Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
PAGINA REAllZATADE ING. DINU ZAMFIRESCU
In numirul viitoral revistei:
• rigli pentru verificarea$i identificarea rezisten..~elor $1 capadta~ilor eumareaj in culori
• rigli pentru calculul rezis,tentelor de iru:ilzirein func'~iede putere (W)$1 intensitate (A) ...... ,Iinvers.
Cu ajutorul acestei punti se pot masurarezistente intre 10n. Sl 10 MQ sicondensator~ 10 'F (cu hirtie).
Puntea este de un generatorce lucreazafrecventa audio de ordinula 500... 2000 acest mod 5e pot masura$1 capacitati mid Ca de nul se utili-zeaza 0 casca tf;)!efonica un mic difuzorminiaturEt Penhu marirea sensibilitalii SI decia precizlei s-a prevazut un arnplificator.' Dauadintre bratele punW propriu-zise sint compusedin rezistentele de K n potentiometrul P ~de 10 K n linear rezistentelor aces:tor doua brate aproximativ intre 0,1 si10, asHel ca pe 0 sCala raportul intre valoareamaxima $i cea a elementului necunos-cut pe care ex) este de '100.
Celelalte doua compuse din ele-mentul Cx sau Rx ? 0 serie de rezis-tente $i condensator~ care se. pot co-muta cu comutator K. Scala
S8 gradeaza de la 0,1 laR}\ rezistente cunoscu-
te, Pentru ca etalonarea lui P2. sa fie valabila$1 pe alte scale, elementele C1, Ca, C3 ~i
R1 , Rz, R3 se vor alege cu 0 precizie de eelputin 1:~:; (se vor sorta cu 0 alta punte). Rezistentele vor fi de 1 W, cu coeficient de temperatura red usa. Pe scala 1 se masoara rezistenteintre10 n ~i1 K n, pescala2-rezistente Intre 1 K n ~i 100 K n, iar pe scala 3 re:zlstente intre 0,1 M n ~i 10 M n,
PJ:) scala 4 se masoara capacitati intre 10pF $i 1 nF, pe scala 5 - intre 1 nF ~i 0,1r F,iar pe scala 6 se masoara capacitati intre0,1 ~i 10 .uF.
Generatorul ce aiimenteaza puntea contine doua etaje:: un oscilator realizat cu tranzislorul EFT-353 $1 un amplificator realizat
EFT-125. Oscilatorul utilizeaza un transformator de tipul celor utilizate ca defazorin receptoarele «Mamaia» ~i contine 500 despire din. sirma de Cu-Em cu diametru! de0,07 mm. Priza se ia la 1/4 din numarul de spirefata de masa. Frecventa de lucru se poateajusta modiflcind condensatorul de 0,25 uF,
ET u
mICa 350cutie de dimen
cu cleme pentru
diviziunii de 10Q,HA fiind /3 =10, in dreptuldiviziunii de SOJ1.A fiind fl =20, in dreptuldiviziunii de 10)LA fiind B =100 s.a.m.d ..
conform formulei 18
yA) = 1 OOO;A.Aj3
Masurarea tranzistorilor cu /3 = 200 seface cu eroare, deoarece se utilizeaza doarpo.r~iunea 0-1 OrA.
In fig. 2 se arata cum se gradeaza scalainstrumentului. Pentru funqionarea ca voltmetru este suficient sa se traseze pe scalaun reper colorat, sub care bateria nu maleste utilizabila. Se va utiliza 0 baterie miniatura de 9 V, consumul fiind redus 5ifunqionarea intermitenta. .
se schimbi polaritatea bateriei ~i a instrumentului, K
Ise lasa in pozj~ia 1) iar manipu-
larea lui 12, 8
1,I B
2este acee~i.
Tot in pozi~ia 1 a lui indiferent de
pozitia lui KW cu 12~ I) binein~eles '1inchise, instrumentul lucreaza ca voltmetruavind ca rezistente aditionale rezistentelede 5KQ ~i 4 KQ ~i apasare~ fie pe B
1t fie p~ B
2va indica tensiunea bateriei, indicatia £lindaproape de capatul scale! pentruo baterienoua. Pozi~iile 2 ~i 3 ale lui K, servesc lamasurarea lui f3. 1
1este inchis, 1
3deschis,
asupra lui B1 ~i B2 nu se ac~ioneaza. iar KII
se lasa in pozi~ia 2 pentru tranzistorii n-p-nin pozi~ia 1 pentru
2 a lui estecircuitul colectorului. Se in
mascaraSe
se faceceea ce
rarea a tranzistori de ti p,Scala instrumentului se gradeaza direct invalori de f3 ~i este hiperbolica. Inscriereaindica~iilor lui f3 se face simplu., in drepwl
magnetoelectric. de100 }J cu comutatori, un poten~io·
metru ~i citeva plese marunte se poate realiza uior un aparat despre a dirui utilitatenu este cazul sa mal insistam. cu ajutoruldiruia se pot incerca rapid tranzistorii ~i
se poate misura factorul de amplificare incurent continuu, p.
Func~ionarea este simpli ~i se poateurmari pe schema (fig. 1). Vom consideracomutatorul KU in pozi~ia 1: in care se in-cearca tranzistorii p-n-p. In pozi~ia 2 acomutatorului K
IIse incearca tranzistorii
n-p-n.Cu KII in p,ozi~ia 1 ~i K
1in pozi~ia 1.
instrumentul este conectat in circuitul colectoruluL intrerupatorul '
1este inchis.
Data pe butonul B2
, instrumentulindica scala deal bad...colector
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
4
53
+ 9VlOOP;'
12'1
diagol1a!a atranlistorulce asigura 0 Im.I"IArll",n·i::i
de iesire esie s-a renuntat lalarea' unui transformator. .
Sensibilitatea puntH se poate mad introducind inaintea etajului eu EFT-125 un alt
eu un tranzistor EFT-353.ca semnalui de la generator sa nu
patrunda direct la acesta se ali-menteaza printr-un Re. com pus din-tr-o rezistenta de 200..o$i un condensator de100 ..uF. Tot montaiu! se alimenteaza de la 0baterie de 9 V, iar intrerupatorul I asigura intrarea in functiune.
PUt:-JTE CUSELENiu
10n
curent alternativ se vor scurtcircuita bornele C ~i D. Atinglnd cumina borna C, apare 0 indicatie lavoitmetru. De aceea, borna C vaie~i doar CLi 2 em din cutia capuluide proba ~i masuratoarea se va faceaplidnd borna C direct, fara fire,in punctul masurat, legatura borneiD la masa facindu-se CLi un fir citmai seurt.
curent alternativ. Pe pozi~ia decurent continuu este suficienta 0
singura gradare, care corespundecu gradarea io microamperi a instrumentului. Etalonarea se facecu ajutorul unui redresor eu tensiune reglabila, respectiv al unuigenerator de aud lofrecven~a~i alunui voltmetru etalon.
Potent1om&trul P2 semireglabilserve~te la calibrare. EI se va aranjaastfel ca pe scala de 1 V continuu, aplidnd 0 tensiune de 1 V, indicatiasa fie 100 j.lA. Axul potentiometrului P
1de «aducere la zero» se va
scoate Insa pe panoul frontal pentrua fi oridnd accesibil reglajului. Deremarcat c~ atunci dnd se face«aducerea Iii. zero» pe pozi~ia de
1------I.------e_--IIiI>-B
50&,250 V
0,1
2K/3W
~i 10 mA ~i 6,3 V; 0,4 A pentru filament.
Masurarea tensiunilor alternative de audio ~i radiofrecven~a seface intercallnd montajul din fig. 2,numit «cap de proba». Acesta serealizeaza intr-un tub metalic ciIindric din care iese doar borna Cizolata. Legatura cu borne Ie A ~i B
~i alimentarea filamentului tubului6)C11T se fac cu un cablu multifilar,prevazut cu 0 mufa. aVlnd circa 1mlungime. Montajul este de faptun detector de virf. Condensatoru!de 500 pF va fi cu dialectric micasau ceramic, iar cel de 20 n F stiroflex. Se pot masura tensiuni alternative plna la 200 V. Se va etalonainstrumentul pe fiecare scala de
Pentru ca sa putem masura diferite tensiuni la intrare, s-a prevazut un divizor potentiometric format din rezisten~ele R
1, R
2, R
3~i
R4
, care vor avea toleran~a de 1%.De observat ca pe orice scala
impedan~a de intrare este maxi rna~i egala cu 10 MD., iar tensiunea cese aplica tubului nu va depa~i 1 V pe
oricare dintre scale. Scalele de rnasura sint: 0-1 V, 0-10 V, 0100 V ~i 0-1000 V. La bornele AB,aparatul masoara tensiuni continue.Ca sa ne dam seama de mari meaimpedan~ei de intrare, este suficlent sa amintim ca pe scala de 10 Vcurentul absorbit nu trece de 1 )JA !
Alimentarea este a.sigurata de unmic redresor capabil sa livreze 250 V
ELECTRONICSIMPLU
La 0 supratensionare accidentala,~ocul de curent care se aplica instrumentului este mult mai mic decit In cazul folosirii instrumentuluicu 0 rezisten~a adi~ionala, din cauza intrarii tuburilor In regim deblocare sau satura~ie (funqie deschema).
in esen~a, schema din fig. 1 comporta 0 punte alimentata de la unredresor, pe diagonala dreia esteconectat instrumentul indicator de100 jJA sensibilitate. Doua dintrebra~ele pun~ii slnt compuse dinrezistentele echivalente In curentcontinu~ ale triodelor tubuluiECC85.
Daca tensiunea la intrare estenula, cele doua triode au aceea~i
negativare ~i rezisten~a lor In curent continuu este aceea~i, miciledeosebiri corectlndu-se cu ajutorul poten~iometruluiP1 de 5 KQnumit «aducere la zero». Aceastaopera~ie se face ori de cite ori dorim sa utilizam aparatul, deoarecepoate aparea, din diverse cauze, 0
diferenta Intre curentii celor douatriode, . care trebuie' compensata.
in consecin~a, puntea este echilibrad si instrumentul indica zero.Aplid~d pe grila tubului din stlngao tensiune negativa, curentul sauscade, puntea se dezechilibreaza ~i
instrumentul indica un curent propor~ional cu tensiunea aplicata.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
tolei E 16 grosimea pachetului de tole seia de 28 mm, iar la tole E 18-25 Mm. Primarul are 2 infi~uriri, care pentru tensiunea de 110 V se pun in paralel. iar pentrutensiunea de 220 V in serie, cu ajutorul unuicomutator (carusel) pentru tensiune. Primarul are doui i'nfi~urari cu 245 spir~ fiecare din sirma de cupru-email cu q:; =0,8 mmSecundarul are 0 infi~urare cu 75 decu din 10 in 10 spire.face cu sirmi de cupru-email cu cP =1,4Pentru ob~inerea unei tensiuni variabile laie~ire, tensiunea de pe se ia curul unui comutator cu K sau cu 0
borna ~i mai multe buqe. Ca diodi redre-soare se va folosi 0 dioda de EFR 1EFR 136,
La ie~ire setrolitic C demaxim e de 3
trice de celor in R.D.G.firma PI Acest redresor se realizeaziu~or ~i montat intr-o cutie de tabli cu2 borne conectarea acumulatoruluisau electric nu difi-
de utilizare. Din se vede cicea mal importanti este transforma-
torul Tr. Se alege 0 tola E 16 sau Ecu 0 sec~iune a miezului de 8 cm2 • in cazul
Majoritatea posesorilor de autoturismeajung mai dev-reme sau mai tirziu la coneluzia ineluded! in dotarea lor cu aparate l?iscule a unui redresor mcircatacumulatoare. Venindacestui virtual imperativ auto, '110mpi'ezenta construc~ia unui astfel deredresor utilizabil ~i chiar de citrela ac~ionarea diferitelor trenule~e
5
6
7
8
5
5
Fig. 4
@
//i~"",@
/ ;Y\I ~ \ =6 b 10
0PR I MAR
3V,-0'"
1106' '06,3VI 0----.
611V'o..... "cf12 v 0t:--
1fvSECUN DAR
@ 0
- 50 -
D -3V
:1 V-B,3 V
80V
.24- Vf2V6,3V:3o
12V-24 V
24V-60V
~3V-12 V
110 V
PRIZA
oFig. 5
Fig. 3
ceasta izolatie va fi considerabilintarita.
Pentru exploatarea comoda alransformatorului, prizele din primar ~i secundar sint scoase la 0
placa de borne executata din pertinax sau textolit, groasa de 2-3 mm(fig. 4). Buqele de alimentare vor fidispuse pe un cerc cu raza de 19mm, in a~a fel incit picioru~ele ~te
cherului de alimentare sa fie introd use in buqele corespunzatoaretensiunii dorite. Placa de borne(8), reprezentata in fig. 5, se fixeazade corpul transformatorului (1) cuajutorul a doua profile in forma de«U» (3), prin ~uruburile (4) carestring miezul magnetic.
Fig. 1a- To/a de transformator de tipb/indat
Fig. 1 b - To/a de transformator de tipu/cu c%ana
Fig. 2 - CarcasaFig. 3 - Schema e/ectrica a transforma- 1
toru/uiFig. 4 - P/aca de borneFig. 5 - Montarea transformatoru/ui:
1 - jugu/ magnetic; 2 - bobine,' 3 - profil«U»; 4 - bolt de prindere; 5 - $uruburi cucap semirotund; 6 - bucsa. de contact;7 - conexiuni; 8 - p/aca de pertinax.
A.N. PETRESCU
V in loc de 220 V ~i invers).ln cazulalimentarii de la reteaua de 110 V,pentru obt.inerea tensiunii de 220 Vse va folosi priza de 231 V, pentrucompelisarea caderii detensiunedin in'fa~urarile transformatorului(fig. 3).
Circuitul magnetic este formatfie din tole speciale de transformator de tipul «E+I», prezentat infig. 1 a, cu care se obtine un randament deosebit de ridicat, fie dintole «tesute, obtinute prin decuparea tablei la dimensiunile necesaredin tole de alte dimensiuni, pecare Ie avem la indemina. Grosimeaacestora, in ambele cazuri, nu trebuie sa depa~easca 0,35 mm. Pentruo latime a tolei de 50 mm, jugultransformatorului va avea grosimeade 50 mm. Se pot alege ~i alte dimensiuni ale circuitului magnetic cuconditi~';x~a ,supr~~~ta jugului sa fiede 25r"'c~')"'4ar-$if~raf e rest re it rans(p'r,!,a:tp'r~Ulijr-sa .•eas:capOcm2-. fall'ca~,a, din pertinax'i te'l)('tqlitsau!r'Cfrtontpresat;"'va:"'a:v,~r ferra~i d'i"lensiupile din fig. 2. lin'fa~urarilei trrnsfo1matorului vor r exe1utat, d~n con~uctorde cuprlllemailrt,tai:'inrensiurile ~i cu nunrarul ~espi~e lprevafut in tabel. i~tre 1ecar~ ~trat ,1 in'fa~urari i s~ va f,xacit,o!foita~~tfbttredc;~hirtt~rsaupnal~;tliter,jal ~zolant. intre fn~fufari l~l'J).ri'!!~r'.~Jl!L.~j.~~Jlng~1:!,IJ!,II,{a-
Fig.1b
+ ~........--.-- -
Fia. fa
Element de nelipsit din zest reaunui amator, electronist sau nu,transformatorul de retea asiguratensiunile de alimentare cel maides utilizate in gama 3-220 V.
Aparatul prezentat poate fi alimentat la 110 V sau 220 V ~i furnizeaza tensiunile de 3-6, 3-12-24-3648-60-110 ~i 220 V sau altetensiunicare se pot «culege» intre prizelesale intermediare (de exemplu, 50V intre prizele de 60 ~i 110 V). Alegerea judicioasa a tensiunii permiteutilizarea transformatorului pentru incarcarea, prin intermediul unui redresor, a uneibaterii de 6 V,12 V sau 24. V. Prin folosi rea adecvad. a prizelor, aparatul ofera ~i posibilitatea alimentarii aparatelor cuo putere mai mica de 500 W la 0
tensiune a retelei diferid de ceapentru care au fost proiectate (110
+
25 50 511
+-- -r-----,
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
....,"'''~~='''''''''=,\'W,i=~_'''"'""''' - ...,. _
E
Pentru un electrician care se res pecta,o mica baie de cositorire este absolutnecesara. Dam mai jos constructia uneiastfel de bai, In care puteti cositori cabluri, bare, papuci sau chiar... linguri.
Pe 0 placa de forma circulara (1) suportul - confectionata din tabla de3 mm grosime, se fixeaza, prin sudura, 0
bucata dintr-o teava de fier care constituie baia (2). De buza baii se prinde unguler inelar (3) care are roiul de a proteja rezistenta electrica (4) de picaturilede cositor fluid ce ar putea cadea intimpul lucrului. Acest guler se prindetot prin sudura, ca, de altfel, ~i minerul(5). Acesta este un straif de tabla de otelde 3 mm grosime s( circa 40 mm I"Him'e.lungimea sa va fialeasa de dv. in asa felincit transportarea baii sa va fie cit maicomoda. De partea verticala a acestuiminer se va prinde un suport-fi~a (6), cala fierul de calcat de constructie maiveche, prin care se facealimentarearezistenteielectrice de la retea.
Confectionarea rezistentei electriceeste cea care va solicita eel mai multlndemlnarea ~i atentia dv. Dupa cum sevede In fig. 2, avem nevoie de 3 benzi demicanita (9), cu dimensiunile de 1 x 90x 165mm, de 0 banda de azbest (11) ~i
un ~traif de alama (12) cu acelea~i dimensiuni ca ale micanitei, diferind doargrosimea. Alama va fi de 0,5 mm grosime, iar azbestul de 2-3 mm. 0 altabanda de micanita (10) - cea care vapurta lnfa~urarea - va fi de 1 x 80 xx 150 mm. Ne mai trebuie un ~traif dealama - Inveli~ul (13) cu dimensiu-
Ing. PAUL NUTA
nile 0,5 x'120 x 105 mm. Acesta se va1ndoi, pe toata lungimea sa, In forma literel U, cu baza de 90 mm, 'inal!imea partilor indoite fiind de 15 mm. In ambeleparti se va proceda apoi la taierea Indoiturii din 15 mm in 15 mm (fig. 5).
Pentru realizarea rezistentei, avemnevoie de 8 m de slrma crom-nichel, cu¢= 0,4 mm. Bobinarea se face pe bandade micanita (10), capetelelnfa~wrarii
fiind scoase de aceea~i parte a henzii,la distanta de cca 10 mm de margini(fig. 3). Se vor realiza 48 de spire, pasullnfasurarii fiind de 3 mm. Puterea rezistentei: 600 W la 220V. Rezistentafiind realizata, banda (10) se' fixeaza debanda de mlcanita de sub ea prin coasere la margini. Ansamblul (4) se realizeaza ca in fig. 3, partea de jos urmlnda se modela pe baie. Stringerea benzilor(9), (10), (11) ~i (12) se realizeaza prinlndoirea din doua 'in doua, peste ~traiful
(12), a f'i~iilor decupate In 'inveli~ul (13).Pentru ca rezistenta sa poata fi modelata dupa baie, ea se va 'incalzi pe un re~ou,
lndoirea realizlndu-se apoi u~or.
Stringerea rezistentei (4) pe bale serealizeaza cu ajutorul unei benzi dintabla de otel (14) cu dimensiunile de1 x 90 x 170 mm, de care s-au prinsdoua corniere (7) prjn nituri (fig. 4),strabatute de ~uruburile de fixare (8).Pentru ca. banda de tabla (14) sa fiesolidara cu rezistenta, restul fi~iilor,
decupate In Inveli~ul (13), se VOl" indoipeste ea (fig. 4). In (12) ~i (14) se vorpractica cite doua gauri in dreptul capetelor Infa~urarii. Se recomanda sa
fig.
aiba diametrul de circa 15 mm.Pentru consolidare, capetele infa~u
rarii se dubleaza, iar pentru protectie s.VOl" In~ira pe ele margele izolante. Celedoua fire se vor lega apoi la suportul(6). Alimentarea la 220 V, cu ajutorulunui cablu ca la fierul de calcat.
fig. 5
1 - placa suport; 2 - baia de cositorire;3 - guler; " - rezistenta electrica; 5 miner: 6 - suporl fisa; 7 - cornier; 8 - surub de prindere; 9 - benzi de mlcanita;10 - banda de micanita cu rezistenta;11 '- banda de azbest; 12 - straif de alama;13 - invelis de alama; 14 - banda de tabla.
MASINA9
USTA DE MATERIALE1 - 1 bucata comutator 1 x 2 contacte2 - 1 bucata comutator 2 x 2 contacte3 - 1 bucata comutator 4 x 2 contacte4 - 8 bucati becuri de 3,5 sau 6,3 volti, in functie de sursa de
alimentare utilizata (baterie sau transformator)5 - 8 bucati dulii corespunzatoare ...6 - 3 metri sirma de conexiuni7 - 1 sursa de alimentare, respectiv 0 baterie de 4,5 volti sau
un transformator coboritor de tensiune de la 220 la 6,3 volti8 - 1 bucata cutie conform schitei din f1gura 2.9 - 1 bucata foaie de pertinax sau ebonita de 250 x 50 x 1 mm,
pe care se vor monta duliile becurilor lmpreuna cu acestea,precum ~i conexiuniie necesare.
