). Asigure repetivitatea miscarilor D). Permita gradarea rezistentei E). Permita gradarea amplitudinii

7. In cadrul activitatilor practice din terapia ocupationala sunt folosite exercitii:

A). Active B). RezistiveC). PasiveD). Active asistateE). Nerepetitive

8. Exercitiile de crestere a fortei musculare sunt:

A). Active asistate B). Active

C). Rezistive izometrice D). Rezistive izotonice E). Pasive

9. Intensitatea (rezistenta) opusa contractiei musculare:

A). Se poate grada prin tipul de exercitiu ales B). Se poate manipula independent

C). Poate fi variata prin tipul de exercitiu ales D). Nu poate fi variata prin tipul de exercitiu ales E). Nu creste cu cresterea fortei musculare

10. Exercitiile aplicate pentru ameliorarea fitnessului cardiac se executa:

A). De 3-5 X/ saptamana

B). Cu 60-80% din frecventa cardiaca maxima C). Cu 50-80% din consumul maxim de oxigen D). Cu 30% din consumul maxim de oxigen E). Sustinut, 50-60minute/sedinta

11. Termoterapia are ca efecte: A). scaderea mobilitatii

Page 26: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). reducerea fluxului sanguinC). reducerea dureriiD). cresterea contractilitatii musculareE). cresterea elasticitatii fibrelor de colagen

12. Agentii termici care actioneaza prin conductie sunt:

A). Impachetari cu parafina B). Whirpool

C). Ultrasunetele D). Fluidoterapia E). Impachetari calde – hot pack

13. Crioterapia:

A). Provoaca vasoconstrictie B). Provoaca vasodilatatie C). Scade spasmul muscular

D). Nu se foloseste in tratamentul inflamatiei E). Se foloseste in terapia edemelor

14. *Terapia contrastanta:A). Inhiba dezvoltarea circulatiei colaterale

B). Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale C). Creste edemul

D). Creste durereaE). Se indica la pacientii cu tulburari circulatorii

15. *Tehnica Oxford (metoda de aplicare a exercitiilor tonice rezistive):

A). este inversul metodei de Lourne B). se incepe cu 10% din RM

C). se incepe cu 75% din RM D). se incepe cu 50% din RME). se incepe cu 25% din RM

1. Evaluarea functiei motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Testarea fortei musculare

B). Evaluarea gradului hipertoniei C). Evaluarea mobilitatii articulare D). Evaluarea mecanismului postural

E). Testarea miscarilor selective necesare activitatilor functionale

2. Evaluarea sensibilitatii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

Page 27: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Proprioceptia B). Stereognozia

C). Sensibilitatea tactila D). Sensibilitatea termica E). Testarea fortei musculare

3. Evaluarea capacitatilor perceptuale si cognitive in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Memoria B). Atentia

C). Perceptia vizuala

D). Toleranta la dizabilitate E). Istoricul profesional

4. Evaluarea capacitatii de comunicare si evaluarea functiei motorii orale in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Perceptia auditiva B). Atentia

C). Memoria

D). Capacitatea de a intelege limbajul vorbit E). Capacitatea de a intelege limbajul scris

5. Evaluarea psihosociala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Stereognozia B). Propioceptia

C). Suportul familial existent D). Toleranta la disabilitate E). Rolul pacientului in societate si familie

6. Evaluarea performantei ocupationale in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Scara Klein B). Indexul Katz

C). Evaluarea autoingrijirii D). Schema corporala

E). Evaluarea activitatilor casnice

7. Scopul reantrenarii motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Facilitarea miscarilor normale B). Inhibarea schemelor de miscare C). Inhibarea reflexelor anormale

D). Menajarea partii afectate in activitatile ocupationale E). Promovarea mecanismului postural normal

Page 28: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

8. Ameliorarea, mentinerea mobilitatii articulare si prevenirea deformarilor in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Tehnici de posturare de tip Bobath B). Mobilizari active

C). Mobilizari pasive asistate D). Mobilizari active asistate E). Mobilizari passive autoasistate

9. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) vor cuprinde:

A). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata B). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata C). Refacerea fortei pe partea afectata

D). Refacerea coordonarii pe partea afectata E). Remedierea functiilor cognitive

10. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) vor cuprinde:

A). Ameliorarea capacitatii de comunicare

B). Ameliorarea capacitatii de integrare sociala C). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata

D). Refacerea mobilitatii active pe partea neafectata E). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata

11. Metodele speciale de combatere a edemului in terapia ocupationala sunt: A). Manusi elastice

B). Atele pneumaticeC). Masaj retrogadD). Mobilizarea activaE). Mobilizarea pasiva

12. Reeducarea senzoriala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:

A). Stimulare senzitiva simultana la membrul contralateral B). Stimulare senzitiva succesiva la membrul contralateral C). Durata exercitiilor ar trebui sa depaseasca 15 minute

D). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 5-10 minute E). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 20 minute

13. *Testarea sensibilitatii la presiune se face de preferinta cu diapazonul prin vibratia de:

Page 29: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). 256 Hz B). 160 Hz C). 45 Hz D). 15 Hz E). 250 Hz

14. *Testarea sensibilitatii la durere se face de preferinta cu diapazonul prin vibratia de:

A). 250 Hz B). 30 Hz C). 45 Hz D). 15 Hz E). 160 Hz 15. *Sensibilitatea termica se reeduca:

A). Cu diferente termice miciB). Initial cu diferente termice mici cu cresterea diferentelor ulterior

C). Initial cu temperaturi extreme, ulterior abordandu-se diferente termice minime

D). Cu diferente termice mari E). Nu se reeduca

1. *Testul cantitativ carrol pentru functia membrului superior cuprinde:

A). 8 etape B). 6 etape C). 10 etape D). 4 etape E). 12 etape

2. *Testul Jebsen pentru functia mainii cuprinde:

A). 8 subteste B). 6 subteste C). 7 subteste D). 9 subteste E). 10 subteste

3. *Testul Jebsen se aplica:

A). numai la membrul dominant B). numai la membrul nondominant

C). la mana dominanta si nondominanta D). la piciorul dominant

E). la piciorul nondominant

4. Testul Jebsen consta din:

A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar B). scrierea unei scurte propozitii

C). intoarcerea unor carti de joc D). simularea mancatului

E). apucarea si asezarea unei mingi

5. Testul Carrol consta din:

A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar B). scrierea unei scurte propozitii

C). intoarcerea unor carti de joc D). simularea mancatului

E). apucarea si asezarea unei mingi

Page 30: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

6. Testul Jebsen consta din:

A). mutarea din loc a unor bidoane pline B). mutarea din loc a unor cutii goale C). intoarcerea unor carti de joc

D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar

7. Testul Carrol consta din:

A). mutarea din loc a unor bidoane pline B). mutarea din loc a unor cutii goale C). intoarcerea unor carti de joc

D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar

8. Paralizia ERB:

A). reprezinta leziunea trunchiului superior cu originea la nivel C5-C6 B). afecteaza deltoidul

C). apare umarul in “epolet” – atrofia deltoidului D). mana nu este indemna

E). mana este indemna

9. Leziunile de nerv cubital la nivel inalt determina:

A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF B). aparitia semnului Froment

C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF D). conservarea flexorului profund

E). afectarea flexorului profund

10. Leziunile de nerv cubital la nivel jos determina:

A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF B). aparitia semnului Froment

C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF D). conservarea flexorului profund

E). afectarea flexorului profund

11. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza:

A). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv

B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiunii excesive pe nerv C). imobilizarea dureaza 4-6 saptamani

Page 31: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani E). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani

12. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza:

A). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare B). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani

C). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani

D). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv E). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului

13. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza:

A). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani

B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiune excesiva pe nerv C). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului

D). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare E). combaterea edemului se va efectua prin mobilizari active ale articulatiilor

14. Echipamentele de tonifiere a mainii: A). pot fi reprezentate de articole casnice

B). pot fi folosite dispozitivele de tip “prindere-gripp” din magazinele sportive

C). nu pot fi reprezentate de articole casnice, doar de dispozitive specifice D). pot fi confectionate din “putty plast”

E). nu pot fi confectionate din “putty plast”

15. Testul de discriminare a doua puncte:A). a fost descris de Weber

B). se foloseste de compas si disk-criminator

C). urmareste capacitatea de discriminare asubiectului-a putea distinge intre 2 puncte stimulate direct pe tegument

D). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de 5mm intre varfuri si pulpa degetelor distal si transversal

E). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de 10mm intre varfuri si pulpa degetelor proximal si longitudinal

Page 32: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

1. Obiectivele terapiei fizicale in poliartrita reumatoida sunt:

A). Cresterea mobilitatii articulare B). Cresterea fortei musculare

C). Scaderea rezistentei la efort

D). Scaderea capacitatii de desfasurare a ADL (Activities of Daily Living) E). Cresterea rezistentei la effort

2. *In stadiul acut din poliartrita reumatoida se vor initia :

A). Exercitii izometrice cu rezistenta exterioara B). Exercitii izotonice cu rezistenta exterioara C). Exercitii izometrice fara rezistenta exterioara D). Exercitii active rezistive

E). Stretching

3. In stadiul acut din poliartrita reumatoida:A). Mobilizarile se vor practica de 1-2 ori pe zi

B). Se vor utiliza orteze pentru a mentine repausul articular C). Se vor utiliza oeteze pentru a preveni deformitatile

D). Se va utiliza stretching-ul E). Nu se va utiliza stretching-ul

4. In stadiul subacut din poliartrita reumatoida se recomanda:

A). Stretching pasiv bland B). Exercitii izotonice active C). A nu se folosi atele

D). A nu se initia si continua recuperarea cu mobilizari active E). A nu se initia exercitii de tonizare izometrice

5. In stadiul cronic din poliartrita reumatoida se indica:

A). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu instabilitate articulara B). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita

C). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii cu articulatii stabile si inactive

D). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii aflati in recuperare postchirurgicala

E). A nu se initia exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita

6. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:

Page 33: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Evitarea pozitiilor care favorizeaza deformarile articulare B). A se evita pozitiile in care predomina fortele externe

C). A se evita sprijinirea barbiei in palme sau degete

D). Rotirea capacului unui borcan cu degetele nu cu palma E). Rotirea capacului unui borcan cu palma nu cu degetele

7. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:

A). Utilizarea articulatilor cele mai puternice pentru diferite activitati B). Evitarea mentinerii articulatiei immobile pe perioade indelungate C). A nu se initia o activitate ce nu poate fi stopata in orice moment D). A nu se initia contractii musculare cu efect tonizant

E). A se initia contractii musculare cu efect tonizant 8. Evaluarea fortei musculare la pacientii cu poliartrita reumatoida este:

A). Controversata

B). De prima intentie in orice stadiu al bolii C). De prima intentie in satdiul acut al bolii D). De prima intentie in satdiul subacut al bolii

E). Contraindicata de unii specialisti datorita rezistentei aplicata miscarii

9. *Indicati evaluarea care este controversata la pacientii cu poliartrita reumatoida:

A). evaluarea analitica

B). evaluarea globala a functiei mainii C). evaluarea fortei musculare

D). evaluarea locuintei E). evaluarea activitatilor profesionale

10. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde:

A). recomandari cu privire la conservarea energiei

B). recomandari cu privire la simplificarea activitatilor C). recomandari cu privire la protejarea articulatiilor D). autoingrijirea

E). activitati casnice

11. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde:

A). autoingrijirea

B). activitati de relaxare C). activitati lucrative D). testing manual

Page 34: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). conservarea energiei

12. *Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde:

A). conservarea energiei B). testing manual

C). simplificarea activitatilor

D). masurarea mobilitatii articulare E). autoingrijirea

13. Testele utilizate in evaluarea globala a functiei mainii sunt: A). testul Jebsen

B). testul SODAC). testul OxfordD). testul BobathE). testul Cambridge

14. Exercitiile indicate la domiciliu la pacientii cu artrita reumatoida: A). se va urma planul conceput in scris de kinetoterapeut

B). se va utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor C). a nu se utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor D). a nu se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor

E). a se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor

15. Atela volara de repaus : A). este indicata in sinovita articulatiilor mici ale mainii

B). are ca obiectiv scaderea inflamatiei prin punere in repaus

C). imbunatateste prehensiunea cand articulatia RC (radio-carpiana) este limitata datorita inflamatiei

D). amelioreaza functionalitatea mainiiE). este utilizata pentru pozitionarea corecta a articulatiei in timpul somnului

TESTE GRILĂ

KINETOTERAPIA ÎN ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI FIZICE

1. *Primul act al kinetoterapeutului în procesul de recuperare funcţională este:

A). evaluarea; B). diagnosticare;

C). tratament kinetic;

Page 35: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). tratament kinetoprofilactic; E). recomandari de exerciţii fizice;

2. *Iniţial evaluarea este necesară pentru: A). aprecierea deficitului;

B). rezultatele obţinute în aplicarea programului;C). concluzii finale;D). impunere de continuare a tratamentului;

E). observarea rezultatelor finale de tratament.

3. În tratatele de specialitate se întâlneşte în afară de termenul de evaluare, expresia: A). assesment; B). procesul de înregistrare a datelor; C). tablou complex asupra stării patomorfofuncţionale a pacientului;

D). apreciere; E). prognosticul.

4. Assessment-ul este: A). procesul de înregistrare a datelor:

B). strângerea datelor;C). identificarea problemelor;D). formularea ipotezelor;E). Luarea deciziilor pentru intervenţii terapeutice.

5. Aprecierea trebuie să răspundă iniţial la următoarele întrebări legate de starea pacientului:

A). care sunt disfuncţiile lui?

B). care este eficienţa programului? C). care sunt cauzele acestor disfuncţii?

D). care este restantul fincţional? E). care este eficienţa tratamentului kinetic?

6. Aprecierea, practic se realizează prin etapele: A). triajul şi interviul iniţial;

B). informaţii subiective şi obiective;C). procesul de analiză a datelor şi concluziile lucrative;D). triajul şi observaţia;E). informaţii obiective şi forţa musculară.

7. Funcţia posturală poate fi compromisă printre altele de: A). acţiunea gravitaţiei;

B). poziţii vicioase de lucru; C). obezitatea;

Page 36: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). sedentarismul; E). mijloace de menţinere a posturii corecte

8. Exerciţiile de gimnastică elementară sunt clasificate astfel: A). exerciţii izometrice; B). exerciţii de conştientizare;

C). exerciţii de dezvoltare a masei musculare D). exerciţii flexibilizante;

E). exerciţii izotonice. 9. Ecerciţiile de conştientizare au ca scop:

A). învăţarea poziţionării corecte a segmentelor; B). mobilizarea articulară;

C). alegerea poziţiilor corecte;

D). alegerea modalităţilor poziţiilor corecte; E). tonifiere lombară.

10. Exerciţiile de flaxibilitate au ca scop:

A). conştientizarea poziţiei corecte; B). de întreţinere a articulaţiilor;

C). de a restaura funcţionarea normală a articulaţiilor; D). de fortificare a musculaturii antigravitaţionale;E). de a tonifica fibrele musculare.

11. Exerciţiile de dezvoltare a masei musculare permit:

A). fortificarea musculaturii antigravitaţionale; B). contracţii voluntare;

C). contracţii involuntare; D). conştientizarea labilităţii poziţiei; E). adoptarea unei staţiuni verticale corecte.

12. Activitatea musculară în exerciţiile terapeutice sportive permite:

A). ameliorarea calităţii preciziei; B). ameliorarea calităţii forţei;

C). o mai bună dezvoltare fizică şi psihică; D). ameliorarea calităţii rapidităţii;

E). o mai bună adaptare cardiopulmonară.

13. *Gestul sportiv antrenează printre altele:

A). grupe musculare importante; B). anumite segmente

Page 37: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). număr limitat de muşchiD). tonificare musculară cu scripeţi;E). tonificare musculară prin mecanoterapie.

14. Alegerea exerciţiilor în funcţie de scopurile urmărite presupune:

A). o anumită selecţie, întrucât fiecare sport are o anumită dominantă; B). selecţia se face în funcţie de regiunea anatomică ce trebuie solicitată;

C). selecţia depinde în egală măsură de efectul vizat (de mobilizare sau de dezvoltare a musculaturii);

D). un element ăn care se intenţionează să se solicite muşchiul (buclă închisă sau buclă deschisă);

E). nu impune o anumită selecţie, întrucât fiecare sport are o anumită dominantă.

15. Exerciţiile terapeutice sportive pentru regiunea trunchiului sunt:

A). exerciţii de echilibru; B). exerciţii de abilitate; C). exerciţii de mobilizare;

D). exerciţii de dezvoltare a musculaturii; E). exerciţii de coordonare.

16. Semnificaţia măsurătorii staturii, cuprinde:

A). înălţimea capului şi a gâtului; B). înălţimea trunchiului;

C). înălţimea membrelor inferioare;

D). lungimea membrelor superioare; E). aliniamentul coloanei vertebrale.

17. *În România statura înaltă la bărbaţi este considerată a fi:

A). peste 180 cm; B). peste 175 cm;C). peste 170 cm;D). peste 165 cm;E). peste 160 cm.

18. *În România statura medie la femei este considerată a fi:

A). peste 160 cm; B). peste 175 cm; C). peste 170 cm; D). peste 155 cm; E). peste 150 cm.

19. Perimetrul toracic se măsoară la bărbaţi: A). anterior sub areola mamară;

B). posterior sub unghiul omoplatului;C). la nivelul articulaţiei coastei 4 cu sternul;

Page 38: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). imaginea antero-externă a marilor trohantere;E). la nivelul claviculelor.

20. *Linia gravitaţiei se apreciază prin utilizarea:

A). firului cu plumb; B). centimetrului; C). goniometrului; D). cântarului;

E). dinamometrului.

21. Poziţia ortostatică se evaluează prin:

A). aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb B). măsurarea înălţimii şi a taliei şezând

C). evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate D). aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb E). aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb

22. La evaluarea alinierii segmentelor din faţă se urmăreşte: A). umerii şi toracele;

B). pelvisul şi membrele pelviene;

C). degetele picioarelor; D). capul şi scapula;

E). coloana şi abdomenul.

23. La evaluarea alinierii segmentelor din lateral se urmăreşte: A). capul şi scapula ; B). coloana şi abdomenul; C). membrele inferioare şi piciorul;

D). degetele picioarelor; E). umerii şi toracele.

24. La evaluarea alinierii segmentelor din posterior se urmăreşte:

A). toracele. B). abdomenul;

C). coloana şi picioarele; D). scapula şi talia; E). capul;

25. *La evaluarea umerilor din faţă se observă: A). proeminarea posterioară a unghiului scapulei;

B). linia spinelor;

C). alinierea claviculelor; D). unghiurile scapulare;

Page 39: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). gradul de abducţie a scapulelor.

26. La evaluarea coloanei din lateral se observă:A). prezenţa cifolordozei;

B). prezenţa lordozei;C). prezenţa spatelui rotund;D). prezenţa cifoscoliozei;E). prezenţa cifozei.

27. Pasul după Grossiord, se desfăşoară astfel:

A). Începutul sprijinului dublu; B). sprijinul dublu;

C). balansarea; D). sprijin unilateral; E). începutul dublului sprijin ulterior;

28. Subdiviziunile fazei mersului cuprinde şi:

A). sprijinul dublu; B). atacul cu talonul;

C). semipasul posterior; D). desprinderea; E). semipasul anteior.

29. Schema normală a fazei I a mersului, Atacul cu talonul, cuprinde: A). capul şi trunchiul verticale;

B). genunchiul drept extins iar cel stâng uşor flectat; C). bazinul face o uşoară rotaţie anterioară;

D). genunchiul membrului de atac este extins; E). piciorul respectiv este în unghi drept cu gamba;

30. Schema normală a fazei a III-a a mersului, desprinderea de sol a piciorului cuprinde printre altele:

A). capul şi trunchiul verticale;

B). braţele apropiate de axa corpului; C). bazinul în rotaţie anterioară;

D). genunchiul drept uşăor flectat; E). bazinul face o uşoară rotaţie anterioară.

31. Formele clinico-anatomo-funcţionale ale periatritei scapulohumerale sunt: A). umărul dureros simplu;

Page 40: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). umărul blocat;C). umărul acut hiperalgic;D). umărul mixt;E). umărul pseudoparalitic.

32. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele a membrului superior posttraumatice, kinetoterapia va cuprinde:

A). scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate; B). contracţii izometrice sub gips;

C). hidrokinetoterapie la bazin; D). exerciţii active cu rezistenţă; E). mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile.

