Download - Anomalii La Niv Cervical

Transcript

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 1/41

U NIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCURESTI

FACULTATEA DE MEDICINA

CATEDRA DE ANATOMIE

ANOMALIILE CONGENITALE OSOASE ÎN

REGIUNEA CRANIO-VERTEBRALĂ ŞI CERVICALĂ.

STUDIU ANATOMO-IMAGISTIC.

- TEZĂ DE DOCTORAT -REZUMAT

Conducător ştiinţificProf.Dr.Alex.T.Ispas

Doctorand

Dr.Angela Ilie

Bucureşti - 2008

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 2/41

CUPRINS

CAP.1 PARTE GENERALĂ - INTRODUCERE...................................................................1

CAP.2 NOŢIUNI DE DEZVOLTARE LA NIVELUL REGIUNII CERVICALE ŞICRANIOVERTEBRALE..................................................................................................................1

2.1 EMBRIOGENEZA OSULUI OCCIPITAL..............................................................................12.2 EMBRIOGENEZA COLOANEI VERTEBRALE....................................................................3

CAP.3 REPERE ANATOMO-IMAGISTICE.........................................................................3

3.1 PLANURI DE REFERINŢĂ ..................................................................................................33.2 LINII DE REFERINŢĂ..........................................................................................................33.3 U NGHIURI ŞI PUNCTE ANTROPOMETRICE .....................................................................43.4 FORME DE CRANIU............................................................................................................5

CAP.4 PARTE SPECIALĂ - IPOTEZA DE LUCRU.........................................................6

CAP.5 CONSIDERAŢII ASUPRA MORFOGENEZEI OSOASE LA NIVELULREGIUNII CERVICALE ŞI CRANIOVERTEBRALE................................................................7

5.1 ELEMENTE DE EMBRIOGENEZĂ OSOASĂ LA NIVELUL JONCŢIUNII

CRANIOVERTEBRALE....................................................................................................................7

CAP.6 STUDII ANATOMO-IMAGISTICE ALE COMPLEXULUI CERVICALSUPERIOR.........................................................................................................................................9

6.1 VARIABILITATEA MORFOLOGICĂ A VERTEBRELOR CERVICALE ..............................9

CAP.7 FUZIUNEA ATLANTOOCCIPITALĂ ŞI ANOMALII ASOCIATE – STUDIUANATOMO- IMAGISTIC..............................................................................................................13

7.1 I NTRODUCERE .................................................................................................................137.2 OCCIPITALIZAREA ..........................................................................................................147.3 FUZIUNEA VERTEBRALĂ / SINDROMUL K LIPPEL FEIL .............................................19

CAP.8 CONSIDERAŢII ANATOMO-IMAGISTICE PRIVIND CRANIOSTENOZELEŞI MALFORMAŢIILE ARNOLD CHIARI .................................................................................20

8.1 CRANIOSINOSTOZELE (CRANIOSTENOZE) ..................................................................208.2 MALFORMAŢIA ARNOLD CHIARI – STUDIU DE CAZ ................................................23

8.3 DISCUŢII ...........................................................................................................................25

CAP.9 COASTA CERVICALĂ..............................................................................................26

CAP.10 CONCLUZII ............................................................................................................28

ANEXĂ – REFERINŢELE TEZEI DE DOCTORAT.................................................................31

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 3/41

Cap.1 PARTE GENERALĂ - Introducere

Joncţiunea craniovertebrală (sau craniocervicală) este un termen general care se refer ă la

relaţia între osul occipital (regiunea posterioar ă a bazei craniului) şi primele vertebre cervicale şi

aparatul ligamentar ce le uneşte.Ea corespunde structurilor conţinute în canalul vertebral . Referiridetaliate asupra joncţiunii craniovertebrale sunt relativ rare în referinţele indexate şi tratate,

joncţiunea plasându-se la frontiera dintre capitolele tradiţionale privind craniul şi coloana

vertebrală. Odată cu dezvoltarea tehnicilor de politomografie, evaluarea detaliată a acestei regiuni a

început să se bazeze pe CT sau pe mielografii. Evaluarea adecvată a joncţiunii craniovertebrale

necesită însă şi imagini coronale şi sagitale, ceea ce presupune utilizarea reconstrucţiilor 3D.

Utilizarea RMN ofer ă imagini sagitale reale.

Odată cu r ăspândirea metodelor imagistice de performanţă, precum CT şi RMN, ultima fiind

cea mai indicată pentru evaluarea joncţiunii craniovertebrale datorită posibilităţilor de realizare

directă a imaginilor sagitale, reabilitarea în studii a anatomiei joncţiunii şi anomaliilor la acest nivel

devine importantă pentru orice medic radiolog.

Structura joncţiunii complexe dintre cap şi gât (joncţiunea craniovertebrală) este un

compromis între stabilitatea coloanei vertebrale, protecţia măduvei spinării şi nevoia de mişcare a

capului şi gâtului. La adult, capul, cu o greutate de circa 6 kg., este deplasat în două mici articulaţii

atlantooccipitale, stabilizate prin ligamente. Dacă oricare dintre componentele joncţiunii

craniovertebrale este malformată apare posibilitatea unei leziuni acute a măduvei spinării sau

trunchiului cerebral. Joncţiunea craniovertebrală reprezintă o componentă unică, particular ă, a

scheletului axial de origine somitică; la om por ţiunea sa cartilaginoasă constă din bazioccipital

(ulterior por ţiunea postero-inferioar ă a clivusului) şi primele două vertebre cervicale. Aceste

structuri difer ă de alte vertebre prin formele lor ce reflectă modificările funcţionale produse în

filogeneză (de exemplu creşterea mobilităţii, îndeosebi pentru rotaţii, la nivelul capului şi gâtului) .

Cap.2 Noţiuni de dezvoltare la nivelul regiunii

cervicale şi craniovertebrale

2.1 Embriogeneza osului occipitalScheletul capului este alcătuit din două ansambluri de piese osoase şi anume neurocraniul,

cutia osoasă care adă posteşte encefalul, şi viscerocraniul, care totalizează oasele feţei, aparatulhioidian şi cartilajele laringelui. La mamifere, în general, şi la om, în particular, mezenchimul

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 4/41

cefalic nu se segmentează decât în regiunea caudală a capului, unde iau naştere trei perechi de

somite occipitale, al căror material sclerotomial va lua parte la construcţia neurocraniului. În

realitate aceste somite apar ţin trunchiului, dar au fost încorporate secundar neurocraniului

Craniul, în dezvoltarea sa trece prin trei etape succesive:

- blastem mezenchimatos (craniul primordial, membranos sau desmocraniul);

- craniul cartilaginos (condrocraniul sau placa bazală Kolliker);- craniul osos definitiv

Fig. 2-1 – Schema dezvoltării oaselor craniului (modificat după Niculescu, 1999).

OSIFICAREA OCCIPITALULUI

Se realizează prin osificare de cartilaj(endocondrală). Occipitalul – este alcătuit din mai

multe piese, în care apar patru centri de osificare:

A. placa bazala ( bazioccipital ) – un centru de osificare;

B. prelungirile laterale ale plăcii bazale (exooccipitalul ) – câte un centru de osificare pentru

fiecare prelungire( dreapta-stânga)-pe faţa internă a lor se dezvoltă condilii occipitali;

C. supraoccipitalul , derivat din tectul sinotic – un centru de osificare şi formează scuamaoccipitală, inferior de linia nucală superioar ă.

Restul scuamei occipitale este formată prin osificare de membrană a interparietalelor. Partea

scuamei occipitalului care se formează prin osificarea de membrană a interparietalelor, după naştere

fuzionează cu supraoccipitalul.

Toţi centrii de osificare apar la sfâr şitul lunii a 3-a i.u. şi fuzionează între ei la 4 ani. Condilii

occipitali se separ ă odată cu formarea canalului nervului hipoglos (XII).

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 5/41

2.2 Embriogeneza coloanei vertebraleScheletul axial primitiv este reprezentată la embrion prin notocord, formaţiune mediană de

origine ectodermică, situată între canalul neural, dorsal şi intestinul primitiv,ventral.

- se întinde de la extremitatea cefalică până la cea caudală a embrionului, adică din locul unde va fi

situată şaua turcească până la ultima vertebr ă coccigiană.

Dezvoltarea coloanei vertebrale se desf ăşoar ă în trei stadii: mezenchimatos(până la începutulL2), cartilaginos (până la sfâşitul L2) şi osos (începe în L3).

Fig. 2 –2 Schema formării vertebrelor(modificat după Williams şi colab., 1995).