10 - Diverse materiale marunte de montaj: ~uruburi M 3, coltare de fixare etc.
0 0 0
1
201'P34567
00000000
I 3I
1<31 4I
I 56
7
PUIU GHEORGHE-Re~ita
DE CALCCARE AFLA UN NUMAR GiNDIT
In cele ce urmeaza se da descrierea unei ma~inicapabile sa afle un numar gindit.
Pentru a intelege in ce consta functionarea ma~i
nii, sa urmarim schema de principiu din figura 01". 1.Observam in schema existenta a 8 I::ieculete nu
merotate de la 0 la 4.Pentru ca ma~ina sa poata afla numarul gindit,
trebuie sa-i furnizam 3 informatii, respectiv:1. Daca numarul e mal mare dedt 3;2. Daca numarul impartit la 4 da un rest mai mare
dedt 1;3. Daca numarul ales este impar.Fiecareia dintre aceste 3 intrebari ii corespunde
cite un comutator pe care va trebui sa-I actionam in«da» sau «nu», in functie de raspunsul dat3 'intro!-'.':'ri
final se va beculetul de la numarul lacare ne-am
lata acum modul de functionare a ma~;;inii:
pe cineva saSa
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
fienerafol'Casfi
/Jenera/or~
de audiQ-~ "'0'0
de auc/io4
freevt'nla freeven/aefa/on' cons/rlJil
cOllstituie circuit pentru curen-tul ",lt~'rn:=lfi\1
Etajul campus din tranzis-toarele Ts To are stabilit punctul defunctionare cu ajutorul divizorului format din reiistentele R15 , R16 , Ri9 , R2,O~i R2.1'
Rezistentele RZ3 ~i R;a4 au 0 valoaremica $1 folosesc pentru stabilizareapunctului static.
cdnstituie rezistenta de sarcina a aces-tuia. '
Semnul obtinut de la oscilator esteaplicat prin intermediul condensatorului electrolitic C6t pe baza tranzistoruluiT4' care are doua functii:
1) amplificator in montaj emitor comun;
2) defazor pentru etajul deputere incontratimp compus din trantistoareleTs ~i T6 .
Semnalul pentru tranzistorul T5 estecules direct din colectorul tranzistoruluiT4 pentru ca in acest felsa se gbtinapolarizarea in curent continuu a bazeitranzistorului Ts . Pentru tranzistorulT6 , semnalul este luat din emitorul aceluia~i tranzistor T4 . Rezistenta de emitor a tranzistorului T4 este compusa dinR17 in serie cu Ri8 pentru curent continuu ~i numai R17 pentru semnalulalternativ. deoarece condensatorul electrolitic Cg, aI/indo valoare mar~,
PENTRU
CU TUBURI
ALIMENTATORMONTAJEELECTRONICE
Se eonsidera, eu absolud. justificare, ea orice amator trebuiesa aiba la dispozi~ia sa un alimentator pentru montajele eu tuburi.Construetia sa - vezi schema aUiturata - este indeajuns desimpla. Prindpala piesl1 0 eonstituie transformatorul Tr. EI serealizeaza pe un miez de tole tip E 16 sau E18. See~iunea neeesara a miezului de fier trebuie sa fie de 18 cmz. de unde rezuld~i grosimea pachetu!ui de tole. Primarul va avea doua infa~uraridecite 245 de spire din sirma de cupru-email cu¢ 0,55 mm. Pentrutensiunea de 220 V, infa,urarile se pun in serie, iar la tensiuneade 110 V se monteaza in paralel eu eomutatorul Kz. Secundarulare doua infa,urari, una de inaIta tensiune ,i una de joasa tensiune. lnfa~urareade inalta tensiune are 1 300 de spire, eu prizala mijloe. Se va folosi sirma de cupru-email eu cP 0,28 mm.doua infa,urare are 30 de spire cu prizl la mijloc. Se va folosisirma de bobinaj de cupru-email cu cP 1,5 mm. Aceasta infa,urare da 0 tensiune de 6,3 V intre prizl ,i un capat ,i 12,6 V intrecapete, fUnd folosita ea tensiune de filament. in primar se monteaza ,i doul siguran~e (S1 ,i Sz)de 1,5 A.. Pentru a,ti cl redre-
Scheme propuse ,i comentate de ing. Mireea IVANCIOVICI
valabila numai pentru 0 anumita frec
venta data de relatia fa = 2lf~C'
unde R = R 3 + P = R2 + P2 pen-tru schema din fig. 2.
Pentru aceasta frecventa, defazaiuleste nul ~ atenuarea minima.
Reactia pozitiva ded se aplica laintrarea pe baza tranzistorului T 1 numaipentru 0 anumita frecventa, aleasa cuajutorul elementelor P j' P2' C j ~i C 2 • Laaceasta frecventa, atenuarea fiind minima ~i defazorul nul, va fi necesara 0amplificare mica pentru ca sistemul saoscileze.
Deoarece atenuarea este 0,33, amplificarea necesara pentru amorsareaoscilatiilor trebule sa fie mal mare de3. Aceasta amplificare nu trebuie safie mare, deoarece oscilatiile obtinutevor fi puternic distorsionate, intruc'itreteaua Wien nu are proprietati de selectivitate prea bune. Pentru ca amplificarea sa nu fie prea mare, s-a introdusreactla negativa mai sus amintita,
Pentru 0 buna stabilitate a amplificariiS-8U montat diodele D
1$i D2 , care se
deschid In momentul In care amplificarea cre~te. Prin deschiderea lor, reactia negativa cre~te ~i amplificareasistemului scade.
Punctul static de functionare al tranzistoarelor T1 $1 T 2 este stabilit dedivizorul R
I• R2 ~i rezistenta Rs, care
da 0 reactie in curent continuu.Reziste'nta R4- constituie rezistenta
de sarcina a tranzistorului compus. Totaceasta rezistenta folose~te pentru negativarea bazel tranzistorului T ,,' Laacest tranz/stor. rezistenta RiO in seriecu rezistenta R11 stabilesc reactia negativa pentru stabilizarea punctului staticde functionare. Rezistenta R, este montata in colectorul tranzistorului T 3 $i
-
+
Tehnidan NICOlAE HANU
Analizind schema de princ!plu dinfig. 2, observam ca etajul oscilator estecom pus din 3 tranzistoare.
Primete doua constituie un tranzistorcompus (conexiune Darlington), iar celde-al treilea tranzistor e un amplificator
in conexiune «emitor comun».De fapt, aceste 3 tranzistoare sint
conectate intr-un montaj de amplificator.
La acest amplificator se aplica, prininterme~iul condensatorului C4, din co-lectorul tranzistorului T3 0 reactie negativa prin divizorul Re, R7 ~i Ra (con·densatorul C
3fiind un scurt circuit pen·
tru frecventele considerate).Tot din c'olectorul tranzistorului T 3se
mai aplica 0 reactie pozitiva prin reteauaWien compusa din rezistenta R3 inserie cu potentiometrul P1 ~i cu unuldintre condensatoarele C
1~i grupul
R2
P2
in paralel cu unul dintre con densatoarele C
2. Reteaua Wien (fig. 3)
are proprietatea de a prezenta un defazaj nul intre tensiunea de intrare ~i tensiunea de iesire. Aceasta situatie este
oFL
Generatoarele electronice de audiofrecventa sau de ioasa trecventa, cumse mai numesc, au 0 larga utilizare indiferitele ramuri ale tehnicii. Elese potfolosl ca aparate independente sau potintra in componenta unor aparate maicomplexe.
Ca aparate independente, generatoarele de audiofrecventa poHi construitepentru a genera frecvente variabile intrepte (de exemplu, pentru a modulaun emitator de telecomanda) sau cu 0variatie continua. Banda de frecventaa acestor generatoare este cuprinsa, ingeneral, intre 20--40 Hz frecventa minimasi 20-100 kHz frecventa maxima. Generatorul descris mai jos are 0 banda cuprinsa intre 50 Hz ~i 25 kHz, impartita in5· game dupa cum urmeaza:
Gama 1: 50 Hz - 400 HzGama 2: 190 Hz -1 kHzGama 3: 0,6 kHz - 4 kHzGama 4: 1,5 kHz -10 kHzGama 5~ 7 kHz - 25 kHzin acest fel se realizeaza acoperirea
benzii de audiofrecventitSchema bloc (fig. 1) cuprinde un etai
de oscilator RC, un etai defazor ~i unetai de amplifh;are de putere.
in numarul trecut al revistei noastre am publicatconstructia unui receptorcu 2 tranzistoare in montaj reflex. Pentruradioamatol ii mai putin experimentatiyom prezenta azi schema unui receptor cu acord fiX pe postul local (unul dintreposturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), schema care reprezinta 0perfectionare a receptorului cu simpla detectie prezentat in nr. 1/1971. Este yorbapractic de un recaptor cu amplificare directa. Circuitul de intrare, care este !?icircuitul selectiv, se realrzeaza direct pe 0 bara de ferita cu diamehul de 8-10 mm!?i lungimea de 100-160 mm. Pe aceasta bara se bobineaza 40-80 de spire pentruunde medii !?i 100-200 de spire pentru unde lungi. Pentru bobinat se va folosilita de inalta frecventa. Capetele bobinei se pot lipi de bastonul de ferita cu stirocol. Se vor scoate prize din 20 in 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorulunui condensator C de 50-300 pF. Valoarea exacta a condensatorului se alegepentru receptionarea postului local !?i, pentru determinarea exacta, se poatefolosi un condensator variabil cu valoare maxima de 500 pF. tflarea prizei optimeeste determinata de obtinerea volumului maxim. Amplificatorul audio, in cazuldat, este un amplificator foarte stabi!. Alimentarea montajului - E- se poate facecu 0 tensiune de 3 pina la 4,5 V, de la 2 baterii rotunde de 1,5 V sau 0 baterieplata de 4,5'V. Piesele folosite nu srnt pretentioase, putindu-se folosi mice tipde condensator !?i orice tip de rezistenta. Nu se pun probleme de putere disipatapentru rezistente !?i de tensiuni pentru condensatoare. Ca dioda, D, se poatefolosi orlce tip de dioda detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321, EFT 322, EFT 323,TT.1, TI 6, TI 13. Auditia se poate face lntr-o pereche de ca~ti de 4000Qsau 'intr-un difuzor de radioficare conectat cu un transformator de ie!?ire cu impedantede ie~ire de 4 OOOSl ce se va conecta la punctele a-b. Transformatorul se poatecumpara de la orice magazin de specialitate.
GENERATORDE I
RECEPTORA I ARE DIR
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
h5-201mm
Fig. 4 a
- Schema bloc2 - Schema de principiu3 - Retea WienAt - Sistemul de prindere Fig. 3
a potentiometr:elorFig. 5 - Panoul frontal
Fig. 1
Osci/alor Efa· EIa·R.D. CU --... amplJi!calor ~ amp//lfcalor
ReteaWien defazop de pufere
suneteRotim butonul
variere a frecventeidnd ceie dow'i sunete vor avea
aceea:;;i frecventii Aceasta situatie ..sednd vom in casca pe linga
frecvente si niste «baHii»diferenta celor'doua frec-
prlnda: 1) butonul pentru axul potentiometrului dublu, pe care se fixeaza unindicator pentru frecventa.,ln jurul aces-tui buton vom monta 0 scala cumse ved\e in fig. 5. Pe aceasta vomface etalonarea aparatului; 2) bornelede iel?ire pentru tensiunea fixa $i variabila; 3) butonul comutatoruiui degame; 4) intrerupiHorul sursei de alimentare; 5) butonul potentiometruluide reglaj al nivelului de la ie$ire.
Etalonarea aparatului va trebui facutacu ajutorul altui generator defrecventa $i un osciioscop, prinfigurilor Lissajous. Cum insatorii amatori nu au la indlemllnaloscop, se poate folosifig,t
>I<
Pornind cele doua generatoare, fixam
Reactia negativa a amplificatorului deputere se realizeaza cu rezistenta RZ2..
Acest generator are posibilitatea obtinerii unui semnal de tensiune fixa labornele 11' l?i a unui semnal variabilintre bornele 22'.
Varierea amplitudinii tensiunii de iel?ire se realizeaza cu ajutoful potentiometrului P"
Condens'atoarele Ca l?i C11 servescpentru blocarea componentei de curent continuu.
Reglajul fin al frecventei, in una dintre cele 5 game, se obtine CUt ajutorulpotentiometrelor PI l?i P2'
Aceste potentiometre trebuie sa aibaaceeal?i lege de variatie $i sa fie peacela$! ax, deoarece numai in acesteconditii reteaua Wien I$i pastreaza caracteristicile. adica are atenuareaminima $1 defazajul nul. Realizarea practica a acestui generator Incepe cu procurarea pieselor.
Rezistentele $i conden?atorii aj..l valori uzuale $i U$or de gasit la magazinete de specialitate.
Tranzistorii, de asemenea, .nu punprobleme deosebite. Putin mal complicat este sa gasim un potentiometrudublu de 2 x 5 K Q. Daca nu gasim, acest potentiometru se poate confectiona din doua potentiometre separate,dupa desenul din fia. 4.
o alta piesa mal greu de procurateste comutatorul de game. AJ::esta,dupa cum se vede in schema de principiu, va trebui saaiba doua perechi decOl1taete cu 5 pozitii. Daca nu se gasel?te un co{tlutator rotativ, poate fi folositun com"utaror tip «c!aviatura». Uisamamatorilor posibilitatea adoptarii unorsolutii personale.
Panoul frontal al aparatului va aveaaspectul din fig. 5 ,!?i va trebui sa cu-
si AVANSATI• •
iNCEPATORI Beeconfrol-.InfreiVpalor
rpt@8
.2-f •~/,~'
Vo/um 1111
poate fi realJzat pe circuit imprimatDaca vom folosi piese de calitate, cu
toJerante maxime de ± 10%, generatonAl va da frecvente cu distorsiuni sub5%, cu 0 stabilitate satisfacatoare.
Mentionam ca toate piesele sint defabricatie romfmeasca. Cu atentiel?irabdare yom obtine succes deplin larealizarea acestui generator.
ComlJiaforGame
Frl'cventa
~?o %: .5o 0
Fig. 5
Imm
Gauridef>r(nderepe ~SIU
Fig. 4 b
1. Pentru un televizor cu diagonala de 43-47 cm, distanta optima de vizionare aprogramelor este de 2,5-3 m, iar pentru televizoarele cu diagonala ecranului de53-65 cm distanta este de 3,5-4,5 m.
2. Inaltimea la care este recomandabil a se a$eza televizorul este determinatade exigentele unei vizionari cit mal comode. Aceasta inaltime este de cca 1 mdeasupra podelei ~i, ca regula generala. ceva mai jos decit planul normal al privirii.
3. Plasarea televizorului pe un fond deschis, ca $i existenta unei surse Cle lumina difuze in spatele televizorului ofera conditii mal bune de vizionare. Pentru aproteja cinescopul se va evita ca pe el s? cada lumina direct sau 'I.ateral, de la fereastra sau de la 0 alta sursa de lumina. In timpul nefunctionari'i, clnescopul se vaacoperi cu husa de protectie. . , " .. ,
4. Televizorut va fi a~ezat la cel putm 10 cm de zldunle mcapem, mtr-un locbine aerisit ferit de umezeala, praf sau vibratii mecanice. Placa din spate $i dec!:lparile practicate in caseta se vor lasa libere in timpul functionarii televi~orului. Inorice caz se va evita a~ezarea televizorului in imediata apropiere a unel surse decaldura.
5.. Pozitia prizei de curent nu trebuie sa influenteze pozitia televizorului in camera, legiitura fa televizor facindu-se clnd e cazul printr-un cablu prelungitor.
6. La montarea initiala a televizorului se va observa daca tensiuneade pe caru-sel corespundecu tensiunea reala de alimentare. • • -
In caw I cind tensiunea de alimentare are variatii mari, se va utiliza l?i un st,abilizator de tensiune in scopul asigurarii unei imagini bune $i at protejarii televizorului.
Instalareatelevizorului
vente initiale.Cind frecventa baHiilor e foarte ran'i,
am obtinut de la generatorul construitaceea~i frecventa ca a generatoruluietalon.
Se repeta etalonarea pentru mai multepuncte din banda, apoi pentru toatobenzile.
In loc de conexiuni clasice montajul
CONSUlTATIE TV
/f!:Jnoul{rollial
Fig. 2
Eo6.3 V
12,6 VTI'
PENTRU
in nu maru I vi itor:• radioreceptor cu 3 !uburi electronice• adaptor pentru U.U.S. cu tranzistoare• sonda pentru depanarea radioreceptoarelor
sorul fune~ioneazl. se poate monta un bee de neon. de oricetip, in serie eu rezistenta Ride valoare 10--30 k.n. Ca elementde redresare se vor folosi doul diode semiconduetoare 0 1 ~i O2de tip SO-1 sau OS-1 M. Condensatoarele Ct ~i C2. sint eondensa-toare la 0 tensiune de luerude 400-·500 V. iar siguran~a S3este de 0.•2 A. Condensatoarele eleetrolitice C3• C.q. ~i 4 sint deeel pu~in 16rF la 0 tensiune de 450-500 V. iar ~oeulll trebuiesl fie un ~oe de 8-10 H pentru un curent de 200 rnA. Pentrueei ee dorese sl aibl 0 tensiune stabiUzata se poate monta unstabilitron T1 de tip cr 4C sau cr 1n in serie eu rezisten~a R2
de 4 kll de 3 W. AUmentatorul poate sl dea inaltl tensiunede 250 V la un curent maxim de 200 rnA. 150 V la un eurentmaxim de 30 mAo Curentul maxim pentru filament este de 3 A.intreg montajul se poate a~eza pe un ~asiu din tabll de aluminiueu dimensiunile de 150x1S0 mm.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
dar sugeram ideea ca, in cazulapari~iei· de distorsiuni, sa severifice cuatentie etajul modulator,~i in special tranzistorul T3 •
MontajuI se ali menteaza de lao baterie sau de la 0 sursa stabilizata de 9 V. Se recomandamontarea pe un circuit imprimat rigid ~i stabil, iar coriexiu.nHe de intrare ~i ie~iresa se (acacucablu ecranat.
Respectind valori Ie ~i polarita~ile pieselor cuprinse in schema, yom ob~ine un montaj alecarui caliti~i vor satisface cerin~ele oricarui... chitaristelectronic.
mmlc, inseamna d secundarul transformatorului sau difuzorului insu~i este defect.
Dezlipindc~:mexiunea in punetul 6, masuram cu un ohmetru atit difuzorul cit ~i
transformatorul pentru a depista defectul.in caz ca in punctul 4 nu exista tensiune,este ·p.osibil ca tubul sa fie epuizat ~i se vainlocui.
Daca audi~ia este deformata, masurampunctul 1. Prezen~ unei tensiuni ne indicatub electronic defect. Acest fenome-n apar'ein special dupa citeva minute de funqionarec.orecta.. Deformarea semnalului maJ poate pro..
veni de la difuzorul avind membrana deformata sau cu pilituri de fier la bobina mobila.
Auditie deformati numaila semnale marine obliga sa verificam condensatorul C
Esau' C
jAudi~ie miqorata, nivel mic de joasa
frecven~a ne indidCK
intrerupt in majo-ritatea cazurilor sau tub epuizat.
in receptoarele moderne de mare calitate, amplificatorul final de putere esteconstruit tot mai frecvent in contratimp.
Figura 2 prezinta schema etajului final alreceptorului «Rossini» tip 5801.
Cel mai des defect intilnit este distorsionarea puternica a semnalului.
PAGINA REAllZATAIng. I. MIHAESCU
sint to~i de acela~i tip,~i' anumeEFT-353, EFT-323, OC70 sauTI-13.
Nu insistim in modinutilasupra elementelor din montaj,
in numarulviitor:
• Probleme deelectroacustica
• Construc~ia
unui steroamplificator
ETAJULUI FINALDEAUDIOFRECVENTA
9
Instrumentul conectat intre punctul 3~i
'masa trebuie sa indice 0 valoare masurata200-240 V. Lipsa tensiunii in punctul 3 neindrepta~e~te sa misuram ~i punctul 5. Prezen~ tensiunii in punctul 5 neindica intre-
6
(u-
in principiu, este yorba de unoscilator RC' care genereaza unsemnal variabil ca frecven~a ~i
amplitudine, cu care se variaza(prin intermediul unui etaj modulator) amplitudinea semnalului provenit de la chitara.
Tranzistorii TI ~i T2 formeazageneratorul RC de la care ob~i
nem un semnal sinusoidal cufrecven~a intre 3 ~i 30 Hz. Varia~ia frecven~ei se face din poten~iometrul P2 • Prin interme-diul poten~iometrului PI reglamamplitudinea semnalului aplicatmodulatorului.
~tajul modulator prime~te
. cete doua semnale de baza, intimp ce din colector extragemsemnalul modulat. Tranzistori-i
ruperea 'circuitului anodic in transformator sau a dezlipirii firelor.