33. *Se ştie că în periatrita scapulohumerală sunt afectate în special mişcările: A). flexia;

B). adducţiaC). rotaţia internă;D). extensia;E). supinaţia.

34. *Umărul dureros simplu în stadiul acut necesită imobilizarea în poziţie de repaus cu

braţul la:

A). 25o – 30o în abducţie B). 35o – 45o în abducţie C). 45o – 50o în abducţie

D). 30o – 35o în abducţie

E). 20o – 25o în abducţie

35. În recuperarea kinetică a umărului pseudoparalitic se au în vedere următoarele obiective:

A). prevenirea trecerii spre o capsulită retractilă; B). posturarea corectă a umărului inflamat;

C). recuperarea unei forţe musculare cît mai bune; D). exercitii active cu rezistenţă ;

E). învăţarea unor mişcări compensatorii.

36. în funcţie de gradul de ruptură tendinoasă şi prezenţa durerii al umărului pseudoparalitic tipurile de recuperare funcţională sunt:

A). recuperarea fără atelă;

B). recuperarea prin imobilizare cu faşă elastică; C). recuperarea pe atelă;

Page 41: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). recuperarea prin imobilirare îm gips; E). recuperarea umărului prin imobilizare cu eşarfă.

37. În recuperarea umărului pseudoparalitic fără atelă în primele 10-15 zile se vor face următoarele exerciţii:

A). exerciţii pentru mobilizarea întregului umăr;

B). exerciţii de relaxare a membrului superior afectat; C). exerciţii izometrice pentru deltoid;

D). exerciţii pentru coloana cervicală; E). exerciţii ale corpului şi mâinii de pe atelă.

38. În recuperarea umărului pseudoparalitic pe atelă în primele 10-14 zile sunt indicate următoarele exerciţii:

A). exerciţii ale corpului şi mâinii de pe atelă; B). exerciţii pentru coloana cervicală;

C). exerciţii de mobilizare activă a întregului umăr cu braţul pe atelă; D). exerciţii respiratorii;

E). exerciţii statice (izometrice) ale umărului.

39. Kinetoterapia specifică pentru mână cuprinde: A). mişcări active cu rezistenţă;

B). confecţionarea şi utilizatea aparatului de atelare;C). terapie ocupaţională;D). posturările antideclive de lupta contra edmului;E). posturările pentru cresterea mobilităţii.

40. Afecţiuni osoase ale umărului pot fi cauzate de: A). traumatisme (fracturi, luxaţii); B). netraumatice (tumori, infecţii nespecifice, Tbc);

C). paralizia nervului circumflex; D). miopatii;

E). polimiozite.

41. Afecţiuni neurologice ale umărului pot fi cauzate de:

A). radiculopatii cervicale inferioare; B). artroza umărului(omartroza);

C). paralizia nervului circumflex; D). miopatii şi polimiozite;

E). atrofia spinală pseudomiopatică.

Page 42: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

42. Dintre obiectivele kinetice în recuperarea umărului fac parte: A). prevenirea instalării redorii articulare; B). stabilitatea articulară şi îmbunătăţirea forţei musculare; C). combaterea durerii locale; D). corectarea redorii articulare atunci când a apucat deja să se instaleze E). mobilizarea pasivă a articulaţiei

43. În prima etapă imediat după traumatism şi încheierea tratamentului ortopedic sau chirurgical la umăr, pacientul se poate afla în situaţiile:

A). umărul imobilizat în adducţie;

B). umăr imobilizat cu cotul lipit de trunchi; C). umărul imobilizat cu braţul în abducţie; D). braţul imobilizat într-o eşarfă

E). umăr imobilizat cu antebraţul în supinaţie.

44. În recuperarea luxaţiei umărului se ţine cont de următoarele reguli:

A). nu se practică mobilizarea activă; B). nu se practică mobilizatea pasivă;

C). vor fi evitate (ce puţin în primele 2 săptămâni) mişcările de abducţie;

D). vor fi evitate (ce puţin în primele 2 săptămâni) mişcările de rotaţie externă; E). vor fi evitate (ce puţin în primele 2 săptămâni) mişcările de retropulsie.

45. *Fracturile claviculei se consolidează în: A). 7-14 zile;

B). 1-3 săptămâni; C). 2-3 săptămâni; D). 3-4 săptămâni; E). 4-5 săptămâni;

46. *În luxaţiile de şold recuperarea kinetică începe:

A). la 5 săptămâni; B). la 3 săptămâni; C). la 6 săptămâni; D). la 4 săptămâni; E). la două săptămâni.

47. Remobilizările în luxaţiile de şold este recomandat să se efectueze:

A). din ortostatism; B). în apă;

C). în suspendare; D). din şezut; E). dic decubit ventral.

48. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:

A). durere la nivelul genunchiului B). redoare de inactivitate

Page 43: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei D). mers şchiopătat

E). parestezii pe faţa anterioară a coapsei

49. *În osteotonia de bazin imobilizarea se efectuează:

A). până la 6-8 săptămâni; B). până la 5-6 săptămâni; C). până la 3-4 săptămâni; D). până la 7-9 săptămâni; E). până la 2-4 săptămâni.

50. *În osteotonia de bazin sprijinul este posibil:

A). după 3 luni; B). după 4 luni; C). după 2 luni; D). după 5 luni E). după 8 luni.

51. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune, alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi de mobilizări precoce:

A). aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură; B). atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului;C). reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis;D). reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale.E). prevenirea edemului.

52. În recuperarea bolnavului cu artroplastie totală de şold se vor evita:

A). flexia şoldului; B). adducţia şoldului; C). abducţia de şold; D). extensia şoldului; E). rotaţiile şoldului;

53. Principalele obiective în recuperarea kinetică a şoldului posttraumatic sunt: A). refacerea aliniamentului şi posturii corpului.

B). reluarea precoce a mersului; C). recuperarea mobilităţii;

D). refacerea stabilităţii; E). combaterea durerii;

54. Din recuperarea stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic fac parte următoarele metode kinetice:

A). artroplastia genunchiului. B). creşterea rezistenţei ligamentare; C). respectarea regulilor de igienă a genunchiului; D). ortezarea genunchiului; E). tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;

55. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune: A). imobilizare în aparat gipsat;

Page 44: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). diapulse, roentgen-terapie;C). posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat;D). mobilizări ale degetelor, genunchiului şi şoldului;E). electroterapie excitomotorie.

56. *În ruptura de menisc postoperator, pacientul, nu se sprijină pe membrul inferior pentru o perioadă de:

A). 18-20 zile; B). 5-6 zile; C). 20-25 zile; D). 10-12 zile; E). 25-30 zile.

57. Schema kinetologică în fracturile de genunchi în etapa de imobilizare va cuprinde:

A). posturări antideclive; B). mobilizări active, activo-pasive ale pisiorului;

C). mobilizarea şoldului (dacă mobilizarea o permite); D). refacera stabilităţii;

E). reluarea mersului.

58. După tratamentul ortopedic al fracturii de col femural în perioada de imobilizare la pat kinetpterapia constă din:

A). contracţii musculare izometrice ale muşchiului cvadriceps şi fesier mare;

B). contracţii musculare izodinamice ajutate în grupele musculare flezoare ale şoldului; C). contracţii musculare izodinamice ajutate în grupele musculare flezoare ale

genunchiului;

D). contracţii musculare izometrice şi izodinamice rezistive în grupele musculare distale ale membrului inferior operat;

E). recuperarea mersului.

59. După tratamentul ortopedic al fracturii de col femural în perioada de deplasare fără sprijin pe membrul inferior operat, kinetpterapia constă din:

A). recuperarea mersuluiB). deplasare cu cadrul de mers;C). deplasare cu cârje axilare;D). deplasare cu cârju canadiene;E). tonifiere musculară şi conservarea mobilităţii articulare.

60. După tratamentul ortopedic al fracturii de col femural în perioada de recuperare funcţională a membrului inferior operat, kinetpterapia constă din

Page 45: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). refacerea funcţiei normale a şoldului operat; B). corectarea deficienţelor de mobilitate;

C). corectarea dezechilibrelor musculare; D). corectarea imaginii motorii;

E). recuperarea mersului.

61. *În cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale fară leziuni neurologice, imobilizarea la pat în tracţiune, este recomandat:

A). timp de 1-2 săptămâni ; B). timp de 3-4 săptămâni ; C). timp de 2-3 săptămâni ; D). timp de 4-5 săptămâni ; E). timp de 1-3 săptămâni.

62. În cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale fară leziuni neurologice, tratamentul fizical-kinetic are ca obiective:

A). prevenirea escarelor;

B). precenirea trombo-emboliilor; C). profilaxia contracturii musculare; D). prevenirea redorii articulare;

E). prevenirea hipotrofiilor musculare;

63. În tratamentul kinetic al traumatismelor coloanei vertebrale cervicale fară leziuni neurologice, după permiterea reluării mersului, se au în vedere următoarele obiective:

A). autoservirea; B). ridicările;

C). înclinaţii laterale; D). anteflexia; E). “contracţii evocate”.

64. *Pacienţii care au purtat un simplu colar (minervă simplă), pentru o leziune ligamentară simplă, trebuie să renunţe la el după :

A). 1-2 săptămâni; B). 2-3 săptămâni; C). 1-3 săptămâni; D). 3-4 săptămâni; E). 2 săptămâni.

65. *Pacienţii mai gravi care au fost imobilizaţi în minervă gipsată, timp de: A). 55-65 zile;

B). 65-70 zile;C). 70-75 zile;D). 75-90 zile;E). 65-80 zile.

66. În momentul renunţării la orice imobilizate în traumatismele coloanei cervicale fără leziuni neurologice, tratamentul fizical-kinetic poate consta din:

Page 46: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). kinetoterapia în piscină;

B). alungirea axială activă din decubit dorsal; C). alungirea axială din poziţia aşezat;

D). alungirea axială din ortostatism; E). alungirea axială din decubit lataral. 67. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt:

A). menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului

B). menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular C). prevenirea poziţiilor vicioase

D). prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictiveE). redimensionarea obiectivelor casnice

68. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin: A). indicele Schöber;

B). indicele tragus-acromion; C). indicele Ott;

D). indicele menton-stern; E). indicele occiput-perete.

69. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte: A). relaxare generală;

B). asuplizarea trunchiului inferior; C). scăderea iritaţiei radiculare; D). creşterea tonusului vagal.

E). relaxarea musculaturii lombare contracturate.

70. „Şcoala spatelui” constă în: A). înzăvorârea coloanei lombare;

B). menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti;C). programul Williams fazele I şi II;D). relaxarea musculaturii lombare contracturate;E). conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului.

71. În schema de kinetotarapie aplicabilă în perioada acută din diagnosticul de lombosacralgie, se indică:

A). postură de decubit ventral;

B). tonifierea musculaturii; C). redresarea bazinului;

D). conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi a bazinului; E). căldură neutră în zilna lombară.

Page 47: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

72. În schema de kinetotarapie aplicabilă în perioada cronică din diagnosticul de lombosacralgie, se indică:

A). menţinerea forşei musculare;

B). “înzăvorârea” coloanei lombare; C). asuprizarea lombară;

D). tonifierea musculaturii trunchiului; E). conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului.

73. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, efectuat de kinetoterapeut, trebuie să cuprindă:

A). evaluarea respiratorie şi cardiovasculară;

B). evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaţiilor implicate, a forţei musculară;

C). aprecierea gradului de spasticitate; D). aprecierea prezenţei edemelor; E). testarea biologică şi radiologică.

74. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în perioada de purtare a Minervei, cuprinde:

A). exerciţii de echilibrare; B). mobilizări ale membrelor superioare;

C). izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar; D). gimnastică respiratorie abdominală;

E). reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului.

75. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale se recomandă:

A). electroterapie de înaltă frecvenţă; B). termoterapie locală sau generală; C). terapie respiratorie;

D). mişcări pasive; E). mişcări active. Hidroterapie si balneoclimatologie

1. Termoterapia este o metoda de tratament nespecific care utilizeaza ca agenti terapeutici urmatorii factori:

Page 48: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). apa B). lumina C). aerul

D). curentul galvanic E). parafina

2. Efectele aplicarii factorului termic asupra aparatului mioartrokinetic sunt urmatoarele:

A). cresterea eficientei contractiei musculare B). cresterea debitului circulator

C). cresterea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului D). cresterea elasticitatii structurilor periarticulare

E). scaderea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului

3. Efectele aplicarii locale, pe zone limitate, ale factorului termic sunt:

A). de crestere a tonusului muscular B). antialgic

C). vasculoactiv D). antiinflamator E). resorbtiv

4. Efectele aplicatiilor de caldura sunt urmatoarele:

A). reducerea elasticitatii colagenului B). diminuarea proceselor metabolice C). analgezie

D). relaxarea musculara E). hiperemie

5. Efectele aplicatiilor de crioterapie sunt: A). analgezie

B). cresterea tonusului muscular C). scaderea inflamatiei

D). scaderea spasticitatii E). accelerarea activitatii metabolice

6. Contraindicatiile majore ale termoterapiei sunt urmatoarele:

A). inflamatia acuta B). hemoragia acuta C). ischemia

D). afectiunile osteoarticulare E). tulburarile de sensibilitate

7. Centrul sau “miezul” organismului uman este reprezentat de:

A). organele interne toracoabdominale B). organele interne intracraniene

C). muschii D). tegumentul

Page 49: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). tesutul subcutanat

8. Regiunile corpului unde temperatura masurata se apropie cel mai mult de temperatura centrala sunt:

A). intrarectalB). axilarC). intravaginalD). in interiorul vezicii urinareE). la nivel oral

9. Mecanismele activate prin caldura sunt:

A). vasoconstrictia cutanata B). sudoratia

C). polipneea

D). creste secretia de adrenalina, noradrenalina si de hormoni tiroidieni E). anorexie, apatie, inertie

10. Mecanismele activate prin frig sunt: A). frisonul termic

B). foameaC). vasodilatatia cutanata

D). piloerectieE). scaderea secretiei hormonilor tiroidieni

11. Termoliza se realizeaza prin:

A). conductie B). convectie

C). contractia musculaturii striate D). evaporare

E). iradiere

12. Receptorii termici periferici se gasesc situati in:

A). hipotalamus B). tegument

C). mucoasa bucala

D). in jurul orificiilor anal si vaginal E). corpii striati

13. Vasele specializate pentru functia de tremoreglare se caracterizeaza prin:

A). nu au tonus bazal B). au tonus bazal

Page 50: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). sunt foarte sensibile la catecolaminele circulante D). nu au control metabolice

E). au control metabolic

14. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de caracteristicile vaselor de termoreglare nu sunt adevarate:

A). nu prezinta hiperemie activa

B). au anastomoze arteriovenoase aflate exclusiv sub actiunea simpaticului C). activitatea lor se desfasoara sub control multifactorial: catecolamine

circulante, sistem nervos simpatic, factori hormonali, metaboliti locali D). au hiperemie activa

E). au o capacitate mare de autoreglare a fluxului

15. Urmatoarele afirmatii referitoare la tipul microkinetic sunt adevarate:

A). cu hipertonie vagala, trofotrop B). cu hipertonie simpatica, ergotrop

C). predomina reactia vasoconstrictivaD). prezinta reactii rapide, cu amplitudine mare

E). prezinta reactii lente si cu amplitudine mica, care se instaleaza lent si se mentin timp indelungat

16. *Efectele aplicarii de caldura asupra circulatiei sunt urmatoarele cu exceptia: A). creste volumul circulator

B). creste viteza de circulatie a sangelui C). scade rezistenta vasculara periferica D). creste debitul cardiac

E). vasoconstrictie periferica

17. Efectele aplicarii de rece asupra circulatiei sunt: A). mobilizeaza depozitele de sange

B). scaderea volumului circulator perifericC). scaderea debitului cardiacD). creste rezistenta vasculara perifericaE). scade rezistenta vasculara periferica

18. Efectele aplicatiilor hiperterme asupra aparatului cardiovascular sunt urmatoarele cu exceptia:

A). creste debitul cardiac B). creste ritmul cardiac

Page 51: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). cresterea moderata a TA sistolice si o crestere importanta a TA diastolice D). reduc debitul cardiac

E). reduc ritmul cardiac

19. Reguli generale de aplicare ale termoterapiei sunt:

A). pacientul trebuie examinat cu atentie inaintea oricarei proceduri B). se intrerup in timpul ciclului menstrual

C). termoterapia se aplica imediat dupa meseD). procedurile generale se aplica, de preferinta dupa-amiazaE). numarul de aplicatii zilnice la acelasi pacient trebuie sa fie limitat

20. *Reguli generale de aplicare ale termoterapiei sunt urmatoarele cu exceptia:

A). se pot aplica procedurile generale dupa eforturi fizice mari, stres, perioade de insomnie, etc.

B). nu este permisa aplicarea unor excitanti mai puternici fara avizul medicului

C). la pacientii cu tegumente reci, aplicarea procedurilor reci se face dupa o incalzire prealabila

D). dupa proceduri calde prelungite sau hiperterme este indicata o scurta procedura de racire pentru combaterea atoniei vasculare periferice

E). pacientul va fi supravegheat pe toata perioada procedurii

21. Aplicarea la nivelul tegumentului de diverse substante, organice sau anorganice, aflate la anumite temperaturi in scop terapeutic reprezinta terapia cu:

A). comprese B). cataplasme C). frictiuni D). afuziuni

E). impachetari

22. Modul de actiune al impachetarilor umede in prima faza este: A). vasoconstrictie periferica

B). hiperexcitabilitate nervoasaC). este stimulata termogeneza,D). rarirea pulsului

E). rarirea frecventei respiratorii23. Indicatiile impachetarilor umede sunt urmatoarele:

A). bolnavi febrili B). astenici, depresivi

Page 52: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). afectiuni cardiovasculare D). dismetabolici

E). la pacienti cu tulburari de termoreglare

24. Indicatiile impachetarilor uscate sunt urmatoarele cu exceptia:

A). hipotiroidism B). obezitate

C). stari febrile, afectiuni dermatologice D). suferinte cronice decompensate

E). intoxicatii cronice

25. Efectele frictiunilor sunt: A). crestere usoara a activitatii cordului

B). diminuarea metabolismului

C). excitatie usoara a sistemului nervosD). tonifierea aparatului neuromuscularE). actiune sedativa generala cu reglarea tulburarilor de somn

26. Indicatiile perierilor sunt urmatoarele:

A). tulburari de circulatie periferica B). varice

C). ateroscleroza, hipertensiunea arteriala D). obezitatea, hipotiroidismul, sedentarismul E). sindroame asteno-depresive

27. Contraindicatiile afuziunilor sunt:

A). tulburari ale circulatiei periferice B). stari depresive sau de surmenaj

C). ca proceduri de racire dupa aplicatii termice intense

D). suferinte inflamatorii acute si subacute ale organelor din micul bazin E). metroragiile, graviditatea

28. Actiunea dusului scotian se manifesta prin:

A). un efect excitant asupra sistemului nervos B). efect de tonifiere musculara

C). efect miorelaxant D). de activare a circulatiei E). diminuarea proceselor metabolice

29. *Indicatiile dusului scotian sunt urmatoarele cu exceptia:

Page 53: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). obezitate, hipotiroidism

B). tulburari de reglare a circulatiei superficiale C). tulburari de termoreglare

D). suferinte cardiace sau cerebrovasculare E). ca procedura de calire

30. Indicatiile dusului subacval sunt urmatoarele:

A). deficite motorii de diferite cauze B). atrofii musculare

C). varice, tromboflebite profunde D). fragilitate vasculara

E). obezitate, hipotiroidism, constipatii cronice

31. *Urmatoarele reguli generale in aplicarea bailor sunt adevarate cu exceptia:

A). se aplica in a doua jumatate a zilei, deoarece sunt proceduri mari, solicitante pentru organism

B). trebuie pastrat un interval de timp intre ingestia de alimente si aplicarea baii generale

C). pentru baile hiperterme se aplica o compresa rece pe frunte

D). pacientul trebuie supravegheat pe tot parcursul procedurii, care se intrerupe la cel mai mic semn de intoleranta