Cap.3 REPERE ANATOMO-IMAGISTICE

3.1 Planuri de referinţă a) planul bazal al craniului (planul Virchow), este aproximativ orizontal si se raportează la linia

antropologică bazală care uneşte marginea inferioar ă a orbitei cu marginea superioar ă a meatului

auditiv extern. După ce se unesc cele două linii simetrice se realizează planul bazal al craniului.

b) planul sagital al craniului – trece prin linia mediana a craniului si este perpendicular pe planul bazal

c) planul frontal este perpendicular pe planul bazal si pe planul sagital

3.2 Linii de referinţă a) linia lui Chamberlain: uneşte marginea posterioar ă a palatului dur cu marginea posterioar ă a

foramenului magnum(opisthion). In mod normal nu trebuie să depăşească odontoida(se admit totuşi

5-7mm)

b) linia lui MacGregor:de la marginea posterioar ă a palatului dur până la partea cea mai joasă a

occipitalului.Se mai numeşte linie bazală si apexul odontoidei nu trebuie să o depăsească cu mai

mult de 4-5mm

La craniile normale cele două linii se suprapun. Cele 2 linii nu sunt de mare precizie, situarea înaltă

sau joasă a palatului dur putând să dea rezultate eronate.

c) linia bimastoidiană si linia digastrică împreună poarta numele de linia Fischgold-Metzger, pe

care odontoida nu trebuie să o depaşească.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 6/41

Fig. 3-1 – Profil, schema zoneioccipitovertebrale, modificat după Arseni şi Panoza(1981).

. a) raport normal între elementele constituente; b)raport patologic, linia occipitopalatinală Chamberlain

este depăşită superior de odontoidă.

Fig. 3-2 – Raporturi normale (stânga) şipatologice (dreapta), faţă de liniile

bimastoidiană şi bidigastrică, în dreptularticulaţiei craniovertebrale (după Arseni şiPanoza, 1981).

3.3 Unghiuri şi puncte antropometriceUnghiuri:

A) unghiul bazal (Boogard) este format de linia care uneşte tuberculul selar cu nasion si linia de la

tuberculul selar la marginea anterioar ă a găurii occipitale mari (basion).În mod normal este 115-

145o.

Fig. 3-3 – Reperele de referinţă în rapoarteleoccipito-axiale. A: Unghiul lui Boogard; B:unghiul clivoforaminal al lui Boogard; C:unghiul lui Welker. Linia punctată care

uneşte marginea posterioară a palatului durde marginea posterioară a găurii occipitaleeste linia lui Chamberlain. Linia plină care

pleacă de la marginea posterioară a palatuluidur tangentă la partea cea mai declivă a

occipitalului este linia lui McGregor.(modificat după Arseni şi Panoza, 1981).

B.) unghiul lui Welker este format de linia care uneşte nasion cu centrul selar şi linia de la centrul

selar la marginea anterioar ă a găurii occipitale mari(basion). Normal este de135o. ]

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 7/41

C) unghiul clivoforaminal al lui Boogard este un unghi complementar pentru orientarea planului

gaurii mari occipitale.

Puncte antropometrice: I.IMPARE ŞI MEDIANE:

1) alveolar = punctul cel mai anterior al rebordului alveolar superior 2) nasion = punct median al suturii frontonazale

3) glabela = punct median supra- şi intrsprâcenar 4) bregma = situat la nivelul întâlnirii suturii coronale cu sutura sagitală 5) vertex = situat la nivelul punctului cel mai înalt al bolţii (variabil)5’) obelion = situat la nivelul orificiilor parietale6) lambda = locul de întâlnire al suturii sagitale cu sutura lambdoidă 7) inion = la nivelul protuberanţei occipitale externe8) opisthion = punct median situat la nivelul marginii posterioare a găurii occipitale mari9) basion = punct median la nivelul marginii anterioare a găurii occipitale mari

II. PUNCTE BILATERALE

10) punctul malar = proeminenţă maximă a feţei externe a zigomaticului11) gonion = la nivelul unghiului mandibulei12) pterion = la nivelul suturii complexe în H a fosei temporale13) asterion = pe locul fontanelei asterice[3].

Fig. 3-4 – Puncte craniometrice (Broca). PUNCTE IMPAREŞI MEDIANE. 1.alveolar ; 2.nasion ; 3.glabela ; 4.bregma ;

5.vertex ; 5’.obelion ;6. lambda ; 7.inion ; 8.opisthion ;9.basion. PUNCTE BILATERALE. 10.punctul malar;

11.gonion ; 12.pterion ; 13.asterion (după Aldescu, 1982).

3.4 Forme de craniuMăsur ătorile care se efectuează (craniometria şi cefalometria) au valoare în medicina legală

dar sunt tot atât de importante în obstetrică, pediatrie, neuropsihiatrie, neurochirurgie, în vederea

interpretării deformaţiilor artificiale şi îndeosebi patologice ale capului.

Diametrul antero-posterior maxim sau lungimea maximă a capului se măsoar ă cu compasul

între glabelă şi proeminenţa cea mai îndepărtată a osului occipital.

Diametrul transvers maxim sau lăţimea maximă a capului reprezintă distanţa dintre punctele

cele mai îndepărtate ale tuberozităţilor parietale.

Înălţimea auricular ă a capului se obţine măsurând distanţa dintre partea superioar ă a

tragusului şi vertex, pe linia care cade perpendicular pe orizontala orbito-auricular ă.

Orizontala orbito-auricular ă sau orizontala de la Frankfurt este linia de referinţă care trece

prin extremitatea superioar ă a tragusului şi punctul cel mai coborât al marginii infraorbitale.

Cu ajutorul indicelui cranian şi indicelui cefalic se apreciază variaţiile de lungime alecapului. Indicele cranian se obţine prin măsur ători pe craniul izolat. Indicele cefalic se calculează

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 8/41

prin măsur ători la omul viu sau cadavru deci incluzând şi păr ţile moi ale capului. El este cu circa 2

cm. mai mare decât indicele cranian.

Craniul considerat normal poate prezenta variaţii de lungime sau de înălţime ce se pot

aprecia cu:

a) indicele cranian(cefalic)-formula Retzius, pentru lungime

diametrul transvers maxim x 100I.C.= ------------------------------------------

diametrul antero-posterior maxim

Diametrul antero-posterior maxim se măsoar ă cu compasul între glabela şi proeminenţa

occipitalului cea mai îndepartată (inion).

Diametrul transvers maxim este distanţa dintre punctele cele mai îndepartate ale tuberozitatilor

parietale.

-se considera craniu normal-mezocefal-cu I.C.=75-80

-craniu lung-dolicocefal-cu I.C.<75

-craniu scurt-brahicefal-cu I.C.>80-83

b) indicele auriculo bregmatic, pentru înălţime

distanţa auriculo-bregmatică x 100

I.= -------------------------------------------

diametrul antero-posterior

-se consider ă ortocefalie cu I=58-63

-oxicefalie sau turicefalie cu I>63

-platicefalie sau cu I<58

Înălţimea craniului se poate măsura şi separat:

-pentru craniul neural: distanta vertx-linia nasion-inion

-pentru craniul visceral: distanta nasion-gnathion

Ambele însumând 18-20cm. .

Cap.4 PARTE SPECIALĂ - Ipoteza de lucru

Pentru realizarea studiilor din cadrul tezei mele de doctorat mi-am propus următoarele:

Studii asupra morfogenezei structurilor osoase cervicale şi craniovertebrale, la

specimene umane de vârste diferite;

studii morfologice detaliate asupra elementelor structurale osoase normale şi

anormale la nivelul regiunii cervicale şi craniovertebrale; studii anatomice şi anatomo-topografice asupra suportului osos cervical şi

craniovertebral;

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 9/41

studii anatomo-imagistice ale substratului osos normal şi anormal al regiunii

cervicale şi craniovertebrale.

Privind morfogeneza joncţiunii craniocervicale şi vertebrală am urmărit realizarea de studii

de anatomie microscopică pe piese embrionare umane şi/sau de la animal (şobolan) .

Pentru studiul morfologiei osoase normale şi anormale la nivelul joncţiunii craniovertebrale

şi vertebrelor cervicale mi-am definit următoarele direcţii de lucru:- studiul fuziunii atlantooccipitale (occipitalizarea atlasului), cu urmărirea şi definirea de

clase / tipuri morfologice şi corelarea cu procesele de morfogeneză identificate;

- studii asupra variaţiei morfologice individuale la nivelul complexului cervical superior şi

corelaţii cu parametrii de morfogeneză identificaţi:

a.la nivelul atlasului;

b.la nivelul axisului.

- studii asupra blocurilor vertebrale – bazele anatomo-imagistice ale sindromului Klippel –

Feil;

Ţinând seama de componenta imagistică a lucr ării mele de doctorat am avut în vedere

realizarea de studii clinico-imagistice:

- realizarea de discuţii şi corelaţii pe baza unei prezentări de caz cu exemplificarea clinico-

imagistică a malformaţiei Arnold – Chiari;

- studii clinice retrospective asupra craniostenozelor, pe lot de pacienţi pediatrici;

- studii imagistice complementare celor morfologice sistematizate în paragraful precedent;

- evaluarea personală şi prin corelare cu referinţele a reperelor imagistice aplicabile în

diagnosticul imagistic al anomaliilor şi/sau traumatismelor la nivelul joncţiunii craniocervicale.

Cap.5 Consideraţii asupra morfogenezei osoase la

nivelul regiunii cervicale şi

craniovertebrale

5.1 Elemente de embriogeneză osoasă la nivelul joncţiuniicraniovertebrale

Dezvoltarea stadializată: Pe embrioni am utilizat metoda microscopică, prin realizarea de

preparate cu coloraţia hematoxilină-eozină, în colaborare cu laboratorul catedrei. Pentru evaluarea

vârstelor embrionare şi fetale am utilizat sistemul de măsur ători Sadler şi corespondenţele

morfometrice stadiale Carnegie.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 10/41

Fig.5-1– Embriom uman de 4mm. Secţiunesagitală 10x; Săgeţile indică sclerotoame.