Existen~ tensiunii in punctul 3 ~i lipsain punctul 2 - conexiune defecti sau C
1defect.
in punctul 4 vaJoarea normala a tensiuni(este de 12 V (masurata· intre punctul 4 ~i
masa).Dad in punctul 4 tensiunea depa~e~te
+200 V -.-- rezisten~ R
Keste intrerupti ~i
...-����l�....---- . se inlocuie~te.
I C2 Dad regimul tubului ,este. totu~i normal$i atingind punctul·1 dinetajnu. se aUde
2
Dupa ce cJasica chitara amtransformat-o cu succes intr-ochitara electrica, nimic mai firesc decit dorin~a de a ob~ine
si efecte sonore cit mai deosebite (~i placute) cu putin~a.
Aceste efectesonore se potob~ine interc.alind in lan~ul deamplificare un generator de tremolo.
Cind sintem convin~i ca sectorul de alimentare Junc~ioneaza corect ~i, totu~i, indifuzor nu se aude nici un zgomot, trebuiesa verificam starea etajului .final.
in. majoritatea radioreceptoarelor etajulfinaleste executat cu un singur tub electronic.
Figura 1 prezinta etajul final at recepto·rului «Select 3» - S641A.
Este recomandabil ca inainte de inceperea depanarii sa studiem schema aparatului~iin special sa ~tim cit mai bine regimul defunc~ionare al etajelor.
Dad dupa 2-3 minute qe la conectarein difuzor nu se aude nimic, vomverificamai intii dad tubul final se incalze~te saunu ~i dad exista vreo conexiune desf'icuta.Vom misura apoi cu un voltmetru dec.c.valorile tensiunilor 'Ia'electrozii tubului.
3
GENERA-TO~
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
CONCURSUl TV
Venind in intimpinarea cititorilor no~tripar
ticipanti la coneursul «Ex-Terra» '71, publieammai jos schitele aeromodelului macheia realizat dupa prototipul avionului I.A.R.-822, euviteza de zbor de 85 km/ora.
Penbu explicatii constructive suplimentarefolosim 0 parte din spatil.ll rubricii obi~nuitedecOl"esponden~a (pag. 24.)
OFERIN NOTORA$£ DIESEL 1.5CN.c.,cARI:!NJRAN1 $1ELICE PLASTICE TUTUROR LA
.--~- 25 CONCURSUL FINAL
_ NEGf(U
CJ ALB
m RO$U
LlNIE
NEAGRA 2MM
fABLOANELE EUCI£,
, rOA.TE DINENSIUNILE
sf NT TN Itt
PLACAJ 1,5 IF URNI'?)
r)~ii~~ilfi~~3I.k-.-/btOL fJ.Jf;L DIN UMN{FACJ18 2
2w9~ AMP ORIZ IN.A.cA OOOtO}
~O
~
amrAINER·.... _,DIN 7:4a.A O,J.FUNC- ~ •
!IONEAZA CU FIT/L ~NS
REZERVOR DINTASLA Q.3 $I [EVIDIN REZERVE DE ~
LA PIX;3 MMTRIUHGffl DE COMANDA
DIN TABLA, GR 1-2 MM.
,i I ~5
II --- 30
1/ BQlj DIN LEMN~ rNVELITE CU
INELE DIN CAUCIUC DECAMERA DE BICICLET.A.
1~
Masurind tensiunile de alimentare,trebuiesa gasim 'in punctele E ~i F tensiuni egale(235 V), la fel 'inpunctele G ~i H (210 V).Abateri de la aceasta simetrie ne obliga laverificari mai amanuntite. .
in cazul lipsei de t~nsiune in punctul E,dar prezenti in punctul G, verificam dacaC
6nu este scurtcircuitat sau daca trans-
formatorul de ie~ire nu este intrerupt.Tot distorsiuni se produc ~i atunci cind
apar diferente intre reiistentele de simetrie R3-R4 ~i R5-R~.
Verificarea se mal poate face introducindin punctul A un semnal de 800 SaU 1 000 Hz(1 Vef) ~i apoi miasurind semnalul in diferite
cu un voltmetru electronic.Dad. in punctul B nivelul masurat este
mai mare ca in estedevalorizad..
avem valori alenormala ale \1>"",,,,,,,,,, "",i
DISPOZITIV"LANTERNA))PENTRU RADIOAMATORI
Aceasta scula foarte utila in1aboratorul radioamatorului este destinatailuminarii si stabiliriicontinuitatii sau identificarii unui i:lnume firdintr-un manunchi de fire. De. asemenea sepoate verifica corectitudinea de execut'ie aunui circuit electric, sause pot centra condensatorii variabili !?i stabili daca sint scurtcircuitati, fUnd necesara numai schimbarea virfuluiintepator (8) cu cfema de fixare (9). Schimbareaseface prin inl;>urubarea lor in piesa terminala(3) prevazuta cu un l;>urub (M 3). Acest reper seva berclui in interiorul capacului (2~ cu putinjoe, pentru a permite 0 rotire u!?oara. In capacul(2) se mai gasesc 0 garnitura de cauciuc (15)!?i 0 !?aiba plata (14) de care se va cositori capatul sirmeiflexibile cu crocodil (10). Pe aceasta!?aiba va sta si resortul presor al bateriei, careva realiza totodata contactul de la fundul bate-
la crocodil (10). Corpul (1) poate fi din teavaaluminiu la diametrul bateriei PIONIER-3 V
l;>i tungimea de 100 mm. EI mai poate fi confectionat dintr-o lantema veche, direia i se vorface modifidirile respective la capace conformdesenuiui. Oulia este 0 dulie metalica avindla capat din material izolant l;>isa de contact care fi din
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
SUPORT PE'NTRU PIESELE MARUNTEALE ASPIRATORULUI
Frecvente sint defectiunile care apar la scurgerilede la chiuveta din bucatarie sau lavoarul din baie.Pina la inlocuirea piesei crapate, este util sa cunoa$tem 0 metoda care sa impiedice scurgerea apei pepardoseala. Metoda cea mai simpla consUl In lnfa$urarea sifonului crapat cu fil?ii de cauciuc, de cca3-4 cm taiate dintr-o camera veche de bicicleta.
Infa$urarea se va face cit mai strins' cu putinta.Pentru a impiedica desfc'il?urarea, vom prinde capatulcu 0 spira de sirma.
REPARATIILA
DOMICILIU
Mal?ina .propriu-zisa - datoriUi dimensiunilor maripe care Ie au cele mai multe tip uri - se pastreazadirect pe pardoseala incaperii (camara, deb~Ha etc.),cu snurul cauciucat infasurat astfel incit sa nu seindoaie. Piesele marunte 'ale aspiratorului $i in special furtunul obliga insa la 0 depoZltare ($i conseryare) atenta. Astfel este de preferat ca furtunul sa fiepastrat pe un suport special.
Suportul se confectioneaza dintr-o bucata de scindura de cca 4 cm gro"si'me, taiata semicircular, pestecare se prinde un placaj taiat tot semicircular, insa Clldimen ,unea mai mare P6!ntru a constitui un laea$in care se al?aza furtumH. ca In figura.
Putin mai jos, tot pe U$a, se agata 0 cutie confectionata din placaj, in care putem pastra in bune conditiicelelalte piese marunte ale aspiratofului. .
Recomandam 0 atentie deosebita in alegerea locululde prindere a supdttului $i a cutiei, tinind seama call$iie sintformate din placaje cu coaste.
CUM REPARAM UN SIFON DE LA 0CHIUVETA SAU LAVOAR
diblu
2
namic, vechi), de dteva bucati detabla subtire din otel moale, de ~uru
buri pentru lemn si. eventual, de 0vopsea adecvata.
Tn figurile alaturate va prezentam1 trei solutii. Cutia ce contine magne-
tul poate: eventual, lipsi, acesta fiindasHel lngropat direct In lemn ~i fixatcu un adeziv. Tn orice caz, yom aveagrija ca armatura sa ajunga In pozitia«Inch is» cit mai aproape de magnet,stiind .ca forta de atractie a acestuiaeste maxima In momentul in care aceste doua piese slnt iipite.
Lipsa unei prize de apa in apropierea locutuiin care realizam intre~inerea autoturismului neobliga deseori la cele mai diverse improviza~ii,
deseori nu dintre cele mai reu~ite.
Cuo galeata, un furtun ~i pU~ina rabdare neputem construi 0 veritabila instala~ie de spalat.
Tn partea de jos a unei gale~i din materialplastic se practica un orifidu in care se amplaseazaun racord metalicconform figurii.
Dimensiunile ni Ie vom alege in func~ie de furtunul pe care il vom folosi.
1. magnet ceramic2. armatura
"INSTALATIE"AUTOTURISME
~ipca 1'sa fie m()bila pe poz. 3.Tot ansamblul se va vopsi cu vopsea
de ulei alb sau 0 culoare asemanatoareperetelui.
Fig. 2. Uscatorul care se stringe prinrulare se poate monta in baleon, bucatarie sau baie. Se confectioneaza dintrun rulou pentru storuri de 0 lungime dedesfa~urare de 2,5 m) 8 rondele decupate din placaj cu ferastraul de traforajde ¢ 80 exterior l?i cu un diametru interior ce se va stabili dupa cumpararearuloului),16 distantiere din lemn de 10 xx 7 X 7, 1 ~ipca de lemn de aceea~i
lungime cu ruloul ~i sectiune minima10 x 30 (sau 0 coada de matura).
2 urechi din tabla de 9 = 3 mm l?iL = 100 mm si I = 15 mm.
Conform figurii se vor monta prin incleiere rondele ~i distantierele (prinsecu cuie dupa montare) la distante egale(determinate in functie de lungimearuloului, dar nu mai mid de 180 mm intreele).
Cele doua capete ale ruloului (un axrotund $i unul dreptunghiular) se vormonta in cele doua urechi fixate in zidprin cimentare.
Storile de rufe vor fi prinse pe ruloucu cuil?oare, iar celelaite capete de $ipca,avindu-se grija sa fie egal intinse pentrua se infal?ura perfect pe rulou.
Pe zidul opus ruloului se vor prindedoua cirlige de care se va agata $ipca(poz. 3).
In cazul cind cei 2,5 m, cota maximade desfal?ware, este mai mica decitlunaimea dintre doU(~ ziduri, va propunem sa prelungiti cu sfori legate de 0 alta$ipca. in continuarea poz. 3.
CEA MAl SIMPLA
DE SPALAT
USCATORDE RUFE
Nu toti beneficiem de 0 curte sau urIpod unde sane intindem rufele spa late.In astfel de situatii improvizam in bud~
tarie fie in balcon sau in bale u rewa desTOri'lsau sirme oe care mereu ne impiedicam, dind un aspect neplacut acestorlocun. Va propunem doua- solutil ueuscatoare care pot tl tolosite In spalllledisponibile l?i pe care atunci cind nu Iefolosim Ie putem stringe.
Figura 1. Tn baie, pe peretele de-a lungul cadei, se fixeaza acest cadru executat din 2'buditi (fig. a) ce se poate plia(fig. b), in care caz se agata de axul 2ochiul de sfoara sau un cirlig de srrma.Pentru a-I confectlona avem nevoie de(cotele in mm):
- 4 l?ipci din lemn (poz. 1) de L = 750,I = 30, 9 = 10, gaurite din 140 mm in140 mm cu ,010 mm;
- in functie de cota B, care se alegeintre 700 sau 1 000, se confectioneaza10 bucc:iti bare de lemn (poz. 2, 3, 4) de¢ 10 min cu urmiHoarele dimensiuni:
1 buc. CU 8 2 = 8 + 4 x 10 + 2 x 15(poz.2)
1 buc. CU B 3 = B + 4 x 10 + 2 x 5(poz.3)
4 buc. cu B~ = B + 2 x 10 (pozA)4 buc. cu B s = B+4xlO (poz. 5)- 2 buc. cirlige (poz. 6) confectionate
din tabla galvanizata de 9 = 1-1,5.- 2 ouc. diblun de lemn in care se
in~urubeaza 2 belciuge (poz. 7) cumparate de la magazin, care sa aiba OCo/UIde 9$20.
Conform fig. a, se monteaza prinincleiere cu clei de oase poz. 2 ~i 3 depoz. 1 l?i poz. 5de poz. 1', avind grija ca
...,
BROASCAFARA ZGOMOT
Deseori interiorul locuintei prezintao nota de neglijenta datorita unor u~i
din mobilier care stau deschise.Cauzele pot fi multiple: oroa~te me
canice detecte sau greoale, chei nepotrivite sau pierdute, zavoare carese actioneaza dificil sau pur ~i simpJu!ipsa de sens a incuierii unei u~i dedulap urmata de lasarea cheii in broasca, operatie ce trebuie repetata de zeci~i sute de ori.
a broasca magnetica ne fere~te
de toate aceste neajunsuri, necesitaun efort minim la actionare ~i, mai ales,nu face zgomot.
Constructia propriu-zisa este simola$i depinde de modelul u~ilor.
Ca materiale yom avea nevoie de 0
pastila de magnet ceramic, (de exemplu, de la un dituzor permanent di-
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
000
840
Cum ~i unde a~ezam ghivecele cu tlori? $i cum mal ales, scur-gerea apei din aceste ghivece pe podea sau
o solutie pe cit de estetica pe am de 0 constituie realizareaunor suportur! de celor prezentate mai jos.
Dimensiunile orLentative, ele putind fi modificateinspatiul disponibii din casa, terasa sau balcon !?i de numarul dede flori. .
Ca materiale aveti nevole de teava ¢ 20,otel rotund de Jd 8 mm, sirmamoale de t 2 mm !?i, in sfir~it, de vopsea.
Prima operatie consta in executarea desenului marime naturala peo coala de carton.
Se indoaie apoi teava sau. sirma de¢8, urmarindca aceasta sa sapuna cit maiexact pe desel'lul in marime naturala. Extremitatile "".0""''''''''0 ..lor anterloare ~i posterioare se termina printr-un inel executat din aceea~;j
bucata cu membrul respectiv.Prinderea partilor componente ale suportului intre ele. se face prin
matisare cu sirma moale de H2.Daca aveti in apropiere un atelier mecanic care sa va poata executa
sudura in locul matisajului, montarea suportului se sili1plifica sensibil.Pentru ca matisajul facutcu sirm~ de ¢2 sa nu alunece, toate piesele
care se leaga impreuna se vor aplatiza putin prin ciocanire (eca. 1 mml)e raza) pe lungimea pe care se executa matisarea, adica pe 35- 45 mm.
Tot din sirma de12 mm se vor construi cO$uletele. cu trei brate pe care;se vor a~eza farfurioarele !?i ghivecele deflori ~i ~are se vor fixa pe suporttot prin matisare.
Ultima operatie 0 reprezinta bineinteles vopsirea suportull,li, pentrucare va recomandam culoarea neagra.
In cawl in care «cangurul» din cauza greutatii ghivecelor are tendintasa se incline in fata, puneti-i la git 0 zgarda $i unlanti$or cu care it vetifixa de perete, marind astfelstabilitatea suportului, dar $i originalitatealui.
Aceea$i zgarda cu lanti~or, sau fara, se poate pune ~i «~oricarului»,
chiar daca acesta are stabilitatea asigurata prin forma lui joasa ~i alungita.Acelea~i modele, reduse corespunzator pot deveni bibelouri,
scrumiere sau suporturi pentru calimara ~i creioane. In acest caz, varecomandam sa Ie executati din sirma de cupru izolata,.deci nu maieste necesara vopsirea lor.
DOUA STELAJEORIGINALEPENTRU FLORI
MASINA..PENTRU
PREPARAREA iNGHETATEIZilele de ar!?ita care - speram - ne ameninta
peste putin timp fac !?i mal ademenitoare perspectivaune! lnghetate preparate «la domiciiiu». Dispozitivulpe care-I prezentam .permite oricarui posesor defrigider dotat cu evaporator sa pregateasca 0 cantitate apreciabila de lnghetata. Se !?tie ca preparareaacesteia presupune agitarea continua a amestecului la 0 temperatura coborlta. intregul aparat, montat deasupra recipientului In care se prepara inghetata, se poate instala cu u~urinta In evaporator.
Mi!?carea este asigurata de un micromotor decurent continuu de 0,5 wati, alimentatla 4,5 V, pecare I-am mar recomandat in paginile publicatieinoastre ~i care se gase~te la orlee magazin de Judirii. Cum lnsa cele 4 500 de rotatii pe minut ale motorului ar lmpra~tia amestecul in toate directiile nedorite, se impune adaptarea unui reductor de turatiecu raportul de transmisie de aproximativ 1 : 100.Aceasta se poate executa cu u~urinta. din angrenajul unui ceas stricat, care sa asigure 0 turatie de.aproximativ 35 de rotatii pe minut.
Paletele de amestec din aluminiu, cu dimensiunilede cca 25 x 10 mm, sint scufundate complet in crema continuta in tavitaevaporatorului. Pentru 0amestecare uniforma este recomandabil sa se instaleze douaasemenea palete, antrenate de unsistemde fuW, rotite prin i.ntermediul unui firflexibil,ca in figura. intregul dispozitiv se monteaza cu u~urinta pe 0 platbanda in forma de U ~i se a~aza deasupra tavitei cu inghetata dupa prepararea amestecului. Sursa de curent a motorului poate fi 0 bateriede lanterna de 4,5 V sau 0 alta sursa echivalenta decurentcontinuu, de exemplu 0 instalatie pentru incarcat acumulatorii. Pentru alimentarea motoruluieste preferabil sa utilizati un cordon bifilar de tipulcelor folosite la antenele de televiziun,e, care poatetrecepe Iinga garnitura de ,etan!?are a u!?ii frigide-rului. .
Pentru a ocupa mai putin spatiu in !?ifonier, faraa prinde In aceea~i c1ema maimulte perechi de pantalon~ ne-am gindit sa va oferim posibilitatea construirii unui suport simplu !?i eficace, cu 0 cheltuialaminima.
fig· t
H20
Clrligul 1 are coada ceva mai lunga dedt normal,intrudt pe ea se vor fixa c1emele 2.
Ciema 2 este 0 sirma lndoita caif figura 2, carein stare libera sta putin desfacuta.
Pozitia 3 reprezinta siguranta de fixare ~i se confectioneaza din tabla de 1 mm. Ea se tixeaza pe unadin ramurile demei ~i in e~ poate fi introdus capatulceleilalte ramuri, dupa principiul acului de siguranta.
Materialele ce se pot folosi sint:- sirma de alama Rf 4 cositorita la 1mbinari;- tabla de alama groasa de 1 mm.Ansamblul se poate nichela pentru a avea un as,.·
pect mai placut.Cu acest suport, am scapat de obsesia bloca~ii
unui numar mare de umera$e.
...~I PE.NTRUMAl MULTE PERECHIDE PANTALONL..
se rasuci in flan!?a. De partea 1, sub flan~a, se monteaza 0 polita pentru a!?ezarea ceasului de mina,a inelului, butonilCfrde man~eta etc. Polita este exe·cutata dintr-o jumatatf) de disc din lemn sau material plastic."
Ar fi indicat ca partile din otel sa fie cromate saucel putin vopsite, iar lemnullacuit. Pic/oarele estebine sa aiba la capete bucati de cauciuc sau plastic;pentru a proteja podeaua.
PENTRUHAINE BARBATE$TI
Seara, dnd dezbracati costumul, cama~a, cravata,pantofii, fie ca puneti 0 parte din lucruri pe un scaun,fie ca Ie bagati in dulap, ele nu stau bine !?i se ~i
foneaza. Suportul pe care-I propune.m mai jos permite 0 a~ezare libera a hainelor corespunzator formei lor.
Materialul principal este teava de otel cu JO 18 mm,dar se poate folosi !?i teava de aluminiu sau ~ipci delemn. Tevile de aluminiu trebuie eloxate sau lacuite,pentru a se evita murdarirea imbracamintei. Sintnecesare: 0 cantitate de 5 000 mm de teava ~i 2 400mm sirma deft 3 mm, precum !?i ~uruburi, bucatide lemn etc. Inprimul rind se executa doua cadreIn forma de U~ Coturile 'se realizeaza iiidoind la caldteava pe un $ablon cu rata de 50 mm.
Trebuie avut grija ca ambele parti (1 ~i 2) sa sepotriveasca una intr-alta, astfel incit suportul safie pliant. Aceste parti se prind ··una de cealalta cuajutorul ~uruburilor, cu ~aibe, pentru a fi mobile.
Piulitele se string corespunzator $i se asigurapentru a I)u se desface. Din sirma se executa, prinsudura, un .gratar, ale carui capete se introduc ingaurile amenajate in pleioarele suportu.lui.
Gratarul, peste care se va a~eza incaltamintea,da stabilitate intregului suport. EI se executa dedimensiuni putin mai mari dedt deschiderea dinpartea inferioara a suportului, in vederea fixarii lui,fara alte piese, de picioarele suportului si a scoaterii lui cu u!?urinta atunci dnd cuierul se pliaza.