E). dupa baie trebuie sa urmeze o perioada de odihna

32. Indicatiile crioterapiei sunt: A). afectiuni posttraumatice

B). afectiuni reumatismale inflamatorii C). ischemia

D). tulburari de sensibilitate E). spasticitate

33. Contraindicatiile bailor reci complete sunt: A). afectiuni cardiace

B). boli generale decompensate C). afectiuni ale vaselor periferice D). obezitate, hipotiroidism, diabet

E). stari dupa oboseala psihica sau intelectuala intense

34. Efectele bailor hiperterme si intens hiperterme asupra aparatului cardiovascular sunt urmatoarele:

Page 54: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). vasodilatatie periferica intensa, cu vasoplegie si staza venoasa, arteriolara, capilara

B). vasoconstrictie la nivelul organelor interne C). cresterea debitului circulator periferic

D). cresterea debitului cardiac si a debitului bataie E). scaderea debitului cardiac si a debitului bataie

35. *Actiunea bailor hiperterma ascendente se manifesta prin urmatoarele efecte cu exceptia:

A). crestere a temperaturii centrale

B). stimularea mecanismelor de termoreglare C). excitatia sistemului nervos

D). sedarea sistemului nervos E). amplificarea proceselor metabolice

36. Actiunea bailor cu iod este urmatoarea: A). produce vasodilatatie

B). produc vasoconstrictieC). cresc vascozitatea sangeluiD). reduc inflamatiaE). creste apararea nespecifica a organismului

37. Indicatiile impachetarilor cu parafina sunt:

A). afectiuni degenerative, posttraumatice ale ale aparatului locomotor B). afectiuni ale sistemului nervos periferic

C). boli dermatologice D). tuberculozaE). hemoragii interne

38. Cura Kneipp cuprinde urmatoarele proceduri:A). compresele PriessnitzB). spalarile alternante sau reciC). afuziunile alternante sau reciD). onctiunea cu namolE). dusurile calde

39. *Actiunea termoterapiei contrastante are urmatoarele efecte cu exceptia:

A). imbunatatirea excitabilitatii receptorilor periferici B). modularea circulatiei locale si generale

C). marirea vitezei de raspuns vasomotor D). efect de sedare generala a organismului

Page 55: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). stimularea intregului complex neuro-endocrino-umoralo-metabolic

40. Bioclima excitant-solicitanta de campie are urmatoarele caracteristici: A). stresul bioclimatic cutanat, pulmonar are valori mici

B). intensa solicitare a organismului, indeosebi a mecanismelor de termoreglare, in special a termolizei, se pierd cantitati mari de lichide si saruri din organism

C). solicitare foarte redusa a SNC si vegetativ, a glandelor endocrine D). creste capacitatea proceselor imunobiologice nespecifice de aparare E). se imbunatateste metabolismul calciului

41. Bioclima tonico-stimulanta are urmatoarele indicatii de trimitere la cura:

A). stari de surmenaj fizic si intelectual B). activitate in mediu cu noxe respiratorii C). tbc pulmoanara si extrapulmonara

D). sarcina, daca gravida provine din localitati cu altitudine joasa E). afectiuni degenerative cu deficit marcat de termoreglare si

meteorosensibilitate accentuata

42. *Contraindicatiile generale de trimitere la cura balneoclimaterica sunt urmatoarele cu exceptia:

A). bolile venerice in stadiul de contagiozitate B). stari casectice, indiferent de cauza

C). psihopatiile cu tulburari de comportament social D). bolnavi la limita decompensarii de organ

E). afectiunile neurologice

43. Urmatoarele patologii nu beneficiaza de tratament in statiunile balneoclimaterice:

A). afectiuni acute febrile ca si afectiunile cronice in perioadele de exacerbare B). afectiuni vasculare periferice

C). alcoolismul cronic cu tulburari neuropsihice

D). boli dermatologice cu potential de contagiozitate E). insuficienta cardiaca, renala, hepatica, etc.

44. Contraindicatiile de trimitere la cura balneoclimaterica a afectiunilor degenerative ale aparatului locomotor sunt:

A). herniile de disc cervicale si lombare hiperalgice, parezante

Page 56: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). artroza articulatiilor mari in puseu dureros acut si formele foarte evoluate C). hiperalgiile cevicale si lombare

D). spondilodiscartroza E). artrozele secundare posttraumatice

45. Contraindicatiile de tratament balneoclimateric pentru sechelele articulare sunt:

A). artritele traumatice septice B). sechele articulare cu fracturi consolidate C). sechele articulare cu corpi straini intraarticulariD). sechele articulare cu calusuri mari vicioase paraarticulareE). protezele articulare partiale si totale

46. *pH-ul peloizilor-este un indicator in functie de conditiile mediului de formare, compozitia chimica si microbiologica, valoarea acida a acestuia este la o valoare:

A). pH sub 5

B). pH cuprins intre 5-7 C). pH cuprins intre 7-8 D). pH peste 8 E). pH cuprins intre 8-10

47. *Namolurile saturate in saruri au o valoare de: A). sub 15g/l

B). 15-35g/lC). 35-75g/l

D). 75-150g/lE). peste 150g/l

48. *Peloizii slab sulfurosi au un continutul de hidrogen sulfurat si sulfuri exprimata in sulfura de fier de:

A). sub 0,02% FeS B). 0,02-0,15% FeS C). 0,15-0,30% FeS D). 0,30-0,50% FeS E). 0,50-0,75% FeS

49. Urmatoarele afirmatii referitoare la plasticitatea namolurilor sunt adevarate:

A). reprezina calitatea namolului de a se intinde si de a se mula pe suprafata corpului

B). are valori mari pentru namolurile minerale si de turba C). valori mici pentru cele sapropelice

D). este determinata de continutul namolului in substante solide insolubile E). consistenta poate fi sporita, densa sau ceva mai redusa

Page 57: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

50. *Capacitatea de absorbtie si de retinere a apei de catre peloizi se numeste: A). termopexie

B). plasticitateC). hidropexieD). greutate specificaE). granulatie

51. Modalitatile de aplicare ale namolului sunt urmatoarele: A). bai B). cataplasme

C). ionogalvanizare D). onctiuni E). impachetari

52. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei sunt urmatoarele:

A). afectiuni ale aparatului locomotor: degenerative, inflamatorii cronice, posttraumatice

B). afectiuni neurologice ale nervilor periferici

C). afectiuni ginecologice cronice utero-anexiale si sterilitatea D). bolile febrile de diverse etiologii

E). boli dermatologice: psoriazisul, eczeme, urticarii cronice53. Contraindicatii aplicatiilor de namol sunt:

A). varsta inaintata, ateroscleroza B). afectiuni cardiovasculare, hipertensiunea arteriala

C). boli endocrine: hipotiroidia, hipoparatiroidia, nanismul hipofizar D). boli metabolice: obezitatea

E). boli renale: nefrite, litiaze renale

54. In compozitia mofetelor exista: A). emanatii naturale de CO2 gaz uscat

B). hidrogen sulfuratC). aeroioni pozitiviD). aeroioni negativiE). oxid de nitrat

55. Actiunea terapiei cu mofeta se caracterizeaza prin urmatoarele:

A). creste fluxul de sange in musculatura scheletica B). scade rezistenta periferica

Page 58: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). creste fluxul de sange la nivel cerebral cu 75% D). cresterea raportului preejectie/ejectie

E). creste fluxul sanguin cutanat

56. Bioclimatul din saline se caracterizeaza prin: A). inconfort termic de racire puternic

B). indice de stres cutanat hipotonic moderat C). indice de stres pulmonar echilibrat

D). are caracter de crutareE). absenta aeropoluantilor, inalt grad de puritate al aerului

57. Compozitia bioclimatului din saline are urmatoarea compozitie:

A). aeroionii in cantitati mici~700/cm3 cu raport favorabil ionilor pozitivi B). aerosolii salini in cantitati mari si de fina dispersie in proportie 60-80% C). cantitati mai mici de CO2 si H2S decat in aerul din exterior

D). pH usor acid al aerului E). prezenta de Na, Ca, Mg

58. Indicatiile curelor de salina sunt urmatoarele:

A). astmul bronsic la copii si adulti, forme usoare si medii B). afectiuni osteoarticulare meteorosensibile

C). bronsitele cronice simple D). afectiuni cardiovasculareE). alergia cailor respiratorii superioare

59. Cura in scop terapeutic in afectiunile digestive se indica in:

A). gastrite cronice cu clorhidrie redusa B). gastrite cronice cu clorhidrie crescuta C). tulburari functionale ale colonului D). rectocolita ulcerohemoragica

E). ulcer gastroduodenal in puseu dureros

60. Contraindicatiile speciale in afectiunile renourinare sunt: A). calculii cailor excretorii care au dilatatii importane in amonte

B). litiazele, indiferent de dimensiuni, cu simptomatologie redusa dar cu comunicare redusa cu caile excretorii

C). prezenta oricarui obstacol in scurgerea urinii

D). litiaza renala cu calculi caliceali sau bazinetali, cu cai urinare permeabile E). pielonefrite cronice in afara puseelor de acutizare

Page 59: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

Electroterapie si fototerapie

1. Urmatoarele afirmatii referitoare la repolarizare sunt adevarate:

A). este reprezentata de procesele de revenire la potentialul de membrana B). se produce o inactivare a mecanismului de transport al sodiului spre

interiorul celulei

C). se produce o inactivare a mecanismului de transport al potasiului spre interiorul celulei

D). creste permeabilitatea membranei pentru potasiu care va iesi din celula cu un flux crescut in intensitate.

E). interiorul celulei atinge in punctul maxim al acestui proces un plus de 40 mV,“pozitiv” fata de exteriorul celulei

2. In cursul depolarizarii se produc urmatoarele procese cu exceptia:

A). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de sodiu, declansandu-se un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior

B). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de potasiu, declansandu-se un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior

C). permeabilitatea membranei celulare pentru sodiu creste in urma depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine negativa, iar cea interna pozitiva

D). permeabilitatea membranei celulare pentru potasiu creste in urma depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine pozitiva, iar cea interna negativa

E). in cursul depolarizarii permeabilitatea celulei pentru sodiu ajunge sa fie de 30-40 ori mai mare decat pentru potasiu, iar viteza de migrare a sodiului ajunge pana la de 7 ori mai mare decat cea a potasiului

3. Reobaza reprezinta:

A). timpul minim necesar curentului excitator necesar pentru transportul unei cantitati suficient de mare de energie care sa modifice potentialul de repaus la nivelul membranei exciatabile

Page 60: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). timpul util minim pentru a produce o excitatie minima

C). intensitatea minima a curentului care produce o excitatie ( inregistrabila) intr-un timp nedefinit

D). durata impulsului de curent dreptunghiular care produce contractie minima E). raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu o durata de 1000ms si

intensitatea curentului dreptunghiular cu aceeasi durata, pentru valorile care produc contractii minime

4. Urmatoarele afirmatii referitoare la cronaxie sunt adevarate:

A). reprezinta timpul util minim pentru a produce o excitatie minima cu un curent a carui intensitate este egal cu dublul reobazei

B). cronaxia muschilor netezi este mult mai scurta decat cronaxia muschilor striati

C). cronaxie mai lunga la muschii flexori decat la cei extensori

D). cronaxie mai mica in punctele motorii proximale ale unui muschi comparativ cu cele distale

E). cronaxia membrelor superioare este mai mica decat a membrelor inferioare

5. Conductorul electric de gradul II se caracterizeaza prin urmatoarele: A). sunt substante metalice

B). la trecerea curentului nu se produc reactii chimice C). sunt solutii de acizi, baze sau saruri

D). la trecerea curentului electric se produce electroliza E). sunt substante gazoase

6. Care dintre structurile corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor de gradul II, buni conducatori:

A). sangele si corpul vitros B). glande sudoripare, muschi C). tesutul nervos D). parul si epiderma E). tesut subcutanat, organele interne

7. Rezistivitatea tisulara la curent (rezistenta ohmica) se caracterizeaza prin:

A). rezistivitatea cutanata scade sistematic, la inceput rapid, apoi treptat, tot mai lent, in 30’ se ajunge la un echilibru dinamic

B). cresterea intensitatii curentului duce la o noua crestere a rezistivitatii

Page 61: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). intreruperea curentului duce la scadere rezistivitatii, la inceput rapid, apoi lent

D). scaderea rezistivitatii este mai rapida decat restitutia sa dupa intreruperea curentului

E). viteza de reducere a rezistivitatii este proportionala cu tensiunea in electrozi

8. Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii este urmatoarea: A). actiune hiperemizanta, de activarea a vascularizatie

B). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul vaselor profunde, din straturile musculare

C). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea nutritiei tisulare

D). resorbtia exudatelor si edemelor locale E). efect excitomotor

9. Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic sunt urmatoarele:

A). cu ajutorul electrozilor sub forma de placa B). ca baie hidroelectrolitica

C). cu ajutorul bobinelor cervicala si lombara D). cu ajutorul electrozilor de tip Shliephake E). iontoforeza ( ionogalvanizare)

10. Masca Bergonie se utilizeaza in urmatoarele afectiuni:

A). tratamentul sciaticii B). nevralgia trigeminala

C). in tulburarile de formare de a calusului dupa fracturi D). parezele de nerv facial

E). in nevralgia cervicobrahiala

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la baia galvanica patru celulara sunt adevarate cu exceptia:

A). se pot face aplicatii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare

B). daca dorim sa avem un pol activ reducem la minim cantitatea de apa din vase C). temperatura apei se recomanda sa fie sub 34°C

D). directia curentului poate fi ascendenta sau descendenta in functie de scopul urmarit

E). durata sedintelor intre 10-30 minute, in functie de diagnostic, ritmul zilnic sau la doua zile

Page 62: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

12. Actiunea bailor Stanger se explica prin:

A). efectul termomecanic al apei B). efectul electric al curentului C). efectul campului magnetic D). efectul piesoelectric

E). efectul chimic produs de ingredientele adaugate

13. Inconvenientele iontoforezei sunt:A). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund

B). se obtin efecte certe cu cantitati infinitezimale de substante, evitand totodata tractul gastrointestinal

C). deoarece majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari, de obicei actioneaza numai componenta influentata de semnul polului respectiv

D). viteza de migrare a ionilor este diferita

E). au un efect de depozit realizat de acumularea substantelor farmacologice intoduse la nivelul electrozilor

14. Substantele aplicate in ionogalvanizari la nivelul anodului sunt:

A). metale (sodiu, potasiu, litiu, calciu, magneziu, zinc, mercur, fier, cupru) B). alcaloizi ( morfina, novocaina, atropina, pilocarpina)

C). halogeni ( brom, clor, iod)

D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric, oxalic) E). corticoizi, peniciline, sulfamide

15. Contraindicatii galvanoterapiei sunt urmatoarele cu exceptia:

A). afectiuni care impiedica aplicarea electrozilor pe piele B). afectiuni posttraumatice

C). supuratii, manifestari alergice, eczeme (insotite de urticarie) D). manifestari neurologice

E). neoplasmele cutanate

16. Semnele de leziune de nerv periferic sunt urmatoarele:

A). inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica, aparitia contractiei la polul pozitiv

B). reobaza crescuta C). cronaxia scazuta

Page 63: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). coeficientul de acomodare α al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1 E). curba I/t deplasata in dreapta si in sus si fragmentata in trepte

17. Principiile si conditiile de respectat in cazul electrostimularii sunt urmatoarele:

A). pe fisa se mentioneaza miscarea care trebuie redobandita prin tratament B). masajul este recomandat dupa stimulare

C). pacientul trebuie sa se concentreze, sa isi dea singur comanda miscarii voluntare

D). daca apar raspunsuri paradoxale pe parcusul tratamentului, acesta se va intrerupe definitiv

E). postura segmentului locomotor sa fie adecvata, lipsit de influenta fortei de gravitatie

18. Forma clasica de CDD-MF (monofazat) se caracterizeaza prin:

A). are efect excitator, creste tonusul muscular B). are cel mai antialgic efect

C). produce vibratii, care actioneaza ca un masaj electric profund

D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic E). tonicizeaza peretii arteriali, prin actiune vasoconstrictoare

19. Indicatiile aplicatiilor cu TENS sunt: A). stari dureroase acute si cronice

B). durerile din neoplazii si determinarile secundareC). infarctul miocardic acutD). in timpul travaliului la gravideE). sarcina in primul trimestru

20. Efectele fiziologice ale curentilor interferentiali sunt urmatoarele cu exceptia:

A). efect excitomotor pe musculatura striata denervata (la frecvente<10Hz) B). efect decontracturant, obtinut cu frecvente “medii” (12-35Hz)

C). efect antialgic, prin diminuarea excitabilitatii dureroase si combaterea hipoxiilor generatoare de durere

D). efect vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv E). efect excitomotor pe musculatura neteda

21. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la dozarea intensitatii campului de unde scurte:

Page 64: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). doza I “atermica” sau “rece”, nu produce nici o senzatie, este sub pragul de excitare termica

B). doza II “oligotermica”, produce o senzatie de caldura abia perceptibila, in jur de 35 wati

C). doza III “termica”, produce o senzatie de caldura evidenta, dar suportabila, 35 wati D). doza IV hipertermica este in jur de 75-100 Wati

E). doza IV “hipertermica” sau “forte” produce o senzatie de caldura puternica, uneori greu suportata

22. Contraindicatiile terapiei cu unde scurte sunt urmatoarele: A). procese inflamatorii acute cu supuratii

B). manifestari acute ale afectiunilor reumatice

C). afectiuni ale sistemului nervos central si periferic D). prezenta de piese metalice intratisulare

E). pacemakerul cardiac

23. Contraindicatiile terapiei de inalta frecventa pulsatila sunt:

A). aplicarea pe aparatul gipsat B). materialele de osteosinteza C). pacemakerulD). afectiunile ginecologiceE). afectiunile tubului digestiv

24. Actiunile biologice ale ultrasunetelor la doze mici sunt: A). sunt activate procesele de oxidare

B). creste permeabilitatea celulelor tegumentare, cu posibilitatea difuzarii prin piele a unor substante

C). au efecte fibrolitice

D). produc eritem, petesii, flictene, pana la distructii celulare si rupturi capilare E). producere de edeme hemoragice, necroze

25. Aplicatiile ultrasunetelor in cuplaj indirect se caracterizeaza prin: A). se face prin intermediul apei (subacval)

B). se pot trata regiuni cu neregularitati de relief, zonele sensibile, cu hiperestezii, cele cu plagi

Page 65: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). vasele sa fie confectionate din material bun conductor si de dimensiuni mici D). temp. apei 36°C, apa sa fie statuta

E). capul traductorul vine in contact direct cu regiunea tratata

26. Urmatoarele afirmatii referitoare la metodologia aplicatiilor ultrasunetelor sunt adevarate:

A). pentru tesutul muscular: in directia fibrelor tendomusculare, nu perpendicular pe ele, cu doze mai mari de intensitate decat la tesutul cutanat

B). pentru tesuturile articulare si osoase: se fac aplicatii in mod direct pe articulatii si pe coloana vertebrala

C). sunt recomandate durate mai lungi in tratamentul cicatricilor cheloide, calcificarilor tendinoase, sclerodermiei

D). nu este indicata succesiunea masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj E). aplicatiile de ultrasunete sa preceada kinetoterapia datorita actiunii

antialgice si miorelaxante

27. Eritemul actinic de gradul I se caracterizeaza prin:

A). se produce pe o suprafata mai mica decat suprafata tegumentului expus B). se produce lent, are o nuanta rozacee, este usor sau deloc pruriginos

C). persista cateva zile, pigmentatia apare in a patra zi prin puncte rosii-cafenii care apoi se extind si dureaza mai multe saptaamni

D). se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea unei cruste E). prezinta un aspect de arsura cu edem, fragilitate cutanta si prurit dureros,

aparuta in circa 2 ore

28. Indicatiile tratamentului cu ultraviolete sunt:

A). tuberculoza pulmonara activa B). afectiunile dermatologice

C). afectiuni ale aparatului locomotor D). neoplaziile

E). sarcina

29. Campul magnetic aplicat in ritm intrerup produce:

A). produce efecte predominant catabolice B). produce efecte predominant anabolice

Page 66: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). determina iesirea K+ din celula, cresterea glicolizei si proteolizei D). stimularea secretiei adrenergice medulosuprarenale

E). stimularea activitatii hipofizei si tiroidei

30. Indicatiile magnetoterapiei sunt:

A). sechele posttraumatice B). afectiuni neuropsihice C). afectiuni ginecologice D). psihozele decompensate, epilepsia E). bolile hematologice (anemii, leucemii)

