+ All Categories
Transcript
Page 1: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE

TRACT RESPIRATOR

Page 2: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

INFECŢII COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR

SINUZITELE BACTERIENE

ACUTE

EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE

BRONŞITELOR CRONICE

PNEUMONIA COMUNITARĂ

INFECŢIILE COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR - MICI PROVOCĂRI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ¹-¹ The Journal of Familiy PracticeApril 2005 · Vol. 54, No. 4

OTITELE BACTERIENE

ACUTE

FARINGITELE ACUTE

Page 3: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

INFECŢIILE COMUNITARE RESPIRATORII

• Necesită iniţierea promptă a terapiei antibiotice

• Diagnosticul şi alegerea terapiei antibacteriene se realizează în absenţa testelor diagnostice.

• În condiţiile rezistenţei bacteriene în continuă creştere, alegerea terapiei antibacteriene adecvate reprezintă unul dintre factorii cei mai importanţi în managementul bolii, de care depinde evoluţia clinică a pacientului.

SINUZITELE BACTERIENE

ACUTE

EXACERBĂRILE BACTERIENE

ACUTE ALE BRONŞITELOR

CRONICE

PNEUMONIA COMUNITARĂ

OTITELE BACTERIENE

ACUTE

FARINGITELE ACUTE

Page 4: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

ABideal

spectru larg de acţiune

activitate bactericidă

timp lung de înjumătăţire

toxicitate selectivă pentru celula

bacteriană

absenţa toxicităţii pentru organismul

uman

penetraţie optimă în ţesuturi

CALITĂŢILE ANTIBIOTICULUI IDEAL

Page 5: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Etiologia infecţiilor de tract respirator

Germenii cel mai frecvent întâlniţi

Rinosinuzita: S.pneumoniae, H. Influenzae, M. Catarrhalis1

Otita medie acuta: S. pneumoniae, H. Influenzae2

Faringoamigdalita: SBGA, S. pneumoniae, Staphylococus spp.3

Pneumonia comunitara: S. pneumoniae, H. Influenzae, 4

Acutizarile bronsitei cronice / BPOC:H. influenzae, S. pneumoniae, M. catarrhalis5

1 Jacobs, Am J Med. 2004;117(3A):3S–15S.2 Dagan, Int J Infect Dis 2003; 7: S21-S263. Dowell et al, Ped Infect J (1999), 18, 1-94. Woodhead et al, Eur Resp J, (2005), 26, 1138-11805. Guthrie, CHEST 120/6/2001

Traheobronsite acuteVirusuri, Mycoplasma, Chlamydia + S.pneumoniae, H. Influenzae (vârstnici, taraţi)

Page 6: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Principii de antibioterapiePrincipii de antibioterapie

- Selectarea antiboticului adecvat - Selectarea antiboticului adecvat îîn funcn funcţţie de :ie de :

• microorganismul cauzator al infecmicroorganismul cauzator al infecţţiei ( iei ( îîn funcn funcţţie de identitatea ie de identitatea şşi i sensibilitatea sensibilitatea acestuia acestuia la la un un anumitanumit antibiotic ) antibiotic )

• ffactoriactori particulari particulari ai ai pacientuluipacientului : :• afecafecţţiuni iuni colateralecolaterale• medicamedicaţţie ie concomitentconcomitentăă• terapie terapie anterioaranterioară cu antibioticeă cu antibiotice• sarcinsarcinăă• calea de administrare calea de administrare cea cea maimai adecvat adecvatăă

• llocalizareaocalizarea infec infecţţieiiei• profilul de siguranprofilul de siguranţă ţă al al fiecaruifiecarui antibiotic antibiotic adaptat adaptat fiecarui fiecarui pacientpacient• costul costul terapieiterapiei

Page 7: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Principii de antibioterapiePrincipii de antibioterapie

• Mecanism de actiuneMecanism de actiune al antibioticelor : al antibioticelor :