De una din partlle suportului (1) se sudeaza 0flan!?a, de care se fixeaza 0 teava indoita (parteaetreia), constituind suportul cuierului de lemn pentruhaina sau jacheta. Cuierul se in!?urubeaza In car>atul de sus al tevii. care este aplatizat In acest scop.$i celalalt capat al !evii este aplatizat, pentru a nu
iiI!ii
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
care sa ne desfal?uram utilajele l?1 caresa poata fi aerisita la un interval deeel putin 0 ora. Trebuie sa se tinaseama ca, in aceasta camera, accesuleste interzis in timpul lucrului.
Pentru a fi aparate de praf !?i pentrua nu ocupa mult loc, seturile de utiiajepentru aceste doua operatii, cu exceptia aparatului de marit !?i a sticlel6rcu substante, se pot pastra intr~o
cutie de lemn sau de carton. 0 sugestie pentru impartirea spatiului interioral acestei cutii este prezentata infigura C. Spatiul in care se.depoziteazaobiectele care se spala trebuie sa fiedespartit de restul cutiei. Toate dispozitivele se fixeaza cO curelul?e. Tnaceasta cutie se vor aseza rama demarit, de preferinta sub 'cutia de lumina. $i un caiet in care se vor inscrieconditiile developarilor.
frecvent. Toti reciplentli in care sepastreaza substante foto vor fi marcati cu ajutorul unor etichete lipitesau prinse cu un inel in jurul gitului.Pe aceasta eticheta se scriu denumirea substantei, utilizarea, daca prezinta pericol de otravire, data la carea fost achizitionata. Pozitia verticalaeste obligatorie pentru depozitarearecipientilor. Un dulap cu dimensiunile50 x 80 x 25 cm, impartit rational ininterior. este suficient pentru pastrarea in bune conditii. a utilajelor l?isubstantelor laboratorului de chimiefoto.
Dupa cum se vede, utilajul absolutnecesar este destul de redus si ooatefi pastrat in eutii sau dulapuri eli dimen~siuni minime.
Organizarea generala a atelieruluidepinde de incaperea pe care 0 avemla dispozltie pentru lU'Crarile fotografice.
baca nu avem la dispozitie dedt 0
camera de dimensiuni foarte mici,vom cauta ca toate utilajele sa fie pastrate in cutii, inclusiv aparatul de marit.
Pentru executarea unei anumite 0
peratii se vor deschide numai cutiilecare cuprind utilajele corespunzatoareo
Tn numerele viitoare va yom prezenta dispozitivele care servesc laetan!?area camerei impotriva luminii,la amestecarea substantelor foto, laspalarea vaselor $i a materialelor foto.
Depozitarea utilajelor pentru developare: 1 - doza de developare; 2 - tasa dedeveloDare; 3 - cutie de lumina inactiniea;4 - ceas ae eronometrari; 5 - termometrlJ; 6 - aile uti/ale.
CD
IMPLICATIILE CHIMIEI
.A.----------a---------"""\B
Figura B descrie dispunerea uti lajelor pentru tehnologia normala a developarii hirtiei fotografice. Dimensiunile locurilor de lucru depind demarimea utilajelor utilizate, dar nu serecomanda ca distanta «a» sa fie maimare de 80 em. .
Cum nu este recomandabil ca celedoua operatii sa fie suprapuse (adicanu trebuie sa ne al?teptam ca yom obtine rezultate prea bune daca in timpulaceleia!?i «!?edinte» yom lucra simultan la aparatul de marit !?i la developarea unui negativ), locul de lucrupentru developarea hirtiei poate fi utilizat, consecutiv, ca loc de lucrupentru developarea filmelor. Pentrualegerea incaperii care va deveni laborator foto, conditiile minime sint:o camera in care se poate a!?igura intuneric complet unde sa disounemde 0 suprafata de 120x80 ~m, pe
DISPUNEREA CORECTAA APARATELOR
Un alt sector al activitatii fotoamatorului este eel chimic. Caracteristicileacestui sector sint curatenia absoluta!?i temperaturile scazute (10-20°C) lacare se face pastrarea substantelor.Cintaririle l?i mai ales determinarilevolumetrice se fac in jurul temperaturii de 20°C, care este bine sa fiemasurata cu ajutorul termometruluide camera.
Temperaturile la care se preparasau se amesteca solutiile nu sint ingeneral .critice, dar nu vor depal?i30-4<fC. Laboratorul de chimie al fotoamatorului are urmatoarele compartimente: borcane l?i sticle cu gitul. largde culoare bruna in care se face depozitarea substan-telor foto praf sau granule, sticle brune cu git ingu,st !?i cuvolume adecvate retetelor utilizate pentru pastrarea substantelor in solutiiconcentrate, vase, cilindri gradati etc.din sticla transparenta pentru prepararea amestecurilor l?i, in sfirl?it, 0balanta de uz fotografic, apa distilatal?i un rastelpen,tru uscarea utilajuluidupa spalare.
Se recomanda ca toate recipientelesa aiM dopuri de sticla rodate. Dammai .jos lista unei dotari minimale:'- Revelator preambalat pentru filme
(Final, Rodinal, Atomal);- Tiosulfit de sodiu pentru impros
patarea .fixatorului;- Detergent pentru filmej- Revelator in solutie concentrata
pentru filme (Final, Rodinal, Atomal);- Fixator filme;- Fixator hirtie;- Revelator pentru hirtie in solutie
concentrata;-~Solutie de oprire;- 0 sticla in care se pot prepara
amestecuri etalonata la· 600' cmc;- 0 sticla in care se pot prepara
amestecuri etalonata la 200 cmc;- Apa distilati'l s:=tu numai fiarta
-2 I.Mai tirziu, in dotarea laboratorului
vor aparea 0 balanta, cilindri gradati,precum l?i 0 serie de recipienti cu utilizare precisa in functie de retetele pecare fotoamatorul Ie utilizeaza mai
e.
Dispozitia utilajelor pentru developarea eronometralii; 1 - eorpul dozei dedevelopare; 2 - tava veehe de developare 18 x 24;3 - termometru; 4 - rolapurtatoare a {ilmului; 5 eapacul dozei de developare; 6 - pilnie pentru revelator; 7 - pilnie pentrufixator; 8 - stiela eu revelator preparat,' 9 - stielaeu fixator; 10 - stiela euapa fiarM sau distilata;11 - eeas; 12 - sursa delumina inactiniea; 13 rolfilm.
mare.
ram ca toate obiectele de care neyom servi sint dispuse in ordinea utili:<!arii lor in timp.
Figura A descrie situatia de pornirepentru developarea cronometrata afilmelor. Toate substantele utilizatela developare pateaza l?i nu intotdeauna umplerea dozei de developare seface corect, de aceea este util ca turnarea substantelor in doza sau dindoza inapoi in recipientul in care sedepoziteaza sa se faca deasupra uneitavi de devel'opare vechi, suficient de
DISPUNEREA CORECTAA APARATELOR
IMPLICATIILECHIMIEI ·
,#It -.• CRITERII •••~•.
• DE ORGANIZARE ...
a
-
Gama operatiilor care se desfal?oarain laborator este oarecum tipizabila,in functie de conditiile care trebuieasigurate pentru reul?ita lor !?i, evident, de gradul de concentrare !?iatentie at operatorului.
Daca sint folosite pelicula ingustasau rolfilmul de 6x9 (cazul eel maifrecvent), singurele doua operatii carese desfal?oara pe intuneric sint: a)incarcarea dozei de developare l?i b)expunerea l?i revelarea hirtiei foto.
In momentul in care s-a stins lumina in camera, trebuie sa ne asigu-
CRITERII DE ORGANIZARE
i ~ RUBRICA REALIZATA~~ DE ING· DAN PETROPOL ~
,.",o..~SPIRIT PRACTIC$1
OPERATIVITATEIntrebarile la care ne propunem sa raspundem sint tot atit de ir;nportante pen
tru incepatorul inspaimintat de faptul ca trebuie sa lucreze pe intuneric cit l?ipentru fotoamatorul avansat, care constata cu regret ca are prea multi timpi mortisau ca diferite operatii cu caracter secundar (ca, de exemplu, spalarea taselor
" de developare sau amestecarea constituentilor din care este format revelatorul)necesita eforturi de organizare $i un consum de timp disproportionat.
Toate aceste intrebari sint importante mai ales pentru cercurHe de fotoamatoriin care unul l?i acelal?i utilaj este intrebuintat de mai multi membri, cu diferitestiluri de munca.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
INTER
LACERER~A
CITITORI LOR Ing. EUGEN VALEANU
j
TABEL DE INTERSUBSTITUIRI
Sulfit de sodiu anhidru cu sulfit de sodiucristalizat
Sulfit de sodiu anhidru cu metabisulfit depotasiu
Sulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfitde potasiu
Sulfat de sodiu anhidru cu sulfat de sodiucristalizat
Bisulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfi1de potasiu
Carbonat de sodiu anhidru cu carbonatde sodiu cristalizat
Carbonat de sodiu an hidru cu carbonat depotasiu
Carbonat de sodiu cristalizat cu carbona1de potasiu
Hidroxid de sodiu cu hidroxid de potasiuHidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
anhidruHidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
cristalizatHidroxid de sodiu cu carbonat de
potasiuAcetat de sodiu anhidru cu cristalizatBromura de potasiu cu bromura de sodiuFosfat disodic cu pirofosfat de sodiuSulfat de aluminiu cu alaun de potasiuFormaldehida 4% cu paraformalde-
hida 2Etiloxietil parafenilendiamina cu sulfat
de dietil parafenilendiamina
1 : 2
1 : 0,9
2: 0,9
1 : 2,3
1 : 1
2: 11 : 1,4
1 : 4,5
1 : 12
1 : 61 : 2,31 : 0,88:32:3
Adeseori, la prepararea solutiilor fotografice, an.umite substante trebuie inlocuite cu altele datont~
faptului ca lipsesc complet din dotarea laboratorululsau nu exista de loc sub forma ceruta de reteta.De exemplu, reteta prevede sulfit de so?iu .anh~dru Na S04, iar in Iaborator nu avem declt crlsta"zat - NaZS03 • 7H zO. E.vid~nt ~a sUlfit~1 anhidr~poate fi inlocuit cu c~1 cntaltl.~t, lnS~ ~u In ac~e~$¥1proportie, deoarece In reactllie chlmlce parttclpanumai substanta propriu-zisa, iar apa din cristalizarenu participa ia reactie. La fel se intimpla cu carbDnatul de sodiu, care se prezinta sub forma anhidra(Na CO ) $i cristalizat (Na
ZC0
3.10H zO). Tn majo
ritat~a 3 retetelor fotografice, cantitatile sint datepentru substante anhidre, iar in cazul celor cristalizate se mentioneaza acest lucru in dreptul substantei respective. Raportul de intersubstituire a substantelor anhidre cu cele cristalizate $i invers se poatecalcula indeajuns desimplu. De exemplu:
Daca reteta prevede 50 9 NaZS03 anhidru, iar inlaborator nu avem decit sulfit cristalizat, se calculeaz8 intii greutatea moleculara a sulfitului anhidru:Na = 23; S = 32; °= 16.
Na SO3 = 23 x 2 + 32 + 16 x 3 = 126.SUlfitul de sodiu cristalizeaza cu $apte molecule
de ap8. Greutatea moleculara a sulfitului cristalizatva fi 126 + 7 x (2 + 16)
126 + 126 = 252.Oed molecula de sulfit cristalizat are greutate
dubla fata de sulfitul anhidru. Calculam astfel:Daca p'entru 126 9 NaZS0
3anhidru avem nevoie
de 252 9 de NazSO~ cristalizat, pentru 0 cantitate de50 9 NaZS03 anhiClru••• ?
x = 252 ·50 = 100 9 sulfit cristalizat126
sau 126 9 Naz50 31 9 Naz50 3
x = 252·1 = 2.126
Deci 0 parte de sulfit anhidru se poate inlocui cudoua parti de sulfit cristalizat.
$i alte substante se pot intersubstitui in dif~rite
retete cu conditia ca sa indeplineasca acela$1 rolcu cele pe care Ie inlocuiesc sau, prin anumite reactii chimice sa se transtorme in substantele pe care Iefnlocuiesc: De exemplu: carbonatul de sodiu poatefi inlocuit cu hidroxid de 'sodiu, insa, hidroxidul desodiu fiind mult mai alcalin, se va pune in cantitatemult mai mica, $i anume: 12 9 NaZC03 cristalizatse inlocuiesc cu un singur gram de NaOH, deoareceun singur gram de NaQH aduce solutia la acela$ipH ca $i 12 9 Na C03 crlstalizat.
Na SO .7Hz6 sa poate inlocui cu Kz5 z°s cristalizat daca
3se adauga in prealabil un hidroxid alcali~,
care transforma metabisulfitul in sulfit neutru sau Inbisulfit NaH503 •
Tn tabelul care urmeazasint date majoritatea substantelor $i proportiile in care se pot intersubstituipentru ca sa"se obtina acela$i efect fotografic (in cazul substantel<Jf anhidre $i cristalizate). Prin inlocuirea a doua substante diferite,din punct de vedere alcompozitiei chimice, cum ar fi bisulfitul de sodiu cusulfit, pentru 100 ml solutie de bisulfit de 36° Beaumetrebuie sa se ia 50 9 de sulfit, la care se adauga 10,5 mlde add sulfuric concentrat, dizolvat in 65 ml apa,pentru ca sulfitul sa se transforme in bisulfit.
in cazul inlocuirii carbonatului de sodiu cu carbonat de potasiu, daca raportam greutatile moleculare,avem:
106 9 Na C0 3 .corespund la 148 9 KZ C03
1 9 Na:C03 • • • " 1,3 9 KZ C03
Oed 1 9 de carbo~at de so~iu se. inloc~ie!?te cu1,3 9 de carbonat de" potasiu. In reallt~te, In ~roc~
sele fotografice ajunge 0,8 g, KZC03 fllnd mal actlvdedt carbonatul de sodiu.
Dulapul de uscare a filmel~r este ,destinat ,cercurilo~pionierel?ti sau de fotoa,!,aton. ~u aJuto,rullUl se u~ucaun numar mare de filme mtr-un tlmp mal scurt declt celnecesar uscarii in aer liber. _.
Se construiel?te, relativ simp.,lu, din tabla sub,tlreasamblata prin Iipire cu cositor. In corpul dUlapul~1 s,eIipesc jgheaburile cu aripi inclinate, car~¥a~ rol~1 dlStll~buirii corecte a aerului cald liOial proteJaru rezlstentelde incalzire de picaturile de apa care se scurg de pesuprafatafilmelor.
Unghiulpe care-I fac aripile cu orlzo,ntala este. de 30~
Tiia de care se agata agrafele de onnaere.~ fllmelo:se monteaza in doua gauri practicate in peretll corpululfixindu-se cu piulite.
La partea inferioara a corpului dulapului seA m~nt~aza doua tevi prin care vor trece reziste~tele de rncalzl~e.
Lateral dulapul se inch ide cu doua capace mobIleagatate prin intermediul unor cuie in loca$urile corespunziHoare.
Confectionarea jgheaburilor cu aripi inclinate se faceprin indoirea pe un cornier. .
Dadi nu exista posibilitatea filetarii capetelor tevllor,acestea se pot fixa cu ajutorul splin~urilo~. ~grafel~
se procura din comert sau se improvlzeaza din c1e$tlde rofe. • ¥ d
in dulap se introduc cca 4 filme, c~re se atlrna, eagrafele aflate pe tija. La capatul inferror se VO~ apllcagreutati mici astfel incit filmele s~ s!ea. perfect mttn~e.:
Partea superioara a dulapulUl ramlne descopentain scopul asigurarii circulatiei aerului cald. .
Pentru incalzire se folosesc rezistente pentru fler dedilcat cu izolatori ceramici. La retelele cu tensiuneade 120 V se poate folosi pentru inceput 0 rezistent?\ d~220 V. La retelele cu tensiunea de 220 V se pot folosldoua rezistente de 220 V legate in serie.
PENTRUUSCAREAFILMELOR
Putereaelectrica necesara depinde de caracteristicile termodinamiceale aparatului ~i de regimul deuscare pe care-I consideram eel mai indicat. ¥
Trebuie sa avem grija ca puterea consumata sa nudepaliteasca Iimitele permise de reteaua de.alimentar~.
Rezultate foarte bune se obtin daca In prealabllfilmele au fost spiilate in solutie detergent ORWO-F09.
Iloo--- 37Cm--~
Euo~
22.0V-----0"""'-n------,
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
n~OIRECTlE'
Suh/eel M/~C4·RE
~~-06enef?al
D-Ff?Ontal d/fuz
Bineinteles, daca exista posibilitatea trecerii une!parti din lumina pe un stativ fix, 0 yom exploata, miel?orlnd astfel greutatea purtata in mina.
AtentiE:~! 'In cazul iluminarii frontale tixe, exista foartemulte ~anse ca sa interpunem sursa intre aparat l?isubiect sau sa «aruncam» umbra operatorului pesubiect. De aici necesitatea ca lumina frontala staticasa fie ridicata deasupra capului operatorului, ceea ceface ca aceasta sa nu fie aut «de frontalEi».
Sursele de iluminare mobile prezinta dificultati demanevrare legate de mil?carea lor independenta demi~carea aparatului de filmat. De exemplu, nu se recomanda folosirea tijelor de sustlnere pe role, deoarece daca slnt suficient de inalte vibreaza, iar mil?carearolelor pe podea nu se poate face corect din cauzaneregularitatilor acesteia. In cinematografia profesionista se utilizeaza a~a-zisele «girafe», careinsanu sint accesibile amatorului.
Cele mai bune rezolvari Ie obtinem prin adoptareaunui punct fix la 0 convenabila, de care seprinde un sistem care poarta proiectorul.
Un dispozitivde la fix prezentatIn fig. 3. Cu la u~orul
u~ii, la spatarulunui scaun.
Este de dorit ca sistemelesa fie independente de sis,tell1eleluminoase, care, lasistemele de prindere asa poata fi compuse lntrezitiv de mil?care in jurul unui ax,zontal, este prezentat in fig. 4. Tntatea proiectoruluilung, se poate face eelnlllOnarEia
Adoptarea becurilorde cele mai multe ori nelc:e~,itatea or()iec~torului
reaza greutatile ni"nr\7ii'i"c.lr\r
tinerea unul efect dir'ectionaliz;uebee nitraphot cu
Avantajele dispozitivului propus sint: posibliHtatE~a
eonfeetionarii din carton, greutateatatea desfacerii cilindrului si h""n"f"""n'\'",rii
reflectant. .Mai exista multe alte posibilitati, dar dorim
'::imp liber ingeniozitatii dv.
!=UNDAL
Oireetie"de mi~caf?e "....
APAIRIUlOTOI E....
IIBlnO[lU
Un binoclu cu un factor de marire 8, adaptat la un aparat de fotografiat cufocala 5 cm, echivaleaza cu un teleobiectiv de 400 mm.
Solutia propusa prezinta un deosebit interes, In primul rind pentru Dosesolriiunui aparat de fotografiat reflex monoobiectiv, de~i, cu. putina fantezie,adaptata ~i laalte tipuri.
FILMAREA'"LA LUMINA
ARTI FI CIALA- Lumina atal?ata fa aparatUi ae yumat are de cele
mai multe ori rolul compensarii contrastelor, l?i actiunea ei se incadreaza in compozitie prin rolul tehnie(expunere corecta, contrast suficient) l?i mai putinprin rolul artistic (uneori existen\a ei nici nutrebuiesa fie inregistrata de spectator).
Clasificarea de mai sus ne permite sa determinamechipamentul luminos si modul lui de actionare. Deexemplu, In schema de iluminare, tipica' portretuluieu fundal, formata dintr-o sursa directionala de desen(de modelare), 0 sursa de fond, efect si contur si 0sursa frontala difuza, primele doua pot fi, eventual,fixe, iar cea de-a treia ata~ata aparatului de filmat.
Aceasta schema, destul de rigida, poate fi imbogatita prin asigurarea unei i1uminari generale, formatadintr-o sursa fixcl difuza $i plimbarea luminii de efect,al?a lncit aceasta sa ramina in permanenta in spateleobiectului, adjea In direetia opusa aparatului de filmat(vezi fig. 1). In acest caz, functia iluminarii de fondeste preluata de lumina generaia difuza. Din punct devedere tehnic, trebuie-asigurate ata~area sursei frontale la aparatul de filmat l?i mil?carea coordonata aluminii de efeet cu mi~carea aparatului.
Atunei dnd mi$carea aparatului de filmat se facecu ajutorul unui carucior care aluneca pe 0 Q'isiera,sursa ata~ata va fi al?ezata pe acela~i carucior)n cazulin care schimbarea de unghi se face «din mina», fixarea sursei se faceprin intermediul dispozitivuluide prindere a aparatului la stativ.
Un dispozitiv care poate fi manevrat cu sufieientaul?urinta, care poarta un bec nitraphot de 500 W ~i
unul de 250 W, este redat in fig. 2. Constructia constadin citeva tevi de aluminiu cu diametrul de 8-10 mm.prevazute la capete cu dispozitive de prindere carepermit reglarea inaltimii l?i pozitiei proiectoarelor.
Avind In vedere ca lumina adoptata este difuza,reflectoarele vor fi confectionate din tabla de aluminiu subtire sau din orice alt material destul de rezistent,neinflamabil l?i care poate fi vopsit in alb. Prindereareflectoarelor la tije se poate face prin intermediulunor clame din otel elastic.