31. Stimulii artificiali de natura fizica sau chimica sunt reprezentati de urmatorii cu exceptia:

A). presiunea B). lovirea C). lumina

D). diferite solutii chimice

E). schimbarile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase, la nivelul sinapselor sau care prin intermediul receptorilor pot declansa impulsuri nervoase

32. Conductor de gradul I se caracterizeaza prin urmatoarele: A). sunt substante metalice

B). curentul trece fara sa produca reactii chimiceC). sunt solutii de acizi, baze sau saruriD). curentul realizeaza numai miscarea electronilorE). sunt substante gazoase

33. Curent continuu constant se caracterizeaza prin urmatoarele:

A). sensul de deplasare al electronilor este acelasi B). se mentine o intensitate constanta

C). intesitatea curentului variaza de la o valoare zero pana la un anumit nivel D). intensitatea curentului descreste de la un anumit nivel spre zero

E). curentul ia forma unei curbe ondulatorii datorita cresterilor si descresterilor care au loc ritmic

34. Urmatoarele structuri ale corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor de gradul I, foarte buni conducatori, cu exceptia:

A). sangele B). limfa

C). lichidul cefalorahidian D). glandele sebacee E). corpul vitros

Page 67: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

35. Care structuri ale corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor de gradul III, rau conducatori:

A). tesutul subcutanat B). tesutul nervos

C). tesutul adipos D). tesutul osos E). glandele sudoripare

36. Rezistenta ohmica tisulara are o valoare la nivelul muschilor si la nivelul organelor bogate in apa:

A). 80-130 ohmi/cm B). in jur de 300 ohmi/cm C). 400-600 ohmi/cmD). 1000-3000 ohmi/cmE). 100 ohmi/cm

37. Polarizarea tisulara prin curent galvanic se caracterizeaza prin urmatoarele:

A). tensiunea de polarizare creste la inceput lent, apoi mai rapid, dupa o curba hiperbolica

B). polaritatea ia nastere pe traseul caii curentului si intre electrozi C). atinge starea maximala de echilibru dupa 30’

D). tensiunea de polarizare este invers proportionala cu lungimea caii curentului si cu rezistenta tisulara

E). este invers proportionala cu sectiunea tesuturilor strabatute, 120mV la nivelul antebratului, 75mV la nivelul bratului si de numai 20mV la nivelul partii superioare a toracelui

38. Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

A). actiune hiperemizanta B). de activarea a vascularizatie

C). pol pozitiv: eritem cutanat, cresterea temperaturii locale, senzatie de caldura D). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul vaselor

profunde, din straturile musculare

E). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea nutritiei tisulare

39. Regiunea electiva de aplicare a curentului galvanic pentru influentarea sistemului neurovegetativ este:

Page 68: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). zona “gulerului Scerbac” (regiunea cervicala si dorsala superioara posterioara)

B). regiunea cervicala anterioara C). regiunea epigastrica

D). regiunea lombara E). jonctiunea dorsolombara

40. Influenta curentului galvanic asupra sistemului circulator este urmatoarea cu exceptia:

A). in sens descendent accelereaza afluxul sanguin din mica circulatie spre inima B). in sens descendent diminua afluxul sanguin din mica circulatie spre inima C). in sens descendent transporta sangele arterial catre sistemul portal

D). in sens ascendent accelereaza circulatia venoasa de la extremitatile inferioare si de la organele sistemului portal catre inima

E). in sens ascendent favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si extremitatile superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima la plamani

41. Substantele folosite in ionogalvanizari aplicate la nivelul catodului sunt:

A). radicali de metale ( amoniu) B). acetilcolina, adrenalina

C). halogeni ( brom, clor, iod)

D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric, oxalic) E). sarurile acizilor organici

42. Particularitatile de actiune ale iontoforezei sunt urmatoarele: A). au un efect local demonstrat si recunoscut

B). se obtin efecte certe numai cu cantitati semnificative de substante C). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund

D). este posibila si o actiune reflexa cuti-viscerala la nivelul dermatomioamelor E). este precisa o dozare precisa a substantelor medicamentoase aplicate

43. Pentru stimularea contractiei musculaturii striate normoinervate se folosesc curentii dreptunghiulari in urmatoarele situatii:

A). atoniile si atrofiile musculare, normoinervate B). paraliziile spastice

C). musculatura slabita in cazul cifozelor si scoliozelor incipiente D). spasme musculare

E). in prevenirea aderentelor intermusculare, intramusculare si peritendinoase

Page 69: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

44. Terapia musculaturii spastice cu impulsuri de forma dreptunghiulara este indicata in:

A). pareze spastice in cadrul sclerozei in placi

B). hemipareze spatice dupa accidente vasculare cerebrale C). scleroza laterala amiotrofica

D). scleroza difuza avansata E). boala Parkinson

45. Indicatiile principale pentru stimularea contractiei musculaturii netede cu impulsuri exponentiale sunt:

A). constipatiile cronice atone B). nevralgii si nevrite

C). atonia vezicala postoperatorie D). stari postcontuzionale si postentorse E). contractiile uterine slabe primare la nastere

46. Urmatoarele afirmatii referitoare la fibrele A-α sunt adevarate:

A). conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile generate de vibratii si de presiune

B). au diametru mareC). sunt rapid conducatoare si sunt nespecifice pentru durere

D). conduc impulsuri pentru durerea tolerabila, bine localizata, sub forma de intepaturi fine

E). sunt lent conducatoare

47. Forma clasica de CDD (curenti diadinamici)-RS (ritm sincopat) se caracterizeaza prin:

A). are cel mai pronuntat efect excitomotor

B). are efecte vasodilatatoare si trofice remarcabile C). are cel mai antialgic efect

D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic E). este indicat in atoniile musculare normoinervate

48. Modalitatile de aplicare ale CDD (curenti diadinamici) sunt urmatoarele:

A). cu electrozi aplicati transversal B). cu electrozi aplicati longitudinal C). cu bobine cervical si lombar

D). cu monoda

Page 70: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E). cu ajutorul transductorului

49. Contraindicatiile terapiei cu TENS sunt :A). purtatorii de pacemaker cardiac sau la cei cu implant trohlear

B). aplicarea pe regiunea anterioara cervicala sau la nivelul fetei si globilor oculari

C). pe zone cu iritatie cutanata sau zone de discontinuitate D). durerile psihogene, epilepsia

E). durerile “fantoma” dupa amputatiile membrelor

50. Indicatiile terapiei cu TENS sunt urmatoarele cu exceptia:

A). hipersensibilitatea la curent B). afectiuni reumatice diverse

C). durerile din afectiunile neurologice periferice D). nevralgiile postherpetice

E). starile acute si cronice postoperatorii

51. Terapia cu curenti intreferentiali poate fi aplicata cu ajutorul electrozilor de tip: A). placa

B). vacuum sau de tip ventuza C). manusa

D). Shiephake E). perinita

52. Indicatiile terapiei cu curenti interferentiali sunt:

A). afectiuni ale aparatului locomotor B). afectiuni vasculare periferice

C). afectiuni ale organelor interne D). stari febrile de etiologii diverse

E). aplicatii toracice in aria precordiala in cazul tulburarilor cardiace organice si functionale

53. Proprietatile fizice ale curentilor de inalta frecventa sunt:

A). frecventa foarte mare >100000Hz B). produc fenomene capacitive reduse

C). produc fenomene inductive importante D). producerea de energie calorica

E). incalzeste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice

54. Efectele pe verigile fiziopatologice ale terapiei cu inalta frecventa pulsatila sunt: A). reduce procesul de calusare al fracturilor

Page 71: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). accelereaza resorbtia hematoamelor si a proceselor inflamatorii

C). reduce cicatrizarea diverselor plagi produse accidental sau postoperator D). favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase

E). diminua si combate spasmele musculaturii netede

55. Aplicarea ultrasunetelor in doze medii produc: A). hiperemie tegumentara

B). au efecte fibroliticeC). distructii celulare si rupturi capilareD). eritem, petesii, flicteneE). vasodilatatie crescuta

56. Modalitatile de aplicatie ale ultrasunetelor sunt urmatoarele cu exceptia: A). aplicatie segmentara indirecta pe zonele paravertebrale

B). aplicatia segmentara directa, pe cale neurala, de-a lungul nervilor periferici C). aplicatii reflexe pe zonele cutanate, pe zonele musculare, zonele cu reactii

conjunctive de tipul miogelozelor si pe zonele periostale D). aplicatii reflexe la distanta pe ganglionii simpatici

E). aplicatii directe la nivel articular

57. 57. Indicatiile terapiei cu UUS sunt urmatoarele:

A). patologia aparatului locomotor: reumatism degenerativ, inflamator si abarticular

B). modificari tegumentare inflamatorii, infectioase

C). patologia aparatului locomotor de natura traumatica si ortopedica D). insuficienta coronariana, tulburari de ritm

E). afectiunile ginecologice: boli inflamatorii cronice pelvine

58. Contraindicatiile generale ale tratamentului cu UUS sunt: A). tulburari de coagulare, fragilitate capilara B). afectiuni locale sau generale al tesutului colagen

C). afectiuni neurologice: nevralgii si nevrite, sechele nevralgice dupa herpes zoster

D). stari febrile de cauze cunoscute sau nu E). suferinte venoase ale membrelor: tromboflebite, tromboze, varice

59. Eritemul actinic de gradul IV se caracterizeaza prin:

Page 72: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). tegumentul este rosu cianotic, edematiat, dureros B). epidermul se decoleaza, are loc o exfoliere masiva

C). pigmentatia este inhibata, poate sa apara portiuni fara pigment, inconjurate de un halou pigmentar

D). este urmata la 1-2 saptamani de o exfoliere cutanata in general fina, furfuracee, mai rar lamelara si de o pigmentatie intensa

E). din a 15-a zi se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea unei cruste

60. Contraindicatiile tratamentului cu ultraviolete sunt:

A). casexiile de orice natura B). rahitismul

C). insuficientele hepatice, renale, cardiace D). stari hemoragipare

E). afectiunile respiratoriiRecuperare în afecţiunile neurologice şi psihomotorii

I. Recuperarea neurologică: generalităţi; recuperarea tremorului şi a ataxiei; scleroza multiplă; miastenia gravis

II. Semiologia motilităţii: sindromul de neuron motor central; sindromul de neuron motor periferic; sindromul cerebelar; sindromul medular; sindromul vestibular

III. Reabilitarea spasticităţii şi a leziunilor spinale IV. Boala Parkinson: diagnostic şi neuroreabilitare

V. Accidentul vascular cerebral ischemic ş i hemoragic: diagnostic, neuroreabilitare VI.Demenţa: definiţie; reabilitare cognitivă

BIBLIOGRAFIE: cursul : Recuperare in afectiunile neurologice si psihomotorii

TEMA UNU

Page 73: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

1. Deterioarea unei funcţii neurologice reprezintă:

A. Orice pierdere sau anomalie psihologică sau a unei structuri anatomice

B. Lipsa de concentrare

C. Scăderea masei musculare

D. Pezenţa unei erupţii eitematoase

E. Părţi sau sisteme ale corpului care nu funcţionează (durerea, fractura, pareza)

2. Un individ prezintă un handicap, respectiv:

A. Are o limitare a îndeplinirii unui anumit rol (în funcţie de vârstă, sex, factori sociali şi culturali)

B. Se referă la interacţiunea cu mediul înconjurător sau cu alte persoane

C. Se referă la crearea unui regim de viaţă propriu

D. Are restricţie la ingestia de glucide

E. Consideră că nu poate câştiga despul

3. Grupa de vârstă 55-74 de ani cupride pacienţi cu următoarele caracteristici:

A. Tineri

B. Majoritari invalizi

C. Întemeietori de familie

D. Pensionari activi

E. Studenţi

4. Implicaţiile vârstei pacienţilor pentru neuroreabilitare sunt:

A. Există afecţiuni comune: stroke, migrena

Page 74: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. Există diagnostice necunoscute

C. Sunt afecţiuni contagioase D. Pacienţii au afecţiuni multiple, generând handicapuri multiple (epileptici cu intelect subliminar şi tulburări psihice intercritice)

E. Număr vast (peste 100) de simptome neurologice cu caracter handicapant , în contrast cu afecţiuni respiratorii, cardiace

5. Atributele reabilitării pacienţilor sunt:

A. Participarea activă a pacientului împreună cu minimum un aparţinător care să-l ajute să-şi atingă scopul propus

B. Amelioreză funcţii, simptome (somn, mers, masticaţie) C. Credinţa în nemurire

D. Încercarea de ameliorare estetică E. Tendinţa la visare

6. Neuroreabilitarea pacientului peste 75 de ani este dificila deoarece:

A. Prezintă numeroase comorbidităţi (boli cardiace, diabet etc) B. Are idei preconcepute

C. Toţi pacienţii prezintă tulburări cognitive D. Au pensia prea mică

E. Toţi pacienţii prezintă artroze

7. Scopul neuroreabilitării îl reprezintă:

A. Un mers fără durere

B. Ameliorarea circulaţiei sanguine

C. Prevenirea escarelor

D. Optimizarea funcţiilor neurologice şi ameliorarea calităţii vieţii

E. Creşterea forţei musculare

8. Reabilitarea tremorului nu se realizează prin:

A. Terapia ocupaţională B. Orteze ale cotului

Page 75: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C. Exerciţii fizice repetate

D. Tratament medicamentos cu Lioresal

E. Intervenţii chirurgicale în cazurile cu tremor unilateral 9. Neuroreabilitarea ataxiei cuprinde:

A. Încurajarea compensatorie a văzului, conştientizarea mişcării, repetarea mişcărilor B. Mutarea pacientului de la spital întrun mediu familial

C. Combaterea depresiei, a stressului

D. Stimulare prin folosirea simţurilor primare E. Efectuarea unei psihoanalize

10. Recuperarea ataxiei impune:

A. Exerciţii repetate

B. Exerciţii intercalate cu perioade lungi de pauză C. Exerciţii cu balans posturalD. Mers pe bârnă

E. Exerciţii de sărit

11. Recuperarea ataxiei are rezultate modeste deoarece:

A. Evoluţia este lent progresivă

B. Etiologia degenerativă, netratabilă a majorităţii bolilor

C. Lipsa de voinţă a pacienţilor

D. Efectele adverse ale medicaţiei

E. Tulburările de vedere asociată

12. Tipuri fundamentale de tremor care necesită tratament şi consultaţie neurologică:

A. La frig

B. La ingestia exagerată de cafea

C. De repaus

Page 76: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D. De postură

E. De acţiune

13. Tratamentul medicamentos al tremorului cuprinde:

A. L DOPA

B. Lioresal

C. Propranolol

D. Vitamina C

E. Carbamazepină

14. Triada de sindroame din scleroza multiplă cuprinde:

A. Piramidal-cerebelar-extrapiramidal

B. Piramidal-cerebelar-vestibular

C. Extrapiramidal-vestibular-piramidal

D. Cerebelar-extrapiramidal-vestibular

E. Nici unul de mai sus

15. Scleroza multiplă afectează mai ales:

A. Varstnicii

B. Copiii

C. Femeile tinere

D. Pensionarii

E.Preşcolarii

16. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre scleroza multiplă:

A. Debutează în copilărie

Page 77: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. Cel mai frecvent evoluează cu recurenţe şi remisiuni

C. Este o afecţiune demielinizantă

D. Reprezintă o cauză frecventă de deces

E. Se vindecă de cele mai multe ori 17. Miastenia gravis are următoarele caracteristici:

A. Se caracterizează prin parestezii

B. Simptomul de bază este cecitatea

C. Este o afecţiune autoimună

D. Oboseala musculară este simptomul de bază

E. Afectează sexul feminin mai frecvent decât del masculin

TEMA DOI

18. Sindromul de neuron motor periferic este caracterizat prin:

A. Produce deficite motorii extinse

B. Produce atrofii musculare

C. Determină tulburări de sensibilitate cu caracter ectomelic

D. Dureri cu caracter de arsura

E. Parestezii permanente

19. Sindromul de neuron motor periferic clinic se recunoaşte după:

A. Deficit motor-hipotonie-ROT diminuate

B. Deficit motor-hipertonie-ROT diminuate

C. Deficit motor-hipertonie-ROT vii

D. Deficit motor-hipotonie-tremor intenţional

Page 78: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E. Deficit motor-hipotonie-ROT vii

20. Sindromul de neuron motor periferic se găseşte în următoarele afecţiuni:

A. Polineuropatii

B. Lombosciatică

C. Traumatism cerebral

D. Epilepsie

E. Miastenia gravis

21. Sindromul de neuron motor central se caracterizează:

A. Deficite motorii extinse

B. Deficite motorii restrânse

C. Hipertonie

D. Atrofii musculare

E. Tulburări de sensibilitate

22. Sindromul de hemisecţiune medulară Brown-Sequard cuprinde:

A. Homolateral: deficit motor

B. Controlateral: hipoestezie superficială

C. Controlateral: Hipopalestezie

D. Homolateral: Hipoestezie superficială

E. Homolateral: hipopalestezie 23. Măduva spinării are structura formată din:

A. Substanţă cerebrală

B. Substanţă neagră

C. Substanţă albă

Page 79: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D. Ligamente

E. Ganglioni

24. Secţiunea medulară totală se caracterizează prin:

A. Sindrom cerebelar amplu

B. Cefalee

C. Vertij

D. Faza de şoc medular

E. Faza de automatism medular care o urmează pe cea de şoc

25. Măduva spinării este:

A. Componenta inferioară a SNC

B. Se găseşte în canalul rahidian, în prelungirea bulbului

C. Se află în fosa cerebral posterioară

D. Se continuă cu pedunculul cerebral

E. Se divide în două cordoane

26. Reflexele patologice piramidale Babinski şi Rosner se găsesc în:

A. Sindromul cerebelar

B. Sindromul de neuron motor periferic

C. Sindromul vestibular

D. Sindromul de neuron motor central

E. Sindromul hiperton+hipochinetic

27.Tetraplegia este:

A. Deficitul motor parţial a două membre

B. Defictul motor total a patru membre

Page 80: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C. Deficitul motor al ambilor deltoizi

D. Deficitul motor parţial a două membre

E. Deficitul motor şi senzitiv total a patru membre

28. Cerebelul este:

A. Parte a măduvei spinării în porţiunea cervicală

B. Zonă din diencefal

C. Parte a emisferelor cerebrale

D. Porţiunea inferioară a trunchiului cerebral

E. Situat în fosa cerebrală posterioară

29. Sindromul cerebelar se bănuieşte la: A. Un sportiv fără performanţe

B. O femeie care nu se poate apleca să cultive flori

C. Un copil care are la şcoală nota 8 la purtare

D. O casnică căreia i se taie maioneza

E. Un bărbat cu mers ebrios matinal

TEMA TREI

30. Spasticitatea netratată poate conduce la:

A. Hipertrofie musculară

B. Retracţii tendinoase

C.Posturi patologice care împiedică alimentaţia, comunicarea, etc D.Afectarea unor activităţi zilnice

E. Vertij

Page 81: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

31. Spasticitatea se caracterizează prin:

A. O activitate crescută, patologică a musculaturii scheletale asociată simptomatologiei sindromului de neuron motor central

B. Creşterea balansului membrelor pe lângă corp

C.Creşterea rezistenţei la întinderea rapidă pasivă a unui muşchi

D. Pierderea preciziei mişcărilor

E. Ameliorarea mersului

32. Spasticitatea determină:

A. Creşterea rezistenţei la efort fizic

B. Creşterea bazei de susţinere la mers

C. Slăbiciune musculară

D. Încetinirea formării unei mişcări voluntare

E. Pozitivarea probelor de coordonare

33. Spasticitatea afectează în principal:

A. Musculatura toracelui

B. Musculatura antigrafică

C. Musculatura oculată

D. Muculatura netedă

E. Musculatura miocordică

34. Spasticitatea este dată de:

A. Accidente vasculare cerebrale

B. Traumatisme cerebrale şi ale măduvei spinării C. Scleroza multiplă

Page 82: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D. Tumori cerebrale

E. Secţionarea nervilor periferici

35. Scopul tratamentului fizical al spasticităţii este:

A. Prevenirea tulburărilor de reflexe

B. Dispariţia replexelor osteotendinoase

C. Menţinerea lungimii membrului (muşchi, articulaţii)

D. Modularea tonusului muscular

E. Re-educarea mişcării

36. Lipsa de mişcare a unor membre spastice predispune la:

A. Accentuarea reflexelor osteotendinoase

B. Creşterea eficienţei mişcărilor bruşte

C. Osificarea heterotopică

D. Anhidroză

E. Ameliorarea tonusului muscular

37. Rolul fizioterapeutului începe cu:

A. Analiză a deficitelor motorii, a deviaţiilor de postură

B. Evaluarea alinierii corecte a articulaţiilor unui membru

C. Obţinerea unor performanţe fizice

D. Corectarea hiperspasticităţii

E. Relaxarea musculaturii abdominale

38. Modularea tonusului muscular ca etapă a reeducării spaticităţii se realizează:

A. Alergare pe bandă

Page 83: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. Creşterea dozei de diazepam

