Apare în fiecare zi de lucru.jonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 1/ t an 12 cor., pe
I an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe 1/ i an 20 | franci, pe J/4 an 10 franci.
BDântările din Turcia.Veşti rele sosesc din imperiul
iman. Pe când duşmanii esterni ii înfricoşat la porţile Constantinului, poporul turcesc îndem- i de nemulţâmiri adânci se ri- i împotriva stăpânirii şi pre- ie să surpe temeliile vechei şârăţii. Parte mare din oştire M de partea răsculaţilor şi Oaie revoluţiei ameninţă să înfâ- * întreagă împărăţia lui Moha-i Par-că un blăstăm înfricoşat caută răzbunarea într-un timp,ii puterile bătrânului imperiu it secătuite de îndelungatele ie ce trebuie să le poarte cu imanii din afară. Bărbaţii, în ie cărora e depusă conduce- iTurciei, sunt puşi în imposi- tate. Ei se văd neputincioşi în î patimilor, cari se descarcă cu ie nebună şi n-au niei-o putere A oprească sălbatica pornire a talul distrugător.Italia sumuţă Albania. Arnă-
isdrobesc ce întâlnesc în cale, iad edificii, ucid pe oamenii pânirii şi fără zăbavă grăbesc ie Stambul. Rusia îşi întinde ta lungă şi cu bani grei mişcă iMuntenegreni, ca aceştia să în- ivne la răscoală în deosebi pe prele creştine ale Turciei. Iar gării neastâmpăraţi sunt cu- îşi de o neînfrânată enervare, »tind sosită vremea pentru a-şi Sptui visul lor şi de a pune aa cel puţin pe Macedonia.Cu o sforţare supranaturală
ii străduit unele Puteri euro- ig de a susţine imperiul oto- ii. Şi aceasta pentru a nu se sturba echilibrul european. Ursul la Nord adeseori şi-a scos ghiara stând să şi-o înfigă în inima ustantinopolei, dar celelalte Puri i-au dat peste ea şi Ursul a st silit să se retragă în vizuină, racum mai pe urmă Germania trebuit să-şi trimită pe împăra- isău pentru a-i aduce aminte iaslei lui Petru cel Mare, că (eresul păcii europene pretinde Rusia să rămână neutră.
-Lecţia de deschidere a d-lui prof. Pârvcm. —
Vălenii de Munte, 8 Iulie c.D-l profesor V. Pâr van reîntorcân-
m din escursia ce a făcut-o cu metn- li! seminarului de istorie antică şi e- pafle, s’a oprit în Văleni, începându- cursul despre «Civilizaţiile italice», iest studiu rezultă din necesitatea de cunoaşte influenţa civilizaţiei italice, apra cuîturei europene.
E de remarcat că în anume lotri s’a desvoltat o cultură cu totul prioară pe când alte părţi au ră- is cu totul în stare de primitivitate, le pildă vechea Atenă, care a ajuns itnâlţimi aşa de mari în ce priveşte woltarea culturală, iar alte regiuni irămas r-e un plan cu totul inferior, ice priveşte peninsula italică însă nu mn singur veac In care să nu fi dat ilturei europene, valori cu totul su- vioare.
Din timpuri vechi în Italia înfloria civilizaţie, care dădea semnele unei wi înfăţişări, pe care sufletul omenesc re» s’o ia în Europa.
In adevăr pe la anul 1000 în 0- int se dădeau acele lupte între Se- iţi şi rasa Hetiţiior. In Egipt se sfâr
Se pare însă totul zadarnic. Sumuţaţi de duşmanii lor de veacuri, Turcii îşi pregătesc pieirea cu propria lor mână.
Când D-zeu vrea să te prăpădească, îţi ia mai întâi mintea. Turcii în nebuneasca lor frământare şi-au uitat de sine, ei nu-şi mai dau seamă de tragicul situa ţiei, ci-şi sapă grăbiţi mormântul, voind parcă ei înşi-şi să desmintă credinţa, că cel viu n’ar avea îndrăzneala de a trece peste un cadavru.
Nici o putere din Europa apuseană nu doreşte pieirea Turciei. S’a făcut totul pentru a o împiedeca. Dar cine-o poate opri dela o sinucidere, pe care şi-a ales o singură? Absolutismul stupid, care a ţinut până bine de curând încătuşată întreagă vieaţa publică a otomanului, se răzbună înfricoşat Statul însuş se prâbuşe . te sub povara acestui păcat. Cei-ce au ţinut să fie stăpânii puterii şi nu s’au îngrijit ca această stăpânire să şi-o întemeieze pe tăria vie a poporu Inij astăzi trebuie să aziste la prăbuşirea tragică a acelei puteri, care tară după sine imperiul otoman însuş în prăpastie.
E un efect logic această prăbuşire. Căci un absolutism turbat, în care libertatea era disoonside- rată şi dreptatea zi de zi pălmuită, un desfrâu abundent, o imoralitate crasă, o grobâ ignorare a forţelor vii din popor numai aici putea să ducă. Câţi-va urmaşi de-ai întemeietorilor Turciei concentraseră întreagă puterea în mânile lor şi fără să ţie seamă de pretenţiile îndreptăţite ale Frii, fără să asculte de glasul tot mai puternic al unui timp, care are capriciul de a pretinde dreptate pe seama tuturora — ei revindicau tot, ce poate da o putere, numai pe seama lor.
Rusia înăbuşe un strigăt de bucurie. Visul lui Petru cel Mare i-se pare, că s’apropie de realizare. Ea va pătrunde în Constantinopole şi biserica Sftei Sofii va fi lăcaşul de rugăciune al tuturor Creştinilor ortodoxi, iar apele Bosforului vor reoglinda cnutul şi nimenea nu va
şise aproape cu înflorirea culturală; Grecia era abia la începutul ei, iar în celelalte părţi ale continentului domnea întunerecui. In Italia însă avem o cultură deşi primitivă însă destul de înfloritoare.
Să urmărim acuma felul deosebit în care în timpuri deosebite se manifestă geniul italic: Intre diferitele popoare înrudite mai mult sau mai puţin cu Indogermanii erau Etru3cii, un popor inteligent, care-şi întinsese dominaţiunea până la Alpi. Acest popor, care avea o cultură originală, stăpânea pe la anul 500 (a. b.) mare parte din Italia. Regii lor, organizarea statului depinzând de religie, felul de a fi al lor realist-obiectiv, le ajută la cucerirea Italiei, venind prin nord. Ei aduc influenţa civilizaţiei lor asupra italicilor.
In aceaiş vreme prin sudul Italiei venea o altă influenţă anume a civilizaţiei idealiste-senine, liniştită grecească. Venea această civilizaţie bazată pe înţelegerea sentimentală a puterilor pământeşti, cari erau umanizate. Ia a- ceastă împărechere îndoită a civilizaţiei etrusce cu cea grecească se des- voltă poporul român. Acest popor a- junge să cucerească toată Italia, marea Mediterană şi aduce în acelaş timp toată lumea supusă ia acelaş iei de a gândi şi chiar de a vorbi. AsU'd toată
R E D A C Ţ I A ,TIPO G R AFIA Şl ADM INISTRAŢIA: B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226.
mai îndrăsni să discute al cui e Baicanul.
Direct sau indirect, fie prin sine sau prin mijlocirea Bulgarilor — Rusia îşi întinde mâna lungă şi vrea să frângă Cornul de aur. Fără să-i dea vre-o importanţă faptului, că ei au numai rolul de unealtă, Bulgarii sunt estaziaţi, ei se înarmează, ei chiue, ei se gătesc de răsboi.
Italia se bucură de agitaţiile din Turcia numai de dragul Tripo- litaniei, ea însă nu-i prietină in- tenţiunei de a desfiinţa un imperiu, care după părerea ei ar fi să mai susţină barămi pe câtva timp echilibrul puterilor europene.
Singuri sunt însă. Nimenea nu le dă sprijinul aşteptat. Stăpânirea stă neputincioasă în faţa focului, care încinge bătrânul ştejar la umbra căruia au îngenunchiat odinioară atâtea neamuri. Singurul sprijin la care ar putea să conteze, ar fi poporul, dar acesta e în contra ei, el e prea cuprins de patimă, el e prea prost decât să înţeleagă primejdia, la care e espus imperiul, el e prea pornit spre răzbunare decât ca să creadă, că şi aceia, cari l-au oprimat de veacuri ar a- vea odată drept.