Vom pune accentul pe greutatea mica a construetiel,neluind In seama micile vibratii care apar la mi~car,ea
aparatului l?i care nu sint suparatoare datorita carae;tewlui uniform distribuit al luminii.
Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca echipamentul de filmare la lumina artificiala slnt multiplel?i, uneori, contradictorii. Amatorul este pus in fataunor dificultati care, de cele mai multe ori, nu se potrezolva dedt cu ajutorul ingeniozitiitii ~i, mai ales,e bine sa nu uitam, cu ajutorul unui plan de filmareIn care lumina este comentata cu scrupulozitate.
Problemele i1uminarii incep chiar de la alegereaaparatului de luat vederi, care trebuie sa aiba un obiectiv cu luminozitate 2 ~i a filmului utilizat, a carui sensibilitate 0 yom alege de cel putin 21" DIN. Valoareaacestor parametri determina cantitatea totala de lumina, deci l?ivolumul echipamentului de ilutninare ~i
puterea absorbita de acesta de la retea.Unele manuale fac urmatoarea recomandare: pen
tru filmarea alb-negru se absoarbe de la retea 1 kW,iar pentru filmarea color 3 kW. Consideram ca pentrupretentiile amatorului aceste cifre slnt cam exagerate~i ca prin lntrebuintarea unor «trucuri» de compozitiesau «aranjamente» adecvate ale schemel de iluminare se poate lucra ~i cu 0 putere absorb ita mai mica.
-Sursele de lumina utilizate slnt de doua tipuri:statice ~i mobile. Acestea din urma se subdivid insurse care se mi~ca independent de aparatu! de luatvederi ~i in surse _ata~ate la acesta.
Deci in planul de filmare se vor mentiona urmafoarele corelatii:
- dintre fundal, decor, schema de iluminare statica,adica elementele care «stau» ~i cele care se mil?di:personaiele si aparatul de _filmat.
- dintreiluminarea mobila (care subliniaza anumiteelemente alecompozitiei ~i a -carei directie depindede mi~carea personajelor) ~i pozitia aparatului de filmat. Mentionam ca iluminarea mobila trebuie sa fiesuficienta pentru a fi expresiva, dar ca abuzul poateduce la pierderea continuitatii actiunii l?i a unitatiicompozitionale. Un exemplu tipic este trecerea de laun plan general cu 0 anumiUiiluminare statica si careda 0 anumita lumina de desen pe figura personajelorla un grosplan in care directia luminii de desen estemodificata brusc p~ntru a se asigura 0 tratare expresiva a trasaturilor. In aceasta situatie, daca succesiunea celor doua scheme de lumina nu este tratata cuatentie, se poate pierde continuitatea de loc sau detimp a actiunii.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
CAT
GALAMBOS
~
MARIRI FOTOGRAFICEDE DIMENSIUNI MARl
DEVELOPATECU MIJIMPR VI
alaturata este format dintr-oplaca de lemn, eventual maifibrele incruci$ate $i solidarizate prin incleiere, astfel12 mm .grosime, care nu vibreaza $i nu se deformeaza
c::. .. ~ .. I" ...,:I" au diametrul de 6 mm $i permit reglajul inaltimii cu ajutorul a doualor este de a asigura coaxialitatea sistemului optic al binoclului cu
"" ....~~""·h.l, de fotografiat.elementelor care compun dispozitivul depind de dimensiunile
aparatului de fotografiat.LUlmirloz.itatea maxima a sistemului optic este egala cu raportul dintre distanta
ed,ivl3ielnta (8 x 50)$i dlametru! obieetivului binoclului (30).8x50
Astfel, pentru un binoclu 8 x 30, luminozitatea este de -- = 13,330
dispozitiv sa- prinde pe un trepied rezistent la vibratii prin intermadiulsustinere, a dirui forma depinde de tipul capului de prindere la trepied.
sustinere se va amplasa pe cit posibil in centru! de greutate al Intregului
toate aceste masuri de preeautie pentru ca principala problema a tuturorsis,telnelor cu focala mare $1 unghi de vizare ingust este combatereq vibra-
care la reflex monoobiectiv sint uneori suparatoare.Luminozitat€la mica impune, de regula, adoptarea unor timpi de expunere lungi,
ceea ce face' $i mai periculoasa influenta vibratiilor.
ia dispozitia lor, cantitati suticiente desolutie.
Pentru evitarea lin<OCllril'" lTlentionatemai susrel:ol~andamdar eficace. D.·,,,,,,,,..;;,,,saculete de plastic,mai marl dedt hfrtia debineinteles, etan$e.
Turnam solutia revelatoare punga,introdueem htrtia impMurind de citevaori eapatul deschis, ::><""-''''' ,u., Ii
aerul inutil,sau agrafe,pozitie ofizontala,cind punga ea pe 0eventualitate, partea prinsa cu demese recomanda sa fie putin inaltata fatade suprafata IichiduluL Controlarea operatiei se face prin punga transparenta.La terminarea oparatiei hirtia se mutain punga continind solutia urmatoare.
De remarcat ca hirtia sa poate iluminap"in punga, daca fotoamatorii vor volsa taea 0 seurta expunere la luminadupa developare sau in timpul developarii, in vederea obtinerii unor efectespeciale (fotografii reversibile sau semirevers.ibile).
Developarea unei hirtii fotografice care depa$e$te dimensiunea de 24 x 30 cmreprezinta, pentru orice fotoamator, unveritabil calvar. Neavind tavi de dimensiuni corespunzatoare, majoritatea amatorilor developeaza formele de dimensiun! mari prin sisteme mai mutt decitindoielnice calitativ: pensulare, ljltergerecu burete sau tampon de vata, umezitin _prealabil cu revelator $i, respectiv,cu fixator. Aceste sisteme, deveniteoarecum «clasice», au dezavantajul capateaza cu revelator intreaga camerain care se iucreaza, nemaivorbind dehainele $i miinile amatorului. Dar aspectul negativ cel mai important al uneiastfel de developari iI constituie redareadeficitara a luminilor (a albului), fntrueitla actiunea indelungata a aerului asuprasuprafetei in curs de deve!opare se voaleaza (sa grizeaza) chiar $i suprafeteieeare nu au fost expuse de loc.
Acest fenomen este cu aUt mai neplacut la fotografiile in eulori prin aparitia unei eulori dominante nedorite. Dealtfe!, amatorii au greutatr la maririle ineulori chiar $ila dimensiuni mult malmici decit cele mentionate mai sus, caurmare a faptului ca nu au -de regula,
Subiectul Iluminarea Diafragma
Peisaj de munte Vara, in plin soare 8-11Peisaj de mare Vara, in plin soare 16Portret Vara, in plin soare 8Portret Vara, Uljlor umbrit 4- 5,6Apus de soare Vara, soare inconjurat de nori 2,8- 4
ITimpul de expunere 1/50 - 1/60 secunde
in oriee caz se va tine seama de necesitatea de a miC$ora timpul deexpUflere cu 1/2 pina la 1 treapta in cazul subiectelor cu multazapada,luciu de apa sau la peste -1 000-1 500 m altitudine. A vind in vedere cafilmul este destinat obtinerii de diapozitive, nu trebuie sa neferim desubiectele cu contraste $i, in special, cu straluciri mari, care ne-au produsatita bataie de cap la eopierea pe hfrtle fotografica alb-negru.Surseleluminoase ce apar eventual In cadJu creeaza efecte deosebit de interesante.
Ca incheiere putem spune Cel pentru un amator este important sa-$ipreluereze singur pelicula reversibila color. Trebuie insa sa tinem seamaca la indemina amatorilor este numai prelucrarea pelieulelor confectionate dupa procedeul Agfa color.
Oed in afara de ORWO COLOR '10m putea prelucra $i fUme de. altaprovenienta ea FOTOrVET - U.R.S.S., Ferrania color - Italia, Agfacolor - R.F.G. etc.
Un ultim stat: mare atentie la termenul de garantie inseris pe ambalai.Filmul color trebuie sa fie cit se poate mai proaspat,intrucit chiar in cadrulperioadei de garantie, spre sfir$itul acesteia, poate aparea un U$or dezechilibru al culorilor.
CE FILM FOLOSIMIng. Virgil LAURIC
Din comert se pot procura pelicule reversibile color. de fabricatieORWO - R.l1.G. sensibilizate pentru lumina solara (UT 16) $i pentrulumina artificiala turnizata de becuri nitrafot (UK 16)
Avind in vedere ca majoritatea fotografiilor se executa la lumina zilei,este de preferat utilizarea peliculei ORWO COLOR UT 16.
Pelicula UT 16 se poate procura aUt cu latimea de 35 mm (format«Leica») cit $i 63 mm (format 6 x 9, 6 x 6, 4,5 x 6). Pentru fotografiile deinterior se pot utiliza fulgere electron ice care au 0 temperatura de culoareapropiata de lumina soarelui. in acest caz insa este necesar sa se sacrifice eiteva imagini de proba pentru a stabili exact numarul director, deoarece la majoritatea fulgerelor electron ice acesta.trebuie miC$orat in cazulpeliculei reversibile color de 2--3 ori. Orientativ pentru un fulger obi$nuit(cu 0 energie de cca 36 jouli) pentru pelicula ORWO UT 16, numaruldirector' L:::!8';"12.
in caw! in care dispunem de un filtru ORWO K 13 sau similar, putemfolosi pentru iluminare becuri nitrafot.
In cazurile speciale, cum ar fi fotografia la altitudine (peste 2000 m)sau fotografierea cu obiective «reci», pentru «incalzirea» imaginii sevor utiliza filtre UV (ultraviolet) sau ORWO nr. 29.
Pentru expunere, evident, se 'lor prefera exponometrele fotoelectrice;avind insa in vedere ca, eel putin la inceput, marea majoritate a fotograWlor «dia» se executa in exterior, '10m putea utiliza tabela de expunerede mai jos:
@
CAP DE" PRINOEREA PROIECrORULUI
CL£ME ELASTJCE
PROJECTOR
OINCARTONIN INTERIOR CU ST4/VIOL
APARATDE FILMAT
$UR(J8ARTICULATJE
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
....
3
mai miea- fata de pardoseala, ele fiindprevazute pentru antrenarea substantelor nocive eu 0 greutate specifica maimica dedt eea a aerului inconjurator.
Hotele pot avea forme diferite, tipuleel mai uzitat fiindprezentat in fig. 1 a,1 b. In mod obi$nuit hota poate fi confectionata din tabla cu grosimea de 0,7...2 mm ~i trebuie sa aiba laturile eu eelputin 100-150 mm mai mari decit suprafata din carese rldica emanatiile. Eficienta hoteidepinde·· deadincimea ei, ingeneral fiind recomandata 0 inelinarecu un unghi de circa 600 $i dimensiuneah =-t-; ideal, hota trebtlie sa depa$easeamarginea plitei de fieeare parte laterala
UN
utilizarea unor depozite de aspiratie(hote) executate deasupra ma$inilor degatit sa fie deosebit de indicata. Inacela$i timp, este necesara fie prevederea unui gratar (ventilatie in zidl.llexterior, tie - mal· simplu ~ amenaJarea unof· orificii in partea. superioarasau inferioaraa u$ilor (sau ferestrelor);care sa asigure patrunderea in bucatariea aerului proaspat. Aceasta este deose,..~it de important, mai ales in cazul utilizarii unui ventilator electric, carealtminted va fi in permanenta suprasolicitat in mod inuti!.
In general, hotele se. amplaseaza lacirca 190 em - sau ehiar la 0 distanta
Ing. Mihai lAURICFig. 1
Schitele alaturate - fig. 1 ~i 2 - va sugereaza unprim raspuns: u~or de realizat ~i putin costisitor,«minibarul» pe care vi-l propunem poate fi lncorporat,tara ostentatie, in contextul unei camere de zi sau alunei obi~nuite garnituri de he!.
Dispunerea mobilierului se poate vedea mai exactdin. fig. 1: in coltul din st1nga sus, canapeaua ~i unu!dintre fotolii, separate printr-un lampadar; in fata lor 0masuta lunga ~i joasa; celalalt fotoliu se a~aza in fata.Spatiul rezervat barului construit de dv. capata astfelo delimitare (~i 0 justificare) perfecta.
de apa - bineinteles, in detrimentul continutului de oxigen din aero In plus, biQxidul de carbon poate proveni ~i dincauza unor defecte din reteaua de gaze,neetan~arii corespunzatoare a conductelor etc.
Am pentru arderea completa cit ~i
pentru sanatatea celor care folosesc Inpermanenta budHaria, primenirea continua a aerului este absolut necesara.Teoretic, .cantitatea de aer proaspatnecesara pentru asigurarea unei arderiin bune conditii este (pentru 1 m3)
in cazul gazelor naturale - de 10 m 3
aer, iar in cazul gazelor lichefiate - de25 m 3 aer.
Ventilarea bucatariei prin ferestre este insuficienta ~i nepractica: iarna buditaria se race$te inutil, iar vara emanatiile sint ventilate deosebit de greu,deoarece aerul cald din exterior Ieimpmge $i in incaperile invecinate, chiardaca u$ile sint inchise. Asigurarea cantitaW necesare de aer proaspat face ca
II
IDEIPENTRU
lng, Viorica IlSU
- -BUCATARIEI
PENTRU
In caminul modern bucataria tindesa devina una dintre camere~e locuintei,fiind din ce In ce mai des prevazuta cutoate dotarile necesare amenajarii unuicolt unde se poate lua masa zilnica afamiliei. De aceea 0 importanta deosebita trebuie acordata inlaturarii mirosu!ui $i degajarii de gaze, cunoscinduse ca in timpul pregatirii bucatelor cre$tecontinutul de oxid de carbon $i de vapori
Fara sa intram in detaliile constructive aleunei astfel de biblioted - desenele." .... <;;; .. i ... 'i~ de S!Jl;ves;ti'll'e
mobilier euuna dintre
unui
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
!.Jb0. R DESF.
"IiIe A 100~ 1500 8110 211010 B 100 1£00 50U 1685I R I
I~~ I500 -'1
··1
m b IFIG,4
La construirea unui astlel de bar sint necesare urmatoarele materiale:
Denumirea Bucati Dimensiuni (rom)
Teava instalatii - ¢-3/4"
Tabla sau platbanda - 2 x 35 x
Placaj melaminat 1 10 x 1100 x 1 600
Placaj subtire sau - 1300 x 3000mucava
StoM mo'bila - 1300 x 3000
$urub + piulita 25 M 4 x 25
16 ¢5 x 8 -$urub pentru lemn
¢3 x 3040
Tinte tapiserie 100 -
Pentru inceput vom confectiona 4 cadre din teava,corrform fig. 3. .
Vom realiza apoi doua -elemente A ~i douaelementeB, conform fig. 4. Ne sint necesare acum un numar de16 bride confectionate dupa indicatiile din fig. 5.
Avind acesteelemente, putem trece la asamblareabarului.· Vom realiza aceasta in ordinea urmatoare:
1. Se introduc 4 bride (fig. 5) indoite,..pe un elementA, ~ialte 4, pe un element B, in a~a fel incit orificiile cu12J 3/4 ale bridei sa imbrace teavaelementului respectiv,
2.Elementele A ~iB,.astfel completate, se fixeaza inpunctele I, II, III, IV (fig. 4) pe spatele placii din placajmelaminat (in prealabtl taiata -conform fig.,6), dupacum se observa in" detaHul de asamblare dii) fig. 1.
3. In contil1uare vomforma partea de sustinere abarului - p.icioarele. Procedeul este asemanator celuide la punct-ul 1. Se introduc cite 4 bride (fig. 5) peelement-ele A ~iB. Cu ajutorul acestora se pot fixa cadreIe din figura 3 d'e A l?i B in acelea~ipuncte; I, II, III,IV (detaliul de asamblare din fig. 7). .
4. Fig. 7 da totodata suficiente. indicatii asupra modului de fixare a picioarelor la placa superioara. Seobserva ca, pentru 0 imbinare sigura ~i precisa, acestecadre se turtesc putin in punct-ele de contact cu teavaelementelor A ~i B. Fixarea tuturor punctelor de asamblare se face cU~$uruburile ~i piulitele M 4, dupa cumse observa in figura.
UN SCAUN PENTRU
1
5. In acest moment se poate intinde foaia de placajsubtire pe partea laterala exterioara in a~a fel incit sase. rezeme sus~i jos .. pe celedouaelemente A. Lafixatea ei de schelet (fig.l) estenecesara 0 atentiesporita, deoarece aceasta foaie de_pla~aj ~re un dU.bl~r<>1:estetic, folosind la montareaultenoara a stofel,l?1de rezistenta, rigidizind scheletul in plan lateral.
6. Stofa demobila PrOcurata pentru acest scopse vafixa cu tinte decorative de tapiterie pe foaia de placajde care's-a amintit la punctul5. .
Astfel barul este gata, dar, pentru ca estetica incaperii sa ci~tige prin instalarea sa, va oferim urmatoarele 'sfaturi:
- ~eretele din spatele barului se va acoperi cu lemnnatursau stofa armonizata ca nuante l?i model curestul obiectelor de mobilier l?i cu barul, sau, pur !?isimpll,l, se Vii zugravi deosebit de restul incaperii.
- Pe aceasta portiune de perete se vor monta 2-3cutii sau ladite ornamentate in acelal?i sti!.
- Este bine ca in interiorul acestor cutii, ca !?i subbar, dealtfel, sa fie introduse becuri colorate mascate,care pot conferi unefect cu totui deosebit.
- Pentru marirea graduiui de utilitate a constructieiftoastre se pot monta in interiorlJl barului rafturi.
Desigur, de linga un astfel de bar n-ar trebui sa lipseasca scaunele inalte. Datele lor constructive, eft !?icele privind realizarea unor taburete de efect foarteutile in orice decor, vor fi pubiicate in unul dintre numerele viitoare;'
o serie de bibliotecl si vitrine existente in comertde exemplu. biblioteca'tip «Dana» - cuprind in alcatuirea lar 0 delimitare precisa pentru un eventual«minibar». Cu putina fantezie,spatiul rezervat baruluipoate capata insa 0 adincime suplimentara !?i, maiales, culoare.
Adaptarea nu necesita multe explicatii. In figura alaturata este reprezentata astfel 0 sectiune prin bar:1 - u~a; 2 - bee luminare; 3 - intrerupatorautomat;4 - suport pentru pahare; 5 - reazem pentru geam;6 - geam cu cioburi colorate lipite (pe spate); 7 - geamgros care acopera instalatiaelectrica ~i folose!?te cabaza.
in privinta functionarii (automate)a instalatieielectrice... va oferim 0 prima sugestie.
Buditariile modeme sint, in general, ·mai economic dimensionate, astfel incit spatiul disponibil este destul de limitat, iar diferitele rationalizari ale acestui spatiu sint totdeauna bine venite.
Tn acest sens, va. prezentam in desenul alaturat un dulapiormgenios conceput Dimensiunile ramine sa .Ie fixati infunctie despatiul de care dispuneti, dulapiorul puUnd deveni in multe bucatarii un fel de «plomba», fi xata pe perete intre doua elemente demobilier deja existente r;>i valorificind astfel in mod optim chiar unmic spatiu liber.
Dulapiorul este executat in modul eel mai simplu (vezi figural,fiind un dulapior obir;>nuit cu mai multe policioare.
Noutatea consta in faptul ell u~a duJApioru..lui - vezi desenulalaturat - se deschide prin rabatare. Tn plus,de marginea superioara a ur;>ii este fixata 0 rama de lucru care, tot prin rabatare, devineelementul de sprijin pe podea al ur;>ii, cind aceasta a fost rabatatacomplet r;>i adusainpozitia orizontara.ln aceastapozitie ur;>a devinetablia unei masute pe care se pot executa diferite manopere casnice,de bucatarie - sau poate servi chiarpentrO luareadejunului.
.5istemul de deschidere tip armonica a acestui element de mobilier este completat prin patru balamale speciale care asiguraculisarea r;>i apoi fixarea tabliei mesei. Fixarea tabliei poate fi realizata prin simple cirlige - insa inacest caz fixareatrebuie facuta defiecare data pentru fiecaredintre cele 4 cirlige (sau,eventual, numai
2 cirlige, insa fixate pe partile opuse ale u!?'ii dulapiorului).
cu v . v
MASUTARABATABILA
Va sugeram sa va construiti, cu un minimumde efort ~i cheltuieli,un seaun de birou aspectuos, cu un aspect clasic.
Se confectioneaza elementelenumerotate. infigura 1 din lemn de stejar, conform schitelor.
Aceste elemente se pot prelucra manual sause poate apela la serviciile unui atelier de strungarie in lemn pentru populatie. Elementele flexibile se confectioneaza din piele sau pinza de COrt
acoperita .c'u seal.
cu 40% din inaltimea marginii inferioarea hotei fata de nivelul plitei.
Hote de aspect modern se pot confectiona cu succes l?i din rame metalice,din fier cornier, pe care apoi se al?azapanouri de sticla sau placi de materialplastic rigid, lemn etc. In acest caz esteinsa necesar ca distanta dintre hota l?iplita sa fie marita, materialele prezentind pericol de inflamabilitate.
