12 pagini
n OPINII / Noutãþi de pe frontul CovidPAGINA 10
n Festival de teatru pentru tineretPAGINA10
n START ÎN NOUL AN ªCOLAR / Ziua vorbelor goalePAGINA 11
n IOANA CIOCAN, DIRECTORULGENERAL AL PAVILIONULUI DEARTÃ BUCUREªTI ART SAFARI /”La iubitorii de artã, pasiunea setransformã în investiþie”
PAGINA 9
5 lein USRPLUS ºi AUR solicitã plen comun pentru
dezbaterea ºi votul moþiunii de cenzurãPAGINA 3
n Conflict în interiorul Consiliului Superior alMagistraturii PAGINA 3
n INTENÞIONÂND SÃ CONSTRUIASCÃZECE MILIOANE DE SCUTERE PE AN /Cea mai mare fabricã de scutereelectrice din lume va angajadoar femei
PAGINA 11
Marþi, 14 septembrie 2021, nr. 177 (6957), anul XXXI
GRAM AUR = 241,3710 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5497 RON EURO = 4,9444 RON DOLAR = 4,1944 RON
Cât mai poate acoperi tiparniþaBCE prãpastia tot mai mare dintreNordul ºi Sudul zonei euro?
Deciziile din ultima ºedinþã de po-liticã monetarã a BCE au fostprezentate împreunã cunoile prognoze privind
creºterea economicã ºi inflaþia dinzona euro, prognoze care manife-stã în continuare mari deficienþede credibilitate.
Pe fondul unei revizuiri poziti-ve a creºterii economice din 2021,pânã la 5%, de la 4,6% conformprognozei din iunie 2021, economiºtiiBCE estimeazã cã rata inflaþiei va fi de2,2%, în loc de 1,9%. Anul viitor va avealoc o reducere drasticã a inflaþiei, pânã la1,5%, iar PIB-ul zonei euro va creºte cu4,7%.
Crearea unui context pozitiv a fost ne-
cesarã pentru a nu “speria” pieþele, în spe-cial cea a obligaþiunilor guvernamentale
din zona euro, cu afirmaþii desprereducerea foarte uºoarã a achizi-þiilor de titluri în cadrul progra-mului PEPP (Pandemic emer-gency purchase programme).
“Consiliul guvernatorilorconsiderã cã pot fi menþinutecondiþiile favorabile de creditarecu un ritm mai scãzut al achiziþii-
lor din cadrul programului PEPP”, searatã în comunicatul de presã.
O astfel de afirmaþie indicã, cel puþinteoretic, temperarea achiziþiilor de obli-gaþiuni guvernamentale prin tipãrire, darpreºedintele BCE, Christine Lagarde, asubliniat, în cadrul conferinþei de presã,
cã nu este vorba despre temperare.“Doamna nu tempereazã”, a rãspuns
Lagarde unui ziarist, parafrazînd o decla-raþie a fostului premier britanic MargaretThatcher.
Contradicþia dintre cele douã afirma-þii l-a determinat pe economistul finlan-dez Tuomas Malinen sã precizeze cã“doamna Lagarde s-a angajat într-o ope-raþiune de propagandã, în care ceva(temperarea achiziþiilor prin tipãrire) afost prezentat ca altceva (nu va fi tempe-rare)”, iar “în limbajul obiºnuit aºa cevase numeºte minciunã”.
Oare nu ºtie Malinen cã bãncile cen-trale nu mint niciodatã, ele doar “mode-leazã aºteptãri” ºi “ghideazã în avans”?
(continuare în pagina 12)
GRUPAREA LAKIS-DRÃGOI CONTINUÃ ªTERGEREA URMELOR
Flaros renunþã la procesul încare acuza SIF1 de deþinereaindirectã a acþiunilor proprii
Aveþi probleme privind le-gislaþia ce reglementeazãpiaþa de capital? Niciogrijã. Sub ochii închiºi demai mulþi ani ai Autoritã-þii de Supraveghere Fi-nanciarã (ASF), existã cel
puþin un grup de persoane, dintre careunii condamnaþi penal pentru infracþiu-ni legate de piaþa de capital, care vã vorînvãþa indirect cum sã acþionaþi. Dacãurmãriþi modul în care conducerea SIFBanat-Criºana (SIF1) a acþionat în ulti-mii ani ºi a acaparat de-a lungul timpu-lui SIF Muntenia (SIF4) ºi SIF Oltenia(SIF5), veþi observa acelaºi modus
operandi în privinþa înlãturãrii obsta-colelor legale pentru acapararea altorSIF-uri ºi companii.