O pildă stranie ni-o dă poporul turcesc, imperiul otoman. Şi când ne gândim, că la noi în ţară încă stăpâneşte o şleahtă, care n-are nici un cuvânt pentru durerea şi suferinţele milioanelor, ci care eserciază zi de zi sportul de a spolia de drepturi, de a prigoni fără milă pe toţi aceia, cari ahtiază după o fărâmă de dreptate, parcă o vie îngrijorare îţi cuprinde sufletul şi te întrebi, care va fi viitorul acestei ţări? Care va fi? In faţa noastră se desfăşură astăzi tragedia unui neam şi când ne gândim că acestui neam i-e rudenie de aproape şteahta, care conduce astăzi destinele ţării noastre, enigma se desleagă de sine. Orbită de un strălucitor vis de înălţare, această şleahtă nu mai are puterea să raţioneze, să studieze pildele altora, ci continuă să-şi urmeze drumul sămanând amarul în mili-
lumea europeană, nordul Africei şi Asia Mică ajung sub stăpânirea cuîturei şi puterei romane. Peste câteva sute de ani vin alte popoare din Nord, minunate de sudul luminos, de strălucirea cuîturei. Barbarii veniţi spre sud se topeau în masa romană, devenind ei înşişi romani, căci venind aici cereau pământ şi mai cereau şi rost anumit la conducerea statului, ceia-ce înlesnea trecerea la românism.
Tot acuma însă provinciile imperiale romane încep a-se crede una cu imperiul întreg, flecare dintre ele însă având pretenţii de superioritate faţă de celelalte şi de ami tendinţa de conducere. Se naşte acuma în întreaga mentalitate europeană de-o parte ideia particularislâ naţională şi de altă parte ideia imperialistă universală. Cea din- tâiu ideie aduce creiarea de state naţionale, iar cealaltă imperialist-romane. Ori unde trecea puterea ochii tuturora erau îndreptaţi tot spre italia. Carol cei Mare stăpânitor franc, vine la Roma şi primeşte coroana împăraţilor romani din mâna Papei.. Toţi trebue să vină ia Roma, pentru a putea stăpâni în numele ideiei romane.
Aici Insă îq italia, din această lume strălucită, acei ce reprezentau vechea civilizaţie şi cari erau locuitorii cetăţilor romare şi stăpânitorii pământurilor, işi simţeau nobieţa veritabilă faţă de toţi năvălitorii din nord.
Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe i/ i an 10 coroane, pe i/4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.
oane de suflete şi pregătind astfel cu o celeritate vertiginoasă uu viitor, care va înceta de a fi Raiul lui Mohamed pentru ei. Poporul oprimat nu le va mai apăra cuibul in- ficiat de păcate, cum nici astăzi ienicerii nu mai apără haremurile paşalelor.
Distribuirea contingentului de re cruţi. Z ia r u l vZ e ita face o descoper i r e in te resantă . Z ia ru l spune, că la d is tr ib u ire a co n tin g e n tu lu i de re c ru ţ i in A u s tr ia s-au lu a t ca bază datele recensăm ân tu lu i d in 1910, ia r in U n g a ria cele d in 1900. P r in aceasta A u s tr ia e pă gub ită , deoarece trebue să dea u n contingent m a i m a re de re c ru ţ i, decât a tu n c i, dacă se lu a u ca bază $i în U n g a ria datele recensăm ântu lu i d in 1910.
Răspuns lui Iustb. La scrisoarea, prin care Iusth a abzis de demnitatea sa de consilier intim, a sosit răspunsul de la cancelaria de cabinet. Răspunsul s«a dat prin guvern. Priinministrul Lukács i-a comunicat în scris lui Iusth, că după înştiinţarea cancelariei de cabinet scrisoarea lui Iusth adresată M. Sale: <nu e potrivită pentru a lua dispoziţii.*
Nostim răspuns 1
întrevedere diplomatică, o telegramă din Berlin anunţă, oă întrevederea între cancelarul imperiului german şi ministrul de externe austro-ungar Berchtoid va avea ioc ia începutul /unei Septemvrie într-o localitate a Austriei.
D e g d n n n a re pentru. B o s n ia .Institutele de bani interesate la achitarea sumei de rescumpărare ce este a se da Turciei pentru Bosnia, au ţinut prin reprezentanţii lor o conferenţă. In legătură cu aceasta s-a răspândit ştirea, că felul de plată se va modifica şi suma de răscumpărare se va plăti în anuităţi, cari se vor induce în budgetul bosniac.
Semioficios se desminte această ştire.
Anglia şi tripla alianţă- ca-mera Lorzilor ministrul de răz- boiu Maidane a contestat, după cum am anunţat, părerea, că Anglia ar fi trebuit să primească eventualitatea, după care şi Aus-
tro-Ung aria şi Italia ar lua parte la un atac în contra Angliei. „Ne găsim, a spus ministrul, în reia- ţiuni de intimitate cu una dintre aceste două puteri şi cu cealaltă avem raporturi foarte amicale. Fără proba contrarie nu pot să cred, că triplica ar avea tendinţe agresive. Am înştiinţat în mod a-
j mical guvernul german, că toate sforţările pe cari le va face pen-
I tru flota sa vor fi întrecute de Anglia, nu pentru că am avea gânduri agresive, dar pentru că în aceasta constă cauza superiorită- ţei maritime a Marei BritaniiJ şi chiar vieaţa ei.
Situaţia In Turcia- Din Con-stantinopol sosesc ştiri mai liniştitoare. Noul cabinet şi-a pus ca primă problemă readucerea liniş- tei în Albania. In scopul acesta a luat cele mai liberale ' măsuri pentru a satisface cererile Albanezilor.
Telegramele mai nouă ne aduc următoarele amănunte:
Constantinopol, 25 Iulie. In faţa unei mari mulţimi s’a cetit rescriptul imperial pentru învestitura marelui vizir şi a şeikului islam. Acest rescript conţine pasagiul următor:
„Sultanul e convins, că noul cabinet va face o anchetă spre a afla cauzele, cari au pricinuit nemulţumirile din Albania şi că va propune măsuri legislative în scop de a face să dispară situaţia actuală contrară legei şi justiţiei, spre a asigura ordinea, progresul şi viitorul Patriei“.
O mare mulţime, în care se vedeau numeroşi ofiţeri, a aclamat pe marele vizir, dar mai ales pe miniştri Nazim, Kiamil şi Hussein-Hilmi. După investitură, miniştrii s’au adunat în- tr’un consiliu şi au discutat afacerile din Albania.
Constantinopol, 25 Iulie. Consilierul de stat, Damad Şorif, a fost numit ministrul lucrărilor; fostul ambasador Reşid Paşa, a primit portofoliul comerţului şi al agricuiturei. Ministerul poştelor şi telegrafelor a fost oferit ministrului poştelor egiptene, Saba Paşa, care nu a răspuns încă guvernului.
Astfel, că chiar în vremurile politice de decadenţă, prin care trece Italia în Evul mediu, în timpul Renaş- terei, cultura S8 dezvoltă. Roma medievală preface cultura europeană, şi mai târziu din strălucirea acestei culturi se naşte un sentiment general de pioasă recunoştinţă, în întreaga Europă, pentru ţara tuturor civilizaţiilor. Din a- ceastă recunoştinţă s a săvârşit şi unitatea Italiei; căci precum Roma dăduse odinioară Greciei libertate, tot astfel Europa contimporană dădu Italiei posibilitatea dezvoltării ei ia toate domeniile, nu numai ale artei şi fîlosoflei.
Se naşte acuma întrebarea : întru cât celelalte naţii faţă de Italia s-au dezvoltat in toată plenitudinea puterilor lor ? Căci în Italia putem observa din vremurile antice o continuă dezvol tare culturală.
Civilizaţia germanică, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, îşi are până în momentul de faţă o dezvoltare ascendentă; această civilizaţie e Încă tânără şi nu-i putem prez'ce viitorul.
Civilizaţia latino-germană din Anglia în anumite puncte se află pe punctul culminant al dezvoltării ei, cât va ţinea nu putem şti.
In Franţa avem o civilizaţie ca şi cea engleză într’un stadiu continuu dedezvoltare.
Civilizaţia spaniolă e spre declin,
după ce a creiat operele neperitoare ale marilor b'teraţi şi pictori spanioli. In orient se observă un mic început de abia în această direcţie.
Deci de jur împrejur se constată cam aceiaşi stare. Pe de altă parte civilizaţia elenică nu va mai înflori ca în vechime şi chiar de va veni alta, va fl rezultatul influenţei tuturor civiiiza- ţiunilor strânse aici. Şi în această varietate infinită a dezvoltărei geniului european, găsim un ţinut în care e imortalizat curentul acesta nemuritor- urnan: e Italia. Un Michel Augelo, un Leonardo da Vine1 au imortalizat pentru totdeauna geniul italic. Dela începutul civilizaţiei italice până azi observăm acest simboi al nemurirei înlăun- trul acestui neam. Şi sunt atâtea exemple vii de influenţa Italiei asupra sui- ritului european ; astfel Albrecht Dürer marele pictor german, Goethe şi marele composiior R. Wagner, călătoresc în italia, ca să iacă cunoştinţă cu strălucirea cuîturei şi civilizaţiei italice. Mai târziu alături de Rossini străluceşte sub influenţa italiei şi Beethowen.
In felul acesta civilizaţia italică prin strălucirea ei perpetuă, supune, unifică, armonizează civilizaţia europeană.
E 1. D.
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 155—1912.
Constantinopole, 25 Iulie. Poarta a transmis autorităţilor din Albania or- dinul de a face să înceteze toate operaţiunile militare îndreptate în contra Albanezilor. S a u luat măsuri spre a asigura menţinerea ordinei.