A. A. Bacteriostatice Bacteriostatice

--stopează creşterea şi replicarea bacteriană stopează creşterea şi replicarea bacteriană (inhibarea (inhibarea

temporară a temporară a multiplicmultiplicării germenilor)ării germenilor)

-- succesul succesul terapeuticterapeutic depinde depinde de de participarea participarea mecanismelor mecanismelor

imune imune ale ale organismuluiorganismului

-- se pot se pot mentine mentine cantitcantităţăţi i suficiente suficiente de de agenagenţţi i patogeni patogeni

pentru pentru a a iniiniţţia ia un un alal doilea doilea ciclu ciclu de de infecţie infecţie

- - bacteriostatice bacteriostatice tipice: tipice: sulfamidele sulfamidele ş şi i tetraciclineletetraciclinele

Page 8: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Principii de antibioterapiePrincipii de antibioterapie

B. B. Bactericide Bactericide

- - distrugerea (omordistrugerea (omorâârea) germenilor microbieni la rea) germenilor microbieni la CMI de CMI de

chimioterapicchimioterapic

-- num număărulrul total total dede microorganisme microorganisme viabile viabile scadescade

• aaccţţiuneiune bactericid bactericidă ă absolutabsolută ă - - intereseazinteresează ă to toţţi i germenii, atgermenii, atâât t î în n

repaus repaus ccâtât ş şi i î în n multiplicare multiplicare (aminiglicozide (aminiglicozide ş şi i polimixine)polimixine)

• aaccţiune ţiune degenerativ-bactericiddegenerativ-bactericidăă - - intereseazinteresează ă doar doar germenii germenii aflaaflaţţi i

în în multiplicare, multiplicare, cu cu metabolism metabolism activ activ (peniciline (peniciline ş şi i cefalosporine)cefalosporine)

Page 9: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Principii de antibioterapie

MMăăsurarea eficiensurarea eficienţţei ei antibiotice antibiotice : :

• CMI: CMI: concentraconcentraţţia minimia minimăă de antibiotic necesar de antibiotic necesarăă pentru a inhiba pentru a inhiba crecreşşterea terea bacterianbacterianăă

• CMI CMI 5050

• CMI CMI 9090

• CMB:CMB: concentraconcentraţţia minimia minimăă de de antibiotic care produce moarte antibiotic care produce moarte bacterianbacterianăă

- - selecselecţţia antibioticului se bazeazia antibioticului se bazeazăă pe determinarea CMI, cu excep pe determinarea CMI, cu excepţţia ia unor situaunor situaţţii clinice bine alese (endocarditii clinice bine alese (endocardităă, meningit, meningităă) c) câând se aplicnd se aplicăă determinarea determinarea CMBCMB

- - pentru AB din categoria B-lactaminelor, macrolidelor, pentru AB din categoria B-lactaminelor, macrolidelor, tetraciclinelor este necesar ca timpul de mentetraciclinelor este necesar ca timpul de menţţinere al unor inere al unor concentraconcentraţţii ii plasmaticeplasmatice la valori de 4 ori > CMI s la valori de 4 ori > CMI săă fie de cel pu fie de cel puţiţin n 50 % din valoarea intervalului de timp dintre 50 % din valoarea intervalului de timp dintre dozedoze

Page 10: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Principii de antibioterapie

Factori importanţi ce influenţează eficienţa unui antibiotic :

• penetrarea antibioticului la locul infecţiei

• distribuţia în organism a antibioticului;

• instalarea rezistenţei bacteriene sau potenţialul de inducere a

rezistenţei bacteriene

Page 11: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

LβLβ

LββLLβ

Lβ LβLβ

M

βLM

M

MM

MM

M M M

M

M

MM

M

MM

MMMM

MM

M

Bacteria, such as Streptococcus pneumoniae,form in clusters in the interstitial space