In fig. 2 a, 2 b indicam citeva variantede hote in forma de «dulap» al?a-numitele «hote mascate», astfel conceputeincit sa lase impresia unui dulap obil?nuit fixat de perete deasu.pra mal?iniide gatit, Executia este realizata tot dinmateriale ul?oare (precizam ca suprafata interioara trebuie sa fie cit mai netedapentru ca emanatiile sa nu depuna impuritati pe peretO. De .mentionat ca inacest scop interiorul oricarui tip de hota,indiferent din ce material este executata,este remarcabil sa fie acoperit cu unstrat de protectie (introdus cu pensulasau cu un pistol de stropire): lacuri sin-
. conice, celuloza regenerata, stearat dezinc sau aluminiu etc.
La hotele cu tiraj natural este necesarsa dispunem de un col? suficient ·deinalt.. Pentru evitarea aparitiei tirajuluiinvers este necesara prevederea uneiclapete de inclinare manevrabila de joscu ajutorul unui lantil?or.
In general - daca dispunem de timpl?i «calificare superioara» - este como;.da l?i realizarea unui tiraj fortat, tolosindun ventilator electric monofazat de 220V, 25 W 'l?i avind 1 375 rotatii/minut,montat ca in figura 3. Ventilatorul estefixat la partea inferioara, din doua parti,cu cite doua l?uruburi prevazute cu garnituri de cauciuc.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Ati avut doua pane de cauduc (camera) succesive ~i aveti 0 camera inplus'in afara de cauciucul de rezerva. Cum montam ~i demontam cauducul?
Se controleaza cauciucul $i se extrag cuiele sau alte obiecte care auprovocat pana. Se folosesc pirghii curate $i cu muchiile netede.
Operatiile de demontare se executa in ordinea urmatoare:- A,ezam cauciucul cu ventilul in sus, scoatem supapa ventilului ~i
scoatem aerul care a ramas in camera;-Departam bordura anvelopei de geantl spre interiorul adincit al
profilului gentii, apasind pe flancurile anvelopei cu 0 pirghie sau eu toculpantofutui;
- Apasam cu piciorul pe flancul anvelopei din partea opusa ventilului,introducem 0 parte din bordura anvelopei in adincitura gentii ,i, introducind doua pirghii de monta; intre bordura ~;i marginea gentii de ambeleparti ~Ie ventilului, trecem portiunea respectiva de bordura aanvelopeipeste marglnea gentii, avind grija sa nu deterioram camera;
- Mutihd pe rind cite una dintre cele doua pirghii pe circumferintl,trecem toata bordura anvelopei peste marginea gentii;
- Se baga ventilul inauntru ,i se scoate U$or camera, cu miinile, dinanvelopi.
Dupa vulcanizarea camerei (presupunind ca anvelopa nu a suferit),montarea se face in ordinea urmatoare:
- Verificam anvelopa sa nu aiba murdarie in interior sau obiecte straineinfipte in profil, ,tergem geanta ~i, daca e nevoie, netezim eventuale bavuricu pita;
- Se dau cu talc camera ,i anvelopa inauntru, se introduce camera inanvelopa cu ventilul in sus, se trece ventilul prin ,aura gentii, se introducecamera complet in anvelopa $i se umfla putin pentru a indrepta cutele,&poi se scoate aerul;
- Se imbraca la loc bordura anvelopei pe geantacu doua pirghii, mutindcite una ~i apropiindu-ne treptat din ambele parti de ventil.
- Se verifica daca ventilul nu stastrimb'sau gituit $i, daca este nevoie,se rote$te anvelopa pe ge.anta;
- Se umfla cauciucul pini la presiuoea indicata $i se verifica cu apa sausaliva daca nu scapa aerpe la ventil.
Fig. _1 - Pozitia elementelor broastei u$ii«Moskvici» "(u$a inchisa): 1 - panou exteriorusa; 2 - zavor; 3 - rotor; 4 - $uruburi de reglajal zavorului; 5 - fixatorul zavorului; 6 - panoulinterior al u$ii; 7 - $urubul de fixare a zavorului;8 - fixatorul usii.
Fig. 2 - Fixarea captuselii la panoul interior alU'$ii: 1-'-arc; 2-caplu$eala us;;; 3-panoul inte
rior al us;;,' 4-etansare cauciuc la usa; 5-panoulexterior al us;;.
La revizia periodica efectuata dupafiecare 2000 km se verifica inchidereau~ilor, a capotei motorului ~i portbagajului. U~ile deschise se balanseaza Insus ~i In jos pentru a verifica jocul. Sestring toate ~uruburile slabite ~i, dadieste nevoie, se deplaseaza spre interiorul u~ii zavorul broa~tei (2) fixat- cudoua ~uruburi (4). Toata verificarea seface pe 0 suprafa~a plana orizontala.
Se verifica func~ionarea ridicatoarelor geamurilor, deschiderea, Inchiderea~i fixarea intermediara a geamurilor deventila~ie.
Se controleaza fixarea numerelor.Dupa fiecare 10000--12 000 km
parcur~i, se verifica ~i se string aripiledin fa~a, se string toate elementele interioare ale caroseri.ei (abitacolului), severifica prinderea tampoanelor (fa~a ~i
spate), se verifica prlnderea cauciuculuide rezerva, fixarea scaunelor ~i ghidajelor pentru scaunele reglabile din fa~a,
se string sau se lipesc toate elementelecaroseriei slabite sau dezlipite (Iipire cuprenadez, cu cura~ire corespunzatoareprealabila). Piesele cromate sint atacatede sarea de pe drum ~i din atmosfera,de gazul sulfuros din atmosfera centrelorindustriale. De asemenea, In' locurile 10viturilor mecanice, piesele cromate slntatacate de umiditate.
Pentru men~inerea in buna stare, piesele cromate se vor spala regulat cuapa ~i se vor ~terge ,uscat, iar la reviziiletehnice se vor spala cu petrol ~i se vor~terge uscat. larna, piesele cromate seprotejeaza prin acoperire cu un stratde ulei mineral neutru sau cu un lacincolor straveziu. Rugina se scoate depe piesele cromate fredndu-Ie cu cretasau pasta de din~i (drpa cu care frecamse va umezi In prealabil cu spirt).
imbracamintea scaunelor se protejeaza cu huse u~or lavabile ~i periodicse ~terge cu 0 cirpa curata umeda sause spala chiar cu apa ~i sapun neutru~i se ~terge uscat.
Demontarea captu~elii u~ii pentru repara~ii la ridicatorul geamului se facesco~ind ~uruburile care fixeaza manivelageamului, c.lan~a u~ii ~i suportul bra~ului, apoi se scot toate aceste _piese ~i
se departeaza u~or imbracamintea (2)de u~a, Invinglnd rezisten~a arcu rilor (1).Pentru a ajunge la mecar'lismul ridicatorului mai trebuie doar sa dezlipim garnitura de hirtie hidrofuga lipita de u~a.
Suprafe~ele vopsite ale caroseriei seintre~in prin spalare ~i ~tergere uscataperiodica. Se va folosi apa caldu~a cu~ampon auto special. Nu se vor folosipentru spalare apa fierbinte, apa cusoda,benzina, petrol sau diluant (tiner). Laculcaroseriei se lustruie~te ~i se conservacu autobalsam cu ulei de silicon. Balsamul se a~terne cu 0 drpa Intr-un stratunifo.rm. pe lacul caroserieispalate ~i
uscate. Se lasa sa se usuce scurt tim~
~i apoJ se lustruie~te prin mi~cari roti-
toare cu 0 •. flanela uscata. Nu se vaexecuta lustruirea la soare sau pe caroseria incalziti.
Daca, In timp, lacul caroseriei. devinemat ~i balsamul nu mai ajuta, folosj~i
pasta de polisatspeciala (u~or abraziva)pentru a reda caroseriei luciul.
Petele de ulei sau grasime se scot cuo cirpa moale umezita cu benzina, dupacaPe se ~terge imediatlocul uscat cu 0
f1anela. Suprafa~a de dedesubt a podeleiautomobilului ~i a aripilor se protejeazacontra coroziunii prin vopsire periodicicu, miniu de plumb in doua straturi,acoperite cu un strat de vppsea deuleisau lac asfaltic. inainte de acoperirea cuminiu, suprafe~ele respective se spalabine cu je~ de apa ~i se cura~a cu periade slrma.
Opera~ii1e de revizie la construc~ia
mecanica a Moskviciului, ca ~i detectarea ~i inlaturarea cauzelor defec~iunilor
clasice ale unui automobil slnt similarecu cele prezentate la fj~ele altor autoturisme in numerele anterioare ale publica~iei noastre; deci nu vom mai reveniasupralor.
Pagini reali~atede ing. A. MATCA U~i ing. Rubel LOUIS
VINEVACANTA
9
v v
PREGATITI·VAPORTBAGAJULin nr. 1 al publicatiei noastre v-am pre
zentat 0 constructie de portbagaj pentru schiuri pentru Dacia 1 300. Va prezentam acum 0 constructie de portbagajpe acoperi!?ul autoturismului, ale caruidimensiuni (lungirne x IMime) se stabilesc in functie de dimensiunile autoturismului dv..
Portbagajul se compune din doi suporti !?i un gratar pentru bagaje.
Suportii se executa din teava d.e,0'16 x 1,5 mm, avind la ambele capete,sudate in unghi drept, picioare totdin teava de if 16 x 1,5 mm. Picioarelese t'ermina cu segmenti de teava de~ 12 mm, sudati, care se a!?aza Injgheabul de ploaie al acoperi!?ului caroseriei !?i permit s~urge
rea apei in continuare prin. jgheab.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
DEFECTIUNILE SISTEMELOR
A RECEPTOARELOR
Spre deosebire dealimentarea radioreceptoarelorcu tranzistori, deosebit de simpla (0 legatura directala bateria de acumulatori cu respectarea tensiunii ~i
polaritatii), receptoarele echipate cu tub uri electronice solicita,pentru alimentarea. anodica, tenslunicare depa~esc mult tensiunea acuniulatorului. In modcurent se Intl/nesc doua tipuri de alimentare a radioreceptoarelor auto cu tuburi: 1) cu vibrator ~i 2) cuconvertizor tranzistorizat.
Figura 1 reprezinta schema de principiu a alimentatorului cu vibrator tip Wf'-9 utilizat la radioreceptoare!e A-17 ale autoturismelor Moskvici ~i Vdlga.
In stare de functionare normala, la 0 tensiune abateriei de 12,8 V, absoarbe un curent de 2,4 A ~i
«livreaza» 0 tensiune de 245 V cu 30 mA l?i 210 V cu26 mA dupa filtru. Del?i cartul?ul vibrator de tip WA-12,feste garantat pentru functionare 1 000 de ore, cele maifrecvente defectiuni se datoresc tocmai acestui element functional. Pentru a remedia eventuala defectiune, se desface cartul?ul l?i se observa starea contactelor, precum1;li distanta lor fata de lamele vibratoare. Verificam apoi dadi circuitul de alimentare cutensiune de la acumulator este normal. (Trebuie avutIn vedere ca din cauza vibratiilor unele Iipiturl se potdesface l?i ca unele piese ajung astfel sa faca contactcu ~asiul.)
Daca vibra1:orul are 0 funtionare normala l?i totul?inuavem la iel?irea din filtrul de netezire tensiune, trebuie verificata starea puntii redresoare, precum l?icondensatorii din secundarul transformatorului Trl'
Mai rare slnt cazurile cind defectiunea se produce
In Tr 1; 0 verificare totu~i cu ohmetrul a continuitatiiInfasurarilor transformatorului este necesara.
DeconecUnd firele din punctul 1 l?i 4 din soclul deinterconexiune, stabilim -In cazul unui consum exagerat - daca defectiunea est~ in alimentator sau inreceptor.
Fig. 2 reprezinta schema alimentatorului receptorului Autovox RA-90 l?i RA-95, cu care sint echipate 0parte dinautoturismele «Fiat».
Alimentatorul este dotat cu vibrator sincron sau cuautoredresare, redresarea fikindu-se mecanic chiarde vibrator.
Avantajul acestor tip uri de alimentatoare consta infaptul ca sint mai simple. Se pare ca toate defectiunile sint legate l?i aid de cartul?ul vibrator, la care trebuie sa verificam calitatea suprafetelor contactelor(sa nu aiba pelicule de oxizi, iar presiunea de contactsa nu fie prea mare.) Curatirea contactelor nu se vaface cu pila sau l?mirghelul, ci cu 0 bucatica de lemnde brad.
Masurind tensiunea fata de $asiu in punctele 1 l?i 5ale vibratorului, trebuie sa constatam 0 tensiune de12 V. Lipsa acestei tensiuni indica: arderea sigurantei,Intrerupatorul defect sau intreruperea circuitului.
DCilca vibratorul functioneaza, dar pe contactele deredresare se observa scintei puternice, trebuie controJate circuitele de alimentare cu tensiune anodica$i chiar filtrul de ie$ire.
Filamentele tuburilor electronice sint alimentate in
paralel, al?a ca printr-o singura masurare a tensiuniila soclul tubului si masurind totodata si filamentultubului putem l?ti 'imediat daca alimentarea este Intrerupt~ !'::::IU tubul defect.
~istertlUl modernizat de alimentare a receptoareiorcu tuburi este eel din fig. 3 - convertizorul cu tranzistoare - $i constituie de fapt montajul care tinde sainlocuiasca complet vibratorul mecanic.
Tranzistorii sint folositi drept comutatoare electronice, ded dispare posibilitatea scinteilor $i a zgomotului, iar durata de functionare l?i randamentul S-8U
imAbunatatit simtitor.In lipsa tensiunii anodice in punctele A l?i B yom
masura tensiunea in punctele 1 $i 2 de la transformator.Daca avem tensiune, redresorul sau filtrul sint impli-
....---... A
IK
+'f!p
'-----+--1----0+
zop.
cit defecte.Lipsa fensiunii in punctele 1 l?i 2 pune unsemn de intrebare asupratranzistorilor atunci cinain punctele 7 !?i 4 exista tensiune de 12 V.
Precizam ca puntea redresoare ABC-80-260 po.atefi inlocuita cu 4 diode 0-226 sau echivalente.
M30
.~460
fig f
fi'g,5Piasa Callcillc fig Ii
.~1000
Fig.?
hg.3 fig. 4tabla fmm fall 100
sPa e/~
m
in bune conditii a sculelor sl a altorobiecte.' ,
- maruntil?~rile, 0 lanterna $.a. potfi a$8zate in doua cutii montate cucleme pe tUl1elul longitudinal aUt infaja cit l?i in !':pate (fig. 6), Aceste cutlivor fi prevazute cu capace sau acoperitecu foaie de cauch.ic pentru a prevenilovirile.
-buzunarele practicate in huselescaunelor din fata sint folosite cu lJl?Urinta de pasagerii din spate.
- daca circulati doar cu doua persoane sau in spate stau copiii, se poateexecuta 0 piasa peste scaunul din spate(fig. 7). Ea se fixeaza, bine intins, demuchiile chesonului superior, cu cirligeconfectionate din sirma. Pentru a as i9ura tensionarea core,spunzatoare a plasei, legatura cu cirligele se face cu fil?iide cauciuc. In felul acesta, obiectelepuse in piasa vor fi presate de acoperi-l?ul caroseriei. '
deditre roata de rezerva !?i cadereaacestora in locul rotH la scoaterea eipentru repararea unei pane de cauciuc.Peretii laterali evitclalunecarea obiectelor tlin partea fnclinatcl a portbaaajului. De asemenea propunem ·fixareapompei cu douii cleme sau doua curelu$e pe peretele opus rotii de rezerva.
Folosirea mai rationala a interioruluicaroseriei poate fi obtinuta prin:
- moritarea unui perete din P.F.L.de 5 mm, conform fig. 3, in spatelespetezei banchetei din spate. In acest~I evitam caderea obiectelor a$ezatein spatiul de deasupra motorului.
- prin montarea adoua panouri,(fig. 4) sub locurile din spate se obtineun spatiu uti! mai greu accesibil, cacitrebuie ridicata perna. Aci se pot al?ezapiesele de schimb. 0 camera de rezervasau ruHiria tolosita.
- a$ezarea a doua ladite (fig. 5) subscaunele rabatabile permite pastrarea
sirea cit mai rationala. a spatiului. Acestobiectiv devine major in cazulautomobiletor de mic litraj. Pentru exemplificare ne yom referi la automobilul Fiat850. Este insa evident ca ideile respective vor putea fi aplicate ~i la alte tiouri.
Portbagajul este incapEHor. Totuslpentru 0 mai buna folosire a sa, propunem realizarea a trei pereti din P.F.L.grosime 5 mm, conform fig. 1. LegMura,dintre panouri se realizeaza cu cite douapiese simetrice (fig. 2), din tabla de0,5 mm,fixate cu l?uruburi, piulita l?i$aibe de M 5. Montarea oeretilor evitamurdarirea obiectelor din portbagaj
SIRE TIONAlAI I
AUTOTURISMULUI FIAT 850Omul gospodar iarna i$i face car l?i
vara sanie. Deci, turil?ti auto,este timpulsa incepem pregatirile pentru sezonulcare vine.
Pregatirea pentru sezonul de turismeste complexa. Ea cuprinde studiereamultilaterala a locurilor care urmeazaa fi vizitate, a drumurilor de acces, alocurilor de oprire l?i odihna., alegereatovG\ra$i1or de drum, pregatirea echipamentuh,Ji $i multe· altele. Printre acestea... !?i pregatirea automobilului pentruturism. In cele ce urmeaza, ne'vom opriasupra unui aspect al pregiHirii automobilului, l?i anume acela privind folo-
Pe laturile exterioare',ale picioarelor:se sudeaza mlCI corniere25 X 25 X 6 mm, pe suprafetele te~ite corespunzMor ale tevii; inaceste corniere se dau gauri de %9 mm pentru ~uruburile de fixar~
pe caroserie. La colturile ~i in mijlocul tevilor orizontale ale suportilorse executa te$ituri cu pila $i se dau gauri de;5 6,4 mm pentru $uruburile de fixarea gratarului.
Ca elemente de fixare pe caroserie se folosesc bolturi lungi M 8cu un capat pilit conic ~i indoit in forma de cirlig. Punctul de fixarepe caroserie se marcheaza u$or cu un burghiu cu unghi mare lavirf, fara a strapunge tabla caroseriei. Adincitura formata se vopse$te~i se acopera cu 0 mica garnitura de piele pe care se stringe virfulboltului. Partea filetata a boltului iese prin gaura din cornier $i se,stringe cu 0 piulita hexagonala. Gratarul pentru bagaje se executade preferinta din teava de aluminiu de 10 12 X 1 mm, avind la laturilelongitudinale inferioare, la capete, te!iiituri !iii gauri de 16,4 mm pentru $uruburile M 6 cu care se fixeaza pe suporti. $ipcile de 40 x 10 mm(6 bucati), date in prealabil cu ulei de in, se fixeaza de laturile trans
versale cu ~uruburi M 4. Toate partile metalice se curafa bine ~i sedau cu un lac protector pentru a preveni ruginirea,
Atentie! Dimensiunile definitive !iii necesarul de materiale (teavade otel, teava de aluminiu, ~ipci de lemn, corniere, bolturi, ~uruburi
etc.) se stabilesc in functie de lungimea !iii latimea autoturismului dv.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
so/ut indiferent daca" sensul de parcurgere pentru atingerea portilor 1 ~i 2este dinspre dreapta sau dinspre stinga,depinde numai de acordul dintre jucatori, caci toti trebuie sa inainteze inacela!?i mod. Se joaca pe 0 pista dus!?i pealta intors.
Joc-ul este mai variat dadi portilese a!?aza in cruce in mijlocul. terenuluiceea ce furnizeaza situatil foarte complicate, bogate in posibilitati de crocking.
Jocul se termina cind toti jucatoriiunei echipe au atins ambele tinte; portile netrecute inca de jucatorii echipeiinfrlnte se numara ~i se adauga laechipainvingatoare ca puncte, de mentionat ca ~i tinta este consjderata unpuncf
2. Daca jucatorul impar nu a trecutprin poarta. Prin aceasta jucatorul cu!lr. par a obtinut dreptul de «crocking».I!?i a!?aza deci hila I1nga cea a jucatorului, cu or. impar, crokeaza ~i obtineastlel dreptul la 0 noua lovitura etc.
Dupael urmeaza al doilea jucatorcu nr. impar care trebuie sa inceapa totde la tinta sa treaca bila prin prima poartadintr-o singura lovitura.
De aici decurge ea fieeare jucatorcare incepe de la tinta trebuie sa treacahila prin poarta dintr-o singura loviturapentru a nu putea fi «crockat» imediat.Este avantajat uitimul jucator par, deaceea acest loc se acorda de ooiceiunui lucator mai slab.