Gonstantinopole, 25 Iulie. Consiliu l de m in iş tr i a hotărât suspendarea im ed ia tă a opera ţiun ilo r m ilita re în A lb a n ia ş i tr im ite rea u n e i co m isiu n i sub p rezid en ţia se n a to ru lu i albanez K eşid A k i f paşa, precum ş i suspendarea stârci de ased iu la Constantinopole, care d u rează de trei a n i de z ile ; în fine s’a hotărât o am nestie .
Gonstantinopole 25 Iulie. Circulara marelui vizir vestind autorităţilor din provincie numirea noului minister, relevează necesitatea de a întări uniunea neamurilor şi de a face să domnească justiţia şi egalitatea, de a asigura imunitatea străinilor, conform ca- pitulaţiunilor.
Episcopia gr. cat. maghiară.— 24 Iulie n. 1912.
Zilele trecute călătorind prin părţile sătmărene, de unde prin graţie mai înaltă s’au dat poclon molohului maghiarizâtor peste 60 mii români gr. cat., dorit-am să aflu, ce crede despre afacerea a- ceasta ţăranul român dela coarnele plugului.
Din toate ispitirile făcute un lucru se poate statori că: poporul este foarte scârbit, când vede că în mod volnic să dispune a i-se răpi limba cultului; când tot prin volnicie i-se impune limba greceasca în biserica lui română, când autorităţile supreme trec chiar peste porunca lui Cristos, care a dispus, ca învăţăturile de credinţă poporului să i se vestească în limba mamei sale.
Dorind să aflu la ce măsuri de apărare se gândesc şi vreau să recurgă, am consratat, că acele încă nu sunt deplin stabilite. Deocamdată circulă cam următoarele păreri:
Vor lupta cu toată energia să nu fie rupţi dela diecesele române. Această apărare tot pe calea episcopatului gr. cat. român. Dacă n'ar isbuti, timp de trei ani se vor folosi de limba lor rituală adecă română, ia uiei un caz nu vor primi însă limba streină în biserica lor.
Mai mult se vorbeşte de trecerea la biserica gr. orientală româna, dar cu o teamă oarecare, că şi pentru gr. orientali este în ajun episcopia maghiarizătoare. De aci frica de trecere.
Este însă o părere radicală cu privire la trecerea religioasă la gr. orientali, dar sub Metropo- litul Ungro-Vlahiei din Bucureşti şi sub scutul Patriarhului din Constantinopol. Această părere şi aoest raţionament are mulţi adepţi şi pe aceasta răzimaţi cred a isbuti mai potrivit cu interesele lor.
Poporul dela ţara numai în forma aceasta să crede a fi deplin adăpostit şi sub scut cu limba lui română, când metropolitul din Bucureşti va lua sub scutul său biserica românească.
La observarea mea, că vor întimpina mari greutăţi au răspuns: un lucru ştim, că nu vom fi răstigniţi pe cruce, nici arşi de vii. Noi vom da împăratului feciori în cătane, iar ţârei dările, de aci în coio cu credinţa noastră noi hotărâm, noi suntem stăpâni pe ea. In ţara noastră lege este, că ori cine poate nrma în ale credinţei cum doreşte, chiar pocăiţi să ne facem.
S’ar putea zice, că noi nu putem avea capul bisericei în altă ţară, dar asta nu este nici o dovadă, căci şi papa din Borna se află în Italia, tot ţară streină. Pentru ce oare n’am putea noi a- vea pe capul bisericei noastre în România?!
Din toate aceste se vede, că poporul român dela periferii se frământă mult, cum să-şi poată a- păra comoara sa scumpă moştenită dela părinţi.
De altfel între comunele judecate la moarto sunt unele chiar în stare înfloritoare, dintre cari merită deosebită atenţiune Sanis- lâul. Aci este o vieaţă culturală românească bine închegată ca în mijlocul Ardealului. Comuna are preoţi devotaţi deplin culturei româneşti; are şcoală cu 2 învăţători, are bancă proprie, cor bisericesc etc. Aci este protopopul Pop A. cu soţia sa, cari sunt mândria culturei româneşti. S’ar putea ca această familie vrednică şi alţii de convingerea lor să se lase sugrumaţi?
Lupta e deschisă! Vorba strămoşilor: Cine samănă vânt, va secera furtună.
Călătorul.
In jurul episcopieimaghiare.
Nu este destul, că guvernul şovi- nist prin înfiinţarea nouei episcopii maghiare, ne-a dat una din cele mai crâncene lovituri pe terenul bisericesc-na- ţional. Şovinismul pretinde mai mult. Vrea să încunjure şi pe teologii noştri cu un cordon, spre a-i împedeca să cerceteze şcoalele teologice superioare din străinătate, în special din Roma.
Cu aceasta temă se ocupă în Nr. de Miercuri, 24 Iulie n. şo'vinistul »Peşti Hiri«. Zice, că teologii gr. cat. români cari merg la Roma învaţă acolo cultul împăratului Traian şi cultul imperiului roman. Vin acasă convinşi, că Traian e urzitorul neamului românesc şi se silesc a câştiga şi pe seama poporului lor baremi câteva raze din gloria veche a poporului roman de odinioară. Aduce exemplu în privinţa aceasta pe Dr. Vasiie Lucaciuşipe episcopul Radu, care >a lucrat contra episcopiei maghiare cu o patimă fanatică, şi intri- ghează şi azi«.
Ce este deci de făcut? Aci se face >P. Hiri.« »groisz« şi ne dă următoarea recetă pentru salvarea răului:
«Gândindu-ne la aceasta, nu putem aproba în general, ca tinerii noştri români să meargă la teologie în Borna, de unde nu aduc decât ură naţionalistă şi chemarea lor preoţească şi-o încep cu validitarea ideii, că Maghiarii nu le sunt semeni de aproape. De aceea ne mirăm, că guvernele şi în special miniştri noştri de culte n-au făcut nimic spre a împedeca ca teologii români să studieze in Roma. Măcar ce uşor o pot face aceasta? Nu trebuo să facă altceva, de cât să accentueze, că la facultatea de teologie din Budapesta să află profesori tot aşa de iscusiţi ca in Roma. Executarea a- cestei idei ar fi de folos, căci tinerii români ar creşte în o atmosferă maghiară şi ar învăţa să ştie, că deşi poporul maghiar e suveran în patria sa, trăieşte bine şi cu cetăţenii de altă limbă.»
Reproşează apoi Românilor uniţi, că nu sunt buni uniţi. Uniunea există numai pe hârtie, nici azi nu este executată. Românii gr. cat. nu ţ?n serbă- torile după călindarul Gregorian, limba lor liturgică e roirână etc.
Toate aceste < Peşti Hirî.» ie consideră de abuzuri contra catolicismului şi — ciudat lucru — şi contra «naţiunii» maghiare, apoi continuă:
»Dar lucrul nu mai merge aşa! De odată cu episcopia maghiară trebue să facem ordine şi cu Românii. Această ordine trebue să o facă ministrul de culte. Sâ nu zică contele Zichy că acesta e lucru greu. Să-şi bage mâna în cuibul de vespi. Interesul ma- ghiarimii este să creăm rapoarte maghiar o-române politiceşte mai suţeribile şi să frângem separatismul român, învăluit în haina bisericească, prin executarea reformei în direcţia designată de noi.
Ministrul de culte nu se poate subtrage dela aceasta datorinţâ urgentă şi cu urmări mari prin nici o scuză...
»Peşti Hiri.« îşi încheie articolul cu o ameninţare. Se teme că Românii gr. cat. să nu se sparie de aceasta reformă bisericească împreunată cu urmări politice si să se rupă de la Roma. In acest caz, — zice »P. Hiri.« — vom pune mâna pe averile bisericeşti gr.-cat. şi le vom da acelora, cari vor fi cei mai mari soriiimtori ai viitorului splendid vl maghiarimii : episcopiei gr. cat. maghiare.
Perciunaţii de la «P. Hiri.» sunt foarte războinici. Vreau să creieze raporturi bune între Maghiari şi Români, dar prin zdrobirea acestora, prin lovirea şi nimicirea bisericii lor. Adecă frăţietate şi pace prin forţă, ceea-ce nu s-a creai nici odată şi nicăieri. Şi în cele din urmă se ştie, că forţei brutale vom şti sâ opunem şi noi forţă...
Concertul Mărcuş-Crişan-Barbu.Numai 2 zile ne mai despart
de concertul de Duminecă al distinşilor noştri artişti: d-nii Ştefan Mărcuş (tenor) şi Ionel Crişan (bariton) absolvenţi ai Academiei ces. reg. de muzică din Viena, şi a d şoarei Aurora de Barbu, elevă al aceleiaşi Academii.
Sosiţi în mijlocul nostru dopa un turneu obositor prin toate ţinuturile locuite de Români, dar încărcaţi cu laurii câştigaţi prin munca lor de pioneri ai artei muzicale româneşti, artiştii noştri vor fi desigur primiţi cu aceiaşi dragoste şi de publicul nostru din Braşov.