C. Mişcări lente

D. Mişcări repetate

E. Exerciţii de izometrie

39.Hidroterapia, ca metodă de neuroreabilitare, acţionează prin:

A. Încălzeşte corpul

B. Elimină gravitaţia

C. Răceşte corpul

D. Creşte rezistenţa la efort

E. Contribuie la accelerarea ratei cardiace

40. Neuroreabilitarea spasticităţii se realizează cu următoarele metode accesorii: A. Maşini care produc mişcări pasive permanente

B. Psihoterapie

C. Tratamente termale

D. Stimulare electrică

E. Acupunctură

41. Rigiditatea, respectiv creşterea tonusul muscular la mişcări pasive efectuate lent are următoarele caracteristici:

A. Afectează numai musculatura antigravifică

B. Afecteaztă în egală măsură atât muşchii extensori cât şi flexorii

C. Cedează discontinuu (semnul roţii dinţate)

D. Poate afecta atât membrele cât şi musculatura axială

E. Apare în: boala parkinson, parkinsonism

Page 84: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

42. Tratamentul medicamentos al spasticităţii din sindromul de neuron motor central se face cu:

A. Diazepam în doză de 100mg zilnic

B. Paracetamol în doză de 500mg zilnic

C. Bilobil o tabletă de 3x40mg pe zi

D. Lioresal (baclofen) în doză de 3x10mg pe zi

E. Nacom, 250mg

43. Osificarea heterotopică apare dacă:

A. Mişcările de recuperare se fac prea lent

B. Mişcările de recuperare se fac prea rapid

C. Pacienţii fac exces de antiinflamatoare

D. Pacientul poartă orteze

E. Administrare de benzodiazepine

44. Leziunile spinale deasupra vertebrei T4 nu impun:

A. Imobilizare în funcţie de gravitatea leziunilor osoase şi a instabilităţii ligamentare

B. Imobilizare în guler cervical

C. Imobilizare în pat aproximativ 3 luni

D. Imobilizarea membrelor inferioare în atele

E. Examinare imagistică a segmentului cervico-dorsal superior

TEMA PATRU

45. Boala Parkinson nu se caracterizează prin:

Page 85: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A. Bradikinezie, tremor, hemipareză

B. Bradikinezie, rigiditate

C. Mers săltăreţ D. Răspuns favorabil la tratament medicamentos cu L Dopa

E. Facies hipomimic

46. Care pacient este suspect de boala Parkinson :

A. Femeie, 30 ani, lăuză

B. Tânăr, 18 ani, sticlar

C. Bărbat, 45 ani, tremor al mâinii drepte

D. Patron, 50 ani, paraplegic

E. Vârsnic, 85 ani, anemic

47. Neuroreabilitarea în boala Parkinson urmăreşte:

A. Menţinerea unui grad mai mare de independenţă

B. Prevenirea căderilor

C. Ameliorarea mersului

D. Urcat-coborât scări

E. Participarea la Cross

48. La cazurile cu boala Parkinson, neuroreabilitarea se începe:

A. Odată cu imobilizarea la pat a pacienţilor

B. La cererea familiei

C. Cât mai precoce

D. După administrarea tratamentului

E. Dacă medicaţia nu are efectele scontate

Page 86: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

49. Exerciţiile de postură ale parkinsonianului :

A. Menţin moralul ridicat:

B. Contribuie la combaterea osteoporozei

C. Se realizează cu ajutorul spalierelor

D. Constau din exerciţii de întindere, menţinerea unor atitudini

E. Permit mânuirea mai abilă a tacâmurilor

50. Menţinerea mobilităţii funcţionale a parkinsonianului se realizează:

A. Învăţarea unor mişcări compensatorii

B. Utilizarea unor unelte ajutătoare

C. Folosirea unor roboţi multifuncţionali

D. Crearea unui program informatizat

E. Detectarea artrozelor

51. Mersul parkinsonianului se ameliorează prin:

A. Administrarea de energizante

B. Trasarea unui ghidaj vizual

C. Exerciţii peste obstacole D. Exerciţii după un ritm acustic

E. Prin memorarea secvenţelor unei acţiuni (şezi-stai în picioare-mergi)

TEMA CINCI

52. Metoda de recuperare Kabat nu foloseşte ca principiu:

A. Întinderea prealabilă a muşchiului, folosind reflexul de întindere

Page 87: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. Presiuni şi tracţiuni asupra articulaţiilor care stimulează receptorii articulari C.Folosirea schemelor de mişcări în cele 3 planuri, în spirală şi în diagonală D. Reacţiile primitive şi mişcările reflexe

E. Masaj de întreţinere

53. La hemiplegici, metoda Brunnstrom constă din:

A. Rotarea capului spre partea sănătoasă învingând o rezistenţă uşurează sinergia de extensie a braţului, rotaţia spre partea bolnavă , ajută flexia braţului B. Rotarea capului spre partea sănătoasă învingând o rezistenţă uşurează sinergia de flexie a braţului, rotaţia spre partea bolnavă , ajută extensia braţului C. Rezistenţa maximă, conduce la contracţii izotonice şi izometrice ale agoniştilor şi antagoniştilor

D.Cotaţia capului se însoţeşte de flexia coapsei pe gambă

E. Rezistenţa manuală, prin sprijinirea membrului în mai multe puncte

54. Scopul recuperării pacienţilor cu stroke este:

A. Renunţarea la tratamentele medicamentoase

B Maximizarea abilitatea funcţională

C Reluarea abilităţii de a conduce autovehicule

D Prevenirea complicaţiilor secundare (escare )

E Integrarea nevoilor şi a dorinţelor pacientului în posibilităţile fizice ale acestuia

55. Ordinea cronologică de atins a recuperării în stroke este:

A. Clinostatism-mers-săritură

B. Ortostatism-clinostatism-şezut

C. Mers-clinostatism-şezut

D clinistatism-şezut-ortostatism E. Clinostatism-mers-ortostatism

56. Neuroreabilitarea pacientului cu AVC ischemic începe:

A. La 3 săptămâni de la debut

Page 88: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. După controlul obişnuit la 3 săptămâni

C. După reîntoarcerea la domiciliu

D. Inediat după debutul atacului

E. Când este familia prezentă 57. Pacientul care intră în faza intermediară a reabilitării după stroke are următoarele caracteristici:

A. Este în comă profundă

B. Pacientul este stabil medical C. Conştient

D. Întors la domiciliu

E. Angajat activ în procesul de reabilitare

58. În perioada acută a stroke-ului, kinetoterapeutul evaluează:

A. Înghiţit, tuse, respiraţie

B. Recuperarea nivelului de conştienţă C. Postura în timpul mersului

D. Integritatea pielii (zonele declive!) E. Forma scrisului

59. La externarea pacientului cu AVC, kinetoterapeutul realizează:

A. Evaluarea disabilităţii restante

B. Managementul transferurilor între diferitele zone ale mediului C. Reabilitarea care urmează obiective prestabilite

D. Modificarea locuinţei şi a mediului pacientului E. Evaluarea deglutiţiei

60. Pe termen lung (a la long) kinetoterapeutul are rolurile următoare, la pacientul cu stroke:

A. Revederea regulată a stării fizice a pacientului

B. Efectuarea de exrciţii fizice pentru participarea la maraton C. Sesiuni ţintite pentru nevoile particulare ale pacientului

Page 89: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D. Reluarea, modificarea şi ameliorarea exerciţiilor pe care pacientul le efectuează singur sau asistat de familie

E. Evaluarea handicapului restant

61. Recuperarea la domiciliu are anumite dezavantaje:

A. Obişnuinţa pacientului cu crearea unei plictiseli în realizarea aceloraşi exerciţii de fiecare dată

B. Obţinerea unor performanţe motorii ameliorate C. Lipsa de motivare

D. Lipsa unei persoane străine care să se impună în faţa pacientului E. Participarea la diferite programe de gimnastică

62. Factori care conduc la modificarea reabilitării:

A. Vârsta pacientului

B. Boli asociate (cardiovasculare)C. Lipsa de exerciţiu înaintea îmbolnăvirii

D. Status mental şi cognitiv alterat

E. Formă fizică din copilărie

63. Evaluarea pacientului cu AVC şi planificarea reabilitării corecte se face:

A. Precedând orice manevră B. Numai la cererea familiei C. La solicitarea pacientului

D. Se repetă la intervale stabilite

E. O evaluare incorectă poate conduce la proceduri care pot agrava bolnavul 64. Programul complex de exerciţii pentru pacientul cu AVC prevede:

A. Implementarea bunelor maniere

B. Programul de recuperare a mişcărilor şi a tonusului muscular normal C. Administrarea medicaţiei antiagregante

D. Exerciţii pentru prevenirea complicaţiilor (umăr dureros, membre edemaţiate) E. Exerciţii de aerobic

Page 90: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

65. Rolul kinetoterapeutului la pacienţii gravi se îndreaptă spre gimnastica respiratorie. Care sunt factorii predispozanţi care impun acest lucru

A. Clinostatism prelungit B. Diabet

C. Obezitate D. Gât scurt

E. Membre inferioare scurte

66. Scopul kinetoterapiei respiratorii este:

A. Evitarea escarelor

B. Ameliorarea durerilor articulare

C. Menţinerea căilor aeriene la parametrii maximi D. Stimularea tusei

E. Încurajarea normalizării respiraţiei

67. Comunicarea kinetoterapeutului cu pacientul care a suferit un AVC este îngreunată de:

A. Deficitul motor al membrului inferior B. Dizartrie

C. Tratamentul cu aspirină D. Afazie

E. Apraxie oro-linguală68. Metoda Bobath de neuroreabilitare urmăreşte normalizarea tonusului muscular prin două metode:

A. Lanţ cinetic închis

B. Foloseşte reacţiile primitive şi mişcările reflexe C. Lanţ cinetic deschis

D. Diazepam 10mg x 3 zilnic E. Masaj

69. Recuperarea mersului hemipareticilor se face prin:

A. Imobilizarea membrului inferior într-o orteză B. Administrare de diazepam

C. Încurajarea mersului cu paşi egali.

D. Mutarea centrului de greutate pe piciorul sănătos

Page 91: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

E. Mersul cu bastonul se face mutând piciorul bolnav odată cu bastonul şi la acelaşi nivel

70. Care muşchi este implicat cel mai mult pentru recuperarea ortostatismului:

A. Cvadriceps B. Triceps

C. Deltoid

D. Sartorius

E. Pronator teres

71. Recuperarea parezei faciale presupune:

A. Aplicarea unui strat gros de machiaj B. Masaj extern al feţei.

C. Privitul în oglindă

D. Strângerea buzelor pentru imitarea fluieratului E. Umflarea obrajilor

TEMA ŞASE

72. Demenţa are caracteristicile:

A. Afectarea globală a intelectului , a memoriei , a activităţilor zilnice (alimentaţie, deservire, judecată, îmbrăcare), a controlului emoţional B. În principal evoluţia este progresivă C. Pacienţi vârstnici, cu patologie asociată

D. Alterează mersul de la debut

E. Tipuri: degenerativ, vascular, mixt, reversibile

73. Scopul reabilitării demenţilor este:

A. Ajutarea persoanei de a-şi menţine un timp cât mai îndelungat abilităţile personale care îi comferă independenţă B. Menţinerea dependenţei la niveluri minime cât mai lung timp

Page 92: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C.Combaterea obezităţii

D. Combaterea disabilităţii în exces (superîngrijire şi deservire)

E. Menţinerea, ameliorarea calităţii vieţii

74. Stimularea pacienţilor cu tulburări cognitive foloseşte ca metode complementare: A.Terapie ocupaţională

B. Hidroterapia

C. Activităţi sociale

D. Electrostimulare

E. Activităţi fizice

75. Cum se realizează adaptarea la mediu a pacientului dement:

A. Mutarea pacientului de la spital întrun mediu familial (domiciliu)

B. Recunosc şi interacţionează cu obiecte familiale mai uşor şi mai bine

C. Creşte activitatea, interacţiunea

D. Învăţarea de limbi străine

E. În Europa este utilizată prin construirea unor unităţi familiale cu maximum 10 pacienţi internaţi permanent

76. Materiale şi metode auxiliare folosite pentru stimularea reminiscenţelor de memorie în cazurile cu tulburări cognitive :

A. Fotografii

B. Ziare

C. Obiecte personale

D. Filme, melodii

E. Jocuri tip labirint

Page 93: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

77. Ameliorarea stării de bine a pacienţilor demenţi se realizează prin stimularea:

A. Anxietăţii

B. Agitaţiei

C. Depresiei

D. Terapiei psiho-educativă dar şi medicamentoasă

E. Tehnicilor de relaxare pentru pacienţii cu demenţă

78. Educarea familiilor demenţilor trebuie să cuprindă:

A. Schimbarea domiciliului

B. Modul de reacţie în situaţii date

C. Punerea unor bariere de protecţie D. Cunoaşterea drepturilor persoanelor

E. Informarea cu privire la: diagnostic, ajutorul practic, ajutor emoţional, alternative acceptabile la îngrijirea la domiciliu

79. Reminiscenţele memoriei pacienţilor demenţi sunt:

A. Depozitele de memorie de lungă durată

B. Memoria autobiografică (la demenţi, se pierd iniţial elemente de memorie recentă)

C. Obiceiuri culinare

D. Articole din heptomadare decupate

E.Volume de proză

80. Un pacient de 68 de ani îşi uită lucrurile personale în mod sistematic de aproximativ 5 luni, dar îşi păstreză elemente din memoria autobiografică. Cel mai verosimil diagnostic este:

A. Scleroză multiplă

Page 94: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B. Miastenia gravis

C. Demenţă

D. AVC

E. Boala Parkinson Recuperare in afectiuni cardiovasculare

1. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A). artera circumflexă îşi are originea din artera coronară stângă, irigă peretele lateral al ventriculului stâng, o parte din peretele posterior

B). rezerva coronară este relaţia dintre fluxul coronar la efort şi fluxul maximal; are valoare de 1 la 4 faţă de evaluarea de repaus

C). factorii determinanţi al fluxului coronar cuprind şi: presiunea de perfuzie, fazele ciclului cardiac şi influenţele umorale.

D). venele Thebesius nu drenează sângele venos în cavităţile ventriculare.2. Pentru evaluarea anatomică a arterelor coronare se utilizează:

A). coronarografia

B). analiza dispariţiei indicatorului C). scintigrafia miocardică

D). computer tomografia multi slice ultra rapidă (64 slice) 3. Principalele complicaţii posibile după un infarct miocardic sunt:

A). tulburări de ritm : fibrilaţia atrială B). insuficienţa cardiacă;

C). anevrismele ventriculare; D). miocardita

4. Principalele obiective ale recuperării cardiovasculare sunt: A). creşterea capacităţii fizice, prin antrenamentul la efort;B). îndepărtarea factorilor de risc;C). reintegrarea profesională;D). creşterea speranţei de viaţă.

5. Kinetoterapia preoperatorie cardiovasculară cuprinde şi: A). pregătirea psihologică; B). exerciţii respiratorii dirijate; C). educarea ritmului respirator, a tusei şi expectoraţiei; D). exerciţii pentru mobilitatea umerilor şi a coloanei cervicale şi dorsale;

6. Reguli generale ale recuperării cardiovasculare după chirurgia coronariană:

Page 95: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). fără efort izometric după realizarea unui efort cu încărcătură mare; B). exerciţii cu apnee;

C). foarte importantă este vârsta pacientului; D). interpretarea permanentă a semnelor fizice.

7. Faza a III – a a recuperarii cardiovasculare: A). Este ambulatorie si se desfasoara strict la domiciliul bolnavului;B). Se poate desfasura in cluburi ale coronarienilor;C). Este sinonima cu faza de intretinere;

D). Practica libera este de 3 tipuri;

8. In ceea ce priveste metodologia testarii la efort si selectia protocolului urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A). Bicicleta nu se poate folosi la cei cu probleme de echilibru in mers;

B). Bicicleta nu se poate folosi la cei la care efortul este cuplat cu evaluare imagistica; C). Testul submaximal reprezinta atingerea a 85% din frecvanta máxima teoretica pentru

varsta;

D). Pentru frecventa maximala teoretica se foloseste si formula Tanaka, mai bine adaptata pentru varste avansate;

9. Exercitiul fizic:

A). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu diabet zaharat;B). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu stadii mai avansate ale hipertensiunii arteriale;

C). Nu este recomandat ca parte initiala a tratamentului nefarmacologic la pacientii hipertensivi

D). Are o intensitate prescrisa raportata la metodologie, tinand cont si de valorile tensiunii arteriale la nivelul de sarcina fixat

10. Un pacient prezintă edeme nedureroase, în cursul zilei, care dispar în timpul nopţii şi care sunt localizate la nivelul membrelor inferioare. Aceste edeme pot fi semne de:

A). afecţiuni pulmonare B). insuficienţă cardiacă/ventriculară dreaptă

C). infarct miocardic acut D). edem pulmonar

Page 96: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

11. Repausul prelungit la pat după proceduri chirurgicale afectează hemostaza, în special la nivelul venelor profunde ale gambelor, coapselor şi bazinului. Ca urmare poate apărea tromboza venoasă şi

A). embolii cerebrale B). infarct miocardic C). embolie pulmonară

D). gangrena uscată a membrului afectat 12. Determinarea FFR (fractional flow reserve):

A). Se face raportand presiunea din artera coronara cu cea din aorta dupa administrarea de vasodilatator

B). Valoarea normala este 2

C). FFR mai mica de 0,75 impune o procedura de revascularizare coronariana D). Este superpozabila in toate cazurile ecografiei intravasculara (IVUS)

13. Stenoza de trunchi principal al arterei coronare stangi :

A). Este simptomatica la o arie sub 6 cmp determinata din IVUS B). Determina o mortalitate de peste 50% la 2 ani

C). Nu poate fi evidentiata coronarograficD). In cazuri selectionate poate fi tratata percutanat

14. Contraindicaţiile absolute ale antrenamentului fizic în insuficienţa cardiacă sunt:

A). Boli sistemice acute B). Tromboflebita

C). Infarct miocardic sub 3 săptămâni de la debut D). Comorbidităţi preexistente

15. Tipurile de antrenament indicate la bolnavii cu insuficienţă cardiacă sunt: A). Antrenamentul globalB). Antrenamentul de tip continuuC). Antrenamentul respiratorD). Antrenamentul fără intervale

16. Recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic acut: A). Se desfăşoară clasic în trei faze B). Faza a II-a a recuperării se desfăşoară clasic în spital sau în ambulator

C). Durata clasică a şedinţelor de antrenament în faza a II-a este de 5-10 minute D). În prima săptămână se desfăşoară în afara salonului

17. Efectele potenţial benefice ale antrenamentului fizic sunt : A). Scăderea greutăţii corporaleB). Scăderea nivelului de catecolamine

C). Ameliorarea funcţiei endotelialeD). Creşterea trigliceridelor

Page 97: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

18. Următoarele principii trebuie luate în considerare în analiza corectă a efectelor înbătrânirii asupra funcţionalităţii diverselor organe şi sisteme :

A). Variaţia neglijabilă în declinul funcţional al diverselor organe şi sisteme la acelaşi individ

B). Viteza de înbătrânire nu variază de la un individ la altul

C). Deterioarea funcţională a unui organ nu antrenează obligatoriu acelaşi grad de compromitere funcţională la nivelul altor organe şi sisteme

D). Scădere consumului maxim de oxigen este mult mai redusă la persoanele vârstnice antrenate comparativ cu populaţia sedentară

19. Faza a II-a a recuperării vârstnicului cu cardiopatie ischemică: A). Durează 6-8 săptămâni

B). Se poate prelungi peste limita de mai sus datorită comorbidităţilor frecvente C). Impune un program uniform de exerciţii fizice

D). Se desfăşoară strict în ambulator 20. Elementele caracteristice ale dietei mediteraneene sunt:

A). Consum moderat de vinB). Consum săptămânal de 4-5 porţii de carne şi produse de carne roşie

C). Consum de 4-5 porţii/săptămână de peşte, cartofi, nuciD). Consum săptămânal de 4 porţii de fructe

21. Managementul supraponderii şi a obezităţii cuprinde printre altele şi: A). Calcularea indicelui de masă corporeală

B). Stabilirea unui program combinat dietă+activitate fizică cu scopul creşterii cheltuielii energetice

C). Menţinerea HDL colesterol sub 100mg/dl D). Intensificarea tratamentului antihiperlipemic

22. Populaţia cu status socio-economic scăzut are drept consecinţe: A). Comportament de sănătate normalB). Frecvenţă crescută a factorilor de risc clasiciC). Grad de educaţie scăzutD). Creşterea prevalenţei bolilor cardiovasculare

23. Factorii sociali care cresc riscul individual la stres sunt: A). Suportul social B). Statusul socio-economic scăzut C). Stresul ocupaţional D). Ostilitatea

24. Stresul cronic are efect asupra:

Page 98: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Sistemului nervos central B). Sistemului nervos simpatic

C). Scăderea concentraţiei plasmatice a norepinefrinei D). Scăderea interleukinei-6

25. Bolnavii anxioşi acuză subiectiv:

A). Senzaţie de discomfort şi durere în regiunea precordială şi în alte părţi ale corpului B). Au frică de moarte subită cardiacă

C). Prezintă perturbări ale somnului, coşmaruri, insomnieD). Au anxietate din cauza stării lucrurilor de la locul de muncă

26. Stările nevrotice se pot manifesta prin:

A). Iritabilitate, instabilitate afectivă B). Tendinţa de a percepe totul sumbru

C). Anxietate din cauza afecţiunii cardiovasculare D). Toleranţă crescută la efortul intelectual

27. Componentele de cultură fizică medicală sunt reprezentate de:

A). Evitarea monotoniei şi conducerea programului la nivelul capacităţii medii de efort a grupului

B). Alcătuirea unlor programe variate sub raportul tipului de mişcareC). Verificarea readaptării familialeD). Diferenţe semnificative între rezultatele grupelor

28. Programele de recuperare cardiovasculară la femei trebuie să ţină cont de:

A). Maximizarea participării femeilor cu boli cardiovasculare la programele de recuperare B). Existenţa unui conducător al grupului de femei pentru a încuraja participarea acestora

în programe de recuperare

C). Crearea unor grupuri de suport feminin în care femeile să se susţină reciproc D). Inexistenţa unor diferenţe între femeile tinere şi femeile în postmenopauză

29. Pentru determinarea VO2 max sunt necesare următoarele condiţii: A). Antrenarea unui număr oarecare de muşchi

B). Lucrul efectuat să fie măsurabil şi reproductibil C). Testul să poată fi tolerat de toţi indivizii sănătoşi

D). Variabilitatea eficienţei mecanice necesară efectuării mişcărilor 30. Testele de efort ce folosesc covorul rulant:

A). Utilizează protocolul Master

B). Au cost mai redus

Page 99: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). Pot fi realizate şi de către persoane mai puţin antrenate în pedalareD). Au avantajul poziţiei mai comode pentru pacienţi

31. Referitor la adaptarea cardiovasculară la temperaturi extreme următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A). Răspunsul cardiovascular la frig nu este influenţat de calitatea şi cantitatea alimentelor ingerate

B). Expunerea repetată la frig reduce răspunsul presor la rece

C). Efectele hiperpirexiei nu se manifestă în primul rând asupra sistemului nervos central D). Expunerea la temperatură crescută poate produce şi apariţia edemelor la nivelul

membrelor inferioare 32. Factorii care influenţează capacitatea de efort sunt:

A). Mediul, altitudinea, mai puţin temperatura B). Debitul cardiac, volumul bătaie

C). Frecvenţa cardiacăD). Independenţi de tipul de efort

33. Modificările metabolice produse prin ischemie sunt:

A). Închiderea canalelor de potasiu dependente de ATP B). Scăderea nivelului ATP în compartimentul contractil

C). Alcaloza intracelulară cu deplasarea Ca2+ de la locurile de fixare intracelularăD). Acumularea lactatului neutru

34. Explorarea circulaţiei coronare:

A). Ajută la depistarea existenţei unei stenoze arteriale şi cuantificării severităţii acesteia B). Trebuie să decidă cât mai obiectiv asupra modului de intervenţie

C). Nu se foloseşte în evaluarea modificărilor stilului de viaţă D). Nu ajută în evaluarea prognostică a rezultatelor terapeutice

35. Reperfuzia coronariană:

A). Dacă este tardivă poate duce la stoparea procesului de necroză B). Se însoţeşte de

acumularea tisulară de Ca2+

C). Duce la activitate contractilă susţinută care poate produce modificări cito-scheletale ireversibile

D). nu induce aritmii cardiace36. Indicaţiile pentru recuperarea cardiovasculară intraspitalicească vizează:

Page 100: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Bolnavi cu insificienţă cardiacă clasele I-II NYHA

B). Bolnavi fără complicaţii în perioada spitalizării pentru chirurgie cardiacă C). Bolnavi după transplant cardiac

D). Bolnavi având complicaţii severe apărute în perioada spitalizării pentru infarct miocardic acut

37. Avantajele recuperării cardiovasculare ambulatorii sunt: A). Recuperare coordonată şi supravegheată

B). Recuperare necoordonată şi nesupravegheată C). Accesibilitate crescută

D). Costuri reduse 38. Efectele directe ale antrenamentului fizic asupra factorilor de risc:

A). Sunt de importanţă cantitativ redusă faţă de efectele indirecte B). Sunt de neglijat

C). Acţionează asupra funcţiei endoteliale D). Sunt şi antiinflamatorii

39. Efectele antitrombotice ale efortului fizic sunt:

A). Efect nefavorabil asupra fibrinolizei B). Favorabile asupra agregării plachetare

C). Reducerea fibrinogenului plasmaticD). Scăderea activatorului tisular al plasminogenului

40. Antrenamentul fizic are efecte benefice la bolnavii cardiovasculari deoarece:A). Previne efectele decondiţionării fizice

B). Previne efectele repausului prelungit la pat C). Nu are activitate antiaterogenă

D). Nu ameliorează funcţia endotelialăRecuperarea în afecţiuni respiratorii

1. Grupele de intensitate a dispneei după OMS sunt:A). Gr. 0 - fără dispnee la mers rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante uşoare

B). Gr. 1 - dispnee la mersul rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante uşoare

C). Gr. 2 - dispnee la mersul normal pe teren plat alături de o persoană de aceeaşi vârstă

D). Gr. 3 - dispnee de repausE). Gr. 4 - cianoză şi insuficienţă respiratorie

Page 101: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

2. . Cauzele oboselii musculare din bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt:

A). Stressul oxidativ din inflamaţia sistemică cronică

B). Hipertensiunea arterială şi cordul pulmonar cronic C). Scăderea toleranţei la efort prin decondiţionare

D). Hipoxie E). Malnutriţia

3. . Care sunt simptomele sindromului de impregnare din tuberculoza pulmonară:A). Vomismente

B). Dispnee de efort C). Astenie

D). Subfebrilităţi E). Inapetenţă

4. Care sunt urgenţele din cadrul tuberculozei pulmonare: A). Scăderea ponderală peste 10% din greutatea ideală B). Pneumotoracele C). Pleurezia serofibrinoasă D). Hemoptizia E). Fibrotoracele tuberculos

5. Fumatul determină la nivelul aparatului respirator: A). Emfizemul pulmonar

B). Creşterea riscului la sechestraţii pulmonare C). Creşterea riscului la infecţii respiratorii

D). Creşterea riscului la exacerbări în astmul alergic E). Creşterea riscului la TBC pulmonară

6. Polipneea (20 resp/min):A). Se asociază cu respiraţii de amplitudine superficială

B). Este patolgică dacă apare în condiţii de febră sau efort fizic intens C). Apare în anemiile medii /severe

D). Apare în cifoscoliozeE). Apare obligator în pneumoniile nespecifice şi în tuberculoză

7. Criteriile de includere a pacienţilor pentru Oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu:

A). Poliglobulia (Ht >52%)

Page 102: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). Starea instabilă respiratorie cu tratament optim C). Insuficienţa respiratorie hipercapnică

D). Cordul pulmonar cronic

1E). Hipertensiunea pulmonara (HTP) (20 mmHg in repaus si 30mmHg la efort)

8. Contraindicaţiile ventilaţiei nonivazive în managementul afecţiunilor respiratorii cronice sunt:

A). Statusul epileptic B). Coma

C). Oprirea inimii D). În timpul exerciţiilor fizice E). VEMS sub 40%

9. Cordul pulmonar cronic din afecţiunile respiratorii cronice avansate prezintă simptomele:

A). Turgeşcenţa jugularelor B). Edem în pelerină

C). Cefalee bifazică D). Sindrom de apnee în somn şi asterixis E). Bradipnee expiratorie

10. Criteriile de includere pentru ventilaţia mecanică nonivazivă sunt: A). Lipsa de cooperare a pacienţilor

B). Polipnee peste 20 respiraţii/min C). Acidoza respiratorie (pH sub 7.45)

D). Hipoxemia cu PaO2/FiO2 sub 200 mmHg şi de cauze rapid reversibile E). Scăderea travaliului muscular al muşchilor respirator

11. Factorii de risc ai sindromului de apnee obstructivă în somn:A). Indicele de masă corporală mic şi masa musculară redusăB). BPOCC). Mandibula mică

D). Lipsurile dentare E). Hipertiroidismul

12. Pahipleuritele post tuberculoase: A). Sunt rare B). Sunt frecvente după pleureziile serofibrinoase

Page 103: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). Kinetoterapia este contraindicată pe perioada tuberculozei pleurale active (6 luni) D). Necesită pleurotomie minimă cu drenaj

E). Necesită toracoplastie

13. Astmul bronşic: A). Indicele de masă corporeală crescut se corelează cu un risc crescut la astm

B). Exerciţiile fizice sunt contraindicate în astmul bronşic

C). Hipoventilaţia poate induce simptome în astmul atopic D). Expunerea la aer uscat poate fi un trigger astmatic

E). La pacienţii cu istoric astmatic dar cu probe normale nu sunt necesare testele bronhomotorii

14. Sputa bogată, galben verzuie aşezată în 3 straturi (seros, mucos, purulent): A). Este caracteristică în mucoviscidoză

B). Este caracteristică pacienţilor cu BPOC exacerbat C). Apare în bronşiectazii

D). Poate fi ameliorată reologia mucusului cu inhalaţii de sol. saline 7% E). Poate fi ameliorată reologia mucusului cu inhalaţii pudră uscată de manitol

15. Perioada clinic asimptomatică în astmul bronşic se poate asocia: A). Cu sindrom obstructiv patent

2B). Cu testul la efort pozitivC). Cu rinita sau dermatita alergicăD). Cu test bronhomotor normal

E). Exerciţiul fizic în această perioadă este contraindicat înafara tratamentului deoarece poate declanşa criza de astm

16. Complicaţiile sindromului de apnee obstructivă în somn

A). Frecvenţa crescută a accidentelor de circulaţie faţă de populaţia generală B). Disfuncţie sexuală

C). Asocierea cu 3 din 5 anormalităţi ale sindromului metabolic: hipertensiunea arterială, creşterea rezistenţei la insulină, creşterea stresului oxidativ

D). Hipotiroidism

E). Creşterea riscului la deces prin infarct miocardic şi accidente cerebrale

Page 104: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

17. Variabilele ce trebuiesc măsurate în timpul exerciţiilor fizice sunt: A). Examenul clinic B). Consumul maxim de oxigen C). Factorul de tranfer prin membrana alveolo – capilară (CO) TLCO

D). Chestionarul Saint George al calităţii vieţii E). Capacitatea reziduală funcţională

18. Indicaţiile examenului bacteriologic din produse prelevate prin bronhoscopie (aspirat traheobronşic şi lavaj bronşiolo – alveolar) sunt:

A). Infecţiile la imunodeprimaţi B). BPOC exacerbat C). Pneumonia de ventilator D). Pneumonia comunitară gripală E). Vârstnici

19. Indicele BODE (utilizat în evaluarea rezultatelor recuperării respiratorii) cuprinde:

A). Evaluarea capacităţii pulmonare totale B). EKG

C). Măsurarea tensiunii arteriale D). Pulsoximetria E). Indicele de masă corporală

20. Indicele compozit BODE, de evaluare a severităţii BPOC, se ameliorează de regulă după reabilitarea respiratorie cu:

A). 75% B). 19% C). 50% D). 66% E). 5%

21. Testul de mers de 6 minute, util în evaluarea rezultatelor reabilitării respiratorii în BPOC:

A). Se ameliorează în medie cu 100m după un program de reabilitare respiratorie de 12 săptămâni

B). Se menţine ameliorat la 1 an după programele de reabilitare

C). Devine normal (în funcţie de vârstă, sex, greutate corporală) după 12 săptămâni de reabilitare respiratorie

D). Se ameliorează cu 200m după un program corect de reabilitare respiratorie de 12 săptămâni

E). Nu se ameliorează, BPOC fiind o afecţiune cronică, progresivă, ireversibilă

3

Page 105: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

22. Testele utilizate pentru evaluarea rezultatelor reabilitării respiratorii la pacienţii cu

BPOC sunt: A). Creşterea calităţii vieţii B). Scăderea indicelui de masă corporală sub 21

C). Reducerea zilelor de spitalizare/an şi a costurilor spitalizărilor D). Scăderea VO2 max

E). Creşterea aderenţei la tratamentul medical

23. Programele de exerciţii fizice pentru combaterea obezităţii: A). Sunt recomandate în sindromul de apnee obstructivă în somn

B). Nu sunt recomandate în sindromul de apnee în somn deoarece travaliul muscular creşte desaturarea oxihemoglobinei

C). Sunt recomandate numai la persoanele sănătoaseD). Sunt contraindicate la obezitatea asociată cu BPOC stabil, avansat stadiul IV

E). Vizează corectarea tulburărilor de mixică intrapulmonară determinată de astenia centrilor respiratori

24. Indicaţii şi dezavantaje ale testului de mers de 6 minute:

A). Evaluare funcţională pre / post transplant pulmonar B). Este contraindicat în insuficienţa cardiacă

C). Evaluarea răspunsului medical la tratament sau la exerciţiile fizice din cadrul recuperării la pacientul cu afecţiuni respiratorii cronice

D). Comparaţii pre / post chirurgia de reducere a volumului pulmonar în emfizemul avansat

E). Are dezavantajul că necesită prezenţa medicului pe întreaga perioadă

25. Testul de mers de 6 minute:

A). Necesită acces de urgenţă la: defibrilator, sursă de oxigen B). Pacientul poate încetini ritmul sau să se oprească, să se aşeze C). Practic nu are contraindicaţii

D). Pacientul primeşte instrucţiuni să meargă pe teren plat cât de repede poate dar fără să fugă sau să mărşăluiască

E). Se va întrerupe temporar medicaţia utilizată (bronhodilatatoare, corticoizi pentru a nu se vicia rezultatele)

Page 106: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

26. Indicele Tiffeneau scăzut sub 70% este un test ce confirmă funcţional (spirometrie) în context clinic:

A). Lipsa reversibilităţii bronşice la bolnavii obstructivi

B). Prezenţa reversibilităţii bronhospasmului la testul cu bronhodilatatoare C). Obstrucţia importantă din BPOC exacerbat

D). BPOC E). Astmul bronşic neatopic

27. La pacienţii cu astm bronşic sever:

A). Reversibilitatea obstrucţiei bronşice după 20-30 minute de la primul test spirometric (+ 4 pufuri de Salbutamol inhalator) nu este completă

B). Se vor căuta factori de întreţinere şi agravare cum este boala de reflux gastroesofagian

C). Este necesar determinarea volumului rezidual şi a capacităţii pulmonare totale prin pletismografie

D). Spirometria este obligatorie înainte de începerea unui program de recuperare funcţională

4E). Se vor administra în acelaşi dispozitiv inhalator, întotdeauna, regulat, corticoizi inhalatori cu betaagonişti cu durată lungă de acţiune

28. Bronhoscopia este o metodă morfologică de investigare a căilor respiratorii şi a plămânului care:

A). Nu este necesară la pacienţii cu BPOC cu modificări în simptomatologia curentă sau la imagistica toracică dacă au fost nefumători

B). Va fi precedată totdeauna de spirometrie, pulsoximetrie şi EKG C). Nu este necesară la subiecţii ce au o capacitate bună de efort şi spirometrie

normală

D). Permite prelevarea de biopsii, brosaj, lichid de lavaj bronhoalveolar din care se pot efectua examinări cito/histologice, bacteriologice sau biochimice

E). Permite manopere de tratament local endoscopic la pacienţii cu obstrucţii de căi respiratorii: extragere corpi străini, dilatarea stenozelor, montare de stenturi, fotocoagularea sau laserrezecţie unor tumori

Page 107: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

29. Disfuncţia ventilatorie restrictivă cuprinde: A). Reducerea CPT peste 15% din valoarea prezisă

B). Scăderea VEMS şi capacităţii vitale

C). Numai scăderea capacităţii vitaleD). Indice Tiffeneau scăzut sub 80%E). Creşterea Debitului expirator maxim instantaneu de vârf

30. În BPOC pot surveni următoarele modificări ale testelor funcţionale respiratorii: A). Disfuncţia ventilatorie obstructivă discretă de tip distal cu MEF 50 scăzut B). Hipocomplianţă pulmonară - Scăderea complianţei statice

C). Creşterea difuziunii oxidului de carbon prin membrana alveolocapilară în emfizem TLCO D). Existenţa hiperreactivităţii bronşice E). Scăderea presiunilor pulmonare elastice

31. Polisomnografia A). Este obligatorie la pacienţii cu tulburări de conştienţă, meningită sau epilepsie

B). Este obligatorie la pacienţii ce prezintă sforăit, somnolenţă diurnă şi comorbidităţi de tipul obezitate, hipertensiune arterială, diabet

C). Este obligatorie la pacienţii cu BPOC sever

D). Este obligatorie pentru titrarea CPAP la pacienţii cu apnee în somn de tip obstructiv E). Este obligatorie la toţi marii sforăitori

32. Reabilitarea respiratorie se adresează următoarelor afecţiuni respiratorii:

A). Bronşiectaziilor uscate B). Chistul hidatic pulmonar

C). Bronhopneumopatia cronică obstructivă D). Fibroze interstiţiale difuze

E). Mucoviscidoza

33. Reabilitarea respiratorie în BPOC implică o echipă formată din specialişti din următoarele domenii:

A). Boli de nutriţie

B). Psihologie C). Pneumologie D). Recuperare E). Psihiatrie

34. Reabilitarea respiratorie în BPOC cuprinde mai multe segmente: A). a) Evaluarea administrării corecte a tratamentului medical

Page 108: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

5B). b) Educaţia medicalăC). c) Tratament cortizonic inhalator permanentD). d) Antrenamentul fizic pentru muşchii scheleticiE). e) Consiliere nutriţională

35. Reabilitarea respiratorie după o exacerbare a BPOC: A). Se justifică deoarece creşte calitatea vieţii

B). Nu se efectuează la pacienţii ce au avut o exacerbare severă BPOC C). Nu se efectuează la pacienţii cu scădere ponderală

D). Nu se efectuează la pacienţii obezi E). Nu se efectuează la pacienţii care necesită oxigenoterapie

36. Reabilitarea respiratorie în sindromul de apnee obstructivă în somn cuprinde:

A). Efectuarea polisomnografiei B). Consiliere nutriţională

C). Administrarea analepticelor respiratorii

D). Administrarea cortizonicelor inhalatorii pentru combaterea insuficienţei respiratorii E). Administrarea inductoarelor somnului pentru combaterea trezirilor nocturne

37. Tratamentul de elecţie în sindromul de apnee obstructivă în somn constă în: A). Bronhodilatatoare inhalatorii

B). Preparate combinate bronhodilatatoare şi cortizonice inhalatorii C). CPAP

D). Creşterea ponderală la pacienţii caşectici şi exerciţiu fizic pentru creşterea/tonifierea masei musculare şi CPAP

E). Oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu, 15-18 h /zi

38. Reabilitarea respiratorie în fibrozele interstiţiale difuze cuprinde: A). Exerciţii fizice B). Gimnastică respiratorie pentru ameliorarea ventilaţiei şi conservarea energiei C). CPAP D). Mijloace de reducere a hiperinflaţiei (tiotropium inhalator, valve unidirecţionale) E). Consiliere antifumat

39. Exerciţiile fizice aerobice la copiii cu mucoviscidoză: A). Sunt mai putin eficiente faţă de cele de rezistenţă

B). Cresc durata supravieţuiriiC). Nu au legătură cu rata mortalităţii

Page 109: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). Sunt mai puţin eficiente faţă de manoperele de drenaj posturalE). Sunt contraindicate datorită creşterii consumului de oxigen

40. Reabilitarea respiratorie nu se adresează următoarelor afecţiuni respiratorii: A). Astmului bronşic B). Bronhopneumoniei

C). Transplantului pulmonar D). Pneumotoracelui E). Tuberculozei cavitare

41. Exerciţiile de antrenament ale musculaturii scheletice în afecţiunile respiratorii cronice (în speţă BPOC):

A). Nu sunt necesare deoarece afectarea este obstructivă la nivel bronhopulmonar B). Necesită o creştere graduală a intensităţii şi duratei

C). Nu sunt necesare deoarece pot declanşa insuficienţa respiratorie D). Trebuie să aibă o frecvenţă zilnică, 45 minute/şedinţă

E). Trebuie să aibă o frecvenţă de 3 – 5 ori /săptămână, 20 – 30 minute/ şedinţă

642. Exerciţiile de respiraţie pentru ameliorarea performanţei muşchilor respiratori sunt:

A). Exerciţii cu rezistenţă la inspir şi expir

B). Exerciţii de inspir cu buzele pensate pentru creşterea presiunii pozitive în bronşiole C). Exerciţii cu contracţii ale musculaturii abdominale în timpul expirului

D). Exerciţii de creştere a frecvenţei respiratorii E). Exerciţii cu poziţia aplecat înainte

43. Exerciţii pentru ameliorarea clearance-ului mucociliar:

A). Nu se asociază cu administrarea de mucolitice pentru a nu duce la colmatarea căilor aeriene cu mucus în exces

B). Se adresează pacienţilor hipersecretori C). Se asociază cu administrarea aerosolilor D). Cuprind exerciţii de eficientizare a tusei

E). Cuprind exerciţii de respiraţie rapidă şi profundă

44. Suportul psihosocial în cadrul activităţilor de recuperare va fi asigurat:

A). De întreaga echipă de specialişti ce participă la recuperarea respiratorie B). Numai de către psihologii autorizaţi şi bine antrenaţi în domeniu

C). De către familie prin educaţie şi prin mijloace specifice

Page 110: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). Pacienţii vor fi însoţiţi permanent şi ajutaţi de cei din jur în toate activităţileE). Pentru ameliorarea problemelor sexuale

45. Recuperarea respiratorie:

A). Ameliorează automanagementul şi toleranţa la efort B). Nu afectează indicele BODE

C). Nu influenţează supravieţuirea dar creşte calitatea vieţii D). Creşte aderenţa la tratament

E). Are efect nedorit pierderea în greutate şi scăderea consumului de O2

46. Mijloacele de fluidificare a secreţiilor bronşice sunt:

A). Administrarea în nebulizare a soluţiilor saline hipertone 9%o B). Alimentaţie hiposodată

C). Alimentaţie bogată în vitamine şi antioxidanţiD). MucoliticeE). Hidratare orală

7Recuperare musculo-scheletală

Page 111: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

1. Suprafaţa capului humeral şi a cavităţii glenoidale au o congruenţă:

A). Mai mică de 1/3 din suprafaţă B). Mai mare de 1/3 din suprafaţă C). 1/3 din suprafaţă

D). 1/4 din suprafată E). 1/2 din suprafață

2. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la factorii de stabilitate de la nivelul articulaţiei scapulo-humerale sunt adevărate?

A). Capul humeral este un factor static B). Labrumul glenoidal este un factor dinamic

C). Ligamentul glenohumeral superior este un factor static D). Ligamentul coracohumeral este un factor dinamic

E). Capul humeral este unfactor atât dinamic cât și static

3. Care dintre următoarele enunţuri sunt false?

A). În cazul leziunilor de ligament coracohumeral se produce o instabilitate antero-inferioară

B). Ligamentul glenohumeral inferior asigură o stabilitate posterioară a capului humeral

C). Muşchiul subscapular nu face parte din coafa rotatorieD). Muşchii supraspinos, infraspinos şi teres minor fac parte din coafa rotatorieE). M. Suprascapular face parte din coafa rotatorie

4. Mişcările de la nivelul articulaţiei scapulo-humerale sunt:

A). Flexie 0-50 grade B). Flexie 0-180 grade C). Extensie 0-180 grade D). Abducţie 30 grade E). Adducție 30 grade

5. În tendinita mușchiului biceps brahial: A). Nu apare sensibilitate la nivelul mușchiului biceps

B). Durerea apare în abducția umăruluiC). Durerea apare în elevația umăruluiD). Testul de instabilitate a bicepsului este pozitivăE). Apare sensibilitate la nivelul m. Coraco-brahial

6. Care dintre următoarele NU fac parte din principiile generale în recuperare: A). Diagnosticul incorect

Page 112: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

B). Recunoaşterea patologiei şi influenţa asupra articulaţiei C). Recuperarea funcţională

D). Mișcări pasive precoce E). Recuperarea motorie

7. În recuperarea după leziunea nervului radial:

A). Imobilizarea în atelă Bungy ajută la reluarea mișcărilor active B). Imobilizarea în atelă Bungy ajută la reluarea mișcărilor pasive C). Reluarea mișcărilor active se face progresiv

D). Reluarea mișcărilor active se începe imediat după traumatism E). Reluarea mișcărilor pasive se face progresiv

8. În cazul sindromului de tunel carpian:A). Apar parestezii nocturne la nivel palmar

B). Apare în urma compresiei de nerv radialC). Apare în urma compresiei de nerv medianD). Se mai numește și boala tastelorE). Apare în urma unui traumatism la nivelul cotului

9. În cazul recuperării după tratamentul sindromului de tunel carpian:

A). În ziua a 7-a pacientul își reia activitatea de dinainte B). Pacientul își reia activitatea după 3 săptămâni

C). În primele 7 zile se fac mișcări ușoare pasive la nivelul articulațiilor RC și CM D). Tratamentul hipersensitivității cutanate se începe în prima săptămână

E). Reluarea mișcărilor active este indicat la 24 ore postoperator

10. Sindromul de pronație:

A). Apare în urma compresiei de nerv radial B). Apare în urma compresiei de nerv median C). Apare în urma compresiei de nerv ulnarD). Factorul compresiv este mușchiul pronator teres

E). Apare în urma unui traumatism la nivel radio-carpian

11. În recuperarea după tratamentul sindromului de pronație:

A). În ziua a 7-a se încep mișcările active după îndepărtarea imobilizării B). În ziua a 7-a se încep mișcările pasive după îndepărtarea imobilizării C). În săptămâna 4 se încep mișcări moderate active

Page 113: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). În primele 7 zile pacientul deja începe un program de recuperare intens E). Reluarea mișcărilor active este indicată la 24 ore postoperator

12. În cazul fracturilor de col chirurgical la nivelul humerusului:

A). Tratamentul de elecție la pacienți vârstnici este cel chirurgical B). Tratamentul de elecție la pacienți vârstnici este cel conservator

C). Tratamentul conservator constă în imobilizare în bandaj Dessault 6 săptămâni D). Este indicată folosirea unei orteze de umăr pentru realuarea precoce a mișcărilor

de pendulareE). Orteza de umăr nu este o opțiune de tratament acceptată

13. După osteosinteza oaselor antebrațului:

A). Membrul superior se imobilizează în atela gipsată brahio-antebrahio-palmară 4 săptămâni

B). Membrul superior se imobilizează în atela gipsată brahio-antebrahio-palmară 8 săptămâni

C). Membrul superior se imobilizează în atela gipsată antebrahio-palmară 4 săptămâni

D). Membrul superior se imobilizează în atela gipsată antebrahio-palmară 8 săptămâni

E). Membrul superior nu se imobilizează

14. În cazul fracturilor de diafiză humerală:

A). Este indicată imobilizare în orteză cu pernă de abducție pentru reluarea precoce a mișcărilor active

B). Este indicată imobilizare în orteză cu pernă de abducție pentru reluarea precoce a mișcărilor pasive

C). Procedeurile de masaj sunt indicate la 48 ore postoperator D). Procedeurile de masaj sunt indicate la 21 zile postoperator E). Reflexoterapia este indicată la 21 zile postoperator

15. În cazul fracturilor de paletă humerală:A). Reluarea mișcărilor se face prin mobilizare passivă

B). Reluarea mișcărilor se face prin mobilizare activă prin tehnica blocată

Page 114: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). Mișcările pasive de flexie și extensie se încep la 48 ore postoperator D). Mișcările pasive de flexie și extensie se încep la 28 zile postoperatorE). Procedurile de contracție izometrică se pot începe la 48 ore postoperator

16. După artroplastia totală de șold pacientul trebuie să evite:

A). Limitarea mișcărilor ușoare de flexie a coapsei B). Flexia forțată a coapsei

C). Încrucișarea membrelor inferioare D). Folosirea unui înălțător de toaletă

E). Folosirea unui cadru pășitor în primele 2 săptămâni

17. Pacientul care a suferit o intervenție chirurgicală de endoprotezare a șoldului cu endoproteză necimentată:

A). Nu calcă și nu se sprijină cu toată greutatea corpului pe membrul inferior operat B). Poate începe sprijin total pe membrul operat la 24 ore după intervenția

chirurgicală

C). Exercițiile izochinetice sunt contraindicate D). Hidroterapia se indică la 48 ore postoperator

E). Hidroterapia este contraindicată în cazul unei colecții seroase la nivelul plăgii

18. Recuperarea după artroplastia totală de șold vizează următoarii mușchi A). M. Fesier mic

B). M. Fesier mijlociuC). Tractul ilio-tibialD). M. SemitendinosE). M. Semimembranos

19. Recuperarea după artroplastia totală de genunchi vizează următorii mușchi

A). M. Semitendinos B). M. Semimembranos C). M. Quadriceps

D). M. Gastrocnemius E). M. Soleus

20. Printre tipurile de Artroplastie totală de șold se enumără: A). Artroplastia totală cimentată

B). Artroplastia totală necimentatăC). Artroplastia totală de tip resurfacingD). Hemiartroplastia de șoldE). Artroplastia cu proteză Austin Moore

Page 115: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

21. În timpul intervenției chirurgicale de artroplastie totală de șold sunt atinse următoarele structuri:

A). Fascia lata

B). M. Fesier mare C). M. Fesier mic

D). M. Quadriceps femoris E). Capsula articulară

22. În cea ce privește sprijinul pe membrul operat după artroplastia totală a șoldului este adevărat:

A). După artroplastia totală de șold cu endoproteză cimentată pacientul reia mersul cu sprijin auxiliar la 48 ore postoperator

B). După artroplastia totală de șold cu endoproteză cimentată pacientul reia mersul cu sprijin auxiliar la 24 ore postoperator

C). După artroplastia totală de șold cu endoproteză necimentată pacientul reia mersul cu sprijin total la 48 ore postoperator

D). După artroplastia totală de șold cu endoproteză necimentată pacientul reia mersul cu sprijin total la 24 ore postoperator

E). După artroplastia totală de șold cu endoproteză necimentată pacientul reia mersul cu sprijin parțial cu 20% din greutatea corpului

23. Pentru minimalizarea și evitarea forțelor articulare după o artroplastie totală de șold pacientul:

A). Folosește dispozitiv auxiliar de sprijin B). Nu este necesar sprijinul cu un dispozitiv auxiliar

C). Evită flexia forțată a coapsei cu membrul întins 2 săptămâni D). Evită încrucișarea membrelor inferioare

E). Folosește un înălțător pentru vasul de toaletă

24. Care dintre următoarele NU sunt proceduri de protecție articulară după artroplastia totală de șold?

A). Evitarea decubitului lateral fără pernă de abducție B). Evitarea încrucițării membrelor

C). Evitarea aplecării în anterior-ridicare de obiect

Page 116: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). Folosirea dispozitivelor ajutătoare și adaptarea mediului înconjurător E). Exerciții izometrice imediat postoperator

25. Recuperarea pentru reluarea tonusului muscular după a artroplastie totală de șold constă:

A). Exerciții de contracție și relaxare a qvadricepsului

B). Flexie de 30 grade a coapsei, abducție și adducție în primele 2 săptămâni C). Flexie și extensie cu membrul întins după 2 săptămâni

D). Flexie și extensie mai mare de 30 grade în primele 7 zile postoperator E). Exerciții izochinetice cu contragreutăți la 3 zile postoperator

26. Nu fac parte din scopul recuperării musculoscheletale după artroplastia totală de genunchi următoarele:

A). Restabilirea activității de bază de dinaintea intervenției chirurgicale B). Menținerea ratei de mobilitate în limita restricțiilor

C). Învățarea protecției articulației

D). Încurajarea antrenamentului cu ajutor auxiliar E). Reluarea sportului de performanță

27. Recuperarea postoperatorie precoce după artroplastia de genunchi: A). Este cuprinsă pe o perioadă de 4 zile

B). Este cuprinsă pe o perioadă de 7 zileC). În ziua 0 sprijin parțialD). În ziua 2-a mobilizare activă asistatăE). Nici un răspuns corect

28. În cea ce privește mișcarea pasivă imediată după artroplastia totală de genunchi sunt adevărate:

A). Are rolul de eficientizare a mișcărilor active B). Se folosește un dispozitiv special denumit CPM C). Nu eficientizează mișcările active

D). Este de preferat începerea mișcărilor active înaintea celor pasive E). Are rolul de evitare a contracturii în flexie

29. În cea ce privește mobilizarea membrului inferior operat după o artroplastie totală de genunchi sunt adevărate:

Page 117: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). În primele 2 săptămâni este important un program de izometrie B). Flexia și extensia genunchiului și coapsei se face brusc la 30 grade C). Flexia și extensia genunchiului și coapsei gradual la 30 grade

D). Se poate folosi o minge medicinală ca și dispozitiv ajutătorE). Extensia forțată trebuie evitată în primele 30 de zile postoperator

30. În cea ce privește managementul redorii articulare după o artroplastie totală de genunchi NU este adevărat:

A). Cel mai bun preductor al ratei de mobilitate postoperatorie este ROM preoperator B). Rata de mobilitate depinde de tipul de intervenție chirurgicală aplicată

C). Rata de mobilitate depinde de capsulotomia corectă D). Rata de mobilitate nu depinde de tipul de osteotomie

E). Este indicat folosirea CMP- 0-90 grade postoperator cu perioade de hiperextensie

31. Medie frecvență: A). a. Frecvența rapidă de 100Hz are efect analgetic

B). b. Spectrul de 0-100 Hz produce o alternanță ritmică de efecte inhibitorii cu efecte excitatorii

C). c. Frecvența rapidă de 50Hz are efect analgetic

D). d. Frecvența mijlocie constantă (manual) de 60 Hz are efecte de contracturante, vasomotorii

E). e. Frecvența rapidă de 75Hz are efect analgetic

32. Tratamenul medicamentos în cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:

A). a. BetaBlocante B). b. Antiinflamatorii C). c. Vasodilatatoare D). d. Antibioterapie E). e. AINS

33. Complicatiile tardive ale fracturilor bimaleolare sunt: A). a. Fractura deschisă

B). b. Artroza posttraumatică de gleznăC). c. Leziunile vasculo-nervoaseD). d. Ireductibilitatea fracturii-luxațieE). e. Pseudartroza

34. Indicațiile tratamentului chirurgical în fracturile pilonului tibial sunt: A). a. Eșecul tratamentului ortopedic

B). b. Fragmentul fracturat este voluminos < 30% din plafonul tibial C). c. Deplasare secundară sub imobilizare gipsată

Page 118: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). d. Fractura deschisă E). e. Fractura închisă

35. In fracturile supramaleolare pot apărea:

A). a. Deformare “in crosă”/”in barcă” a regiunii cu edem local important B). b. Deformare “in baionetă” a regiunii cu edem local important

C). c. Tulburări trofice cutanate cu instalare precoce D). d. Impotență funcțională relativă

E). e. Crepitații

36. Fracturile extremității inferioare ale oaselor gambei cuprind:

A). a. Fracturile bituberozitare B). b. Fracturile supramaleolare C). c. Fracturile spiroide

D). d. Fracturile pilonului tibial E). e. Fracturile bimaleolare

37. Fracturile diafizare ale gambei: A). a. Limita proximală: plan orizontal ce trece sub tuberozitatea anterioară tibială

B). b. Sunt fracturile colului peronierC). c. Sunt rare

D). d. Limita distală: un plan ce trece la 7 cm deasupra interliniului articular tibiotarsian

E). e. Sunt cele mai frecvente fracturi ce interesează membrul inferior

38. Fracturile spinelor tibiale:A). a. Cele izolate sunt mai frecvente la adultul tânăr

B). b. Se pot asocia cu leziunea meniscului și a ligamentului încrucișat anterior C). c. Nu au indicație chirurgicală

D). d. Sunt rare la copiiE). e. Tratamentul indicat este cel conservator

39. Refacerea forței musculare cuprinde:

A). a. Tonifierea musculaturii flexoare B). b .Stabilizare ligamentara

C). c. Tapotaj si trepidatia

D). d. Tonifierea musculaturii extensoare E). e. Nici un răspuns corect

Page 119: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

40. Reeducarea flexiei si extensiei se face prin: A). a. Petisaj

B). b. Moblizari autopasive C). c. Frecventa medie

D). d. Prin posturare E). e. Exerciții izometrice

41. Principalele metode de masaj sunt:

A). a. Efleurajul B). b. Petisajul C). c. Trepidatia

D). d. Mobilizarea pasiva E). e. Mobilizarea activă

42. Cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:

A). a. Electroterapia B). b. Masoterapia

C). c. Tratamentul chirurgical D). d. Kinetoterapia E). e. Hidroterapia

43. Osteosinteza cu fixator extern in fracturile platoului tibial este indicata in: A). a. Fracturile unituberozitare cu deplasare

B). b. Fracturile cominutive bituberozitare cu tulburari trofice cutanate majore C). c. Fracturile colului peronier

D). d. In cazul asocierii cu leziuni ligamentare extinse E). e. Fracturile deschise tip II

44. Indicatiile tratamentului ortopedic-conservator in fracturile platoului tibial sunt: A). a. Fracturile deschise

B). b. Fracturile fara deplasare

C). c. Fracturile cu separare si infundare D). d. Bolnavi tineri

E). e. Pacienți vârstnici, tarați

45. Complicatiile imediate ale fracturilor platoului tibial sunt:

A). a. Leziunea nervului sciatic popliteu extern B). b. Redoarea de genunchi

C). c. Instabilitate articulara

D). d. Fractura deschisa E). e. Calus vicios

Page 120: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

46. Diagnosticul diferentiala in contextual durerilor de umar:

A). Spondiloza cervical cu manifestari iritative sau compressive B). Costocondrita

C). Hernie de disc cervical D). Torticolis

E). Otomastoidita

47. Care dintre urmatoarele articulatii actioneaza sincron la nivel scapulohumeral:

A). Articulatia acromioclaviculara B). Spatiul scapulo-toracic

C). Spatiul subacromio-deltoidian D). Articulatia glenohumerala E). Articulatia sterno-costo-humerala

48. Libertatea de miscare a zonei humerale depinde de: A). ClaviculaB). HumerusC). Stare de tensiune si complianta sistemului capsulo-ligamentarD). ScapulaE). Spina scapulae

49. Care este cea mai frecventa luxatie scapulo-humerala?

A). Posterioara B). Superioara

C). Postero-inferioara D). Antero-inferioara E). Allata

50. Cand apare subluxatia de tip inferior a capului humeral?

A). Capsulita retractara B). “frozen shoulder”

C). Leziunea coafei rotatorilor D). Paralizia de nerv circumflex E). Leziunea capului lung al bicepsului brachial

51. Redoarea marcata scapulo-humerala post fractura de clavicula se previne prin A). Mobilizare dupa 6-8 saptamani B). Mobilizare rapida prin ridicare de greutati

C). Mobilizare rapida,dupa 2-3 saptamani de imobilizare D). Purtarea unor aparate ortopedice special