Daca portileslnt dispuse pe terendu~ varianta dreptunghiulara, este ab-
de jocu! (deci are un numar imparl punebila in imediata apropiere a tintei destart, intr-un loc stabilit anterior decomun acord. Obligatia sa este ca dinprima lovitura sa treaca bila prin primapoarta. Dupa el, al doilea (numar par),joaca primul jucator al echipei adverse.Acesta are dowl posibilitati pentru deschiderea jocului:
1. Daca jucatorul cu numar impar atrecut poarta, a obtinut astfel dreptulla 0 noua lovitura ~i joaca mai departeatitea lovituri prin cite porti a trecutbila lui. Apoi Incepe jucatorul cu numarpar, tot la tinta de start, cu aceea!?i.obligatle de a trece poarta din primalovitura.
prie nici nu se va mi!?ca in timp ce bilaadversarului va zbura in afara terenuluide joc;
- daca bila proprie s-a mi~cat cuaceasta ocazie din locul unde a fostbatuta in pamlnt, se joaca mai departedin aceasta noua pozitie; in caz contrar,jocul se continua din locul unde s-aexecutat aceasta lovitura speciala abilei adversarului denumita «crocking»;
- este important de mentionat caaceea~i bila nu se poate lovi «crocking»decit abia cind s-a jucat 0 runda !?i estedin nou rindul dv.
Succesiunea jocului dupa impartireaIn doua echipe egale !?i alegerea cuiorii(bilei ~i ciocanuiui respectiv) este urmatoarea:
Primui jucator ai echipe!, care deschi-
In- dadi s-a proceda! corect, pro-
Distanta dintre c-ele doua tinte seimparte in 8 intervale egale, astlel lncitse vor obtine distante egale de 3...4 m,portile fiind a!?ezate conform uneia dincele 2 variante prezentate in desenelealaturat-e.
Regulamentul jocului este ca biladupa ce trece prin toate portile in directia indicata pe desen sa ajunga de latinta 1 la tinta 2, !?i inapoi la· prima tinta.Prin porti bila trebuie sa treaca numai indirectia jocu/ui, trecerea in sens inversnelulndu-se in considerare. in plus hilatrebuie sa loveasca (sa atinga) tinta1 ~i. tinta 2.
Crocket-ul se joaca pe echipe, regulade bazi! a jocului fiinda/ternarea rezultata a jucatorilor din ambele echipe, inaceea!?i ordine neschjmbata Fiecare jucator are dreptul la 0 singura lovitura.cu aceste exceptii: un jucator obtinedreptul la 0 noua /ovitura dupa fiecarepoarta trecuta, dupa atingerea tintei ~i
dupa atingerea oricarei bile apartinindunui jucator din eehipa adversa (unjucator experimentat evident eel poateobtine mai multe asemenea avantajedintr-o singura lovitura).
o caracteristica spec/ala a jocu/uiconsta din dreptul jucatorului care aatios bila adversarului de a dispune intr-un mod de aceasta bila prjn 10-virea ei scoaterea In afara traseuluide a terenului
adversarul caruiacontinue urmatoare
acest loc.
30 cm lungime !?i slnt prevazuti cu vlrfuri metalice (din tabla) care protejeazacapetele lor la baterea (Infigerea) repetata In pamint. La nevoie drept tintapoate servi orice fel de bat lnfipt In pamint.
Taru!?ii selnfig In pamint la capeteleaxei terenului la distante de 16...24 munul de celalalt, lntre ei amenajindu-seportile. Pentru un joe reglementar slntnecesare in total 10 portio fie sa confectioneaza din sirma de otel de ¢ 5 mm,care pentru a fi mai vizibile se 1mbracalntr-o teava izolata de cu/oare deschisa(alb sau ga/ben) sau se vopsesc. fstebine ca pentru evitarea incurcaturii portile sa fie numerotate de la 1 /a 10 prinfixarea unor mici tablite numerotateinfipte I1nga capetele portlior.
o motocicleta...de ultima ora
Nimic nu este mai simplu! Este un jocideal pentru zilele de primavara !?i toamna, cind incalzirea datorita mi!?carii fizice va va fi bineven ita... Pentru amenajarea «terenului» este indicat orice terenfara denivelari, cu iarba mj.ca sau cosita,oplaja cu nisip sau orice all loc v/ran cudimensiunile de 3... 4 x 8 x 10 m. Unteren de joc, cu anum/te mici neregularitati nu trebuie neaparat evitat, maiales ca dificultatile rezultate de modificarea traiectoriei bilei slnt aceleasi pentru toti jucatorii; .. !?i adeseori acestemid variatii confera jocului un caractermai captivant.
Bilele necesare pentru joc se confectioneaza in mod obi!?nuit din lemn, diametrul lor este de 75 mm, iar greutatea .de 200 g.Ele se vopsesc in culori diferite pentru ca in timpul jocului bila fiecarui jucator sa poata fi imediat identificata. Conducerea bHelor se realizeazaprin iov/rea ior cu un ciocan c~>nfectio
nat din iemn de stejar sau fag. In partilescobite ale corpului se iipe!?te 0 bucatade cauciuc sau material plastic moalemenit s~r amortizeze ~ocul loviturii (v.fig.). Printr-o vopsire adecvata, fiedlrei bile ii va corespunde un ciocan deaceea~i culoare.
Numarui bileior (respectiv al ciocaneior) este in functie de numarul jucatorilor, dar in orice caz nu poate fi maimic decit patru.
Pentru amenajarea terenului slnt Inprimul rind necesari 2 tarw~i - tintele- care marcheaza cele doua capete aleterenului. Taru!?ii,confectionati din aceta!?i lemn cu minerele ciocanelor, au
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
dr.mai modeme. Nu
omitem numarul mare de colectionari aiTimi~oara (V. Grigora~,E. Aigayer, N. Bauermanifestlnd 0 reala preocupare pentru formarea
din numerete viitoare ale revistei, nenem sapublicam ~i noi toti pasionatiistructiv !ili fascinant 0 serle de indrumari. rete-
la ingrijirea ~i cactu~ilor, la criteriilede selectie, precum 0 serie de sugestii
detalii pentru ",rrlorl",i,,,,r~,,,,
UUlill,,-miU a uno!" mid colectii cactu$i $1a unor minisere.
Unalt argument in lor II constituieca exista suficient de spedi de cactus! demensiuni aeceptabile ~i care, alese pentru 0 colectie~cupa un spatiu relativ reclus; in plus, limitele supe~noare de cre$tere, extrem de convenabile, precumvirsta destul de inaintata ia care pot ajunge necluie sa-i pastram «prieteni credincio~i» pe parcursulmultor ani din viata.
PosibiliHitile de i~multire a cactlJsllor~i daca ne-am lim/ta numai-'- prin buta$i sau lastaritam fara rezerve ca putineele. insele 0 asHel de posibiiitate de perpetuare $1extmdere a colectiei.. F~ra .tndoiala in~a c~ ac~ste particularitati nu repre
zmta s.mgura m~tl\~,atle a .I~teresului ~i atractiei spreca.ctu~1. Fotografla 10 culon pe care v-o oferim constitwe un argument aproape... indiscutabil. Cine a vawtv.reodata cactu$i. infloriti ~ r~m~eat eu slguranta colontul extrem de VIU, gama mtmsa de culori ~i varietateanuantelor (de cele mal multe ori chiar la aceeasif!oare)'vl~cul $i modul «straniu» de dispunere a florI~or, manmea lor (de la 1-2 em pina la 25-30 em indlametru), marime ineredibila daca ne uiHim la plantacare are doar citiva centimetri in diametru, ~i, desigur:par!umul suay al unora dintre florile de eactu$i. $1mca ceva: once cactus are 0 perioada de inflorireanuala (unii au chiar doua perioade pe an) cloaringrijirea incorecta ne priveaza de aceastatoare priveli$te pe care 0 constituie floarea de cactus.
Cind plantele nu sint inflorite, yom remarca in modcert varietatea formelor, modul de dispunere si coloritul spinilor (care la unele plante formeaza adEwarateretele filigranate), iar la cactu$ii fara spin! yom re~arca in~ditul.formelor, ca $i rigurozitatea !Iniilor, ca
sa nu mal vorbim de acele spedi care sint pur si simplu invelite fntr-o formatiune linoasa (de unde' sl denumirea sugestiva de «mo~negi)} sau... «capete debatrini»).
In ansamblu, indiferent de specie, 0 adevarata arhitectonica $i sculpturalitate au inspirat pe multi plasticieni $l arhltectl celebri in creatiile lor. Sa ne gindimla cactu~ii columnari, plini de semetie, adevarate coloane ale infinitului; la perfectiunea cactu$i1or globulari cu dimensiuni variind de la 1-2 cm pina la 40-50cm in diametru; la formele zvelte, tiritoare, agatatoaresau cu port pletos ale atitor altor specii, cit ~ila...florlle delicate, nascute in plina iarna, ale cactu$i1ortropicali epifiti, $i yom raminede-a dreptul stupeflatiin fata infinitatii de forme, unele mai bizare decit altele, fiecare dintre ele constituind 0 valoare prin sine,iar ansamblul lor preluind de la fiecare componentchlntesenta unor calitati de 0 originalitate cu totuldeosebita.
Nu este 0 afirmatie fortata faptul ca de multa vremecactu!?ii «cuceresc lumea». Astazi exista zeci de milde colectionari ~i cultivatori: anual au loc congreseinternationale, mari intruniri, expozitii cupalmaresbogat, expeditii $tiintifice internationale efectuate intinuturi inca neexplorate (in special in Brazilia ~i Peru).Numarul speciilor ~i varietatilor nou descoperite estein cre$tere; ~i nu este exclus ca cele 230 de genuricunoscute sa contina acum peste 8000 de specii ~i
varietati.
Prima intrebare la care sint chemat de obicei saraspund - ce m-a atras spre alcatuirea acestei colectH - implica enuntarea, fndeajuns de dificila, aunor argumente legate de insa$i natura, frumusetea$i specificul acestor plante.
Cactu$ii, in marea lor majoritate, se adapteaza foarteu$or $i reclama, ca mlcroclimat specific, doar unminimum de conditii. Lipsa frunzelor, ale caror functiiau trecut la cactu$i pe seama trunchiului $i ramificatillor (care mai au $i sarcina de a acumula apa), aconferit acestor plante 0 re7istenta deosebita la usdiclune $i temperaturi ridicate, ca !?i la variatiile de umiditate ~i temperatura. Cactu$ii, pe scu'rt, nu sintplante care sa ne-cesite 0 «dadaceala» neintrerupta(ingrijirea lor cere un efort relativ redus), iar satisfactiile pe care Ie ofera sint deosebite.
DE CE CACTU$I?
$tim ca exista 0 poiana a narciselor, splendide aleirezervate exclusiv trandafirilor !?i 0 adevarata «metaforizare» a difer!telor luni ale anului calendai"istic infunctie de... aparitia ghioceilor, a liliacului, garoafelor,gladiolelor, crizantemelor. $i, fara indoiala, in$iruireaar putea continua. $tim mai put!n insa despre pasiunea - arta !?i !?tiinta - celor care, deseor! pe parcursulune! intregi vieti, se ocupa de cultivarea diferitelorspecii !?i varietati de flori. Fireasca atractie spre infinitatea de forme $i culori ale plantelor se intllne$tela ace!?ti veritabili cercetatori $i colectionari de frumos, cu spiritul $tiintific, cu rigoarea observatiei, cu$tiinta dificila a cultivarii plantelor.
$1 pentru ca fotografiile prezente in cadrul acesteipagini ne-au tradatoricum intentia, $tia~i ca exista$i colec~ii de cacb.llli'i de 0 frl..lmuse~e li'i un farmecinegalabil?
Prin bunavointa profesorului Petre Dobrota dinora~>u1 Braila, str. Gratiei 113 - detinatorul unei eolectii cu peste 190 de genuri !?i circa 1 200 de specii !?ivarietati -, sintem in masura sa va prezentam azi 0«introducere» argumentata la un hobby care pare saci$tige din Zl in zi tot mai multi sustinatori.
PENTRURIDICAREA
Temperatura apei trebuie. sa corespunda, a~a cumbine se ~tie, mediului de viata (optim)al pe~tilor pecare-i ingrijim. In mod obi~nuit, temperatura de 2023°C, mentinuta in mod natural in anotimpul cald,iar in timpul iernil obtinuta prin incalzlrea apartamen..,tului in care locuim, se transmite apei din acvariu !?ireprezinta 0 temperatura medie in care majoritateaspeciilor se simt indeajuns de bine. Dar exista sispecii care au nevoie de 0 temperatura ceva mai ridicata. Pentru ace~tia poate fi necesara, indiferent deanotimp, 0 incalzire suplimentara a apei prin intermediul unui dispozitiv, u~or de realizat de catreoriceacvarist. Acest dispozitiv, precizam, poate fi salvator in situatiile cind temperatura incaperii in caretinem acvariul (in urma unor defectiuni ale instalatieide incalzire) scade brusc sub limita ceruta de necesitatile vitale ale pe~tiIor. In orice caz, pentru pe!?tiitropicali va trebui sa mentrnem o. temperatura constanta de minimum 18OC. (Precizam ca in afara termometrelor speciale, montate· chiar pe rama acvariului,cele mai recomandabile sint cele folosite, de regulcl,pentru masurarea temperaturii atmosferice (fixate inexteriorul acvariului, de obicei chiar la geam). Evident,pentru incalzitul apeiacvariilor exista tot felul de 'dispozitive, uriele dintre ele cu functionare reglata automat intre anumiti parametri. Dispozitivul cel mai simplu insa ~i pe careil poate realiza orice acvarist amatornu s61icita decit procurarea unui bec-Iuminare de 40 dewati cu dulie ~i, bineinteles, intreaga -Iegatura electrica spre priza.. Becul - in fapt vom obtine 0 mica
veioza acvatlca - va fi fixat intr-un vas, eventual un simplu borcan de cca 1/2 kg, avind grija ca dulia beculuisa fie fixata printr-un dop de pluta care va astupa,la rindul lui, etan~ gura vasului (borcanului) folosit.
Borcanul va fi vopsit inulei, de preferinta cu 0 culoare inehisa (verde sau negru) in a~a fel ineit sa nuramina libera (nevopsita) decit 0 singura fi$ie (fanta)prln care sa poata str,aoate razele de lumina. Introdus(pe jumatate afundat) intr-un colt al acvariului, preferabil in dreptul peretelui din fata, ~i orientat cu dungaluminoasa spre peretele opus, dispozitivul va degajasuficienta caldura ~i in aC'ela~i timp razele de luminacare vor trece -prin fanta vor lumina discret acvariul intimpul noptii. conferind,pelinga scopul practic, !?i unetect estetic. prin acest procedeu putem obtine 0temperatura a apei de 20-22OC. Acest dispozitiv estefolosit in general in lunile reci. Utilitatea lui insa nuse reduce dQar la incalzirea apei, el poateoferi unsurplus de lumina foarte necesar plante lor pentrufotosinteza ~i deci pentru producerea'de oxigen. Trehuie sa facem doua preeizari importante:
1) Dispozitivul va fi introdus neindilzit (rece) inbazin ~i apoi va fi pus in priza.
2) Legaturile eleetrice trebuie sa fie facute cu maxima atentie, cu 0 izolatie perfecta, astfel incit saseexcluda oriee posibilitate de scurtcircuit.
Dispozitivul propus ingaduie fanteziei ~i ingeniozitatii constructorului sa decida, in functie de dimensiunile aevariului, dispunerea sursei •(surselor) delumina $i incalzire ~i folosirea lor continua,intermitenta etc:
m
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
saLldin 20
Yrlj::>ri,::>n1';;:j estecD multa atentie,
gatim urmMoareie 'Prima solutie: se
Solutia a treia: se dizolva 10 9 carbonat de potasiu(K CO) in 20 ml de apa distilata;
Soiutia a patra: este formata din 30 ml de apa oxigenata (30% perhidrol).
Cind sinteril pregi'ltiti sa facem experienta, tumamIntr-un pahar Berzelius de 250 mi primele trei solutiiin ordinea aratata $1 apoi facem intuneric in camera.Turnam apo! In pahar $i cei 30 ml de apa oxigenata $ieu 0 bagheta agitam totul bine. Dupa putin timp,lichidul incepe sa lumineze intr-o cuioare galbenportocalie $i ineepe sa spumeze. Este bine ca sub pahar sa punem 0 tava, deoarece la un moment dat serevarsa 0 spuma stralucitoare. Pentru a produce impresie,putem varsa din pahar lichidul in jurul nostru $ifiecare picatura ce cade raspinde$te 0 lumina «magica». In timpul experientei lichidul se incalzesteceea ce face sa se degaje vapori de formaldehida, careau un miros intepator. De aceea, este bine sa lucramcu ferestrele desc~ise. Fenomenui care are loc Inaceasta experienta poarta numele de chemiluminescenta $i se presupune ca apare din trat}sformareaenergiei chimice rezultate direct in lumina. In cazul defata energia chimica rezulta din oxidarea pirogalolull!i,substanta U$or oxidabila, de catre apa oxigenata. Inlipsa pirogalolului experienta se poate realiza $i cualte substante, ca, de exemplu, hidrochinona, rezorcina etc.
acid sulfuric. in eprubeta are IOC 0
degajare puternidi de hidrogen datoritareactiei:
H 2 S04- + Zn = ZnS04- + H 2
Hidrogenul. dupa ce dii afara aerul dineprubeta, ocupa intreg volumul eprubeteL Aduceti tubul de cauciuc careeste prins de' tubu$orul de sticla subeprubeta cu apa, care se gasel?te intr-un vas mare eu apa (cristalizator, lighean etc.) Clnd aceasta eprubeta seumple cu hidrogen, astupati-o cu degetul sub apa, scoateti-o afara $1 astupa-
ti-o cu un dop care are un tubu$or desticla filat la capatul exterior.
Daca aducem un ehibrit aprins indreptul tubu$orului, gazul (hidrogenul)care lese din tub se va aprinde $i vaarde cu 0 fladira albastra. Daca inzincul pe care I-am pus initial adaugammici urme de saruri de cupru, strontiu,fladira hidrogenului se va colora inverde $i, respectiv, rO$u.
Introduceti Intr-o eprubeta citeva grame (1/2 lingurita) de pulbere sau piliturade zinc $i adaugati putina apa. Fixati ineprubeta, cu ajutorul unui dop de cauciuc, a$a cum se arata In figura 1, untubusor de stidel exterior sl un tub desticl~ cu 0 pllnie. Turnati cu atentie Ineprubeta prin pilnie citeva piciUuri de
Aluminiul este unul dintre cele mai utilizate metale.Bun conduditor de U$or,coroziune, principal component serieAluminiul se mai utilizeaza si Innotermie», care este 0 metoda apure din oxiz!i metalelor, lasind metalulare loc cu mare degajare de dildura.
2. Umpleti un pahar cu apa $1 lasati sa cada in el 0bucatica dintr-un dop de pluta. Bineinteies, pluta
va sta in mod obligatoriu exact in centrul paharului. Exista totu$i 0 situatie cind ea va cauta eentrul$i va sta in permanenta acoio. Atragem atentia ca nutrebuie sa mi$cati paharul. nu· trebuie sa atingetidopul. iar in pahar sa nu fie decit apa $i pluta. iaraitceva nimic. Cum procedati? Dar, mai ales, careeste expiicatia?
tam pina ce oxigenul izgone$te tot aeruldin eprubeta $i din tub, iar apoi introducem tubul de cauciuc in sticla cu apa,a$a cum se arata in figura 2. Oxigenulizgone$te apa din sticla, luindu-i locul.
Dupa ce oxigenul a umplut intreagasticla, astupam sticla cu un dop $iincercam sa facem alte citeva experiente cu oxigen.
Astfel. daca luam un chibrit, il aprindem $i apoi il stingem. la capatul chibritului mai ramlne 0 parte care ardefara flacara. Daca il introducem in stlclacu oxigen. el se va aprinde din nou cuflacara puternica, dovada ca in sticla segase$te oxigen care poate aprinde la
loc chlbritul.Daca vom lua 0 bucatica de sulf $i 0
vom aprinde. va arde cu 0 flacara mica,putin luminoasa. Daca 0 vom arunca insticla cu oxigen, ea va arde cu 0 flacaraputernica. Acela$i lucru se va intimpla$i cu 0 sirma de fier inro$ita la un capatin flacara daca 0 vom introduce In sticlace contine oxigen. Aceste experientedemonstreaza ca in oxigen curat arderile sint mult mal puternice decit in aero
Va propunem 0 rubrica putin deosebita de celelalte. Poate mai apropiata de divertismentele matematice. De fapt sa Ie numim $i pe acestea... «divertismente fizice». Nu vor finici prelegeri plictisitoare $i nici experiente complicate $i greoaie.E adevarat ca toate situatiile pe care vi Ie vom prezentasau in car~ va vom pune va vor so.ii.cita cuno$tinte de fizica\" cunoscute. Dar mai ales simple. Simpleca «oul lUi Columb». Apropo! $tltl de ce un ou fiert se rote$te atunci clnd il invirtim mai usor decitunul crud? La baza sta un principiu fizic. La fel de simple vor fi' $i raspunsurile la cel'elalte intrebari.D;,I cind in dnd va vom propune spre reaiizare cite 0 tema de fizica experimentala. Va asiguram cavor fi experiente distractive. Dar $i folositoare. La intrebarile pe care vi Ie vom da nu este nevoie sa netrimiteti raspunsuf. Oricum. noi tot Ie vom publica in numarul urmator al revistei. Tot ce dorlm este cadv. sa cautati solutia! Poate $i cu ajutorul profesorului de fizica din $coala sau al prietenilor. A$adar,sa incepem...