Cu deosebire apelăm la publicul din România, care se află
m iffldriâ.Din prilejul înmormântărei preotesei
din Ghimbav, Elena Popoviciu.
Preoteasa Elena Fopoviciu, soţia fostului paroh din Ghimbav, Neculae Popoviciu, s-a născut la 28 Decemvrie 1818, din părinţii: preotul Ioan Popoviciu şi soţia Parasebiva n. Toma din Herman (Braşov). Rămasă orfană de mamă în etate abia de 10 ani. devine singura preocupaţiune şi mângâiere a văduvitului ei tată.
La anul 3839 se căsătoreşte cu fiul parohului din Ghimbav, Neculae Popoviciu, din care căsătorie s-au născut 2 feciori şi 2 fete, şi anume: la 1 Decemvrie 1840 Neculae, regretatul profesor şi conrector al gim. rom. ort. din Braşov Dr. Nicolau Pop; la 12 Iunie, 1842, Ana — văduva Ana Zabarie Pop, din Cristian — mama preoţilor Romul şi Virgil Pop; la 21 Martie, 1846, Elena, soţia parohului şi protopp.
onorar Iosil Comanescu—Codlea, şi la 10 Iunie, 1854, Ioan f 1860 Nov. 21.
Incepându-şi vieaţa familiară în jurul anilor furtunoşi dela 48, — asupra tinerii familii încă s-au descărcat grozăviile acestor ani.
Pare că aud şi acum povestin- du-mi bunica, cum într-o dimineaţă, în spaima glasului de clopote, aşezându-şi familia în carul încărcat cu merinde, se înşiruesc şirag împreună cu sătenii, abătând spre găzduire la naşul lor, preotul Nan din Râşnov, — socrul de odinioară al actualului Metropolit; şi apoi împreună cu acest», după câteva zile, urcând spre ascunzişurile munţilor Râşnovului, spre a-şi pune la adăpost familiile din calea urgiei; — de unde apoi patriarhalii preoţi apărători de lege, de neam şi de moşie, — în fruntea lăneerilor constituiţi în căpita- nate, — coborau să-şi apere cu vieaţa, ce bruma îndelungatelor vremuri de amar le îngăduise a mai avea.
Dupăce valurile revoluţiei se mai potoliseră — rânduri—rânduri, coborau
familiile iarăşi la nemestiiie devastate şi puşti.
Decretarea libertăţii, egalităţii şi frăţiotăţii, dase teren liber de înaintare tuturor oamenilor harnici şi prevăzători — şi a fost fericită comuna, care avea în fruntea ei un preot sau un învăţător, care putea străluci, ca o pildă de hărnicie.
Astfel preotul Nicolae Popoviciu, prinzând din nou coarnele strămoşescului plug, care până acum întorcea tot numai brazda străinului, —* încetul cu încetul începe a se bucura însuşi de rodul mancei sale. Cu toate piedecile, ce tot se mai puneau în cale, — prisosul hărniciei însă, ademenitoarea strălucire a aurului, setea neastâmpărată de a stăpâui pământ, puse baza unei frumoase înaintări economice, aşa încât în scurt timp începu să rivalizeze cu cei mai gospodari saşi din comună. Arareori se mai vedeau vite mai frumoase şi pe hotar holde mai bine lucrate, ca a preotului românesc. Eseoi- plul lui a atras cu mult succes atât
La l-a 0CT0MVRIE se deschide depozitul
grandios de mobile a fabricelor de m o b i l e din M a r o s v á s á r h e l y ............................................
a d-lor
în vilegiatură la Braşov, ca să nu piardă acest rar prilej, de-a auzi arta unor artişti tineri, cari la Academia de muzică din Viena au obţinut cele dintâi premii şi distinctiuni.j
Concertul va avea loc Duminecă în 28 Iulie n. la oarele 8 seara în sala cea mare a otelului „Europa“, (strada Vămii). Bilete se află de vânzare până Sâmbătă seara la librăria A. Mureşianu iar Duminecă după amiazi dela orele 6 seara în sala otelului „Europa'.
Preţul de întrare: Loc 1: 3 cor., Locul I I : 2 cor., Locul III. 1 coroană.
Programul concertului:1. a) I. CI. Iuga : «Tu te duci bade
sărace», (doină); b) T. Brediceanu: «Mândro de dragostea noastră», (doină) D-l Ştefan Mărcuş.
2 a) I. CI. Iuga: «Duce-m’aş cu luna ’n nor», (doină); b) T. Brediceanu: «Arde-mi-te ai codru des», (doină). D-l Ionel Crişan.
3. a) G. Dima : «Somnoroase păsărele»; b) G. Dima: «Curcile»; c) G. Meyerbeer: Aria lui Urban d. op. «U- genoţii». D-şoara Aurora de Barbu. ,
4. C. Verdi: Duett d. op. «Don Carlos». D-nii St. Mărcuş — 1. Grisan.
5. a) I. Scarlatescu : «Glas de clopote»; b) G. Dima: «Cerul meu»; c) R. Wagner : Romanţa lui Wolfram d. op. «Tannhâuser». D-l Ionel Crişan.
6. Ua număr la pian: d-şoara Aurora de Barbu.
7. a) I. Scarlatescu: «Spune-mi codrule vecine»; b) G. Dima : «Seguidilla»; c) R Leoncavallo : Aria lui Canio d. op. «Bajazzo». D l Ştefan Mărcuş.
8. a) G. Donizetti: «L’Addio» (Duet). D-şoara Aurora de Barbu — d-l 1. Crişian. b) G. Verdi : Terzett din opera «II Trovatore». (Act. I.) D-şoara A. de Barbu — d-nii St. Mărcuş şi l. Crişian.
O T I R I- 13 Iulie v. 1912.
Un suflet lOflil- Marele comer- sant din Bucureşti d-l Dim. Ma- rinescu Bragadiru — cu ocaziunea jubileului de 70 de ani 'de vieaţă şi 50 de muncă prestată în inie• resul industriei române — a trimis prin Albina din Sibiiu suma de 1000 Iei pentru augmentarea fondului ziariştilor români din Ungaria.
Dorim mărinimosului donator încă mulţi ani în deplină vigoare, ca să se poată bucura de-o cât mai deplină izbândă a progresului industriei românei
Pentru fondul ziariştilor. Cuprilejul festivalului Bariţ din Zârneşti s-a adunat, pentru fondul ziariştilor, dela d-nii
D-l Dr. Ilarie Hoadrea, advocat Cor. 100.—
D 1 Ioan Vodă, notar comunal Cor. 50.—
Dr. Ei gen Sâmpetrean advocat Cor. 15.—
Gheorghe Cutean, farmacist Cor. 10.—
Dr. Pompiliu Nistor, medic Cor. 10.—
Dr. Niţu Maior, când. de adv. Cor. o.-l
Beniamin Clococean, cassier de bancă Cor. 4-
Iuliu Dan, candidat de advocat Cor. 3.-
Ioan Wbny, silvicultor Cor. 5-
D-na Gheorghe Mo- şoiu, soţie de comerc. Cor. S
Nicolae Sperchez, învăţător Cor. S
Interese din 9 Iunie până la 25 Iulie Cor. 1.11
laolaltă Cor. 207.1Suma aceasta însemnată i f
fost depusă astăzi la administraţii ziarului nostru de d-l medic Dr, Pompiliu Nistor. Exprimăm mari' ni moşilor contribuenţi şi pe aceas tă cale profunde mulţumiţi.
Cu poşta de azi am trimii d-lui 1. Lăpâdatu, membru al epi tropiei fuadaţiunei Dr. Mihu, sama de 307 cor. 38 fiieri, care a întră! până astăzi ca contribuiri la fonf dul ziariştilor.
Tinerimea academică română di? Câmpie invită la Petrecerea de vară, ce o va aranja la 11 August st. o, 1912, în »Hotelul Central« din Mociu, cu ocaziunea adunării generale a despărţământului XV. Mociu al »Asocia- ţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«.
Venitul curat este destinat pentra »Fondul ziariştilor«.
Deputaţi congresuali au fost aleila alegerile supletorii din dieceza Ca ransebeşului: d-l Dr. Iosif Gali la Caransebeş şi d-l Dr. Cornel Cornean li Bocşa.
Sfinţire de biserică- Actul sfinţiri Jbisericii gr. orientale din Miheşul I Câmpie, (protopresbit. Turdei) se va si- vârşi prin mandatarul lnaitpreasflnţltu> lui Domn Arhiepiscop şi Metropolit, Dr, Eusebiu R. Roşea protosincel şi director seminarial în 29 Iulie (11 Auguste.) 1912 la oarele 8 a. m. După sfinţire, la oara 1 p. m. se va da banchet, coverta 5 cor., iar seara concert din partea corului din Agârbiciu. — Comitetul parochial gr. or.