β-lactam antibiotics are located largelyin the interstitial space

Macrolide antibiotics accumulatelargely inside cells

Penetrarea antibioticului la locul infecţiei (β-lactami vs macrolide)

ββ-lactamii se localizeaz-lactamii se localizeaz ă ă predominant predominant î în n spaspaţţiul iul interstitial, acolo unde sunt interstitial, acolo unde sunt localizalocalizaţţi majoritatea i majoritatea germenilor germenilor implicaimplicaţţi i î în n ITRITR

Page 12: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Distribuţia în organism a antibioticelor afectează eficienţa bacteriologică

β-lactami

Spaţiul intracelular

Concentraţia tisulară (µg/ml)

0.5

12 12

0.5

<1.0

>40

Spatiul interstiţial

S. pneumoniae

H. Influenzae

M. catarrhalis

L. pneumoniae

M. pneumoniae

Concentraţia serică (µg/ml)

Macrolide

ββ-lactami-lactamiii se di se disstribuie tribuie îîn n spaspaţţiul extracelular iul extracelular îîn acelean aceleaşşi i

concentraconcentraţţii ii ca ca şşi i îîn sn sâângenge

Page 13: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Macrolidele ating concentraţii mici în spaţiul extracelular

Concentraţiile atinse de macrolide în spa iţ ul extracelular nu ating CMI pentru H.influenzae şi S.pneumoniae macrolido-rezistent. Doar S.pneumoniae susceptibil la penicilin ă este complet acoperit.

Page 14: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

1. Utilizaţi antibiotice cu spectru larg.

2. Re-evaluaţi zilnic regimul antimicrobian pentru: ♦ optimizarea eficacităţii ♦ prevenirea rezistenţei ♦ evitarea toxicităţii ♦ scăderea costurilor

3. Limitaţi durata tratamentului la 7-10 zile.

4. Opriţi terapia antibiotică dacă sursa este ne-infecţioasă.

R.P. Dellinger şi colab., Surviving Sepsis Campaign: International Guidelines for Menegement of Severe Sepsis and Septic Shock: 2008, Crit Care Med 2008; 36(1): 296-327.

Principii de alegere a terapiei antibiotice adecvate

Page 15: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

ANTIBIOTICE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL INFECŢIILOR RESPIRATORII COMUNITARE

• BETA-LACTAMINE - PENICILINE

- CEFALOSPORINE

• MACROLIDE

• FLUOROCHINOLONE

Page 16: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

PENICILINELE

• eficiente, spectru larg, utilizate în tratamentul empiric al infecţiilor uşoare-moderate de tract respirator.

• penicilinele cu spectru îngust (benzilpenicilina) sunt utilizate în infecţii specifice.

• variate forme de prezentare (orale/parenterale, copii/adulţi).• ating rapid concentraţii terapeutice tisulare.• rezistenţă bacteriană importantă (prin producere de beta-

lactamaze şi prin modificarea PBP).

• absorbţia este influenţată de alimente.

• pot determina alergie la peniciline.

Page 17: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

• 4 generaţii, diferite prin spectru de acţiune• Generaţia I (cefalexin, cefazolin, cefadroxil)

• acţiune bună faţă de germenii Gram pozitivi, • acţiune modestă faţă de germenii Gram negativi

• Generaţia a II-a (cefuroxim, cefprozil, cefaclor)• spectru de acţiune pe germenii Gram pozitivi• acţiune superioară pe germenii Gram negativi faţă de gen. I, dar mai

scăzută faţă de gen. III• Generaţia a III-a (cefotaxime, ceftibuten, ceftriaxon)

• acţiune slabă pe germenii Gram pozitivi• active pe germenii Gram negativi

• Generaţia a IV-a (cefepima)• spectru de acţiune al gen. III extins, stabilitate faţă de hidroliza

indusă de beta-lactamaze• utilizate pentru infecţii nosocomiale

CEFALOSPORINELE

Page 18: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Clasificare nouă :

• Cefalosporine vechi :• cefalexin• cefazolin• cefadroxil• Cefaclor

• Cefalosporine noi :• cefuroxim• cefprozil • ceftibuten

CEFALOSPORINELE

Page 19: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Bactericide, inhibă sinteza peretelui celulei bacteriene, prin legarea de PBP.

