Aparatul genital femel Marius Pentea
APARATUL GENITAL FEMEL
Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alc�tuite din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; c�ile de conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin �i vestibulul vaginal; organul copulator reprezentat de vulv� �i clitoris. O parte din organul genital femel completeaz� morfofunc�ional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la exterior.
OVARUL
Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form� sferic�, constitu�ie ferm� �i aspect neregulat datorit� foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezen�i pe suprafa�a ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar�, ventral de procesele transverse ale vertebrele lombare I-IV �i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât func�ie gametogen� cât �i func�ie endocrin�.
Fiecare ovar prezint� dou� fe�e, dou� extremit��i �i dou� margini. Fa�a lateral� (Facies lateralis) �i fa�a medial� (Facies medialis) sunt mai mult sau
mai pu�in neregulate în func�ie de ciclul sexual. Marginea liber� (Margo liber), în general convex� este orientat� ventral, excep�ie
face iapa la care aceast� margine este concav� �i marcat� de fosa ovarului (Fossa ovarii).
Marginea mezoovaric� (Margo mesoovaricus), situat� dorsal este caracterizat� prin prezen�a hilului ovarului, locul unde p�trund �i ies din ovar artere, vene �i nervi.
Extremitatea tubar� (Extremitas tubaria) numit� �i pol cranial este situat� în vecin�tatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin� (Extremitas uterina) este opus� precedentei, situat� înspre cornul uterin corespondent de care este legat� prin ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii).
Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal� de mezoul ovarian (Mesovarium) care reprezint� extremitatea cranial� a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric� este consolidat� de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un mezou distal care este plasat între ovar �i originea mezosalpinxului (mezoul tubei uterine) �i mezou proximal care se continu� de la originea mezosalpinxului pân� la peretele abdominal.
Marginea cranial� a mezoovarului reprezint� ligamentul suspensor al ovarului (Lig. suspensorium ovari).
Bursa ovarian� (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alc�tuit din mezoul distal �i mezosalpinx, cu aspect de "capi�on" �i care acoper� mai mult sau mai pu�in ovarul în func�ie de specie.
Ovarul prezint� tunica seroas�, ce acoper� albugineea, care la rândul s�u înconjoar� �esutul propriu al ovarului format din cortical� �i medular�.
Tunica seroas� învele�te organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral. Corticala este plasat� la periferia ovarului, cu excep�ia iepei la care se g�se�te la
interior, are structur� parenchimatoas�, iar la nivelul ei se g�sesc foliculi ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni �i celule intersti�iale.
Aparatul genital femel Marius Pentea
Medulara este plasat� central, cu excep�ia iepei, este alc�tuit� din �esut conjunctiv lax, con�ine vase sanguine �i limfatice, termina�iuni nervoase �i celule intersti�iale cu rol endocrin.
TUBA UTERIN�
Tuba uterin� (Tuba uterina) se mai nume�te salpinx, oviduct, tromp� uterin� sau trompele lui Fallope, este un conduct par, foarte flexuos �i îngust, având lungime variabil� în func�ie de specie. Este sus�inut de mezoul tubei uterine (Mesosalpinx) �i are rolul de a transporta game�ii de la ovar la cornul uterin corespondent, constituind �i locul unde se realizeaz� cuplarea game�ilor. Împreun� cu uterul �i cu vaginul se dezvolt� ontogenetic din canalele Müller.
Extremitatea prin care tuba uterin� se prinde pe ovar se nume�te infundibul (Infundibulum tubae uterinae) sau pavilionul tubei uterine, care are aspect conic, iar marginile sale libere sunt franjurate de o serie de pliuri, ce vor forma fimbriile tubare (Fimbria tubae), dintre care numai una se deta�eaz� �i se fixeaz� pe ovar constituind fimbria ovaric� (Fimbria ovarica). În timpul ovula�iei infundibulul devine turgescent, fimbriile aplicându-se pe ovar în vederea capt�rii ovulului. Traiectul tubei uterine este lung �i flexuos, prezentând imediat caudal de infundibul o dilata�ie numit� ampula tubei uterine (Ampulla tubae uterinae). Istmul tubei uterine (Isthmus tubae uterinae) reprezint� un segment foarte îngust care este cuprins între ampula tubar� �i extremitatea uterin�, prin care comunic� cu cornul uterin corespondent.
Structura trompelor uterine este reprezentat� de mucoas�, musculoas� mai slab reprezentat� în regiunea pavilionului, deoarece este format� dintr-un singur strat de fibre musculare, iar la exterior seroasa învele�te organul.