Despre înmormântarea vicarului lacofa Macaveiu ni se scriu următoatfcW. Duminecă în 21 1. c. a avut loc In Făgăraş înmormântarea regretatului vicar Iacob Macaveiu. Prohodul pontificat t canonicul Dr. Suciu, asistat 36 depreoju s-a început la 3 ore d. p. în biserica» difleată de Constantin Brancoveani Vre-o trei mii de oameni în frunte cs autorităţile, între cari şi corniţele suprea Széli au însoţit pe cel plecat din viijr la locul de vecinică odihnă. Au cipat toţi preoţii tuturor confesiunilor io fruntea credincioşilor lor, afară de topopul gr.-or. al Făgăraşului. Cuvântări funebrale au ţinut canonicul Sucii şi părintele M. Recean din Recea.
;L
Í
D-l inginer Aurei Diaconovicl, originar din Bocşa-montană, trecând înainte de vre-o 20 de ani în serviciul statului român, ca inginer-şef al j ţelor Gorj, Vâlcea şi Constanţa, câştigat astfel de merite pe terenul specialităţii sale, deosebit ca constructor de poduri şi de şosele, încât, li propunerea consiliului de miniştri, M,S Regele Carol In decursul anilor Iad» corat dearândul cu toate trei graduiii ordinului: »Coroana României“, (m‘i întâi cu rangul de cavaler, apoi de Ci cer şi in fine de Comtur) — iar aci
pe parohienii lui cât şi pe cei din comunele vecine.
<Să şti măi băiete, că sasul nu'şi ia pălăria de tine, de ai fi măcar şi popă, de nvti h mai bogat şi mai vrednic de cât el — atunci, se şti că Vai biruih — era povaţa lui de predilecţie şi acasă şi în biserică şi în câmp.
Pe lângă setea neastâmpărată de pământ a acestei famifii, — mai nutriau o ambiţie, de a da fiului lor Necuilţă, atâta învăţătură, ca atuuci, când va fi mare, să poată sta de vorbă nesilit şi neumiiit, chiar cu popa cel învăţat ai saşilor. După-ce şi-a golit de câte-va ori punga umplută din aurul grâului, hambarele de bucate şi grajdul de vite, — căci ce să zici, satul era şi mic şi sărac şi cu o uliţă de rude, — iată-i ficiorul, cu diploma de doctor, dat gata cu învăţătura, chiar în oraşul împăratului şi chiar cu numele Lui iscălită.
«Vedeţi măi — zicea adesea — eu am întrecut şi pe saşii şi şi pe popa lor>.
Repausând la 25 Ianuarie, 1892,
preotul Nicolae Popoviciu, în 75 ani, — grija trebilor familiare cadîla sarcina parohului Iosif Comanescu#- lea şi a soţiei sale Elena n. Popoviciu.
Frumoasele holde cucerite de harnicii bătrâni şi înmulţite prin o strl duinţâ de oţel de familia Comanesti,— în potriva tuturor piedecilor diij- mănoase puse în cale de streini, ţii cheltuelilor cu creşterea copiilor, cu prilejul comasării sunt adunate într’un complecs — care astăzi se remarci a cea mai mare moşie românească câştigată prin hărnicie în inima ţării Bâm
Şi dacă călătorul român va trece vre-o dată prin ţara Bârsei, cu trenul sau trăsura, pe drumul Braşov-Făgăraş— şi pornind dela gara Braşov (Bar- tolomei) îşi va întoarce îndată privirea la dreapta, va observa desigur un foişor înalt împrejmuit cu olate economice,- să ştia că acolo se află o moşie mfc neased sfinţită de munca şi udată I sudoarea a trei generaţii de preoţi n mâni, — iar dacă seara îl va ajung— nu va trace, ca sufletul să nu-1 i
zel y şi Kétifîn Braşov, Strada Porţi Nr. 60.
Nr. 155—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.
de curând, după cum cetim în foile din regat, a fost de nou decorat cu crucea de cavrler al ordinului »Steaua României î ca recunoştinţă onorifică pen* tru repedea şi solida reconstruare a mijloacelor de comunicaţiune din Moldova de sus, cari au fost în mare parte ruinate şi nimicite prin apele torenţiale din anul trecut, continuându-şi misiunea actual în judeţul Suceava cu centrul Fălticeni. Gratulăm cu plăcere auzind şi aceea, că ministrul român pentru lucrări publice a acordat d-lui Diacono- vici unele fonduri pentru lucrări, cari privesc, direct pe Rege.
Birou agricol în Sebeş. Ni se trimite spre publicare următorul aviz, a- supra căruia atragem atenţia cetitorilor noştri:
Am onoare a Vă face cunoscut, că cu ziua de 1 August st. u., am deschis în piaţa Sebeşului-săsesc un Birou agricol, în cadrele căruia mă voi ocupa cu: valorizarea (cumpărare-vânzare, im- port-export) a tot felul de produse a- gricole, viticole, horticole şi forestiere;— vânzarea maşinilor agricole şi a diferitelor îngrăşăminte chemice; — mijlocirea vânzărei şi cumpărărei de moşii şi alte realităţi; — arendări şi parcelări de moşii; consultaţiuni şi expertize în afaceri agricole etc. etc.
Totodată Vă anunţ, că pentru desfacerea îa detail a cerealelor, seminţelor agricole şi horticole, făinilor etc., am deschis în piaţa mare (casele Hen- ning») şi o prăvălie, al cărei conducător va sta sub nemijlocita supraveghiere a subsemnatului.
In nădejdea, că intelectualii noştri vor aprecia nizuinţele mele şi vor sprijini cea dintâi întreprindere românească de acest fel în Ungaria, semnez cu deosebită stimă. — Constantin Băilă, a- gronom.
Regele Angliei la împăratul Germaniei. »Lokalanzeiger« anunţă, că perechea regala engleză va face câteva vizite oficiale familiei împărăteşti germane. Cu această ocaziune principele de Walles încă va fi oaspele împăratului Wilhelm. Moştenitorul tronului englez se va înscrie la o universitate germană pentru complectarea studiilor sale
Răscoală din cauza scumpetel locuinţelor O telegramă din Sofia anunţă, că clasa mai săracă a oraşului, ne mai putând suporta greul chiriilor prea mari, a părăsit zilele acestea oraşul şi a început să-şi clădească locuinţe noui pe un teren, care este proprietatea acestui oraş, fără a avea însă concesiune din partea autorităţilor. Din cauza aceasta autorităţile au trimis jandarmi şi pcm- pieri ca să-i împedece. Poporul înfuriat însă s-a repezit asupra lor, rănind pe mai mulţi jandarmi. Io cele din urmă jandarmii căpătând trupe de ajutor, au împrăştiat pe demonstranţi, nimicindu-le tot ce au clădit. Sfârşitul demonstraţiei— se înţelege ; mai mulţi dintre demonstranţi au fost arestaţi.
Dsscoperiîoral filoxerei a m uritDin Bazei se anunţă că în localitatea Neuenburg din Elveţia a încetat din vieaţă Gustav Gauthier în etate de 73 aoi. Gauthier s-a făcut cunoscut lumii întregi în anul 1878, când în viile din cantonul în care trăea, el a descoperit filoxera. Dar a plătit amar această descoperire, căci cetăţenii iui l-au urât şi nu i*au mai putut ierta nici odată că a descoperit acele insecte, pentru stâr- pirea cărora au trebuit nimicite teritorii întregi de viţă de viie. Cu premiul de 500 franci, ce l-a primit din partea statului pentru această descoperire, Gauthier a plecat în Tunis, unde
, s*a ocupat cu negoţul de vinuri. Mai târ- 1 ziu apucându-1 dorul de patrie s-a re- » Întors iarăşi în ţara sa la locul naşte
rii. Nu s-a mai reîntors însă ca elve
ţian ci ca musulman, căci şi în patria sa Gauthier purta haine arabe şi ţinea toate obiceiurile musul mano. Alungat din nou de răutatpa omenească, Gauthier a luat din nou băţul pribegiei, a trecut în Argintinia, mai târziu s-a a- şezat în Tunis, de unde dorul de patrie l-a adus iarăşi acasă.
Acum şi-a aflat locul de odihnă, unde răutatea omului nu mai poate pătrunde, a trecut Ja vieaţa vecinică. Decedatul a scris mai multe cărţi despre cultivarea viţei de viie.
Un nou imperiu. Ziarul francez »Journal« scrie următoarele: Americanul Charles Mayer, care s-a reîntors zilele acestea din călătoria întreprinsă în A~ merica, povesteşte că individul Fran- cesco Zuarez şi-a creat un adevărat imperiu pe marginile Amazonului. El posede acolo întinse păduri, bogate in copaci valoroşi şi cauciuc. Vre-o două sute de indieni băştinaşi îi sunt supuşii lui, pe cari Zuarez, ca un stăpân atotputernic, îi foloseşte pentru esploatarea bogăţiilor din pădurile sale. Aceştia sunt adevăraţi sclavi. Zuarez a introdus aşa numita pedeapsă progresivă : dacă vreunul dintre supuşii iui nu-şi face partea prescrisă de lucru, e pedepsit cu aceea că i se tae un membru, bunăoară un deget. în caz că acelaşi lucru se repetă, i se tae un braţ, mai apoi un picior, până când în sfârşit rândul ajunge la cap. O mulţime de femei şi copii au fost îngropaţi de vii de acest om fără milă, sau au fost lăsaţi să piară de foame. In acest fel Zuarez şi-a câştigat o avere fabuloasă. Pe însăşi sora sa a osândit-o la moarte acest om bestial, din cauză că nenorocita se împotrivea brutalităţilor şi sălbătăciilor ce le comitea. Zuarez e vecinie înarmat şi păzit de oamenii lui de încredere, cari ţin cu tot sufletul la el. Frica indigenilor de acest stăpân al lor, e atât de mare, încât nici chiar cu jalbe nu îndrăznesc să se prezinte înaintea lui.