Bogdan Drãgoi, sfãtuit de consilierulpenal Najib El Lakis, a reuºit prin con-certãri, nu doar sã schimbe conducereaunor SIF-uri ºi sã instaleze acolo propriisãi oameni, ci sã ºi înlãture problemelepe care le avea cu respectivele companiisau cu societãþile din portofoliul acesto-ra. Noile conduceri au renunþat la proce-sele deschise anterior în instanþele decontencios administrativ ºi fiscal împo-triva ASF, SIF 1 ºi SIF 4, pentru a-i scoa-te basma curatã pe Drãgoi ºi Lakis.
Cel mai recent exemplu în acest sens
este renunþarea de cãtre compania Flaros(FLAO), aflatã în portofoliul SIF Oltenia(SIF 5), la procesul intentat ASF-ului ºigrupului SIF1-SIF4 controlat de Drãgoiºi Lakis, prin care solicita anularea acþiu-nilor pe care SIF Muntenia la deþine laSIF Banat-Criºana ºi constatarea concer-tãrii de la SIF 1.
În procesul intentat de Flaros, printrepârâte apar o groazã de fonduri de inve-stiþii, unele fiind identice cu cele care auapãrut în dosarul penal pe baza cãrui Na-jib El Lakis a fost condamnat definitiv înanul 2019 la trei ani de închisoare cu su-spendarea executãrii pentru sãvârºireainfracþiunii de complicitate la infracþiuni
de folosire cu rea-credinþã a credituluisau bunurilor societãþii ºi pentru infrac-þiuni de manipulare a pieþei de capital.Fapte recunoscute de Lakis care a fostcondamnat penal la o pedeapsã cu su-spendarea executãrii pe baza acorduluide recunoaºtere a vinovãþiei.
Flaros a renunþat la procesulîmpotriva ASF-ului ºi agrupului SIF1-SIF4
Flaros Bucureºti, societate din porto-foliul SIF Oltenia, a renunþat la procesuldeschis în 2019 de fosta conducere acompaniei, prin care cerea instanþei sãconstate starea de concertare de la SIF
Banat-Criºana ºi sã oblige Autoritatea deSupraveghere Financiarã sã emitã o seriede acte administrative prin care sã dispu-nã unor fonduri de investiþii sã îºi vândãacþiunile SIF1 deþinute, pentru respecta-rea pragului de 5% ce era atunci în vigoa-re, conform unor surse apropiate situaþie.De asemenea, se cerea emiterea unui actprin care sã se anuleze acþiunile SIF1 de-þinute de SIF Muntenia, pe motivul cãsunt de fapt acþiuni proprii dobândite deSIF Banat-Criºana fãrã respectarea nor-melor legale, potrivit surselor noastre.
ANDREI IACOMI,GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 4)
Ultima vacanþã
Despre vacanþã, doar de bine. Celp u þ i n a º a a m c r e z u t , b a-zându-mã doar pe experienþeleproprii.
Septembrie este luna în care se vor-beºte mult ºi nostalgic despre ultimavacanþã. Întâmplãri amuzante,aventuri, nemulþumiri, locurifantastice, mese îmbelºugate,bani cheltuiþi pe cadouri sauaruncaþi în vânt, aproape totuleste legat de cea mai recentãvacanþã din viaþa fiecãruia, in-clusiv de absenþa acesteia, în,din pãcate, foarte multe cazu-ri. În copilãrie vacanþa însemna joacã,în tinereþe, distracþie, la maturitate, re-laxare ºi ”încãrcarea bateriilor”, lavârsta a treia... încã nu cunosc perso-nal, dar se spune cã din toate câte puþinºi ceva în plus.