UTERUL
Uterul (Uterus) este un organ musculo-membranos, situat în cavitatea pelvin�, cu rolul de a primi, ad�posti �i hr�ni produsul de concep�ie �i care datorit� contrac�iilor sale asigur� transportul spermatozoizilor spre trompa uterin�.
Deriv� embriologic împreun� cu tubele uterine din canalele Müller, contopite par�ial �i care la toate femelele mamiferelor domestice formeaz� uterul bicorn, o form� intermediar� între uterul simplu de la primate �i uterul dublu de la iepuroaic�.
Din sens cranial în sens caudal uterul este alc�tuit din coarnele uterine, corpul uterin �i cervixul uterin.
Coarnele uterine (Cornua uteri) sunt ni�te conducte musculare divergente. Lateral, fiecare corn uterin prezint� marginea mezometric� (Margo mesometricus) de care se prinde ligamentul lat corespondent, iar medio-ventral se afl� marginea liber� (Margo libera). Cele dou� coarne uterine sunt unite medial prin ligamentul intercornual (Lig. intercornuale), variabil dezvoltat în func�ie de specie �i care este dublu numai la vac�.
Corpul uterin (Corpus uteri) reprezint� por�iunea mijlocie a uterului, este plasat cranial de cervix �i circumscrie cavitatea uterin� (Cavum uteri). Este aplatizat dorso-ventral �i prezint� o fa�� dorsal� (Facies dorsalis) care vine în contact cu rectul �i o fa�� ventral� (Facies ventralis) care este în contact cu vezica urinar�. Prin marginile stâng�
Aparatul genital femel Marius Pentea
�i dreapt� (Margo uteri sinister et dexter) uterul este fixat în cavitatea abdominal� de c�tre ligamentele late.
Ligamentele late (Lig. latum) stâng �i drept sunt ni�te mezouri, relativ groase, cu originea pe plafonul cavit��ii abdominale �i pe peretele dorso-lateral al bazinului �i termina�ia pe marginile mezometriale ale coarnelor �i corpului uterin.
Schema aparatului genital la vac� (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
Cervixul (Cervix uteri) sau colul uterin face leg�tura între uter �i vagin, asigurând închiderea cavit��ii uterine. Prezint� o por�iune prevaginal� (Portio prevaginalis) �i o por�iune vaginal� (Portio vaginalis) str�b�tute de canalul cervixului (Canalis cervix), îngust �i care comunic� cu uterul prin orificiul uterin intern (Ostium uteri internum) �i cu vaginul prin orificiul uterin extern (Ostium uteri externum). Por�iunea vaginal� a cervixului proemin� în vagin �i formeaz� floarea involt�.
La toate mamiferele domestice uterul este alc�tuit din seroas�, musculoas� �i mucoas�.
Tunica seroas� (Tunica serosa) sau perimetrul reprezint� peritoneul care acoper� la exterior organul.
Tunica musculoas� (Tunica muscularis) sau miometrul este alc�tuit din fibre musculare netede, dispuse pe dou� straturi, stratul intern alc�tuit din fibre circulare sau fibre dispuse plexiform �i stratul extern alc�tuit din fibre longitudinale.
Tunica mucoas� (Tunica mucosa) sau endometrul formeaz� numeroase cute, care la nivelul cervixului se m�resc �i se orienteaz� longitudinal �i transversal determinând închiderea orificiului uterin extern, accesul în cavitatea uterin� fiind foarte dificil.
Parametrul reprezint� un �esut conjunctiv flasc, bogat în vase sanguine, limfatice �i nervi, dispus între cele dou� straturi musculare �i care se continu� bilateral cu mezometrul
VAGINUL
Vaginul (Vagina) este un conduct musculo-membranos, u�or aplatizat dorso-ventral �i care formeaz� împreun� cu vestibulul vaginal �i cu vulva organul copulator femel. Dorsal, vaginul vine în contact cu rectul, iar ventral cu vezica urinar� �i cu uretra. În jurul por�iunii vaginale a cervixului, vagina formeaz� fornixul vaginal (Fornix vaginae), care lipse�te la scroaf�.
Himenul (Hymen) este un pliu mucos transvers, situat la limita dintre vagin �i vestibulul vaginal, plasat pu�in cranial de orificiul extern al uretrei.
Structura vaginului este reprezentat� de seroas�, subseroas�, musculoas� �i mucoas�. Peritoneul nu acoper� vaginul în totalitate, astfel c� 1/3 caudal� a vaginului este acoperit� de adventice.
Vestibulul vaginal (Vestibulum vaginae) este un conduct uro-genital, bine
individualizat la femele mamiferelor domestice. Reprezint� continuarea caudal� a vaginului �i se întinde pân� dup� orificiul extern al uretrei, în dreptul labiilor vulvare.