Victime ale gazului. Dulgherul io- sif Korompan din Caşovia avea în curte o fântână, pe care o acoperise şi o ţinuse închisă mai bine de un an şi jumătate. Zilele acestea a trimis pe un servitor să deschidă şi să-i aducă apă din acea fântână. Văzând, că servitorul nu se mai reîntoarce, a plecat după el. Nenorocitul zăcea ia pământ lângă fântână. Apropiindu-se de el, avu aceeaşi soarte. Gazurile, isvorâte din fântâna care stase atâta vreme închisă, îl omo- râră şi pe el. Un fiu de 16 ani al lui Korompan, cercă să-i sară în ajutor tatălui său, dar simţind mirosul greu şi insuportabil de gaz, trebui să se retragă şi să ceară ajutorul vecinilor. Timp de 12 ore Insă nirne nu s-a putut apropia de fântână, când apoi cadavrele celor doi nenorociţi au fost ridicate.
Turnul aplecat din Pisa a dat locIa numeroase cercetări. Canavari, de la universitatea din Pisa a constatat, că temelia n-are o adâncime mai mare de 3 metri şi 6 şi că e numai cu puţin mai groasă de cât zidurile turnuiui. Pământul, pe care e aşezată, e format din nisip; îa vecinătatea turnului sânt cursuri de apă, cari sânt cauza devie- rei lui. Pentru a le combate, s-a săpat un şanţ circular de ciment în jurul turnului la anul 1573 şi de atunci s-au propus diverse măsuri.
• După cercetările recente ale lui Goodgeor, se pare că Înclinarea a început chiar In timpul construirei turnului (de la 1174 până la 1350), ' că architecţii de atunci şi-au dat seaaia de acest lucru şi că au socotit că temelia este, totuşi, destul de solidă. A- devârul e că înclinarea a rămas statornică până în 1846, când un cutremur de pământ, a sporit-o.
Acuma turnul a deviat cu 3 metri 26 de la verticală, la o înălţime totală de vre o 55 metri, iar dacă măsurile înregistrate sunt exacte, înclinarea a sporit cu 20 de centimetri de ia 1829 şi cu 7 de la 1859.
Tiptil... tiptil. Aşa călătoreşte contele Tisza. Se vede că nu-i mai place alaiul, sau că se teme de alaiuri, căci abia acum se ştie despre călătoria, pe care contele a făcut-o Luni noaptea. Nu se ştie unde a plecat ci numai atât că cu trenul de Pesta a trecut peste Zsolna în spre Oderberg. Despre această călă- toric n-au fost încunoştiinţate decât numai autorităţile, cari — din precauţiune — au ţinut totul în secret.
— Modest s-a mai făcut d-1 conte ?!
Ştiri mărunte- Din Irsefstadt se anunţă că în momentul când aviatorul Fiedler voia să-şi pună aparatul în funcţiune, a sărit o schintee dela motor, care i-a aprins şi distrus monoplanul.
— Hoţi necunoscuţi au pătruns înti’un otel din Ostanda unde descinsese principesa Margareta Thurn-Taxis şi i au furat juvare şi alte obiecte în valoare de un milion şi jumătate franci. Au fost arestate mai multe persoane, bănuite fiind ca autori ai furtului.
— Podul Pont Charenton din Paris a fost aruncat alaltaeri în aier. Cineva a aruncat un chibrit aprins pe pod, care ajungând în cana!, a făcut ca gagurile adunate acolo să se aprindă şi se esplodeze. in câteva minute podul a fost în flăcări, prabuşindu-se astfel în apă.
Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului: Sze- lzely ş i H eti, fabrică de mobile.
Din Braşoy şi fara-B ârsei.Alergări de cai. Regimentul 2 de
husari va ţinea în 4 August la 2 oare 30 minute după prânz obicinuitul concurs hipic pe locul de alergări de ia Râşnov. In ziua cursei de cai va pleca dela gara Braşov-Bartolomeiu un tren special la 1 oară şi 17 minute d. p., care se opreşte lângă locul de alergări. La reîntoarcere trenul va sosi în gara Hartolomeiu ia 7 ore 28 minute seara.
Lovit de trăsnet. Alaltaeri pe la orele 6 după amiazi s’a descărcat o mare furtună asupra comunei Codlea. Flăcăul Georg Paul, care supraveghea pe o llvadie caii tatălui sau, refugiio- du-se sub un pom, a fost lovit de trăsnet.
O biciclistă fără diplomă. Nusuntem contrarii damelor, cari se îndeletnicesc cu sportul. Nu putem aproba însă încercările, pe cari le fac unele domnişoare încălecând bicicleta, fără a-şi fi câştigat «di pl oma» de bicicliste, parcurgând străzile cele mai populate ale oraşului şi făcând evoluţii, cari te bagă în groază. Astfel eri pe la oarele 6 seara domnişoara S. trecând cu bicicleta prin strada Vămii a căzut împreună cu bicicleta în mijlocul drumului alegându-se cu răni destul de grave la cap şi picioare. Avis biciclistelor braşovene.
Muzică la promenadă. Orchestra oraşului va cânta mâne Sâmbătă la o- rele 5 şi jum. ia promenada de jos.
Urania-Kino. Programul de Sâmbătă, Duminecă şi Luni este deosebit de bogat: Journalul Pathé cu noutăţile săptămânilor trecute, o dramă colorată, o alergare de cai în Viena. Tablouri după natură pe lângă punctele humoristice obişnuite.
Azi şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici Albert Roth, solist şi primaş şi fratele Iui Wilhelm, virtuos in »tárogató« cu întreaga lor capelă de muzică.
înştiinţare pentru anul viitor.Anul şcolar 1912—13 se va începe
în 1 Septemvrie st. v. 1911, adecă în 14 Septemvrie st. n. Părinţii, cari doresc să-şi dea copiii la aceste şcoale, sunt poftiţi a se prezenta cu fiii sau cu fiicele lor în cancelaria direcţiunilor respective în zilele de 3, 4 şi 5 Septemvrie v., adecă în 16, 17 şi 18 Septemvrie st. n. pentru înmatriculare. Şcolarii, cari se înmatriculează pentru primadată la şcoaleie noastre medii, vor aduce testimoniu şcolar, certificat de naştere şi certificat de revaccinare. Testimoniul şcolar de pe clasa precedentă au să-l prezinte toţi şcolarii, cari vin a se înmatricula, aşadar şi şcolarii cari au absolvat clasa precedentă la şcoaleie noastre.
Din 31 August şi până în 4 Sept. v, dela 8—12 oare a. m. se vor ţinea examenele private, supletorii, de diferenţă si de corigenţă. Ceice s5âr prezenta mai târziu, au să petiţioneze la direcţiune, dovedind cu atestat valabil cauza întârzierii.
Not ă . — Şcolarii, cari vin dela un institut, unde în gimnaziul superior na au învăţat limba grecească, vor fi supuşi unui examen de primire din limba grecească.
Didactrui în gimnaziul inferior şi şi şcoala reală este de 24 coroane pe an, iar în gimnaziul superior (cl, V.-VIII.) de 40 coroane pe an. — Cei înmatriculaţi pentru primadată mai plătesc o- dată pentru totdeauna o taxă de primire de 8 coroane. Şcolarii neromâni plătesc didactrui, taxa de primire şi taxa pentru fondul de penziune duplu. Taxa pentru fondul de penziune este în gimnaziul superior 10 cor, iar în gimnaziul inferior şi şcoala reală 6. cor.; taxa pentru testimoniu (Fond. Coresi) 3 coroane, taxa pentru anuar 1 cor., taxa edilă 6 coroane (în clasele de jos) şi de 10 cor. în clasele de sus ; taxa pentru miji. de învăţ, şi mobiliar este de 2, resp. 4 cor.; — taxa de patinat este de 30 bani, resp. 50 bani; taxa pentru bibliotecă e de 1 cor.; taxa de membru la societatea de lectură a studenţilor este pentru cl. V. şi VI. gimn. 1 cor., pentru cl. VII. şi VIII. gimnazială 2 coroane.
Didactrui se poate plăti în 3 rate după dispoziţiile stabilite în normativul Eforiei şcol.
Şcolarii, cari vor să fie scutiţi de didactru trebue să-şi înainteze petiţi* unile ior până în 30 Septemvrie st. v .: la cancelaria Eforiei şcolare.