Fig. 5-2 Detaliu la imaginea precedentă, 20x.Histodiferenţierea dermatoamelor (1),miotoamelor (2) şi a sclerotoamelor în

regiunea cefalică a embrionului de 4 mm.5.tubul neural; 4.histologic la nivelulsclerotoamelor se diferenţiază două

componente, una cranială şi una caudală;3.vase segmentare.

Fig. 5-3 Embrion de 20mm(z 43-49) sectiunesagitală la nivelul eztremităţii cefalice. HE,10x. 1.punga Rathke; 2.faringele primitiv;

3.bazioccipitalul; 4 joncţiune atlanto-occipitală primitivă, mezenchimală; 5.prima

vertebră cervicală.

Fig. 5-4 Detaliu la imaginea precedentă; 20x.Bazioccipitalul (1) şi atlasul (2) sunt

despărţite de un strat mezenchimal degrosime importantă pe secţiunea sagitală

(săgeţi albe), irigat din vase localizate imediatpe faţa ventrală a scheletului axial la acestnivel (săgeţi roşii). Mezenchimul, ca resursă

morfogenetică şi irigaţia sa intervin înformarea structurilor definitive ale joncţiunii

craniovertebrale.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 11/41

Fig. 5-5– Secţiune sagitală printr-un embrionuman de 45 mm.; HE, 4x; 1.centri de

osificare vertebrali; 2.notocordul; 3.regiunilediscurilor intervertebrale, de aspect

mezenchimal.

Cap.6 Studii anatomo-imagistice ale complexului

cervical superior6.1 Variabilitatea morfologică a vertebrelor cervicale

Variabilitatea morfologică a atlasului este considerabilă. La un număr mare de vertebre au

fost prezente procesele osoase accesorii ataşate arcului posterior, maselor laterale sau proceselor

transverse. În unele cazuri punţi osoase complete se formau la nivelul unor structuri morfologice

particulare ale atlasului. Procesul postglenoidian s-a prezentat precum un element pornit de la

nivelul şi localizat înapoia fosei articulare superioare, suspendat deasupra şanţului arterei vertebrale.

Această structur ă a fost reprezentată în grade variabile de un mic proces osos până la o punte osoasă

( ponticulus) aproape completă (puntea posterioar ă incompletă). Procesul postglenoidian poate fi

însoţit de procesul posterior, prezent la nivelul arcului posterior al atlasului. Puntea posterioar ă

completă, cu foramen arcuate închisă localizată sub ea, unilaterală sau bilaterală, a fost prezentă la 6

vertebre. Puntea laterală este o trabeculă osoasă îndreptată supero-lateral de la nivelul masei laterale

a atlasului către lama posterioar ă a procesului transvers. Puntea laterală şi, delimitată de aceasta,

gaura transversoverticală a atlasului, au fost prezente la 2 specimene; punţile erau complete şiorificiile închise. Nu am decelat punţi laterale incomplete şi, consecutiv, găuri transversoverticale

deschise.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 12/41

Fig. 6-1 – Atlas. 1.foramen transversarium;2.foramen dorsale; 3.foramen arcuale;4.procesul transvers. Studiu personal – Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţia catedrei.

Procese şi mai rar punţi osoase localizate pe faţa laterală a segmentului anterior al arcului

posterior delimitau aşa-numitele impresiuni dorsale sau foramina. Por ţiunea de arc posterior dintre

aceste procese era adâncită, formând un şanţ. În cazul în care procesele respective erau unite,

realizând o punte osoasă, pe sub aceasta se delimita un alt orificiu, distinct de foramen arcuate sau

foramen transversovertical.

Prezint în tabelul următor rezultatele analizei mele morfologice non-metrice a atlasului

efectuată pe un lot selecţionat de 75 piese din cadrul colecţiilor accesibile (Fr.I.Rainer, Catedra de

Anatomie UMFCD Bucureşti).

nr. %

proces postglenoidian 32 42,66

punte posterioar ă 6 8,00

foramen arcuate 6 8,00

punte laterală 2 2,66

gaur ă transversoverticală 2 2,66

punţi infero-laterale 5 6,66

foramine dorsale 5 6,66

impresiuni dorsale 7 9,33

defecte de arc posterior 17 22,66

foramen transversarium absent unilateral

1 1,33

foseta superioar ă divizată bilateral 7 9,33

foseta superioar ă divizată unilateral 11 14,66

Tab. 6-1 – Variante morfologice ale atlasului, la lotul studiat – analiză non-metrică.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 13/41

6 62 2

5 5 7

711

Serie1 32 6 6 2 2 5 5 7 17 1 7 11

proces PGpunte

posterioar ă

foramen

arcuate

punte

lateralăGTV

punţi infero-

laterale

foramine

dorsale

impr.dorsal

defecte de

arc

posterior

oramen

transversari

um absent

unilateral

ose a

superioar ă

divizată

bilateral

ose a

superioar ă

divizată

unilateral

Fig. 6-2 – Dintre variaţiile morfologice la lotul studiat am găsit frecvenţe mari pentru procesulpostglenoidian, defectul de arc posterior şi diviziunea fosetei articulare superioare ale

atlasului.

A doua punte osoasă a atlasului este puntea laterală sau transversală, care delimitează gaura

transversoverticală. Puntea laterală este descrisă în literatur ă precum ponticulus posticus sau puntea

atlasului sau inelul retrocondilar al arterei vertebrale. După diferiţi autori, puntea laterală apare în 2

– 3,8%. Coexistenţa punţilor laterală şi posterioar ă ale atlasului este frecventă iar astfel de vertebre

sunt întâlnite în 2,1 – 6,82% din indivizi.

Fig. 6-3 – Atlas, vedere superioară; faţaarticulară superioară stângă (2)

reniformă iar cea dreaptă – unică (1).Studiu personal – Colecţia Fr.I.

Rainer/Colecţia catedrei.

Fig. 6-4 – Atlas. Formen arcuate unilateral(A, săgeata), în plan sagital. Bilateral, dublă faţă articulară superioară (B, săgeţi). Studiu

personal – Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţiacatedrei.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 14/41

Fosa articular ă superioar ă a atlasului este frecvent împăr ţită în două por ţiuni asimetrice,

anterioar ă şi posterioar ă, şi îi corespunde suprafaţa divizată a condilului occipital; această variantă

apare după diferiţi autori în 0 – 16%.

Fig. 6-5 – Orificiu bilateral (săgeţi roşii), înplan transversal, delimitat de impresiunea

dorsală şi o punte osoasă la nivelul feţeilaterale a segmentului anterior al arculuiposterior. Studiu personal – Colecţia Fr.I.

Rainer/Colecţia catedrei.

Fig. 6-6 – Atlas, vedere superioară; arcposterior incomplet (nefuzionat). Studiupersonal – Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţia

catedrei.

Am determinat pe clase morfologie următoarele tipuri de defecte ale arcului posterior al

atlasului, la 17 piese dintr-un lot general de 125 de vertebre utilizat, provenind din cadrul colecţiei

Fr.I.Rainer a Institutului de Antropologie Bucureşti şi colecţia Catedrei de Anatomie a Universităţii

de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti. Prezint în tabelul următor rezultatele pe clase

morfologice obţinute.

nr. %CLASA 1 – DEFECT MEDIAN 9 52,94

CLASA 2 A – DEFECT UNILATERAL ÎNGUST 3 17,64

CLASA 2 B – DEFECT UNILATERAL LARG 3 17,64

CLASA 3 – DEFECT LARG 1 5,88

CLASA 4 – LIPSA TOTALĂ A ARCULUI POSTERIOR 1 5,88

Tab. 6-2 – Clasele morfologice şi analiza rezultatelor la lotul studiat privind defectele de arc

posterior al atlasului.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 15/41

52.941%

17.647%

5.882%5.882%

clasa 1 – defect median

clasa 2 a – defect unilateral îngust

clasa 2 b – defect unilateral larg

clasa 3 – defect larg

clasa 4 – lipsa totală a arcului posterior

Fig. 6-7– La lotul studiat prevalează clasa 1 de defecte ale arcului posterior al atlasului.

Cap.7 Fuziunea atlantooccipitală şi anomalii

asociate – studiu anatomo- imagistic

7.1 IntroducereOccipitalizarea se defineşte prin fuziunea dintre atlas şi occipital par ţial sau complet.

Formele incomplete constau în:fuzionarea arcului posterior al atlasului la occipital,unirea arcului

anterior cu partea inferioar ă a clivusului,fuzionarea maselor laterale cu condilii occipitali.