La vac�, oaie, scroaf� �i c��ea pe plan�eul �i/sau în peretele lateral al vestibulului vaginal se deschid glandele vestibulare mici (Gll. vestibulares minor).
Glandele vestibulare mari (Gll. vestibulares major) denumite �i "glandele lui Bartholin" sunt plasate câte una în pere�ii ventro-laterali ai vestibulului vaginal �i se deschid în vestibul printr-un canal mic. Sunt prezente la vac�, pisic� �i inconstant la oaie, având rolul de a lubrefia vaginul, iar datorit� unor substan�e odorante atrag masculii în perioada c�ldurilor.
Bulbii vestibulari sunt forma�iuni erectile, bogat vascularizate �i plasate în submucoasa vestibular�, prezen�i numai la iap� �i c��ea.
Aparatul genital femel Marius Pentea
Schema aparatului genital la iap� (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
VESTIBULUL VAGINAL
VULVA
Vulva (Pudendum femininum, s. Vulva) reprezint� singurul segment extern al organului genital femel, fiind alc�tuit� din dou� labii vulvare (Labia pudendi), unite dorsal �i ventral la nivelul comisurii dorsale �i ventrale (Commissura labiorum ventralis et dorsalis) �i care delimiteaz�, vertical, fanta vulvar� (Rima pudendi).
Vulva este situat� ventral de anus, de care este desp�r�it� prin perineu. Labiile vulvare sunt acoperite la exterior de piele fin�, nud� sau prev�zut� cu peri fini.
La nivelul comisurii ventrale a vulvei se g�se�te clitorisul (Clitoris), un organ erectil, omolog penisului de la masculi, având originea pe arcada ischiadic�. Clitorisul prezint� analog penisului, dou� r�d�cini, un corp �i un gland.
PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL
La iap� ovarele sunt mari �i globuloase, cu aspect reniform. Au marginea liber�
br�zdat� de fosa de ovula�ie, fiind plasate ventral de vertebrele lombare IV-V. Medulara este situat� la exterior, iar corticala la interior. Mezoul ovarian este lung, putând fi palpat transrectal. Peritoneul acoper� ovarul cu excep�ia fosei de ovula�ie.
Tuba uterin� este lung� �i flexuoas�. Infundibulul trompei uterine se prinde de ovar în jurul fosei de ovula�ie. Bursa ovarian� este plasat� lateral pe ovar.
Uterul este bicorn, neseptat, situat în cavitatea abdominal�. Coarnele uterine sunt divergente �i u�or curbate cranio-dorsal, ajungând pân� în vecin�tatea ovarelor. Ligamentul intercornual este simplu. Por�iunea vaginal� a cervixului proemin� în fornixul vaginal, formând floarea involt�.
Vaginul este relativ lung �i extensibil, având mucoasa u�or plisat� longitudinal. Vestibulul vaginal este scurt, bulbii vestibulari bine dezvolta�i, iar glandele
vestibulare mici sunt prezente pe plan�eul �i în pere�ii laterali ai vestibulului. Vulva este pigmentat�, comisura dorsal� este ascu�it�, iar comisura ventral� este
rotunjit�. Labiile vulvare sunt groase, iar clitorisul bine dezvoltat. La vac� ovarele sunt mici �i neacoperite de peritoneu. Suprafa�a lor este neregulat�
datorit� prezen�ei a numero�i foliculi ovarieni sau corpi galbeni în diferite stadii de evolu�ie. Ovarele pot fi palpate transrectal în dreptul tuberului coxal al iliumului.
Tubele uterine sunt relativ lungi, dar cu flexuozit��ile �terse. Bursa ovarian� este foarte larg�, iar infundibulul acoper� aproape total ovarul.
Uterul este bicorn, par�ial septat, iar ligamentul intercornual este dublu. Coarnele uterine sunt lungi, curbate caudo-ventro-lateral �i spiralate asem�n�tor coarnelor de berbec.
Mucoasa uterin� prezint� pliuri longitudinale �i este prev�zut� cu proeminen�e mucoase, numite carunculii uterini (Caruncules), rotunzi sau ovali, dispu�i pe 4 rânduri, câte 10-14 carunculi, de forma unui bob de fasole la vacile negestante, dar care în gesta�ie se m�resc considerabil ajungând de m�rimea unui cartof. Suprafa�a carunculilor este convex� �i rugoas� datorit� criptelor în care se angreneaz� placenta. Cervixul prezint� 3-4 pliuri circulare astfel c� floarea involt� apare dubl� sau tripl�. Fornixul vaginal este mai profund în sens dorsal decât ventral.