1) îndreptăţiţi a petiţiona sunt a- acei şcolari săraci, cari au moralitate bun şi nota generală din studii foarte bine sau bine.
Cu nota suficient pot fi scutiţi numai acei elevi, cari sunt din Braşov şi cercetează clasa I. şi II. gimnazială sau reală.
2) La petiţiune se aclude atestatul de paupertate dat de oficiul comunal, dar vidimat de parohul local.
3) Toţi petenţii au să acludă şi testimoniul ultim de claaă.
Scutiri se acordă numai la didactru, — celelalte taxe trebue plătite de toţi şcolarii.
Teatru, concerte şi petreceri.In Tâmpăhaza.
Inteligenţa româuă din Tâmpăhaza şi jur învită la Producţiunea teatrală urmată de petrecere cu dans ce o dă diB prilejul adunării generale a despărţământului Aiud-Teiuş al Asociaţiunii Duminecă în 11 August n. în pavilonul
ridicat spre scopul acesta în curtea dlui M. Radu din Tâmpăhaza.
Venitul curat se destinează pentru noua biserică română din Aiud şi pentru despărţământul Asociaţiunii.
Urania-Kino.Programul pentru Sâmbătă Du
minecă şi Luni 27, 28, 29 Iulie este următorul:
1. Pathd Journal, (întâmplările săptămânilor trecute). 2. Umbrela ca samsar de mariage, (cnmic): 3. Zidurile mănăstirei, (dramă colorată). 4. Cum se păstrează colorile naturale la fluturi, (stienţific). 5. Alergarea de cai în Freudenau Viena, (sport). 6. Uidul fermecat, (feerie, colorat). 7. Munţi de ghiaţă şi schimbul norilor, (după natură). La cererea generală: Little Hans se face şcolar la detectivul Nick Winter, (hu- moristic).
ULTIME ŞTIRI.Constantinopol, 26 Iulie. Noul
cabinet va urmări în politica externă o cât mai strânsă apropiere de politica engleză şi se va strădui ca Turcia să între între într’o combinaţiune europeană. Noul guvern nu are intenţia să ceară di- solvarea Camerei, dar va deschide probabil anchete, cari să cerceteze nelegalităţile comise la alegerile electorale şi sa se anuleze mandatele căpătate prin ilegalităţi. Cabinetul se va prezenta înaintea Camerei peste câteva zile şi-şi va expune programul, după care va face toate sforţările ca să ajungă la un acord cu puterea legiuitoare. Cabinetul va evita dizolvarea Camerei, căci aceasta s’ar putea interpreta ca o măsură represivă. Agenţia otomană anunţă, că Fe- rid paşa care se află în Lausanne a refuzat să primească portofoliul ministerului de interne.
Constantinopol, 26 iulie. —Ziarul „Tanin“ află, că scufundă- torii escadrei turceşti au observat în adâncul Strâmtorii Dardanelelor un torpitor italian scufundat cu prilejul atacului de acum câteva zile.
Constantinopol, 26 Iulie. Dela forturile Dardanelelor s-a observat o vie mişcare în flota italiană. Vase de războia spionează continuu mişcările din strâmtoare. —
Proprietar:Tip. A . Mureşianu : Branisc e & Comp
Redactor responzabil : loan Brotea,
• • O O O O O O O O O O O O O O O O O M
ooooooooo0ooo
oo
HotelCONTINENTAL
B R A S O VProprietar: Petru A. PopOVlci.
Hotel de primul rang, la cea mai plăcută poziţie din oraş, iluminat electric, confort modern. Automobil la dispoziţie.
PREŢUR I RED USE. —
8
0O0oooo0o
• o o o o o o o o o o o o o o o o
oo
o o « t
mişcat de răsunetul doinei, care îşi revarsă povara pe amândoi ţărmurii râului Ghimbăşelului, care strătaie moşia mai bine de un klm. — iar dacă luarea aminte o vor atrage razele de lumină, ce trec prin ferestrile locuinţei, aşezată la mijlocul hotarului, sâ se ştie, că la una din aceste lumini, doi preoţi de legea românească, şi tată şi fiu, — fără a-şi uita altarul — zi de zi pun la cale administrarea moşiei în cele mai bune con- diţiuni de cultură economică-raţională — mai mult prin munca ostenitoare a braţelor, decât prin puterea banului.
Una dintre jertfele mai însemnate pentru acest avut românesc, este venerabila preoteasă Elena Popoviciu, care în 8/21 luliu a. .c. în frumoasa vârstă de ani 94, care nu şi-a uitat nici de altarul soţului şi nepotului său — lăsând parohiei o modestă fundaţiune — a fost petrecută la odihna de veci, dela locuinţa parohului-nepot, losif Comanescu,
de o asistenţă distinsă şi numeroasă a consângenilor săi, ginere, nepoţi, strănepoţi — cu familiile ior — tot atâţia protopopi şi parohi în parohiile din ţara Bârsii şi împrejurimi; anume : I. Hamsea protopop Zerneşti, I. Comanescu Codlea protopop onorar şi paroh, I. Te* culescu protopop A.-Iulia, C. Proca Râşnov protop. onor., losif Maximilian paroh Braşov-v., fancu Maximilian paroh Stupini, P. Debu capelan Braşov-v., losif Comanescu Ghimbav; Elvira Navrea n. Dr. Nicolae Pop, Cornel Comanescu inginer C. F. R, Bucureşti, Emil Comanescu funcţionar la Albina Sibiiu, — de o mulţime de strănepoţi — încunjuraţi de o mare adunare de public din comună şi vecinătate, români şi străini, sub lacrimile de jale a unei ploi căzute din ceriul binefăcător.
*Le-am scris acestea ca un semn
de pioasă aducere aminte, pentru urzito-
rii acestui avut românesc : parohul Ne- culae Popoviciu şi soţia sa preoteasa Elena — cari acum odihnesc alăturea în cripta familiară din faţa sf. biserici din Ghimbav.
Fie-le memoria eternă I Moşia: Viorica 1912 luliu.
Pr. I C.
I.Foaie verde foaie lată Aşi dori să cânt odată, Pentru ochii tăi vecină Nicăiri nu am hodină.Pentru zimbetele tale Bat mereu aceiaşi cale,
Pentru focul tău nebun Bat de mult acelaşi drum.
II.Când m’am dus asară’n sus Liniştit şi gânditor Fetişcana din vecini Mi-a zimbit fermecător.
Mi-a făcut un semn, domol, Ochii dulce i-a închis M-a’ntrebat apoi încet:„Ai venit“ ? „Vezi, nu mi-ai scris“.
III.Nu te-am mai văzut de-o lufiă Şi mă prinde-aşa un dor Să te iau de subsuoară Şi să-ţi spun eâ te ador
Şi să-mi razim de-a ta tâmplă Capul trist şi obosit
Povestindu-ţi toată jalea Sufletului năcăjit.
Iar’ lipindu-te la peptu-mi Cu surâs nevinovat Sărutări să pun frumoaso In potirul fermecat.
IV.Mi-ai făcut un semn, eu mâna Ştii tu unde, ştii tu când,Vezi de-atunei în toată clipa Ca pe-un dor te port în gând.
Când pe cer se urcă luna Mă întreb adeseori:Ce*a voit să-mi spună mândra Cea eu ochi fermecători?
(Ş o n a). Vasile Stoicanea.
M . N E U M A N N Fondat Ia 1845.
T A I L L E U R .
Vestminte pentru domni, băeţi
şi fete, gata şi la comandă
F u rn is o ru l c u r ţ i i im p . re g a le şi c a m e ria le
Pagi»* A. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 155— 1912.Avis. Din cauza sesonului înaintat se vinde, asortimentul bogat de pălării de
Dame, Fetiţe şi Băeţiî—in,
cu preţ foarte ieftin
loh an n a S c h m id t ,Salon de mode de Dame, Strada Prundului Nr. 9.
m96*ti«tifa
A v i s !Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. Dame că lucre
C ostum e ş i ro c h i de dam e după cel mai nou şi mc dern fason cu preţ foarte ieftin.
Garantez croi inexcepfionabil. cu toată stima
G d s t a v B e e r ,c r o ito r d e d a m e S tr . S p ita lu lu i 33 .
Avis!Pmnmiln!
Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. muşierit că in-am reîntors din călătoria de studii de 6 săptămâni pentru câştigarea do cunoşţinţe în ce
priveşte branşa mea atât în praxă ca şi în teorie. După sistemul renumit «Le Grand Chic» ofer ce este mai perfect.
Rugându-mă şi mai departe pentru sprijinire semnezcu toată stima
GEE.GELY SAmm,atelier de mode pentru dame Piaţa mare Nr. 28.
» " T O ia s B s a s a s s s p
® S * r a a P o r ţ i i Jir. 51.
Nu scăpaţi oeazia!Pentru sărbătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară,
a Yă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma
F ra ţii F ischerB r a şo v , Strada Porţii Nr. 51.