Joncţiunea craniovertebrală include osul occipital şi gaura occipitală dar şi atlasul şi axisul,

iar anomaliile asociate(impresiunea bazilar ă, ascensionarea odontoidei în partea anterioar ă a gaurii

occipitale) în această regiune prezintă interes anatomic şi clinic. Osul occipital este sediul principal

al acestor variaţii. Anatomiştii şi embriologii au studiat dezvoltarea normală şi anormală a acesteiregiuni; de asemenea şi clinicienii. Radiologic, dezvoltarea anormală a acestei regiuni a fost mai

puţin documentată. Diagnosticul, identificarea şi clasificarea acestor anomalii sunt totuşi de

importanţă practică deoarece ele provoacă simptome clinice ce pot fi tratate ortopedic sau

neurochirurgical. Anomaliile acestei regiuni se pot clasifica în congenitale, inflamatorii, dobândite

sau traumatice, apărând singure sau în combinaţii. Pacienţii se pot prezenta cu o multitudine de

semne şi simptome neurologice anormale. Un clinician avizat asupra acestor modificări

craniovertebrale va face un diagnostic şi un tratament corect.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 16/41

Fig. 7-1 – Occipitalizarea

atlasului; fuziunea laoccipital a maselorlaterale şi parţial a

arcurilor atlasului.1.arc anterior;

2.procesparamastoidian;

3.proces transvers;4.arcul posterior.Studiu personal.

Colecţia Fr.I.Rainer

Scopul studiului meu a fost în primul rând de a identifica modele morfologice ale

occipitalizării pe un lot selecţionat (N=1000) de 300 de cranii uscate din cadrul colecţiei Fr.I.Rainer

a Institutului de Antropologie Bucureşti apoi de a evidenţia la pacienţi prin studii radiologice şi CT,

această anomalie precum şi asocierea altor alter ări precum instabilitatea atlantoaxoidiană,

invaginaţia bazilar ă, malformaţia Arnold Chiari.

7.2 Occipitalizarea

Clasificarea pe zone

În funcţie de deficitul de segmentare localizat la nivelul arcului anterior, masei laterale sau

arcului posterior am putut sistematiza zonal occipitalizarea, astfel:

• zona 1 : corespunde arcului anterior al atlasului, definit ca acea por ţiune a atlasului localizat

anterior de masele laterale;

• zona 2 : corespunde maselor laterale, inclusiv procesele transverse;

• zona 3 : a implicat arcul posterior al atlasului.

Occipitalizările care au implicat mai multe zone le-am considerat drept combinaţii zonale.

La nivelul fiecărei zone occipitalizarea a fost par ţială sau completă, uni- sau bilaterală.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 17/41

Fig.7-2 Fuziune atlantooccipitală la nivelul maselor laterale ale C1 dar nu şi la nivelularcurilor atlasului. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.

Fig.7-3 Segmentul anterior al arcului posterior estetraversat de un orificiu ce permite accesul endocranian

al arterei vertebrale;acest orificiu nu este prezentbilateral. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.

Fig.7-4 Occipitalizare a atlasului la nivelul maselor laterale şi a arcului posterior;defect de arcposterior C1. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 18/41

Fig. 7-5a Occipitalizre a atlasului; combinaţie zonală (arc anterior, mase laterale,

parţial arc posterior). Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.

Fig.7-5b Occipitalizarea atlasului cu asimetrie a arcului posterior-în stânga hemiarcul estemai bine reprezentat. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.

Fig.7-6. Combinaţie zonală Z1-Z2-Z3. Arcposterior incomplet median. Studiu personal.Colecţia Fr.I.Rainer.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 19/41

PARTEA GRADUL DE FUZIUNE ZONA DE OCCIPITALIZARE

UNILATERAL BILATERAL PARŢIALĂ COMPLETĂ

ML 17 22 8 31

ML + PT 22 20 11 31Z 2

PT - - - -

AP complet - - - -Z 3AP incomplet - - - -

AP complet 22 19 5 36Z 1 + Z 2

AP incomplet 20 33 7 46

AP complet - - - -Z 2 + Z 3

AP incomplet 21 34 6 49

AP complet - 26 2 24

Z 1 + Z 2 + Z 3 AP incomplet 18 26 7 37

TOTAL 120 180 46 254

Tab. 7-1 – Rezultatele studiului morfologic al occipitalizării (N = 300). Z 1 – 3 reprezintă zonele de fuziune (vezi textul), ML: masa laterală; PT: procesul transvers; AP: arcul

posterior al atlasului.

22 2220

00 00 00

2219 20

unilateral 17 22 0 0 0 22 20 0 21 0 18

bilateral 22 20 0 0 0 19 33 0 34 26 26

Z2 -

Z2 -ML +

Z2 -

com

let

inco

m le

- AP

com

let

- AP

inco

m le

- AP

com

let

- AP

inco

m le

+3 -

com

+3 -

inco

Fig. 7-7– Repartiţia occipitalizărilor pe zone la lotul studiat, în localizare uni- şi bilaterală.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 20/41

0 0 0 0 0 0

0 0

par ţ ial ă 8 11 0 0 0 5 7 0 6 2 7

complet ă 31 31 0 0 0 36 46 0 49 24 37

Z2 -

ML +

Z2 -

Z3 -

comp

Z3 -

inco

Z1+2 -

comp

Z1+2 -

inco

Z2+3 -

comp

Z2+3 -

inco

Z1+2

+3 -

Z1+2

+3 -

Fig. 7-8– Repartiţia pe zone de occipitalizare în funcţie de gradul fuziunii, parţială saucompletă. Au prevalat la lotul meu fuziunile complete, indiferent de zona de occipitalizare.

Am identificat occipitalizarea ca şi continuitate osoasă între occipital şi atlas, pe imaginile

reconstruite 3D-CT.

Fig. 7-9 – Occipitalizare. Reconstrucţie 3D.Studiu personal.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 21/41

7.3 Fuziunea vertebrală / sindromul Klippel FeilSindromul Klippel-Feil este definit precum fuziunea cervicală a două sau mai multe vertebre

cervicale şi pare a fi un defect de segmentare axială în să ptămânile 3-8. Persoanele cu sindromul

Klippel-Feil şi stenoză cervicală au risc crescut de leziune spinală după traume minore ca rezultat al

hipermobilizării diferitelor segmente cervicale. Persoanele cu sindrom Klippel-Feil prezintă frecvent anomalii ale tractului urinar.

Au fost descrise trei tipuri de sindroame Klippel-Feil:

• tipul I – fuziune vertebrală cervicală, cu bloc la care participă mai multe vertebre

• tipul II – deficit de segmentare completă doar la 1 sau 2 niveluri cervicale; poate include şi

fuziune atlantooccipitală

• tipul III – asociază la oricare dintre tipurile precedente defecte de segmentare la nivel toracal

inferior sau lombar

Fig. 7-10 – Malformaţie

craniovertebrală complexă; bloc

vertebral cervicalsuperior,

occipitalizare,

hidrocefalie.Studiupersonal.Colecţia

Fr.I.Rainer.

La pacientul CD 33 ani fuziunea vertebrală este descoperită întâmplător în urma unui

traumatism.Datorită fuziunii C2-C3 (bloc vertebral) ,segmentul respectiv este rigid şi segmentele

vertebrale supra- şi subiacente blocului sunt mai solicitate.Prin urmare,în urma unui traumatism,însegmentele respective se produc injurii ale coloanei vertebrale cervicale(în cazul prezentat hernia şi

fractura de corp vertebral la C6).

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 22/41

Fig. 7-11 – CT(axial,reconstrucţie 2D);pacient CD 33 ani, sex masculin, sinostoză

C2 – C3 cu absenţa completă a disculuiintervertebral C2-C3, hernie de disc

subligamentară, intracanalară,paramediană stângă C3 – C4 care

coboară posterior de corpul C5, fractură parcelară C6. Studiu personal.

Cap.8 Consideraţii anatomo-imagistice privind

craniostenozele şi malformaţiile Arnold

Chiari

8.1 Craniosinostozele (craniostenoze)

Craniostenozele reprezintă îichiderea prematur ă a uneia sau a mai multor suturi – se mai

numesc şi ”anomalii de sutur ă”. Se produc intrauterin sau în primii 2 ani de viaţă.Pot fi simple sau

complexe.

Am realizat un studiu retrospectiv pentru perioada 1996 – 2005 (Cazuistica Spit.Bagdasar –

Arseni, Secţia de Neurochirurgie Infantilă) privind craniosinostozele la un lot de 192 pacienţi cu

vârste între 0 – 6 luni.

Distribuţia anomaliilor observate o prezint în tabelul precedent:

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 23/41

4438

100

Serie1 98 44 38 4 8

scafocefal ie trigonocefal ie oxicefal ie plagiocefal ie brahicefal ie

Fig. 8-1 – La lotul clinic din studiul retrospectiv au prevalat cazurile cu scafocefalie,trigonocefalie şi oxicefalie.

ScafocefaliaScafocefalia rezultă prin sinostozarea prematur ă a suturii sagitale dar ,există ipoteze care asociază şi

sinostozarea prematur ă a suturii scuamoase.Craniul se dezvoltă compensator atât în sens antero- posterior(dolicocefal) cât şi în sens vertical(suturile sfeno-occipitală, coronar ă şi lambdoidă sunt

normale). Craniul este alungit şi turtit lateral , fiind comparat cu o barcă iar unghiul Boogard este

mărit.

Fig. 8-2 – Modificări ale foselor cerebrale înscafocefalie – radiografie profil.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 24/41

Fig. 8-3A, B – Scafocefalie; reconstrucţie 3D.

Fig. 8-4 – CT axial preoperator –

scafocefalie.