PERSPICACITATE INTU ITIE.,
1.Va aflati intr-o incapef'e in care nu se gase$te nle,o piesa de metal ($1 nid la dv.) in afara de doua baremetalice. Una dintre bare este .magnetizata. Ca sadeterminam care dintre bare este magnetizata -$1 carenUt va trebui sa Ie suspendam pe flecare la mijloc,formlnd ceea ce se nume$te un «ac magnetic». Baramagnetizata se va orienta pe dire<;tia nord-sud. Existainca un proeedeu, chiar mai simplu, de a gasi baramagnetizata. il $titi?
In laborator avem mai multe posibilitati de a «fabrica» oxigenul. Se poateobtine oxigen prin descompunerea cloratului de potasiu (KC10'l) in prezentabioxidului de mangan tMn0
2), care
are roi de catalizator (substanta careusureaza anumite reactii chimice neintrind In reactie). Sub actiunea dlidurii,cloratul de potasiu se descompune Inoxigen $i clorura de potasiu (KCl).
2KCI0 3 = 2KCI + 302Pentru efectuarea experientei, intro
ducem intr-o eprubeta citeva grame declorat de potasiu $i un virf de cutit debioxid de mangan. Amestecam continutul eprubetei cu 0 bagheta, fixameprubeta de un stativ, astupam eprubeta cu un dop care are in el un tub desticla de care este legat un tub de cauciuc ca in figura 2. Tubul de cauciucintra sub apa intr-un vas mare plin cuapa in care se gase$te 0 eprubeta maresau 0 sticla plina cu apa. a$ezata cugura in jos.
Eprubeta cu clorat se incalze$te cuajutorul flacarii (0 flacara midi). a$tep-
, COLTUL FILATELISTULUI
Consecventi tematicii noastre- «Tehnium» -,recomandam filateli$tiIor interesati emisiunea dec!!cata primului avion cu reactie romanesc _Henri Coandi (0 singura valoare) aparuta la1 decembrie, cu prilejul sarbatoririi a 60 de ani de lazborul primului avion cu reaetie. Retinem, t<.>todata, pentru deosebita ei calitate artistica emisiunea- 2 valori - inspirata de pictura lui Joan Mira(pictura dedicata copiilor. victime ale inundatiilordin primavara anului trecut). in stir$it. mentionamultima serie, aparuta la 15 decembrie - reproduceri de arta (6 valori plus colita) - reprezentind«cele cind simturi», dupa tablourile pictoruluiflamand Gonzales Coques.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
PRIMUL PASAL CUNOA$TERII
SA NE CUNOA$TEM SINGURI
OlVER- ARb
TISMENTfn. Uc=ovELEC- I=1A
Rc=On
TRONIC B
psehyozoatechnimonachromite862741806351Mireea Halmageu87564537098574322b46dhet78f7fOf9f8ikrjhtGunl'lar Gael Ga!baird Jr.agt,56, q..oaglips ..1496321HEXATRIXIMENIA23556554553575856382agglutinated tintinnabulationINTREPRINOEREA OPTICA. ROMAN'&'aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuuiaCOMBINATUL CHIMIC FAGA.RAStetrahydrobetanapthaylamine .APTR.. PYTRA..TRAYPARTRCRYRTORYARGQPTRGeorge Oem. Boro$oganu2acetophenoneorthooxy: quinolineFructeexportWKopertszxxnsjjshwbajjsllllllLTLLlLLLI
1) Priviti cu atentie schema - figura 1 - ~i
incercati sa aplicati ~i in cazul ei legea luiOhm I =Uc....Ati sesizat eroarea?
Rc
Partea ha~urata a schemei - figura 2reprezinta 0 a~a-zisa «cutie neagra» (blackbox) care contine...
Pentru a stabili continutul ei, va precizamca, alimentind schema cu 6 V ~i 50 Hz, beculB va arde pina in momentul in care vomscurtcircuita ie~irea.
Daca 0 vom aHmenta cu 6 V curent continuu,becul B va arde dnd scurtcircuitam iesirea$i se va stinge la desfacerea contactului.
Va asiguram ca in cutie nu este nid 0 piesasau aparat complicat (generator etc.), cidoar doua piese simple.
1 pschyozoatechnimonochromite2 8627418063513 Mircea Halmagiu4 875645370985743225 b46dhet78f7fOf9f81 kriht6 Gunnar Gael Galbaird, Jr,7... agL..56,q ....oagiips ..,14963218 HEXATRIXIMENIA9 2355654553575856382
10 agglutmated tintinabulation11 INTREPRINDEREA OPTIC.A ROM.ANA12,,, aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuua13." COMBINATULCHIMIC FAGARAS14... tetrahydrobetanapthy!amine .15,.. APTR..PYTRA ..TRAYP16.. , ARTRCRYRTORYRAGQPTR17 George Oem. BOl?oroganu18 2aeetophenoneorthooxy-quinoline19 Fructexport20 WKopertszxxsjjshwbajjsillllllLTLLlILLLl
Partea 1Priviti primul rind din figurile de mal jos. Observati
cit prima $i a cinceafigura sint, de fapt, la fel. Oe aceeaau fost bifate.
In fiecare din cele l?apte rinduri care urmeaza existacite doua fjguri care sint la fel. Ov. trebuie sa examinaticu atentie figurile din fiecare rind in parte l?i pe celecare Ie considerati ca sint la fel Ie veti bifa cu creionuL
Pentru rezolvarea acestei prime partt a testuluiaveti la dispozitie un minut. Chiar daca nu ati parcurstoate rlndurile in acest interval de timp, va rugam saintrerupeti lucrul l?i sa va odihniti timp de einei minute. Pentru a nu fi st'lnjeniti in lucru, ar fi bine ca notarea timpului s-o realizeze 0 alta persoana.
Partea an-aIn cele 20 de rinduri de mal jos sint scrise cite doua
itemuri* pe fiecare rind (un l?ir de Iitere, cifre, nutnepropriO. Unele dintre itemur! slnt identice, altele deosebite. Examinati cu atentiefiecare rind in parte. Oacaitemurile dintr-un rind sint identice, insemnati cu A(aeela$i) in dreptu! numarului de ordine. Oaca itemUfile dintr-un rind prezinta anumite diferente, insemnatl eu 0 (deosebite) in dreptul numaruiui de ordine.
Pentru rezolvarea aeestei a doua parti a testuluiaveti la dispozitie bel minute.
In mod obil?nuit, atunci clnd ne referim la cunoal?terea lumB lnconjuratoare, consideram sezatiile ca 0prima treapta. Intr-adevar, cu ajutorul organeior noastre de simt vedem, auzim, mirosim etc. Este ceea ceam relevat, de exemplu, in numarul trecut In legaluraeu sensibilitatea vizuala.
La om, actul cunoal?terii este lnsa mal complex. No!nu «simtim» pur l?i simplu, ci «percepem» lucrurile $iwrlOrnelnelle lumii care ne lnconjoara, intructt omlli, ca
'inzestrata ell ratiune, a depa$it faza uner simpleinformatii senzoriale, a cunoal?terii pe elemente, infavoarea cuno8$terii pe «subansamble» structurate cuajutorul experientei l?i al invatarii. Oaca didactic putem separa din punct de vedere al complexitatii informatiilor senzatiile de perceptie, in realitate ele se regasesc unital' In actul cun08$terii umane.
Actul perceptiei are 0 semnificatie dobindita prinexperienta individuala $i sociala $1 impli~a 0 finalitate,un scop, adaptarea omului la mediu. In cazul unoI'perceptii sarace, lacunare, adaptarea este intimplatoare, necoordonaUi, sup usa hazardUlui. Cu cit perceptiile reflecta mal fidel realitatea $i procesul adaptativ cll?tiga in eficienta. Except'lnd cazurile patologice,toti oamenii au capacitate perceptiva, dar intr-un graddifer.lt de dezvoltare in ceea ce prive~te rapiditatea l?icalitatea ei.
Acest lucru 11 puteti constata l?l dv< singuri cu ajutorul unui test.
Testul este format din doua partL Oupa ce at! rezolvat prima parte, odihniti-va cel putin 5 minute inaintede a incepe sa rezolvati partea a doua a testuluL Pentruca rezultatele sa fie concludente, va rugam sa re'specta~i timpu! prevazut pentru rez.olvarea fiecarei part!a testului.
Rfndul 2, figura 1 $i 4Rlndui 3, figura 2 l?i 6Rindui 4, figura 4 l?i 6R"indui 5, figura 2 l?i 5Rlndui 6, figura 2 $1 6R"indul 7, figura 2 l?i 5
Marcati dte un punct pentru fiecare raspuns corectal dv. din partea I a testului $i cite cinci puncte pentrufiecare raspuns corect din cea de-a doua parte a testului. Totalul punctelor obtinute pe intreg testul raportati-I la etalonul de mai jos, care va indica performanteledv. in privinta calitatii perceptiei.
Calitatea perceptiei foarte buna 85-100 puncteCalitatea pereeptiei buna 78-84 puncteCalitatea perceptiei satisfacatoare 71-77 puncteCalitatea perceptiei nesatisfacatoare 0-33 puncte
Solutiile testuluiPartea"1 (identificati itemurile de la stinga la dreapta)Rindul1, figura 1 $i 6
" Prin item se intelege q problema, exercitiu sau intrebare cuprinsa "in test. Intr-un test exista, de obicei,mai multe itemuri.
Partea an-a
1-02-A3-D4-A5- 06- 07-A8-A9- 0
10- 0
11- A12- 013 -A14 - 015- A16-017-018- 019- D20- 0
ANTON T ABACHIU
5. Priviti bicieleta aiaturata. I s-a legal 0
sfoara de una dintre pedale. Cineva-eu mfna echilibrul bicicletei fara s-opinga sau s-o tina. Tragem de sfoara. Cesa va int"impla cu bicicleta: sa va deplasafnainte, inapoi sau va st/:'l pe loc?
unraminea jos
nu se ridica dedt inmentul 0eantitate nisip se scur-gea in compartimentul dejos. Puteti sa gasiti cauzarididri! clepsidrei?
fB
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
revistei:
NI RICHARD - BueuiIIe - deosebit de judi;"m sa treceti pe ia redacnsiderlndu-va - cu per-
unul dintre coiaboratopiati.TEfAN - Bll'a!;>ov. Rea$ini electron ice automa-carea cuno$tinteior rament in sfera unor inten
eea ce nu inseamrra casurpriza - incepind cu
obot eiecttonic, poate nunici ei, dar, In schimb,biL~AGHIC. - Bra$ov.rezuma numai la acere
u care se pot gasi dinoridnd) materialele ne-
ar trebui sa renuntam lantaje deosebit de inte
resante. Pram - $i ni se pare mailogic - sa i istam ($1 sa demonstramprin insu~i profilul revistei) ca magazinele de specialitate trebuie $1 pot fiaprovizionate mai bine, Despre perspectiva unor magazine «Tehnium» am maiscris $i, prin intermediul dv., al cititorilor, am adunat noi $i noi argumente.
- Retinem ideea adaptorului pentru inreglstrarea sunetulul de la televizor pemagnetofon $i, in perspectiva, orolo-giul electronic. , Ing. D. DORIAN
II
VIin nu
COLABORATORII PERMANENTI AI RE)'ISTEI:
_:mg. R. COMAN ,. Dr. log. L. FLORU • Teim. Nic. HANU• IDI. M. IVANCIQVICI • ·Ing. M. LAURIC • log. V. LAURIC.·8iolog EI. MANTU 0 Iq. L. MARTIN elDg. I. MIHAESCU. I
1Dg. R. MOSCOVICle Prof. I. pA~CU .Ing. D. PETROPOL. Fiz. VLAlCU RADU • log. L. RUBEL elng. D. SUCIU ,• Arh. E. VERNESCU • IDg. D. ZAMFIRESCU • Dr. mg. Fl•.
ZAGANESCU. Coperta revistei: GABRIELA DANE$Prezentarea artisticl: ADRIAN MATEESCUPrezentarea orafiel: ARCADIE DANEUUC
lID CONSTRUCT" RADIO (Receptor cu J tubu-:,i electronice,Adaptor pentru UUS cu tranzistoare);
• DIN NOU iN LAIBORATOR (RigUi. pentru verificarea ~iidentiflcarea rezisten~elor~i capadta~Uor,i 0 rigla pentru calcululrezisten~elorde incalzire);
• l.A CEREREA CITITORILOR (CaHbrator cu cuar~; Multivi"brator; Sondi de probi•.• pentru depanarea radioreceptoarelor);
., SUGESTU PENTRU FOTOAMATORI (Proiector spot; Dispozitivde copiere a fUmelor color negative pe diapozitiv; Suportpentru fotografia pagoramici macrofotografle);
• CI N IETEH N ICA DE LA Z (Dispozitiv de fi Imare a gene-ricelor);
.. PAGINBllE AUTOMOBIUSTULUI (Licurid tranzistorizatde avarie; Func~ionareamecanismelor auto; Protec~Hanticorozive);
• ARGUMENTE PENTRU CONfORTUL CASNIC (Cum neputem amenaja 0 Pat rabatabU; Demonstra~Hde ingeniozi-
~C.P.C.S.
COJOCAIRU A.-Buellla~i spirit realist ~i lucid ddovada scrisoarea dv.: 1) luccare Ie recomandam (cu foarteexceptii) au fost realizate $1, iverificate practic; 2) ca $1 pina avom continua sa organizam difconcursuri de scheme, montaje, cstructii, oferind - in afara premHlorspatiul necesar publieari! lor in revisUi;3) in numerele viitoare, anticipindu-va,o mica tintina arteziana ~i un amplifi
cator de chltara, iar in perspectiva- spresfir$itul anului - 4) 0 orgaelectronica,constructie care, oricit am dori-o desimpla, ramine totu$i complexa ~i nufoarte U$or de realizat.
DAN PANCENCO. Daca minimagnetofonul ingineruiui Gerhard Player- unul dintre colaboratorii permanentiai revistei - va da rezultatele scontatede autor $i de noi, atune! - tn serie, pemai multe numere - constructia unuimagnetofon. Pentru toate celelalte probleme de interes oarecum particular,Yeti primi un raspuns amanuntit prinposta.
VASILE FOC$ANEANU - Neamt.Dupa cum ati observat, am ~i inceput un«serial» de depanare radio. Intr-unul dinnum,erele viitoare veti gasi $i un avometru deplin realizpbil de catre constructori! amatori avansati.
••II
Al?a cum am fagaduit, numarul constructiilor de cititori a crescutcontinuu, ca $1 eel al rubricilor speciale (de ete.), solicitate decatre marea majoritate a l?i nO$tri. Paginilerezervate radioelectronicii (intre $i 7 in fiecare numar) nU-$i pot sporl, pentrumoment, ponderea In cuprinsul revistei: intentionam !osa publicarea In cadrulunor pagini cu alt profil - auto, confort casnic etc. - a unor minidispozitiveelectron ice de interes (creion defectoscop tranzistorizat; dispozitivsesizor antifurt convertor pentru alimentarea de la acu-mulatorul automobiiului a sau a de ras electric
Week-endul sportiv - de c~itre unii in afara profiluluinium» - trebuie sa va ca are et sustinatori ferventi, ca $i paginile dedivertisment (chimic, ca $i testeIe de perspicacitate pecare Ie-am inaugural.
Ne propunem pentru un viitor foarte apropiat publicarea mult a$teptateirubrici a «ideB tehnice» (sugestii, intentH, ideI care, odata exprimate, cauta sadescopere adeziunea celor interesati)
Dialog cu
(URMARE DIN PAG. 9)
Concursul Ex-Terra invita pe toti tinerii, fete sau baieti intre 9-17 ani, care doresc sa participe, individual sau in colective de maximum 6 persoane, sa construiasca unul sau mal multe modele pe care sa Ie trimitapina la 18 iulie 1911, pe adresaTelevizhmea Romana, Bucure~ti, casuta po~tala 1200, cu mentiunea pentruconcursul «Ex-Terra '71».
Marele premlu, motoreta «Mobra-50», precum ~i alte premii ca: magnetofoaneGrundig, radiotran7istoare «Mamaia», blciclete «Pegas», premiile speciale de ingeniozitate, complexitate sau estetica i~i a~teapta laureaHi., in luna august, dnd constructiile voastre vor fi verificate pe poligoanele de concurs EX-TERRA.
Urmariti atent desenul de executie $i,dupa ce ati inteles bine fiecare parte, desenati simplificat, conturind numai exteriorul ansamblurilor (aripa, ampenajul,fuzelajul) ~i piesele care intereseaza, dupa cote (la scam 1:1],deci in marime naturala.
Aripa: desenam dupa $ablon ~i decupam cele 22 de nervuri din placaj sau furnirde 1-1,5 mm, apo; ln~irate pe doua cuie Ie finisam in bloc. Lonjeroanele din brad seaduc la cote - trecindu-Ie prin doua baghete sau buditele de placaj groase la dimensiunile cerute de plan, peste care tinem presat rindeaua de timplarie. Pentru desenul?ripii fixat pe 0 plan$eta plana din lemn asamblam !onjeroanele eu nervurile aripii.In partea centrala fixam piesa groasa de 14 mm decupata din batiul fuzelajului, apoicalele triunghiulare ale trenuluide aterizare $i capetele - bordurile marginale - dinplacaj sau furnir. Aducem aripa la unghiurile diedre, dupa cote, decupind cu traforajul toate lonj eroanele,apoi Ie lipim impreuna cu piesele de intarire.
Ampenaju! oll'izonta! format din doua parti asamblate Intre ele cu balamaledin pima se construie$te la fel ca ~i aripa. Partile mobile se mi$ca printr-o tija comuna din sirma de otel cu J5 0,5 mm, bine lofipta in ·Ionjeroane ~i incleiata exterior.
Ampenajul vertical (coada) se lucreaza la fe! ca aripa sau ampenajul orizontalcu deosebire ~a montaj: parte.a din fata pina la eota 25/50 (deriva) se fixeaza pe fuzeiaj de fa inceput, iar restul- directia - ulterior montarii ampenajuiui orizontal $i cuo inclinatie spre dreapta, conform desenului.
Fuzelajul are ca piesa principala batiul dinse fixeaza motora$ul, aripa, triunghiul de cOlmand,a,.ia 2 x 14 mm(sus ~i jos) zabrelele '''''''T''''''''O InV1IIAr'n~npl·A
X-Xl) se leaga ampenajul vertical ~i eel nri7"Hlt",1
De fuzelai, prin intermediul a doua baghete rotunde deJ15dincauciuc de camera de bicideta, se leaga aripa, care depentru transport. LOl1jeroanele de forma, dupa incleiere pepierdut la capete pe 0 portiune de 100 mm.
Piesele metalice (trenul de aterizare, triunghiul de comanda, rezervorul ~i eontainerul) se executa dupa cote. Containerul are u~ita deschisa de un resort (arculet)din sirma de otel,0'0,3-0,5 mm, care este pus in functiune cu unul fitH ce ardelegatura de asigurare dupa 15-20 secunde de la decolare. container se incarcapraf de talc (in saculet de plastic) sau l,In pachet cu 0 pa[a~lUta de 1 dmp, eu ajutorul carom yom simula operatiile de prafuire cu ingra$aminte azotoase sau Iansaride po~ta speciala.
Dupa finisarea intregii constructii lemnoase cu hirtie stidata (glaspapir) «impinzim»,adica invelim aripa ampenajului ~i fuzelajului cu hirtie alba subtire lipind-ocu pap din faina sau clei de caseina. Pentru foita speci~la de modelisme «japoneza»se folose~te cleiul de emaita. Tot cleiul de emaita sau 'ago - eventual «Iipinol» sauchlar clel de timplarie -II folosim pentru il1c1eierea tuturor partilor lemnoase aleaeromodelului. Carlinga fuzeiajului se invelel?te cll celuloid de film fotografic spalat.Hirtia de pe scheletul de rezistenta. al aeromodelului se uda putin Cll 0 clrpa, iar dupauscare se emaiteaza de doua 01'1.
Ornamentatiile (coloristica) ~i imatricularea cu litere ~i c~fr~sint ?bligatorii~pentru 0 macheta zburatoare ~i Ie realizam cu vopsea dueo ,sau hlrbe subtlre coloratain apa cu tu~uri colorate. •
Dupa montarea rezervorului, prindem provizoriu 0 gre.uta~e de 120 gin locul motorului ~i elieii, aducind centrul de greutate (C:G.) in locul mdl~at pe desen, eventualincarcind botul sau coada fuz.elajului cu greutatea corespunzafoare.
Oferim tuturor constructorilor ale carol' lucriiri au fost selectiona~e de ca.trejuriul concursului motora,e, combustibil, precum ,i asistenta antrenonlor la pllotaj· tn dubla comandi,. la concursul fin~l din luna august.
Proba (Ie concurs: viteza in zbor clrc;ular pe 'I km, la care s':. adaugapuncte(de la 1-10) pentru manevre de lansare din container a incarcatum.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org