Aparatul genital femel Marius Pentea
În vestibulul vaginal exist� un diverticul suburetral evident, iar în plan�eul vestibular sunt prezente glandele vestibulare mari.
Vulva este pu�in pigmentat�, având comisura ventral� ascu�it� �i prev�zut� cu un smoc de peri lungi, iar comisura dorsal� este rotunjit�. Clitorisul este mai redus.
La oaie �i capr� ovarele sunt foarte mici �i plasate ventral de vertebra lombar� V. Uneori corpul galben poate fi de dou� ori mai mare decât ovarul.
Tubele uterine sunt foarte lungi �i flexuoase. Uterul este bicorn, par�ial septat. Coarnele uterine sunt asem�n�toare cu cele de la
vac�, dar spiralarea lor este mai strâns�, iar ligamentul intercornual este unic. Carunculii uterini sunt dispu�i pe dou� rânduri, în num�r de 10-12 �i au suprafa�a u�or concav�. La capr�, num�rul carunculilor uterini este mai mare �i suprafa�a lor este plan�. Floarea involt� este unic�. Glandele vestibulare mari �i mici sunt prezente ocazional numai la oaie, fiind absente la capr�.
Labiile vulvare sunt relativ sub�iri, comisura dorsal� rotunjit�, comisura ventral� ascu�it� �i prev�zut� cu un apendice cutanat conic. Clitorisul este evident �i are glandul ascu�it �i curbat caudal.
La scroaf� ovarele au form� neregulat� �i datorit� numero�ilor foliculi ovarieni �i a corpilor galbeni au aspect de "mur�".
Trompele uterine sunt lungi �i sinuoase, infundibulul este larg, iar fimbriile tubare sunt reduse sau lipsesc
Mezosalpinxul este foarte amplu �i bogat vascularizat. Bursa ovarian� este larg�, acoperind în totalitate ovarul.
Uterul este bicorn, par�ial septat �i plasat în cavitatea abdominal�. Coarnele uterine sunt foarte lungi (pân� la 150 cm), flexuoase, de constitu�ie ferm�. Corpul uterin este scurt, în schimb cervixul este foarte lung, iar canalul cervical se închide prin intermediul unor perni�e cervicale (Pulvinus cervicales) sau cuzine�i, care se angreneaz� reciproc, asigurând etan�eitatea cervixului.
Vaginul este lung �i lipsit de fornixul vaginal. În vestibulul vaginal se deschid glandele vestibulare mici, fiind prezent �i diverticulul suburetral.
Vulva are comisura ventral� ascu�it� �i prelungit� de un apendice conic. Clitorisul este mic.
La c��ea �i pisic� ovarele sunt mici, ovale �i acoperite total de bursa ovarian�. Sunt plasate caudo-ventral de rinichi, în dreptul vertebrelor lombare III-IV. Mezosalpinxul con�ine o mare cantitate de �esut adipos la c��ea �i mai pu�in la feline.
Uterul este bicorn, par�ial septat. Coarnele uterine sunt lungi, uniforme �i divergente. Ligamentul intercornual este scurt. Corpul uterin este relativ scurt. Ligamentele largi sunt bogate în �esut adipos. La feline uterul seam�n� cu cel de la c��ea, în schimb canalul cervixului este oblic, iar fornixul vaginal are aspect de papil�.
În vestibulul vaginal sunt prezen�i bulbii vestibulari, eviden�i, iar glandele vestibulare mici sunt dezvoltate. La feline, în vestibulul vaginal se deschid �i glandele vestibulare mari.
Labiile vulvare sunt dublate lateral de câte un pliu cutanat. Clitorisul este foarte dezvoltat, fiind prev�zut cu o forma�iune cartilaginoas�, asem�n�toare osului penian.
La iepuroaic� ovarele sunt mici �i alungite, cu suprafa�a neregulat� �i sunt dispuse ventral de vertebrele lombare II-III. Bursa ovarian� este slab dezvoltat� �i nu acoper� ovarele.
Aparatul genital femel Marius Pentea
Uterul este bicorn, total septat ca �i la marsupiale �i monotreme. Coarnele uterine sunt cilindrice, flexuoase �i nu se deschid în comun în cavitatea uterin�, ci se continu� spre vagin prin dou� canale independente care se deschid fiecare prin câte un cervix propriu.
Labiile vulvare sunt acoperite de peri lungi �i fini, fiind dublate medial de câte o cut� a mucoasei care vor constitui labiile mici. Comisura dorsal� este ascu�it�, iar cea ventral� este rotunjit�. Clitorisul este lung �i înconjurat de un veritabil prepu�.