Fig. 8-5 – Postoperator, aspectul pe CT

axial al secţiunii neurocraniului arată rectificarea alterărilor morfologice iniţialedin scafocefalie.

OxicefaliaSe caracterizează prin închiderea precoce a suturii coronale şi a suturii sagitale.Diametrele

antero-posterior şi transvers sunt diminuate, diametrul vertical este mărit şi bregma ridicată craniul

având formă de trunchi de con cu baza mare inferior.

Fig. 8-6 – Evaluare preoperatorie pe film radiografic, oxicefalie (profil şi faţă).

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 25/41

Trigonocefalia

Închiderea prematur ă a suturii metopice estimată a fi 4-16% din craniostenoze conduce la o

frunte ascuţită şi asociază hipotelorism; craniul are formă triunghiular ă. Sexul masculin este mai

afectat. Un mic procent din aceşti pacienţi au în patogeneză deleţia braţului scurt al cromozomului 9

şi a braţelor lungi ale cromozomilor 11 şi 3 situaţie în care boala este autozomal recesivă, cunoscută

precum sindromul Optiz ce asociază retardare mentală.

8.2 Malformaţia Arnold Chiari – Studiu de cazPacient: DC, sex feminin, 20 ani. Motivele internării: cefalee, episoade de amauroză fugace.

Istoricul bolii: Pacienta acuză cu 4 să ptămâni înainte de internare un episod de amauroză la ochiul

drept şi în urmă cu circa 2 să ptămâni un episod similar la ochiul stâng.

Examenul clinic: pe aparate şi sisteme – normal cu excepţia examenului neurologic care

evidenţiază: subiectiv:ameţeli; anamnestic: episoade de amauroză, debut dr./ stg.;obiectiv:

nistagmus orizontal bilateral, f ăr ă alte modificări;diagnostic etapă: amauroză fugace bilateral;

sindrom vestibular central;recomandări: Ex.IRM cerebral (angio-IRM), CT, Rx., Ex.Doppler

transcranian, vertebrobazilar

EXAMENE IMAGISTICE:

• Radiografie de bază de craniu şi coloană cervicală, faţă şi profil: accentuarea lordozei

cervicale, platibazie (vezi figurile următoare).

Fig. 8-7 – Radiografiile de baza de craniu si coloana vertebrala cervicala- fata siprofil ale pacientei DC, 20 ani.

• Examen CT f ăr ă substanţă de contrast:

-moderată atrofie cerebeloasă difuză; spaţii lichidiene pericerebeloase moderat dilatate, îndeosebi

subtentorial, bilateral;

-parenchim cerebral normal structurat CT nativ;

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 26/41

-sistem ventricular normal;

-relief cortical în limite normale;

-neconcludent CT pentru o formaţiune spontan mai densă în fosa selar ă de circa 9/6 mm.

-concluzii:falsă atrofie cerebeloasă (malformativă) prin migrarea tonsilelor cerebeloase şi par ţial a

vermisului în canalul vertebral.

A. B.

Fig. 8-8–A. Bulbul rahidian apare localizat anterior de arcul posterior al atlasului. B.Reducerea dimensiunilor foselor cerebeloase din etajul posterior; aspect fals de atrofie

cerebeloasă ca rezultat al alunecării cerebeloase în canalul vertebral (tonsile şi parţial vermiscerebelos).

• Examen RMN: - regiunea anatomică examinată: creier; tehnică: secţiuni ponderate:T2TSEax, T1Sesag, T2TIRM cor postcontrast T1Sefs cor. Substanţă de contrast: da.

Fig. 8-9– Secţiuni mediosagitale IRM pentru aprecierea tipului şi subtipului de malformaţie.

Examinarea IRM cranio-cerebrală evidenţiază:

-clivus orizontalizat cu uşoar ă basculare anterioar ă a trunchiului cerebral (platibazie);

-cerebel de dimensiuni normale cu amigdale cerebeloase herniate prin foramen magnum până la

planul corpului vertebral C2 (aproximativ 3 cm.), simetric; în por ţiunea lor caudală acestea par

ataşate măduvei spinării şi determină compresia arterei bazilare indicat prin deplasarea anterioar ă a

bulbului.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 27/41

-absenţa cisternei magna;ventricul IV cu aspect normal;

-la nivelul unui gir frontal superior stâng cortical şi a centrului semioval se evidenţiază două

imagini rotunde omogene hiperintense T2, milimetrice;

-hipofiză cu contur superior convex, 12/7 mm.în plan coronal, semnal omogen.

concluzia RMN: ! malformaţie Chiari I cu suferinţă de arter ă bazilar ă; nu se constată arii

demielinizante.

• Examen Echo Doppler: viteze de flux egale pe axul carotidian şi subclaviovertebral stg.-dr.,

f ăr ă stenoze sau ocluzii la nivel cervical; flux amplu a.vertebrală în V0 – V1 şi V3 stg./dr.,

f ăr ă semne indirecte de încetinire a fluxului.

• Echotomografie: aspect normal al bifurcaţiei carotidiene bilateral, IMT: 0,68 mm.

• EEG computerizat: analiza traseelor electrice evidenţiază o incidenţă crescută de unde teta

izolate sau grupate în salve scurte în derivaţiile bifronto-centrale; nu există grafoelemente

patologice iritative.

8.3 DiscuţiiMalformaţia Arnold-Chiari I este o malformaţie complexă,cu simptomatologie variată,

necaracteristică şi cu morfopatogenie controversată.În 1891,Chiari descrie 4 forme de anomalii ale

zonei bulbo-pontine din cadrul hidrocefaliilor congenitale.Arnold descrie în 1894 la un nou-

născut,o hernie a cerebelului malformat în canalul vertebral.

Se consider ă hernierea cerebelului în canalul vertebral, malformaţie Arnold,iar migrarea

caudală a bulbului-malformaţie Chiari.Cele două malformaţii coexistă sub titulatura de malformaţie

Arnold-Chiari iar transmiterea este dominantă.

Malformaţia se asociază frecvent şi cu alte malformaţii cranio-vertebrale:impresiunea bazilar ă

şi platibazia, occipitalizarea atlasului, sindromul Klippel-Feil,craniostenoze, hipoplazia cortului

cerebelului şi/sau a coasei creierului.Se întâlneşte mai frecvent la adulţi decât la copii şi se defineşte

precum deplasarea de 6 mm. sau mai mult a tonsilelor cerebeloase sub foramen magnum. Când

tonsilele cerebeloase coboar ă mai mult de 5-6 mm. sub gaura occipitală mare vor aparea

simptomele clinice. Secţiunile RMN mediosagitale arată tonsilele cerebeloase dispuse precum o

pană inferior de foramen magnum. Concomitent se pot întâlni hidrocefalia, siringomielia,

malformaţii osoase ale joncţiunii craniovertebrale sau malformaţii dobândite ale găurii occipitale

mari.

Malformaţia Arnold-Chiari II se asociază întotdeauna cu meningomielocel, ataşamentul

tentorial inferior şi fosă craniană posterioar ă mică. Malformaţia Arnold-Chiari II apare rar la

pacienţi cu meningocel dar este esenţial asociată cu mielomeningocel şi mielocel. Tonsilelecerebeloase şi frecvent şi vermisul şi bulbul rahidian sunt deplasate inferior în canalul vertebral

cervical, provocând frecvent o torsiune cervicomedular ă. Emisferele cerebeloase se pot extinde

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 28/41

antero-lateral înf ăşurându-se în jurul trunchiului cerebral. Ventriculul al patrulea este îngust şi în

poziţie joasă, determinând aspectul în cioc de pasăre al cortului cerebelos.

Deşi în cazul prezentat încadrarea malformaţiei a fost Arnold Chiari I, pe baza datelor din

literatur ă şi a rezultatelor imagistice, consider că în cazul pe care l-am prezentat este vorba de o

malformaţie Arnold Chiari de graniţă, între tipurile I şi II, care încă nu a dezvoltat meningomielocel

însă coborârea pregnantă a tonsilelor cerebeloase(aproximativ 3 cm.) si par ţial a vermisului încanalul vertebral a creat deja premiza evoluţiei ulterioare a meningomielocelului.

Decizia clinico-terapeutică se impune a fi f ăcută rapid, pentru a căuta restaurarea

malformaţiei şi reconstrucţia chirurgicală a fosei craniene posterioare.

Cap.9 Coasta cervicală

Coasta cervicală este o anomalie relativ rar ă asociată coloanei vertebrale cervicale

inferioare. Prezint în continuare rezultate anatomo-imagistice obţinute după investigaţia personală a

53 de radiografii de coloană vertebrală cervicală şi în plus o reconstrucţie CT 3D la 1 caz cu aceeaşi

anomalie. La lotul investigat radiologic din care au f ăcut parte 50 de pacienţi adulţi am găsit coastă

cervicală bilaterală la 5 dintre aceştia şi unilaterală la 2 pacienţi. La 3 pacienţi pediatrici unul singur

a prezentat coastă cervicală unilaterală.

Coasta cervicală este o anomalie osoasă care fie nu are expresie clinică, fie este descoperită

la pacienţi cu sindroame clinice (compresii neurovasculare, sindrom de apertur ă toracică superioar ă).