E). Fractura de clavicula nu se imobilizeaza

52. Pentru prevenirea redorii de umar post fractura de clavicula se pot efectua:

A). Mentinerea imobilizarii pana la 6 saptamani B). Aparate ortopedice special

Page 121: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). La 3-4 saptamani se introduce exercitii de tonifiere cu rezistenta progresiva D). Mobilizare de tip active la 2-3 saptamani

E). Ridicarea de greutati mari

53. Exercitiul Codman se efectueaza prin: A). Bratul flectat 90*

B). Bratul in abductie 90*C). In decubit dorsal cu bratul in abductie 90*D). Trunchiul flectat 90*,bratul afectat atarnand liber

E). In decubit ventral cu bratul in abductie 90*54. Exercitiile Codman sunt indicate pentru:

A). Tonifierea deltoidului

B). Au avantajul decoaptarii articulare cu effect antialgic C). Tonifierea tricepsului

D). Tonifierea bicepsului E). Tonifierea deltoidului

55. In recuperarea luxatiilor acromio-claviculare se urmareste:

A). Refacerea fortei musculare a bicepsului B). Refacerea fortei musculare a tricepsului

C). Refacerea fortei musculare pe marele dintat si trapez

D). Refacerea fortei musculare a sterno-cleido-mastoidianului E). Refacerea fortei musculare a deltoidului

56. Luxatia scapulo-humerala poate aparea in: A). Fractura de clavicula

B). Fractura 1/3 medie humerus C). Fractura de cap humeral

D). Fractura anterioara de glena E). Disjunctive acromio-claviculara

57. Cat timp se imobilizeaza o luxatie scapulo-humerala dupa reducere?

A). 2 saptamani B). 6-8 satamani

C). Nu se imobilizeaza D). 1 saptamana

E). 3-4 saptamani

Page 122: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

58. Dupa reducerea luxatiei scapulo-humerale,umarul trebuie mobilizat cat mai precoce,mobilizarea fiind orientate:

A). In rotatie externa B). In rotatie interna

C). In sensul opus miscarii resonsabile de luxatie D). In abductie si rotatie externa

E). In abductie

59. In luxatiile scapulo-humerale anterioare mobilizarea se va desfasura in: A). Rotatie externa

B). AbductieC). Abductie si rotatie externaD). Nu se imobilizeazaE). Rotatie interna

60. Cand leziunile periarticulare s-au cicatrizat(5-6)saptamani programul de recuperare urmareste

A). Recuperarea progresiva a amplitudinii articulatiei B). Tonifierea tricepsului

C). Mentinerea imobilizarii in esarfa pana la 8 saptamani D). Tonifierea bicepsului

E). Tonifierea stabilizatorilor articulatiei

61. În programele de recuperare privind evoluția traumatismelor de șold și de bazin se pun in evidență:

A). Corectarea aliniamentului B). Verticalizarea fără încărcare C). Verticalizare cu încărcare

D). Verticalizarea cu încărcare nu este recmandată E). Recuperearea analitică

62. Referind la kinetoterapie in traumatismele de șold sunt adevărate:

A). Rămâne programul de bază B). Sunt exerciții izometrice

C). Exerciții de mobilizare la nivelul genunchiului D). Nu sunt exerciții izokinetice

E). Solicitare pe bicicletă ergometrică.

63. Referind la programul de recuperare in cazul fracturilor de sold sunt adevărate:

A). Se adapteză tipului de fractură B). Se adaptează la vârsta pacientului C). NU se adapteză tipului de fractură

Page 123: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). NU se adaptează la vârsta pacientului E). Nici un răspuns nu este corect

64. În cazul fracturilor de col femural sunt adevărte:

A). Necroza avasculară de cap femoral este o complicatie B). La pacienți tineri este preferat hemiartroplastia de sold C). La pacienții în vârstă este preferat osteosinteza

D). La vârstnici hemiartroplastia permite o mobilizare precoceE). Tratamentul chirurgical se decide atât în funcție de traumatism cât și de vârstă

65. Referitor la recuperarea fracturilor cu osteosinteză sunt adevărate: A). Metoda permite mobilizarea precoce B). Permite îcărcarea de la 3 zile postoperator

C). Permite exerciții cu rezistență de la 3 zile postoperator D). Osteosinteza urmărește corectarea diformităților

E). Osteosinteza urmărește stabilizarea focarului de fractura

66. În cazul fracturilor de sold următoarele muschi trebuie tonifiate: A). Mușchiul cvadriceps

B). Muschiul biceps brahial C). Muschiul fesier mijlociu D). Mușchiul fesier mic

E). Mușchiul fesier mare

67. Fracturile trohanteriene sunt:

A). Fracturi intraarticulare B). Fracturi extraarticulare

C). Modificările sunt mai evidente la persoanele vârstnice

D). Interventia chirurgicală este contraindicată în aceste tipuri de fracturi E). În cazul tratamentului orthopedic pot apărea complicații de decubit

68. Referitor la exerciții de recuperare a fracturilor de șold sunt adevărate:

A). Mișcări de extensie a șoldului, ridicând trunchiul și bazinul de la planul patului prin tracțuni pe membrele superioare

B). Mișcări de flexie ale șoldului și genunchiului

C). Contracțiile izometrice ale cvadricepsului nu sunt recomandate D). Mobilizări passive și active ale complexului articular gleznă-picior

E). Contracțiile izometrice ale mușchiului biceps brahii sunt obligatorii

69. Pentru urcatul scărilor sunt necesare:

Page 124: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). 50 grade flexie șold

B). 70 grade flexie sold

C). 70 grade flexie genunchi D). 90 grade flexie genunchi

E). Nici un răspuns nu este corect70. Referitor la fracturile de sold sunt adevărate

A). Pacienții între 20-40 ani dezvoltă această fractură printr-un traumatism forte B). Pacienții peste 60 ani dezvoltă această fractură printr-un traumatism mediu C). Necroza avasculară de cap nu este complicatia fracturilor de col femoralD). Fracturile pertrohanteriene sunt de tip intraarticularE). Clasificarea Garden se foloseste în fracturile colului femural

71. Care dintre urmatoarele fracturi sun t considerate intracapsulare A). Fractura de cap femural

B). Fractura subcapitala de femur C). Fractura mediocervicala D). Fractura bazicervicala E). Fractura pertrohanteriana simpla

72. Hemiartroplastia de sold dupa fractura de col femural la pacianti varstnici permite

A). Flexie peste 90 grade in primele 24 ore postoperator B). Flexie mai mica de 90 grade dupa 48 ore postoperator C). Extensie fortata la 24 ore postoperator

D). Mobilizare cu o carja la 48 ore postoperator E). Mobilizare cu cadru pasitor la 36 ore postoperator

73. Osteosinteza cu cui Gama in cazul fracturilor intertrohanteriene este: A). Minim invaziva

B). Ofera stabilitate primara in focarul de fractura

C). Ofera o vindecare indirecta fara formare de calus in jurul focarului de fractura D). Ofera o vindecare indirecta cu formare de calus in jurul focarului de fractura E). Permite un program de recuperare precoce

74. Care dintre urmatoarele semne sunt prezente in fracturile de col femural? A). Dureri la nivelul triunghiului Scarpa

B). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-adductie C). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-abductie D). Scurtarea absoluta a membrului inferior

E). Scurtare relativa a membrului inferior

75. Ce tipuri de osteosinteza pot fi folosite in fracturile pertrohanteriene:

Page 125: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Osteosinteza cu sistem DHS

B). Osteosinteza cu cui GamaC). Proteza subtotala tip Austin-MooreD). Osteosinteza cu tija retrograda zavorata staticE). Metoda hobanajului

76. Recuperarea cotului trebuie sa tina cont de:

A). Tonifierea musculaturii antebratului B). Tonifierea musculaturii bratului

C). Caracteristicile biomecanice locale

D). Recuperarea nu este importanata deoarece la acest nivel nu apare redoarea E). Limitarea miscarilor este acceptata pana la un anumit grad

77. Cea mai comuna sechela dupa dislocarea de cot este: A). Hiperlaxitate ligamentara

B). HiperextensiaC). HiperflexiaD). Leziunea de ligament collateral ulnarE). Pierderea mobilitatii

78. Dupa reducerea luxatiei de cot si realizarea stabilitatii articulare,procesul de recuperare utilizeaza:

A). Recuperare energica cu miscari activeB). Ridicare de greutatiC). Miscari passive blande,evitand orice solicitare in valgD). Tonifierea bicepsuluiE). Tonifierea tricepsului

79. Pentru luxatiile stabile,dupa reducere,cel mai bun rezultat se obtine introducand mobilizarea la:

A). Cca 2 saptamani B). La 4-6 saptamani C). La 6-8 saptamani D). La 9 saptamani E). La 1 saptamana

80. Prelungirea imobilizarii cotului peste 2-3 saptamani determina: A). Contractura important a extensorilor

B). Contractura important a flexorilor

C). Hipertrofia bicepsuluiD). Hipertrofia tricepsuluiE). Bursita de cot

Page 126: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

81. Programul de recuperare care se instituie rapid si este agresiv poate cauza:

A). Rezultate foarte bune B). Contracture in extensie C). Hipertrofia flexorilor D). Subluxaie recidivanta E). Hipertrofia extenorilor

82. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil prevede in zilele 1-4: A). Initierea exercitiilor de prindere si prehensiune

B). Nu se imobilizeaza in primele 4 zileC). Imobilizare in bandaj DessaultD). Imobilizare in atela posterioaraE). Imobilizare in bandaj Watson-Jones

83. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil revede in zilele 10-14: A). Mentinerea atelei B). Evitarea mobilizarii passive

C). Introducerea unui program comlet de recuperare a cotului,incluzand si mobilizari passive

D). Imobilizare in bandaj Watson-Jones E). Exercitii cu greutati

84. Ligamentul colateral ulnar: A). Nu are importanta

B). Structura care se opune solicitarii in varC). Structura care se opune solicitarii in valgD). Structura care se opune solicitarii in extensie

E). Este una dintre structurile de rezistenta cele mai importante

85. Programul de recuperare post interventie chirurgicala la nivelul ligamentului collateral ulnar urmareste:

A). Solicitare in valg

B). Intretinerea de tonus si forta muscular pentru flexori isi extensorii cotului C). Tonifierea musculaturii umarului

D). Cresterea mobilitatii E). Imobilizare prelungita

86. Protocolul de recuperare in refracerea ligamentului collateral ulnar vizeaza in prima saptamana postoperator:

A). Imobilizare in extensie

B). Se incep exercitiile de prindere si mobilizare activa a pumnului C). Imobilizare in bandaj Dessault

Page 127: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

D). Imobilizare in atela sau orteza la 90* in flexie

E). Se initieaza contractii izometrice pentru muschii pumnului si pentru flexia/extensia cotului

87. Protocolul de recuperare in refacerea chirurgicala a ligamentului collateral ulnar in a 2-a saptamana postoperator:

A). Se initiaza exercitii de rezistenta pentru flexia/extensia cotului B). Imobilizare in extensie

C). Se initieaza contractii izometrice atat pentru musculature pumnului cat si pentru flexia/extensia cotului

D). Se introduce un program de solicitare pentru umar E). Introducerea gradate a activitatii sportive

88. In cazul protezei totale de cot,programul de recuperare:

A). Utilizeaza exercitii active pentru mobilizarea cotului B). Se incepe dupa 2 saptamani

C). Utilizeaza miscari passiveD). Se poate incepe din primele zileE). Se incepe dupa 6 saptamani de la interventia chirurgicala

89. In recuperarea cotului posttraumatic:

A). Se mentine imobilizaree este 3 satamani B). Se mentine imobilizarea in extensie

C). Dupa indepartarea imobilizarii se incepe un pc D). program agresiv de recuperare

E). Initial se introduce extensia cotului prin mobilizari blande pentru a preveni contracture in flexie

90. Durata maxima a imobilizarii la nivelul cotului este:

A). 2-3 saptamani B). 1saptamana C). 4-6 saptamani D). 6-8 saptamani E). 10 saptamani

91. Referind la coloana cervicală este adevărat: A). Este alcătuită din 7 vertebre

B). Atlas este prima vertebră cervicală C). Atlas este a doua vertebră cervicală D). Este alcătuită din 5 vertebre

E). Axis este a doua vertebră cervicală

Page 128: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

92. Punctele principale in tratamentul traumatismelor coloanei cervicale ar putea fi enunțate astfel, cu excepția:

A). Obținerea și menținerea stabilității spinale B). Prevenirea agravărilor leziunilor neurologice C). Înbunătățirea recuperării neurologice

D). Realinierea coloanei vertebrale nu este importantă E). Obținerea unei recuperări funcționale precoce

93. Indicațiile tratamentului chirugical în traumatismele coloanei toraco-lombare sunt:

A). Fracturi stabile fără deficit neurologic

B). Fracturi stabile sau instabile cu deficit neurologic după un interval liber de simptome

C). Fracturi instabile cu deficit neurologic progresiv D). Fracturi associate cu leziuni radiculareE). Fractură-tasare corp vertebral L1

94. Factorii de care depinde reintegrarea în muncă în cazurile traumatismelor coloanei sunt:

A). Nivelul neurologic

B). Vârsta la momentul accidentului C). Educația

D). Ocupația avută anterior E). Locul de muncă avută anterior

95. Referind la tetraplegie este adevărat:

A). Deteriorizează funcția la nivelul membrelor superioare B). Deteriorizează funcția la nivelul trunchiului

C). Deteriorizează funcția la nivelul membrelor inferioare

D). Include leziunile ale plexului brachial E). Include leziunileale nervilor periferici

96. Principii generale în tratamentul fracturilor toraco-lombare:

A). Decompresia B). Fixarea

C). Corectia angulatieiD). Corecția angulatiei nu este un principiuE). Refacerea curburilor fiziologice nu este un principiu

Page 129: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

97. Coloana cervicală permite mișcări

A). În plan sagital flexie și extensie B). În plan frontal flexie și extensie

C). În plan fontal numai flexie

D). În plan frontal mișcări laterale E). În plan transversal rotații

98. Datorită stazei de decubit în traumatismele coloanei există riscul de:

A). Bronșită acută la marii fumători B). Bronșită acută la cei cu BPOC C). Infecție urinară

D). Constipație E). Pierderea greutății ponderale

99. Pentru evitarea complicațiilor de decubit în cazul traumatismelor coloanei cervicale se efectuează:

A). Mobilizările și posturările alternante segmentare

B). Întreținerea artculațiilor prin mobilizări active nu este recomandat C). Întreținerea artculațiilor prin mobilizări active este recomandat D). Corectarea pozițiilor și atitudinilor vicioase

E). Mobilizările și posturările alternante segmentare trebuie evitate

100. Programul de recuperare in cazul traumatismelor coloanei cervicale consta in:

A). Exerciții de tonifiere pentru muschii flexori B). Exerciții de tonifiere pentru muschii extensori

C). Exerciții de întreținere articulară și musculara a rahisului dorso lombar D). Exerciții de recuperare proprioceptivă

E). Exercitii de tonifiere a quadricepsului

101. Creșterea amplitudinii de mișcare la nivelul coloanei cervicale poate fi obținută prin:

A). Miscariile pasive nu ajută

B). Miscari active C). Mișcări de rotație D). Flexie și extensie

E). Inflexiunile laterale

102. Referind la recuparearea după fractură-tasare de corp vertebral dorso-lombar fără fenomene neurlogice sunt adevărate:

Page 130: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

A). Permite un program de recuperare activă B). Permite un program de recuperare precoce C). Pâna la consolidare se va menține hiperlordoza D). Pâna la consolidare se va menține hiperflexia coloanei dorso-lombare E). După consolidare obiectivul principal este de a reface mobilitatea rahidiană

103. Referind la recuperearea după fractură-tasare de corp vertebral dorso-lombar fără fenomene neurlogice sunt adevărate:

A). Cuprinde trei perioade

B). Are o perioadă de aliniament C). Are o perioadă de reconsolidare

D). Perioada finală este consolidarea E). Nu este absolut necesar menținerea hiperlordozei până la consolidare

104. Câte vertebre toracale sunt:

A). 7 B). 11 C). 12 D). 14 E). 15

105. Coloana vertebrala lombara este alcatuita din:

A). 3 vertebre B). 4 vertebre C). 5 vertebre D). 6 vertebre E). 7 vertebre

106. fracturile extremitatilor inferioare ale radiusului:

A). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului radio-carpian B). sunt mai frecvente la femeile varstnice

C). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului cotului

D). sunt situate sub un plan care trece la 8 cm deasupra interliniului radio-carpian E). sunt rare la persoanele peste 60 ani

107. cel mai frecvent tip de fractura al epifizei distal de radius este

A). fractura marginala posterioara – Barton B). fractura marginala anterioara – Letenneur C). fractura extraarticulara Pouteau-Colles D). fractura extraarticulara Goyrand-Smith E). fractura cominutiva a EIR

108. semnul Nelaton-Velpeau A). deformarea in barioneta a regiunii radio-carpiene

B). deformarea in dos de furculita a regiunii radio-carpiene C). echimoza cutana la nivelul a regiunii radio-carpiene D). fractura stiloidei cubitale asociate cu fractura EDR

E). Deformarea anterioara a pumnului

Page 131: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

109. examenul clinic in fracturile epifizei distale de radius evidentiaza:

A). prezenta semnului Dupuytren B). semnul Nelaton-Velpau

C). “deranjament intern al pumnului”- Milch D). semnul Laugier

E). Absenta semnului Laugier

110. in cadrul examenului radiologic al pumnului normal se evidentiaza: A). unghiul radial intre 16-28 grade

B). inclinarea anterioara intre 0-22 grade C). unghiul radial intre 10-15 grade

D). inclinarea anterioara intre 30-45 grade E). Inclinarea anterioara peste 22 grade

111. Fractura Gerard-Marchant este :

A). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidei ulnare cu deplasare externa B). Fractura EIR asociata cu fractura capului radial

C). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidai ulnare si deplasare interna D). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului median

E). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului ulnar

112. Diagnosticul diferential al fracturii epifizei inferioare de radius se face cu: A). Entorsa pumnului

B). Fractura subcapitala a metacarpului V – “fractura boxerilor” C). Luxatia transscaforetrolunara a carpului

D). Sindromul Essex-Lopresti E). Fractura Bennet

113. Fracturile epifizei intefioare a radiusului sunt stabile daca:

A). angulatia dorsala este mai mare de 200 B). angulatia dorsala este mai sub 100 C). scurtarea radial este sub 2 mm

D). scurtarea radiala este mai mare de 5 mmE). angulatia este mai mica de 20 grade

114. Dintre complicatiile imediate in fracturile epifizei intefioare a radiusului amintim

A). artroza radio-cubitala B). ireductibilitatea

C). calusul vicios D). fractura deschisa E). pseudartroza

Page 132: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

115. Fracturile EIR tip I, extraarticulare, nedeplasate necesita: A). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata sub cot

B). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata deasupra cotului C). imobilizarea pumnului cu un aparat gipsat sub cot – 4 saptamani

D). brosaj percutan E). intotdeauna se aplica tratament chirurgical

116. Pentru determinarea instabilitatii secundare in fracturile EIR controlul radiologic:

A). nu este necesar

B). .se efectueaza in a 5-a si a 12-a dupa imobilizare C). se efectueaza la 21 de zile dupa imobilizare

D). se efectueaza la 6 saptamani dupa indepartarea imobilizarii gipsate E). nici un raspuns corect 117. In fracturile extraarticulare ale EIR brosajul percutan tip Kapandji se mentine

A). 3 saptamani B). 6 saptamani C). 10-14 zile D). 3 luni

E). 21 zile

118. Osteosinteza in fracturile EIR se efecueateaza prin: A). placuta cu surururi

B). brosaj percutanC). Fixator externD). tija centromedularaE). sistem DHS

119. Semnul Tillaux in fracturile EIR defineste

A). deformarea “in baioneta” a regiunii radio-carpiene B). deformarea “in furculita” a regiunii redio-carpiene

C). capul cubital bombeaza sub piele, pe marginea interna a pumnului D). compresia nervului median in canalul carpian

E). deformarea in „cap de lebada” a mainii

120. Fractura Pouteau-Colles este:

A). cea mai frecventa varianta a fracturilor EIR B). Fractura intraarticulara, instabila

Page 133: BFK INTREBARI cu raspunsuri corecte.docx

C). fractura extraarticulara, stabile D). fractura intraarticulara, stabila

E). cuprinde fractura de stiloida ulnara


Top Related