Conţin un nucleu beta-lactamic, la care se adaugă

un inel dihidrotiazinic.

Stabilitate intrinsecă crescută la acţiunea β-lactamazelor, conferită de structura moleculară

CEFALOSPORINELE

Page 20: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

• au în structură un inel lactonic

• spectru antimicrobian larg

• difuzie tisulară bună - utile în infecţiile cu germeni intracelulari: Chlamidia, Mycoplasma, Legionella

• profil de siguranţă bun, cu toxicitate scăzută• complianţă terapeutică bună (“noile macrolide”)

• rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae – 30-31% în 2000-2002¹

• rezistenţă bacteriană încrucişată în cadrul clasei

MACROLIDELE

¹Expert Rev. Anti Infect. Ther. 4(6), 973-980 (2006)

Page 21: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

ERITROMICINA

• prima macrolidă descoperită (1952)

• spectrul de acţiune : bacterii Gram pozitive: coci si bacili (Cl.perfrigens, Corynebacterium dyphteriae, Listeria monocytogenes))

• acţiune moderată împotriva bacteriilor Gram negative : H. Influenzae, N. meningitidis, N. gonorrhoeae, dar si pe atipici: Legionella pneumophila, Mycoplasma pneumoniae, etc.

• rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae, S. pyogenes şi mulţi stafilococi, inclusiv S. Aureus

• se acumulează în ficat (determină hepatită colestatică) şi se elimină prin bilă

MACROLIDELE

Page 22: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

CLARITOMICINA

• spectru de acţiune îmbunătăţit comparativ cu eritromicina (faţă de Gram pozitivi)

• acţiune puternică faţă de : Moraxella catarrhalis, Chlamydia spp., L. pneumophila, Mycoplasma pneumoniae.

• absorbţia este influenţată de alimente (scăzută)• deoarece se elimină în proporţie mare pe cale renală, dozele trebuie

ajustate în funcţie de afectarea renală• interacţiuni cu clase de medicamente uzuale, incluzând antivirale,

antihistaminice, antiaritmice, etc.• contraindicată la vârstnici (peste 65 ani)• rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniae şi S. pyogenes). • acţiune slabă faţă de H. influenzae

MACROLIDELE

Page 23: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

MACROLIDELE

AZITROMICINA

• puţin activă faţă de bacteriile Gram pozitive• S. pneumoniae, S. pyogenes şi unii stafilococi – dezvoltă rezistenţă• acţiune puternică împotriva germenilor Gram negativi şi bacteriilor

care produc pneumoniile atipice: H. influenzae, Campylobacter species, M. catarrhalis, N. gonorrhoeae, Chlamydia species, M. pneumoniae, L. pneumophila.

• absorbţia este influenţată de alimente (scăzută).• absorbţie scăzută de antiacide.• rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniae şi S. pyogenes).• nu atinge concentraţii mari la locul infecţiei.

Page 24: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

MACROLIDELE

• “Studii recente susţin că utilizarea crescută de azitromicină este principalul factor care determină rezistenţa la macrolide”

• “Se presupune că timpul de înjumătăţire prelungit al azitromicinei determină concentraţii tisulare subinhibitorii, ceea ce favorizează rezistenţa bacteriană”

Therapy 2006;3(4)527-533

Page 25: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Macrolidele: potential de inducere a rezistenţei bacteriene

Persistenţa în organism a macrolidelor în concentraţii subinhibitorii realizează o ,,presiune de selectie” a rezistenţei bacteriene. Acestă presiune este mai mare în cazul agenţilor cu timp de înjumatăţire lung (ex: azitromicina, care persistă în organism 14-20 zile).