Cauza compresiunii nervoase o dă şi deficitul de spaţiu la nivelul fosei supraclaviculare;

leziunile nervoase depind de gradul şi de durata compresiei. Variaţiile anatomice precum şi coastele

accesorii, muşchii accesori şi benzile fibroase sunt cauze frecvente ale acestor compresii. O

compresie cronică preexistentă poate determina un sindrom ATS subclinic însă un traumatism

minor poate fi suficient pentru a determina manifestarea neurocompresivă.

Pentru managementul sindromului de ATS nu există un “gold standard ”

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 29/41

Fig. 9-1– Radiografie coloana cervicală,incidenţa de faţă. Coastă cervicală

bilaterală, la nivelul vertebrei C7. Studiu

personal.

Fig. 9-2– Radiografie de faţă, coloană cervicală, adult; coastă cervicală (săgeţi).

Studiu personal.

Fig. 9-3 Reconstrucţie CT 3D. Coastă cervicală.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 30/41

.Rochkind şi colab. (2007) evaluează metodele de decompresie microchirurgicală pentru

tratamentul durerii (difuză sau iradiată în braţ şi mână) şi paresteziei (gât, umăr, perete toracic

anterior, membru superior).

Tratamentul microchirurgical prin abord supraclavicular a realizat neuroliza plexului

brahial, scalenectomia şi degajarea vaselor subclavii, f ăr ă rezecţie costală. Conform acestor autori

decompresia microchirurgicală pe cale supraclavicular ă f ăr ă îndepărtarea coastei cervicale sau a primei coaste toracale pare a fi o metodă eficientă de tratament chirurgical .

În urma studiului meu consider următoarele:

- coasta cervicală este o anomalie rar ă dar uşor decelabilă pe filmul radiografic;

- o astfel de anomalie se poate asocia cu blocuri vertebrale (sindrom Klippel Feil);

- pot fi asociate morfologii vertebrale variaţionale sau anormale şi la alte niveluri ale coloanei

vertebrale;

- examenul radiologic de rutină care decelează coaste cervicale uni- sau bilaterale trebuie să atragă

atenţia medicilor pentru a completa şi dirija anamneza şi examenul clinic către decelarea unui

eventual sindrom de apertur ă toracică superioar ă (compresii neurovasculare).

Cap.10 Concluzii

1. Regiunea craniovertebrală este deci o regiune embriologic instabilă, supusă variaţiilor

morfologice individuale; deşi există certitudini privind modul se osificare şi

morfogeneza, în filogeneză şi ontogeneză, această regiune trebuie abordată circumspect

şi investigaţiile imagistice trebuie orientate pentru a preciza modelul morfologic

individual.

2. Joncţiunea craniovertebrală este cea mai complexă structur ă de la nivelul scheletului

axial. Anomaliile conduc la compresia şi distorsiunea structurilor nervoase, a sistemului

vascular vertebrobazilar şi a canalelor lichidului cefalorahidian. Semnificaţia clinică a

acestora a câştigat recent în popularitate deoarece diagnosticele eronate au determinat

tratamente greşite şi rezultate contrare. O bună cunoaştere a anatomiei şi embriologiei şi

funcţiilor acestei regiuni este deci esenţială pentru înţelegerea mecanismelor

fiziopatologice.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 31/41

3. La un pacient cu istoric de traumatism la nivelul regiunii craniovertebrale investigaţiile

imagistice complexe şi complementare trebuie utilizate pentru a face diferenţa dintre

fracturi osoase şi anomalii osoase. Relaţiile dintre occipital, atlas şi axis trebuie evaluate

pe CT în cadrul diagnosticului diferenţial imagistic.

4. Eşecul în dezvoltarea sau segmentarea atlasului poate determina o interrelaţie anormală

între clivus, atlas şi odontoidă. Variaţiile pot consta din absenţa par ţială a arcului

posterior al atlasului şi defect/bifiditate ale arcului anterior.

5. Înălţimea condililor occipitali poate fi estimată în incidenţa antero-posterioar ă, evaluând

unghiul axelor articulaţiilor atlantooccipitale.

6. Referitor la noţiunile de invaginaţie/impresiune bazilar ă, platibazie şi coarctaţie bazilar ă,

corelate cu corespondentele lor morfologice, consider că se impune pe de o parte

prudenţă în utilizarea termenilor iar dacă aceasta se face este imperios necesar de

precizat sistemul de referinţă al terminologiei utilizate, pentru evitarea confuziilor.

7. La majoritatea indivizilor cu occipitalizări simptomele nu apar până la 30-40 de ani deci

la copii nu se poate prognoza dacă vor dezvolta simptome.

8. În craniostenoze cunoaşterea adecvată, eventual bazată pe evidenţa personală, asigur ă un

diagnostic preoperator corect al tipurilor morfologice de sinostoze craniene, care dacă

ţinem seama de exclusivitatea tratamentului chirurgical, este indispensabil.

9. Fuziunea prematur ă (sinostozele suturale) din cursul craniostenozelor are loc

întotdeauna până în vârsta de 7 ani.

10. În situaţia unui diagnostic incert de craniostenoză este recomandabilă utilizarea 3D CT

pentru a ghida tratamentul, fie către remodelare în absenţa sinostozelor, fie pentru

intervenţie chirurgicală, în prezenţa acestora, fie de a opri un tratament neadecvat în

absenţa unor alter ări demonstrabile CT.

11. Anomaliile joncţiunii craniovertebrale, majoritatea asociate cu osul occipital, prezintă

interes nu numai pentru anatomişti ci şi pentru clinicieni datorită faptului că multe dintre

ele determină simptome clinice.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 32/41

12. În cazul blocurilor vertebrale, după traumatisme minore, prin hipermobilizarea coloanei

vertebrale cervicale supra- şi subiacentă sinostozei se produc injurii atât la nivelul

vertebrelor (fractur ă) cât şi la nivelul discurilor intervertebrale (hernie).

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 33/41

Anexă – Referinţele tezei de doctorat

1. Ahuja A, Glasauer FE, Alker CJ, et al. Radiology in survivors of traumatic atlanto-occipital dislocation. Surg Neurol 1994;41:112–8.

2. Al Kaissi A, Chehida FB, Gharbi H, Ghachem MB, Grill F, Varga F, Klaushofer K. Persistent torticollis, facialasymmetry, grooved tongue, and dolicho-odontoid process in connection with atlas malformation complex in threefamily subjects. Eur Spine J. 2007 Jan 24; [Epub ahead of print]

3. Aldescu C. Neuroradiodiagnostic. Ed.Junimea, Iaşi, 1982.4. Allen W(1879) On the varieties of the atlas in the human subject and the homologies of its transverse process.

Journal of Anatomy and Physiology 14, 18-27.

5. Al-Motabagani MA, Surendra M.Total occipitalization of the atlas. Anat Sci Int. 2006 Sep;81(3):173-80.

6. Anderson H. Craniosynostosys as a complication after operation for hydrocephalus. Acta Ped Scand 1966; 55:192-196

7. Andronescu A. Anatomia dezvoltării omului. Editura Medicală, Bucureşti, 1987

8. Arey LB: Developmental Anatomy. A Textbook and Laboratory Manual of Embryology, 7th ed. Philadelphia,Saunders, 1965, pp 404–407.

9. Arseni C, Panoza G. Patologie vertebro-medular ă cervicală. Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

10. Asakawa H, Yanaka K, Narushima K, Meguro K, Nose T: Anomaly of the axis causing cervical myelopathy.

Case report. J Neurosurg 91:121–123, 1999.11. Atkinson FRB. Hereditary craniofacial dysostosis, or Crouzon’s disease. MedPress Circular. 1937; 195: 118

12. Backman,G.Citet by e.Skipper,Quart. J.Med.,1934,3,579

13. Bailey RW (ed.) (1974) The cervical spine. Lea şi Febiger, Philadelphia, 47–74.

14. Baird, P. A.; Lowry, R. B.: Absent vagina and Klippel-Feil anomaly. Am.J. Obstet. Gynec. 118: 290-291, 1974.

15. Barge JAJ (1918) Probleme im Kranio-Vertebralgebiet, section 20, pp. 2-105. Amsterdam: Johannes Muller.

16. Barton JW, Margolis MT (1975) Rotational obstructions of the vertebral artery at the atlantoaxial joint. Neuroradiology, 7: 117–120.

17. Bauman, G. I.: Absence of the cervical spine: Klippel-Feil syndrome. J.A.M.A. 98: 129-132, 1932.

18. Becker MH, Lassner F.The asymptomatic thoracic outlet compression syndrome. Handchir Mikrochir Plast Chir.

2006 Feb;38(1):51-55.19. Bergman P (1967) O odmianach kr ę gu szczytowego człowieka. Folia Morphol (Warsz.) 26: 133–143.

20. Bharucha EP, Dastur HM. Craniovertebral anomalies (a report on 40 cases). Brain. 1964;87:469-80.

21. Bhatnagar M, Sponseller PD, Carroll C IV, et al: Pediatric atlantoaxial instability presenting as cerebral andcerebellar infarcts. J Pediatr Orthop 11:103–107, 1991.