Aparatul genital femel Marius Pentea
Uterul, vaginul, vestibulul vaginal �i vulva la vac� (dup� Barone, 1990)
Cervixul uterin la vac� (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
Uterul, vestibulul vaginal, vaginul �i vulva la scroaf� (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
Ovarele, uterul, vaginul, vulva la c��ea (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
GLANDA MAMAR�
Glanda mamar� (Mama) sau mamela este o forma�iune anatomic� alc�tuit� din dou� sau mai multe complexe glandulare, de form�, volum �i num�r variabil în func�ie de specie.
Mamela este considerat� o forma�iune anex� a aparatului genital femel, a c�rei dezvoltare �i func�ie este coordonat� neurohormonal. Func�ia sa esen�ial� este de a produce lapte.
Glanda mamar� numit� �i uger este o gland� sudoripar� modificat� a c�rei dezvoltare începe înc� din perioada intrauterin�, din crestele mamare.
Fiecare mamel� este alc�tuit� din corpul mamelei �i din papila mamar� sau mamelonul. Dou� mamele simetrice sunt desp�r�ite între ele prin �an�ul intermamar.
Corpul glandei mamare (Corpus mammae) este format dintr-un �esut glandular �i din stroma conjunctivo-adipoas�, fiind organizat� în lobi glandulari de la care pornesc conductele lactifere (Ductus lactiferi) care converg în partea ventral� a corpului mamelei în sinusul lactifer (Sinus lactiferi) numit �i sinus galactofor.
Papila mamar� (Papilla mammae), situat� ventral este str�b�tut� de un conduct papilar (Ductus papillaris) care porne�te din sinusul lactifer �i se deschide la exterior prin ostiul papilar (Ostium papillae).
La limita dintre corpul mamelei �i papila mamar� se plaseaz� sinusul lactifer care este format din dou� por�iuni, glandular� �i papilar�.
Glanda mamar� este ancorat� de trunchi prin aparatul suspensor (Apparatus suspensorius mammarius) care este alc�tuit din dou� lame laterale �i o lam� medial�. La iap� �i vac� lamele mediane se unesc în plan median �i formeaz� ligamentul suspensor al ugerului (Lig. suspensorium uberis).
La exterior mamela este acoperit� de o capsul� tegumentar�, onctuoas� �i prev�zut� cu peri fini.
Vasculariza�ia arterial� este asigurat� de arterele mamare, care provin din arterele pudend� extern� �i epigastric� caudal� superficial�, dar �i de ramuri mamare provenite din arterele epigastric� cranial� superficial�, toracic� intern� �i toracic� extern�.
Venele sunt satelite arterelor �i pot forma importante plexuri far� echivalent arterial. Inerva�ia mamelei este senzitiv� �i organo-vegetativ�, asigurat� prin perechi
rahidiene toracice, lombare �i sacrale. La iap�, ugerul este plasat în regiunea inghinal�, format dintr-o singur� pereche de
mamele, fiecare mamel� prezint� câte o papil� mamar� care este str�b�tut� de 2 canale papilare.
La vac�, ugerul este format din patru mamele, numite �i sferturi, fiind situat inghinal. Mamelonul este foarte dezvoltat, gros �i str�b�tut de un singur canal papilar.
La oaie �i capr� ugerul este format din dou� mamele inghinale, iar papila mamar� este parcurs� de un singur canal papilar.
La scroaf� exist� 7 perechi de mamele, situate bilateral de linia alb� a abdomenului. Sunt sistematizate în toracale (2), abdominale (4), inghinale (1). Au aspect conic �i fiecare mamelon este parcurs de câte 2-3 canale papilare.
La c��ea mamele sunt situate ca �i la scroaf�, în num�r de 4-6 perechi, dispuse pectoral, abdominal �i inghinal. Mameloanele sunt scurte �i str�b�tute de 8-12 canale papilare.
Aparatul genital femel Marius Pentea
La feline exist� 4 perechi de mamele, 2 perechi toracale mai dezvoltate �i 2 perechi abdominale mai reduse, care se deschid la exterior prin 5-7 canale papilare.
Iepuroaica prezint� 5 perechi de mamele, 3 perechi toracale, 1 pereche abdominal� �i 1 pereche inghinal�, fiecare fiind str�b�tute de unul sau mai multe canale papilare.
Conforma�ia �i structura papilei mamare (dup� Barone, 1990)
Aparatul genital femel Marius Pentea
Structura glandei mamare la scroaf� (dup� Barone, 1990)
Structura glandei mamare la c��ea (dup� Barone, 1990)