Otolaryngology–Head and Neck SurgeryJanuary 2004 volume 130 number 1

Page 26: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

FLUOROCHINOLONELE

• spectru larg de activitate, active în administrarea orală, eficiente în tratamentul unui număr mare de infecţii (inclusiv ITR,)

• active pe bacterii : Gram pozitive, Gram negative, intracelulare • toleranţă bună• tratament cu durată scurtă, o dată pe zi• nu sunt afectate de beta-lactamaze• ciprofloxacina – activitate slabă asupra S. pneumoniae• reacţii adverse serioase (artropatie, tendinite) - nefiind indicate la copii şi

adolescenţi• interacţiuni medicamentoase frecvente: anticoagulante orale

• fluorochinolonele sunt recomandate ca tratament de rezervă în infecţiile respiratorii comunitare¹

¹ Curr Opin Infect Dis. 2002; 15:151-156

Page 27: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

FLUOROCHINOLONELE – antibiotice de rezervă

• “administrarea noilor fluorochinolone trebuie limitata la adulţii la care s-a înregistrat eşec cu alte antibiotice, la cei cu alergii la terapiile alternative şi în cazul unei documentate infecţii cu pneumococ cu rezistenţă înaltă” - concluzie a Drug-Resistant Streptococcus pneumoniae Therapeutic Working Group

• ciprofloxacina nu este de primă alegere în cazul pneumoniilor pneumococice - Agenda Medicala 2001

• nu se administrează sub vârsta de 11 ani - acţiune asupra cartilajelor de creştere (artropatii)

Page 28: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Pentru pacienţii cu infecţii ...

Antibioticul adecvat poate face diferenţa

p < 0,001

Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994

Page 29: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

52

18

0

10

20

30

40

50

60

Schimbarea antibioticului după rezultatul antibiogramei

Terapie antibiotică adecvată administrată în primele ore

mortalitatea (%)

...dacă este administrat de la început!

p < 0,001

Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994

Page 30: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Pentru pacienţii cu infecţii severe...

Fiecare oră contează!

Adaptat după Kumar şi colab, Duration of hypotension before initiation of effective antimicrobial therapy is the critical determinant of survival in human septic shock, Crit Care Med 2006 vol 34, nr6

Page 31: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

• gghidurile hidurile reprezintreprezintăă o sum o sumă ă a studiilor a studiilor publicatepublicate pentru o afecţiunepentru o afecţiune îîntr-un areal ntr-un areal geograficgeografic

• RomRomâânia nu a publicat nia nu a publicat studii studii serioase de serioase de incidenta, incidenta, prevalenta, prevalenta, rezistenţă rezistenţă bacterianbacterianăă sau eficacitate sau eficacitate

• recomadările ghidurilor trebuie validate prin recomadările ghidurilor trebuie validate prin practica clinică localăpractica clinică locală

Principii de antibioterapie – Principii de antibioterapie – ghiduri ghiduri

Page 32: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Tratamentul tonsilofaringitei acute - ghidul Sanford

În faringitele exudative sau eritematoase difuze :

- PRIMA INTENTIE:• Penicilina V po x 10 ZILE• Benzathin penicilina im

- ALTERNATIVE:

• Cefalosporinele orale de generaţia a 2-a

( ZINNAT- cefuroxim axetil)• Macrolide

Page 33: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Tratamentul tonsilofaringitei acute - ghidul Sanford

- Notă: Pentru cefuroxim axetil (ZINNAT)Dozajul la copii: 10 mg/kgc x 2 / zi , 4 – 10 zile;Dozajul la adulţi: 250mg x 2 /zi , 4 - 5 zile

– Notă : Pentru urmatoarele medicamente a fost raportată în 2002 o creştere a incidenţei tulpinilor rezistente de streptococ pyogenes:

• Azitromicina;• Claritomicina;• Telitromicina

- Notă : cefalosporine orale de tip vechi (cefalexin, cefadroxil, cefaclor) nu sunt precizate în Ghidul Sanford ca o alternativă la penicilină

Page 34: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

1. KLOSSEK et al. Update on treatment guidelines for acute bacterial sinusitis, 2005 Blackwell Publishing Ltd Int J Clin Pract, February 2005, 59, 2, 230–238

2. Ghidul Sanford 2005

• Ghidul Sanford de Terapie Antimicrobiană

• Ghidul Academiei Americane de ORL

• Ghidul American “ Antibiotic Essential “

• Consensul Societăţii de ORL Germane

- recomandă ca tratament de primă intenţie cefalosporinele de generaţia II - cefuroxim axetil ( Zinnat )

Tratamentul sinuzitei acute – ghiduri internaţionale

Page 35: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Prima intenPrima intenţţie – Betalactamineie – Betalactamine• Augmentin +/- macrolidAugmentin +/- macrolid

• Zinnat – tratament alternativZinnat – tratament alternativ sausau terapie secvenţială terapie secvenţială

Tratamentul pneumoniei comunitare dobândite – ghiduri europene

Page 36: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Antibioticele sunt indicate la pacientii cu:

Simptome cardinale: accentuarea dispneei, cresterea volumului sputei, cresterea purulentei sputeiVentilatie mecanica

Managementul Exacerbarilor BPOC

Page 37: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

Patient Characteristic Spirometric Classification

Exacerbations per year

mMRC CAT

ALow Risk

Less SymptomsGOLD 1-2 ≤ 1 0-1 < 10

BLow Risk

More SymptomsGOLD 1-2 ≤ 1 > 2 ≥ 10

CHigh Risk

Less SymptomsGOLD 3-4 > 2 0-1 < 10

DHigh Risk

More SymptomsGOLD 3-4 > 2 > 2

≥ 10

Global Strategy for Diagnosis, Management and Prevention of COPD

Combined Assessment of COPD

When assessing risk, choose the highest risk according to GOLD grade or exacerbation history

Page 38: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

TratamentulTratamentul exacerb exacerbăărilriloror infec infecţţioase ioase ale ale BPOC - ghidul GOLDBPOC - ghidul GOLD

Grup Clinic Tratament oral Tratament oral alternativ

Grup A Exacerbări uşoare Fără factori de risc

β-lactamineTetraciclineTrimetoprim/sulfametoxazol

AugmentinZinnat/Cef.IIIMacrolideKetolide(telitromicina)

Grup B Exacerbări moderate Factori de risc prezenţi

β- lactamineAugmentin

Fluorochinolone

Grup C Exacerbări severe Factori de risc prezenţi

Fluorochinolone

Ghidul GOLD – updated 2010

Rivera-Fernandez R, Six-years mortality and quality of life in critically ill patients with chronic obstructive pulmonary disease. Crit Care Med 2006;34:231724.

Page 39: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

CONCLUZII

Principalii germeni implicaţi în infecţiile de tract respirator sunt:

Streptococcus pneumoniae

Haemophylus influenzae

Moraxella catarrhalis

Page 40: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

CONCLUZII

• Cefalosporinele vechi (cefalexin, cefaclor) au o eficacitate slabă împotriva patogenilor implicaţi in infecţiile de tract respirator

• Cefalosporinele noi (ex. - Zinnat) sunt antibiotice eficiente în tratamentul infecţiilor de tract respirator

• Macrolidele sunt principalii agenţi care determină apariţia rezistenţei bacteriene atât la penicilină cât şi la macrolide

Page 41: Antibioterapia in infectiile bacteriene de tract respirator

CONCLUZII

Rezistenţa bacteriană reprezintă principala îngrijorare în ceea ce priveşte viitorul

antibioterapiei


Top Related