Se pot cumpăra cele mai frumoase, moderne parde*tiuri de dame d e la ..............................14 coroane în sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ n „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „ „ „Costume m o d e m e ..................................18 r „ „Costume pentru băeţi ............................. 12 „ „ „Costume pentru c o p i i ...............................4 „ „ „
Atragem ; tenţia On. public asupra firmei.166,3-50.
® S t r a d a JP o r ţ 1 1 * r . 51. @
nsa9)*9»?
3»?
Tot locul cu umezeală se poate usca folosindW atproofCel mai perfect preservativ a isolărei apei suterane, usca
rea zidurilor şi a fasadelor.Garantăm pentru oricare lucrare.Procedeu iute, sigur şi cel mai ieftin.Vânzare de Watproof numai la
Duşoiu & LeucăA r h ite c ţi, a n tr e p r e n o r i de zid iri.
Braşov, Târgul Cailor 4. Telefon 238.
mmmmmfitimtó
A V I S .Cu onoare aduc la cunoştinţa On. pnblic că am deschis o
Prăvălie cu ciasorniceşi articole de g"©,lara.terie
în Strada Porţii Ir« 35«Ciasornice de buzunar şi părete cumpărate din cel mai ieftin izvor, le vând cu preţ moderat, asemenea reparaturi de ciasor-
nice execut cu garanţie.Cu toată stima GANTZ IOZSEF.
TELMÂNN BÉLAsalon de m odă* I lr a ş o v , p ia ţa Fran* cisc lo s if, C o lţu l de la T â rg u l ca ilor; d ea su p ra mag* S cherg . e t] I,
Confecţionează cu lucrători de rangul pr. din stofe moderne
haine bărbăteşti3Mantale engleze de dame şi costume.
Comande din provincie se esecută cu garanţie, fără probă şi defect.
T o t o m u l c u m s e c a d eîşi poate procura ZUl © ,1 2 3 . © S 1 ©. 1 TO 1 1 "Vi UT X
cu înlesnire de a le plăti lunar sau Ia săptămânădela cea mai veche şi solidă firmă
R O N A I H E N R IK , Strada Mihail Weiss 22.
fe.-1ËÜ i£.i aa ,lăn U S ra iy a îM n ait5 T B ^
SISI%iÂlSimSISIilmr l1feli l
Cea dintâi şî mare Văpsitorie artistică şi spălătorie chemică cn abur si motor precum curăţirea de pufW ilhelm K ö rn er
Fabrica: strada năsipului de jos 1 a); Filiala strada Hirşer 3.Localităţi de primire în Feidioara la Domnii Stenner & fiu
comersnnt, E.öpatak la domnul Mühl bä - her, croitor de bărbaţi, Tuşnad la Domnul Meggeri cro'tor bărbătesc, Szabö Potek-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime.
Curăţire hemică de haine băibăteşii, dame şi copii, uniforme, costume broderii, pânzături, ph pome, stofe de mobile şi decoraţii, perdele, cop .-rte covoare se curăţa radical, devine ca nouă.
Specialităţi: Curăţire de pene de struţ, menţionate se vapsesc iară.i în acea colcare, sau înalte colori,
Toate obiectele sus în negru aşa că apar ca noua Comande din afară cu posta se execută promt.
m.
it i
Iü
ÜS
Ii1
GEORGE FOITH & Ciecea mai mare fabrică de tricotaj cu 120 lucrători.
Magazinul: B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 24. — Telefon 353-
Specialităţi: ciorapi, tricouri, articole de sport.
Pentru sezon recomandăm asortimentul bogat de cămăşi pentru turişti, brâne, cra
vate, ciorapi de turişti.
Cu o c a s ia sesonu!??i d e v o ia ju r i ş i v a c a n ţe r e c o m a n d ă
l a i c a n a ţ i o n a l ăsoc. pe acţii B R A Ş O V .
Compartimented in casa de fier p a n c e ra tăpentru păstrare sigură
de losiiri, hârti de valoare, documente importante, ginvaerL
— cale etc. —Preţul după mărimea compartimentului dela 3 coroane — în sus ne ‘‘A de an. —
Cuptor do închiria t.Casa cu ouptordecopt a vecinie
a V din Str. Prundului Nr. 19 este dela Sf. Mihai 29 Sept. a. c. în colo de închiriat. Infarmaţiuni se pot lua dela tataidé vecin G. Na- vrea Str. Prundului 4. Ofertele în chise sunt de a se înaintâ tatălui de vecinpână la sfârşitul lui Iulie st. n.
A n u n ţ ele l ic i ta ţ ie .tn 12 şi 13 Angust st. n. 1912 3?
vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 15Maiu 1911 pănă incluşive în 8 Iulie 1911 şi a- nume: sub numărul 6598 —1911, pană inclusive cu Nr. 9376 —1911 al căror termin a espirat şi nu s’au reseumpărat.
Licitaţia va avea loc In lo calul Casei de zâloage, dela 8 oare pană ia 11 oare a. m şi în cas de lipsă dela 2 până la 4 oare p. m.
Obiectele, cari se vor vinde, suit: Giuvaerieale, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de aramă, Cioaie, Cositor’ flanele, haine bărbăteşti şi femeiesci, Cisme, Ghete şi altele.
Vânzarea se face în bani gata.Rescumpărarea sau inoirea a-
manetelor se poate face numai până^ cu o zi înainte de licitaţie.
în ziua vânzării cu licitaţie nu se permite nici într’un chip a prelungi amanetarea.
Brassó, 18 Iulie 1912.
I a„Orientul1Institut de credit) şi de economii, so
cietate pe. acţiuni, H. Dobra.
ConcursPentru ocuparea unui post
de funcţionar la institutul nostru, să publica concurs cu termin până la 15. Augnst st. n, a. c.
Reflectanţilor li să oferă salar anual începător de K 1000 tantiemă statutară, eventual şi cortel în localul institutului.Să recere dela dânşii, sădovedeasoă, că au absolvat şcoala comercială şi că auavvt purtare morală bună, Cei cu praxă şi cu cunoştinţe de limbi sunt preferiţi.
Postul să poate ocupa numai decât.
H-Dobr a , 25. Iulie 1912.Direcţiunea.
| loan Âpfelbach| BRAŞOV, 8trada Porţii 18.li (La regele gulerllor.)
Vă recomand manazinul meu mare ^ de ciorapi de bărbaţi, dame şi copii Sî şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi M colorate de turist. Ismene lungi şi ^ scurte până la genunchi. Gulere $ manjete şi cravate moderne.H Umbrele, Toilet şi Parfumerie.j| Vă servesc solid şi sigur.
a a s » ^ BaEBKaB^5SEagaB
•€>-€>-€>0"€>-©-€>-€>0-€>©-
Atelier tehnic dantistic
I. S O L EBRAŞOV, Strada Vămii Nr. 19
Execută toate lucrările ce ocad în branşa dantisticăl ids şi cu preţ moderat. — Specialist în coroană şi pop.Pacienţii din provincie săser- vesc în 24 oare. 102(!)• O ö O O O O O O O O O ö O O
o(!)(!)(!)<3999(!)9î
1-31. Casă de amanetare o .ä p e a ic ä .
Se cântă 2 calfeunui de branşa ferăriei şi unul de branşa băcăniei, Consum Societate comercială pe acţii Blaj.
Publicatiune.Se «duce la cunoştinţa generală
că so ţine licitaţie publică la Pulberăria Armatei „Dudeşti“ pentru furnizarea materialelor următoare:
In ziua de 1 august 1912 — oara 10 dimineaţa.
Pentru furnizarea & 293.000 kilograme salpetru de Kili.
In ziua de 3 august 1912 — oara 10 dimineaţa.
Pentru furnizarea a 63.000 kilofirame bumbac pentru fabricarea fulmicotonului.
Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72-83 din legea contabi- lităţei publiceîn ofertă se va arăta preţul pe suta de kilograme, cu sau fără vamă.
Condiţiunile technice ce trebue să îndeplinească aceate materiale cum şi probele la cari vor fi supuse Ja recepţionarea lor, sunt cele publicate în Monitorul Oficial No. 72 din 1/14 iulie 1912.
Directorul PulberărieiLk Colonel, Afbu
A vis.Am onoarea a aduce la cu
noştinţa On, public că am deschis unAtelier de ras şi frisâtmodern aranjat. Braşov Târgul boilor Nr. 7.
Rog sprijinul On. public- cu toata Stima
Puţin Zsinga.
• A A A A A A A A A A A A.A A A A I
. . . .
unea On. 1Subscrisul atrag atenţiunea On. public românesc din loc şi dela ) sate cu deosebire apelez la ] sprijinul inteligenţei române a
\ mă îucuraja în meseria mea \ de văpsitor de mobile şi zidiri.\ Stau la dispoziţia On. public cu cele mai< nouă şi moderne modele.
Pentru înlesnire pot fi avizat printr'o ^ carte poştală la adresa:
< Nicolaie Benei,măestru văpsitor. (1—52.)
Braşov, Pe Coastă Nr. 19. J• v w w w w w w v i
fr
TIPARUL TIPO G R A FIE I A. M UREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.