22. Bizarro, A. H.: Brevicollis. Lancet 2: 828-829, 1938.

23. Blankstein A, Ganel A, Diamant L, Chechick A. Cervical Rib - Preliminary Data on Diagnosis by Ultrasound.Ultraschall Med. 2006 Aug 7; [Epub ahead of print]

24. Blechscmidt E., (1973) Die pranatalen Organsysteme des Menschen. Hippokrates, Stuttgart, Germany

25. Bogduk N, Mercer S. Biomechanics of the cervical spine. I: Normal kinematics.Clin Biomech (Bristol, Avon).2000;15:633-48.

26. Bolk,l.(1915),Amer.J.Anat.,17,49527. Bono CM, Vaccaro AR, Fehlings M, Fisher C, Dvorak M, Ludwig S, Harrop J. Measurement Techniques for

Upper Cervical Spine Injuries - Consensus Statement of the Spine Trauma Study Group. SPINE 2007, 32 (5), 593–600

28. Breathnach AS (1965) Frazer's Anatomy of the Human Skeleton, (6th ed., p. 29. London: J. şi A. Churchill.

29. Brocher JEW : Die Occipito-Cervica/-Gegend. Stuttgart, Georg Thieme Verlag, 1955

30. Brown CE. Complete absence of the posterior arch of the atlas. Anat Rec 1941;81:499–503.

31. Brueton LA, van Herwerden L, Chotai KA et.al. The mapping of a gene for craniosynostosis: Evidence for link age of the Saethre-Chotzen syndromke to distal chromosome 7p. J Med Genet.1992; 29:681-685

32. Buetti C. Zur Roentgendiagnostik seltener Fehlbildungen der Halswirbelsa ¨ ule. Radiol Clin 1953;22:141–6.

33. Burwood RJ. The cranio-cervical junction. Thesis. Anatomy. University of Bristol, 1970.

34. Buruian M. Tratat de tomografie computerizată; Cap, Coloană vertebrală; Ed. University Press Târgu Mureş 2006

35. Bystrow AP : Monphologische Untersuchungen uer die Occipitalregion und die ersten Halswirbel den S ıugetiereund des Menschen. I. Ober den Proatlas und Anteproatlas bei der Ribbe. Z Anat Entwicklungsgesch 100 : 362-386, 1933

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 34/41

36. BystrowAP: Morphologische Untersuchungen uber die Occipitalregion und die ersten Halswirbel der Saugetiereund des Menschen. II. Die Assimilation des Atlas und deren phylogenetische Bedeutung. Z Anat Entwicklungsgesch102 : 307-334, 1933-1934

37. Cakmak O, Gurdal E, Ekinci G, Yildiz E, Cavdar S. Arcuate foramen and its clinical significance. Saudi Med J.2005 Sep;26(9):1409-1413.

38. Chamberlain WE. Basilar impression (platybasia). Yale J Biol Med 1939;11:487–96.

39. Chambers AA, Gaskill MF. Midline anterior clefts: CT findings. J Comput Assist Tomogr 1992;16:868-70.

40. Chen Y, DeVivo MJ, Roseman JM. Current trend and risk factors for kidney stones in persons with spinal cordinjury: a longitudinal study. Spinal Cord. 2000;38:346–353. doi: 10.1038/sj.sc.3101008.

41. Chevrel JP. [Occipitalization of the atlas]. Arch Anat Pathol (Paris). 1965;13:104-8..

42. Childers JC, Wilson FC (1971) Bipartite atlas. J Bone Joint Surg 53A:578–582

43. Christ B, Wilting J: From somites to vertebral column. Annals of Anatomy 174:23–32, 1992.

44. Clarke, R. A.; Catalan, G.; Diwan, A. D.; Kearsley, J. H.: Heterogeneity in Klippel-Feil syndrome: a newclassification. Pediat. Radiol. 28: 967-974, 1998.

45. Cleland M (1860) On the serial homologies of the articular surfaces of the mammalian atlas, axis and occipital bone. Proceedings Royal Society of Edinburg 2, 221.

46. Clemmesen, V.: Congenital cervical synostosis (Klippel-Feil's syndrome): four cases. Acta Radiol. 17: 480-490,1936.

47. Cohen MM JJr. History, terminology and classification of carniosynostosis. În: Cohen MM Jr, ed.:Craniosynostosis: Diagnosis, Evaluation and Management. New York, Raven Press, 1986, 1-21

48. Cohen MM Jr. Genetic perspectives of craniosynostosis and syndromes with craniosynosthosis. J Neurosurg1977; 47: 886-889

49. Condie BG, Capecchi MR: Mice homozygous for a targeted disruption of Hoxd-3 (Hox-4.1) exhibit anterior transformations of the first and second cervical vertebrae, the atlas and the axis. Development 119:579–595, 1993.

50. Copley LA, Dormans JP. Cervical spine disorders in infants and children. J Am Acad Orthop Surg. 1998;6:204-14.

51. Currarino G, Rollins N, Diehl JT (1994) Congenital defects of the posterior arch of the atlas: a report of sevencases including an affected mother and son. AJNR Am J Neuroradiol 15(2):249–254

52. Currarino G, Silverman FN. Orbital hypotelorism, arrhinencephaly and trigonocephaly. Radiology, 1960; 74:206-217

53. Cushing KE, Ramesh V, Gardner-Medwin D, Todd NV, Gholkar A, Baxter P, Griffiths PD (2001) Tethering of

the vertebral artery in the congenital arcuate foramen of the atlas vertebra: a possible cause of vertebral arterydissection in children. Dev Med Child Neurol, 43: 491–496.

54. Dalinka MK, Rosenbaum AE, van Houten F (1972) Congenital absence of the posterior arch of the atlas.Radiology 103:581–583

55. Deliganis AV, Baxter AB, Hanson JA, et al. Radiologic spectrum of craniocervical distraction injuries.Radiographics 2000;20:S237–250.

56. Devi BI, Shenoy SN, Panigrahi MK, Chandramouli BA, Das BS, Jayakumar PN. Anomaly of arch of atlas--a rarecause of symptomatic canal stenosis in children. Pediatr Neurosurg. 1997 Apr;26(4):214-7; discussion 217-8.

57. Devi BI, Shenoy SN, Panigrahi MK, et al. Anomaly of arch of atlas—A rare cause of symptomatic canal stenosisin children. Pediatr Neurosurg 26:214–218, 1997.

58. Dhall U, Chhabra S , Dhal JC (1993) Bilateral asymmetry in bridges and superior articular facets of atlasvertebra. Journal of Anatomical Society of India 42, 23-27.

59. Dietrich S, Kessel M: The vertebral column, in Thorogood P (ed): Embryos, Genes and Birth Defects.Chichester, Wiley, 1997, pp 281–302.

60. Dolan KD. Cervicobasilar relationships. Radiol Clin North Am 1977; 15:155-166.

61. Dominguez R, Oh KS, Bender T et.al. Uncomplicated trigonocephaly. Radiology, 1981; 140: 681-688

62. Dorne HL, Lander PH (1986) CT recognition of anomalies of the posterior arch of the atlas vertebra:differentiation from fracture. AJNR Am J Neuroradiol, 7: 176–177.

63. Drummond DS, Hosalkar HS. Instabilidade da coluna cervical em crianςas. In: Cliníca Ortopédica—A coluna dacrianςa e do adolescente. Vol. 6, no. 1. Rio de Janeiro: Guanabara Koogan; 2005. p 27-44.

64. Diculescu I, Onicescu D. Histologie medicală. Ed.Medicală 1987

65. Dunsker SB, Brown O, Thomson N. 1980. Craniovertebral anomalies. Clin Neurosurg 27:430 –439.

66. Ebenius B: Roentgen appearance in four cases of basilar impression. Acta Radiol 1 5 : 652-656, 1934

67. Epstein BS (1955) The Spine: A Radiological Text and Atlas. Philadelphia: Lea and Febiger.

68. Erbengi A, Oge H, Congenital malformations of the craniovertebral junction: classification and surgicaltreatment. Acta Neurochir 1994; 127(3-4): 180-185)

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 35/41

69. Ercegovac N, Davidovic R (1970) Foramen arcuale atlantis kao etiolski faktor vertebrobazilare insufijencijedekompresija arterije vertebralis. Vojnosanitetski Pregled 10, 435-441.

70. Erken E, Ozer HT, Gulek B, Durgun B. The association between cervical rib and sacralization. Spine. 2002 Aug1;27(15):1659-1664.

71. Erskine, C. A.: An analysis of the Klippel-Feil syndrome. Arch.Path. 41: 269-281, 1946.

72. Fernbach SK, Naidich TP. Radiological evaluation of craniosynostosis. În: Cohen MM Jr, ed.: Craniosynostosis:Diagnosis, Evaluation and Management. New York, Raven Press, 1986, 191-214

73. Fielding JW, Griffin PP: Os Odontoideum. An acquired lesion. J Bone Jt Surg (AM) 56(l):187–190, 1974.

74. Fisher CG, Sun JC, Dvorak M. Recognition and management of atlantooccipital dislocation: Improving survivalfrom an often fatal condition. Can J Surg 2001;44:412–20.