În ultima vacanþã, încheiatã recent,
am întâlnit un numãr impresionant deoameni trecuþi de prima ºi a doua tinere-þe, care, vizibil, nu stãteau prea grozavdin punct de vedere al sãnãtãþii (terme-nii ar putea fi alþii, dar zona este destulde sensibilã, aºa cã mai bine îi las nefo-
losiþi). Cum mi-am petrecut con-cediul în septembrie, probabilaceasta a fost ºi cauza uºorului de-zechilibru demografic din zoneleturistice prin care m-am perindat.Am admirat puterea de luptã a se-niorilor, admiþând cã în mine nu segãsesc, deocamdatã, resorturilecare sã mã punã în miºcare în ca-
zul în care m-aº confrunta cu atât demulte ”limitãri” fizice. Viaþa trebuie trã-itã, am zis ori de câte ori am asistat, dince în ce mai uimit la diverse mici acci-dente, cele mai multe fiind pur ºi simpluniºte dezechilibrãri urmate de cãzãturi,pe plajã, în magazine, la terase. Situaþia
nu era chiar confortabilã, începusem sãtresar, dar mã bucura cã orice cãdere eraurmatã de o ridicare.
Dintr-un fel de mâncare în altul amajuns sã discut, din ce în ce mai mult, cuun ”ºef de tavernã”, român care, de anide zile, lucra pe timpul verii fie în Gre-cia, fie în Cipru. Am abordat ºi subiec-tul numãrului mare de pensionari carefac turism. Mi-a livrat mai multe expli-caþii, inclusiv una care m-a înfiorat printragismul romantico-financiar pe careîl conþinea: ”Din pãcate, pentru mulþidintre ei e vorba strict de ultima vacan-þã, în sensul de cea de pe urmã. Sunãurât, dar aºa este, sunt mai mulþi decâtai crede care preferã sã moarã în vacan-þã. Din diverse motive, inclusiv pentrucã au asigurãri foarte bune ºi familiaeste scutitã de multe necazuri legate deînmormântare.
(continuare în pagina 10)
Colaj de MAKE
OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL
CÃLINRECHEA
DANNICOLAIE
Bancheriise aºteaptãca Londrasã rãmânãun centrufinanciarde topl Sondaj Lloyds Bank: 42%dintre intervievaþi cred cãMarea Britanie va avea dinnou acces pe piaþaeuropeanã din 2023 sau maitârziu, iar aproape o treimesusþin cã acest lucru nu se vaîntâmpla niciodatã
Londra va rãmâne un centru fi-nanciar mondial de top, în pofi-da incertitudinilor care privescreglementarea acestui domeniu
în urma Brexitului, potrivit unui son-daj realizat de Lloyds Bank, preluat deReuters.
Marea Britanie a pãrãsit pe deplinUniunea Europeanã (UE) în decembrieanul trecut, ceea ce a fãcut ca mii de lo-curi de muncã ºi tranzacþii zilnice demiliarde de euro sã fie transferate de laLondra pe continent, situaþie care ge-nereazã îngrijorãri cu privire la influ-enþa capitalului britanic în domeniul fi-nanþelor globale.
Sondajul (publicat ieri), realizat peun eºantion de peste 100 de bãnci, ad-ministratori de active ºi asigurãtori,aratã cã peste douã treimi dintre ceichestionaþi cred cã Londra va rãmâneun centru financiar de top. Analiza su-bliniazã: “Pare rezonabil sã concluzio-nãm cã, deºi statutul Londrei a fostafectat din cauza Brexitului, capitalabritanicã va rãmâne unul dintre princi-palele centre financiare din lume”.
Brexit-ul a dus la eliminarea secto-rului financiar din Marea Britanie de pepiaþa UE, iar sondajul aratã cã 42% din-tre cei chestionaþi cred cã accesul Lon-drei nu va fi reluat înainte de 2023 saumai târziu, în timp ce aproape o treimesusþin cã acest lucru nu se va întâmplaniciodatã.
Schimbarea reglementãrilor este vã-zutã drept cea mai mare ameninþare,dar ºi “incertitudinea continuã” asuprareformei de reglementare, la multe lunidupã Brexit, mai noteazã sondajul.
În condiþiile în care sunt slabe per-spectivele de reluare a accesului Lon-drei la piaþa UE, Ministerul britanic deFinanþe a stabilit o serie de propuneride reformã, dar acestea nu au fost încãpuse în aplicare, menþioneazã Reuters.
Sondajul a arãtat pãreri diferite înrândul celor chestionaþi: reprezentanþiiunor companii au declarat cã se vaîmbunãtãþi competitivitatea Londreidatoritã ruperii de normele UE, în timpce alþii au spus cã va avea de sufericompetitivitatea, din motivul menþio-nat.
V.R.
(continuare în pagina 12)