75. Froriep A : Uber em Ganglion des Hypoglossus und Wirbelanlagen in der Occipitalregion. Arch AnatEntwicklungsgesch 6:279-302, 1882

76. Froriep A : Zur Entwicklungsgeschichte der Wirbel saule in,sbesondere des Atlas und Epistropheus und der Occipitalregion. I. Beobachtung an Hıihnerembryonen. Arch Anat Entwicklungsgesch 7 : 1 77-233. 1883

77. Fruchter Z, Nicolescu N, Tudosiu I. Atlas de radiologie pediatrică. Ed.Medicală Bucureşti, 1965

78. Ganguly DN, Roy KKS. 1964. A study on the cranio-vertebral joint in the man. Anat Anz 114:433– 452.

79. Ganguly DN, Roy KKS: A study on the craniovertebral joint in man. Anat Anz Bd 114:433–452, 1964.

80. Gasser R.F., (1975) Atlas of human embryos. Harper & Row, publishers Inc. Hagerstown, Maryland

81. Gasser RF: Early formation of the basicranium in man, in Bosma JF (ed): Symposium on Development of theBasicranium. Bethesda, Department of Health Education and Science Publication (NIH), 1976, pp 29–43.

82. Gehweiler J, Daffner R, Roberts LJ. Malformations of the atlas vertebra simulating the Jefferson fracture. AJR 149:1083–1086, 1983.

83. Gehweiler JA Jr, Daffner RH, Robert L Jr (1983) Malformations of the atlas vertebra simulating the Jeffersonfracture. AJR Am J Roentgenol 140:1083–6

84. Gehweiler JA, Osborne RL, Becker RF (1980) The radiology of vertebral trauma. Saunders monographs inclinical radiology, vol. 16. Saunders, Philadelphia

85. Geipel P. Zur kenntnis der spaltbildung das Atlas und Epistropheus. Teil IV. Zentralbl Allg Pathol 1955;94:19– 84.

86. Geipel P. Zur kenntnis der spaltbildung des Atlas und Epistropheus. Teil II. Forstschr Roentgenstr 1932; 46:373– 402.

87. Geipel P. Zur kenntnis der spaltbildung des Atlas und Epistropheus. Teil III. Forstschr Roentgenstr 1935;

52:533–70.88. Geipel P. Zur kenntnis der Spina bifida das Atlas. Forstschr Ro¨ ntgenstr 1930;42:583–9.

89. Geweihler JA, Daffner RH, Roberts L. Malformations of the atlas vertebra simulating a Jefferson fracture. AJR Am J Roentgenol 1983;140:1083-6.

90. Gholve PA, Hosalkar HS, Ricchetti ET, Pollock AN, Dormans JP, Drummond DS. Occipitalization of the atlas inchildren. Morphologic classification and clinical relevance. J Bone Joint Surg Am. 2007;89:571-578.doi:10.2106/JBJS.F.00527

91. Gladstone RJ, Erickson-Powell W: Manifestation of occipital vertebra and fusion of atlas with the occipital bone.J Anat Physiol 49:190-209, 1914-1 915

92. Gladstone RJ, Wakeley CPG: Variations of the occipito-atlantal joint in relation to the metameric structure of thecraniovertebral region. J Anatomy 59:195–216, 1924–1925.

93. Gordon H. Craniostenosis ,BMJ 24 oct.195994. Gotz. W., Frisch D., Osmers R., Herkwn R., (1993) Lectin binding patterns in the embryonic human paraxial

mesenchyme. Anatomy and Embryology 188, 579-585

95. Grancea V. Bazele radiologiei şi imagisticii medicale. Ed.Amaltea, 1996

96. Greig,D.M.(1926) Edimb.med .J 33,189,357.,

97. Grey LM.,Aillinani JM; CT şi MRI pathology-A pocket atlas Ed.NcGraw Hill 2003

98. Guille JT, Sherk HH. Congenital osseous anomalies of the upper and lower cervical spine in children. J BoneJoint Surg Am. 2002;84:277-88.

99. Gunderson, C. H.; Lubs, H. A., Jr.: Familial C2-3 fusion. (Abstract) Neurolog y 14: 272-273, 1964.

100. Haakonsen M, Gudmundsen TE, Histol O (1995) Midline anterior and posterior clefts may simulate a Jeffersonfracture. A report of 2 cases. Acta Orthop Scand 66:369–371

101. Hadley LA. 1948. Atlanto-occipital fusion, ossiculum terminale and occipital vertebra as related to basilar impression with neurological symptoms. Am J Roentgenol 59:511–524.

102. Haktanir A, Değirmenci B, Albayrak R, Acar M, Yucel A. Klippel-Feil syndrome associated with pneumatocystof the right cervical rib. South Med J. 2005 Nov;98(11):1132-1134.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 36/41

103. Hall DE, Boydston W (1999) Pediatric neck injuries. Pediatr Rev 20:13–19

104. Harris JH, Carson GC, Wagner LK, et al. Radiologic diagnosis of traumatic occipitovertebral dissociation: 2.Comparison of three methods of detecting occipitovertebral relationships on lateral radiographs of supine subjects. AJR Am J Roentgenol 1994;162:887–92.

105. Harris JH, Carson GC, Wagner LK. Radiologic diagnosis of traumatic occipitovertebral dissociation: 1. Normaloccipitovertebral relationship on lateral radiographs of supine subjects. AJR Am J Roentgenol 1994;162:881–6.

106. Harrison DE, Harrison DD, Cailliet R, et al. Cobb method or Harrison posterior tangent method: Which tochoose for lateral cervical radiographic analysis. Spine 2000;25:2072–8.

107. Harrower G : Variations in region of foramen magnum. J Anat 57 : 1 78-1 92, 1922-1923

108. Hasan M, Shukla S, Siddiqui MS, Singh D. Posterolateral tunnels and ponticuli in human atlas vertebrae. J.Anat.(2001) 199:339-343

109. Hayek H (1927) Untersuchungen u$ ber Epistropheus, Atlas und Hinterhauptsbein. Gegenbaurs MorphologischesJahrbuch 58, 269-347.

110. Hensinger RN. Osseous anomalies of the craniovertebral junction. Spine. 1986;11:323-33.

111. Hilibrand AS, Tannenbaum DA, Graziano GP, et al. The sagittal alignment of the cervical spine in adolescentidiopathic scoliosis. J Pediatr Orthop 1995;15:627–32.

112. Hinck VC, Hopkins CE, Savara BS. Diagnostic criteria of basilar impression. Radiology 1961;76:572–85.

113. Hoare RD (1953) Arteriovenous aneurysm of the posterior fossa. Acta Radiologica 40, 96-102.

114. Hui C-C, Joyner AL A mouse model of Greig cephalopolysyndactyly syndrome: The extra-toes mutationcontains an intragenic deletion of the GLI3 gene. Nature Genet. 1993; 3:241-246

115. Hunter AGW, Rudd NL. Craniosynostosis I sagittal synostosis; ITS genetics and associated clinical findings in214 patients who lacked involvement of the coronal suture (s). Teratology 1976; 14: 185

116. Ingraham,F.D.si Alexander,E jun.,si Matson,D.D..(1948) Surgery,24,518

117. Jefferson J (1920) Fractures of the atlas vertebra: report of 4 cases and review of those previously recorded. Br JSurg 7:407–422

118. Jenkins FA (1969) The evolution and development of the dens of the mammalian axis. Anatomical Record 164,173-184.

119. Karasick D, Schweitzer ME, Vaccaro AR. The traumatized cervical spine in Klippel-Feil syndrome: imagingfeatures. A JR Am J Roentgenol. 1998;170:85–88.

120. Keibel F., Mall F.P., (1912) Manual of Human Embryology. J.B. Lippencott Co. The Washington Square Press,Philadelphia.

121. Kendrick GS, Biggs NL (1963) Incidence of the ponticulus posticus of the first cervical vertebra between agessix to seventeen. Anat Rec, 145: 449–454.

122. Kessel M, Gruss P: Homeotic transformations of murine vertebrae and concomitant alteration of Hox codesinduced by retinoic acid. Cell 67:89–104, 1991.

123. Keynes RJ, Stern C: Mechanisms of vertebrate segmentation. Development 103:413–429, 1988.

124. Kimmerle A (1930) Mitteilung u$ ber einen eigenartigen Befund am Atlas. RoX fo 2, 479-480.

125. Kimura Y, Matsunami H, Inoue T, et al.: Cadherin-11 expressed in association with mesenchymalmorphogenesis in the head, somite and limb bud of early mouse embryos. Developmental Biology 169:347–358, 1995.

126. Kladetzky J. 1956. Atlas und Epistropheus vom Tapir (Erganzungzum Beitrag: Zur Entwicklungdes Densepistrophei). Gegenbaurs Morph Jahrb 97:193–201.

127. Klausberger EM, Samec P (1975) Foramen retroarticulare atlantis and the vertebral angiogram. MMW Münch

Med Wochenschr 21, 117: 483–486.128. Klimo P Jr, Blumenthal DT, Couldwell WT (2002) Congenital partial aplasia of the posterior arch of the atlas

causing myelopathy: case report and review of the literature. Spine 28(12):E224–E228

129. Klippel, M.; Feil, A.: Un cas d'absence des vertebres cervicales avec cage thoracique remontant jusqu'a la base ducrane (cage thoracique cervicale). Nouv. Iconogr. Salpet. 25: 223-250, 1912.

130. Komatsu Y, Shibata T, Yasuda S, et al. Atlas hypoplasia as a cause of high cervical myelopathy. Case report. J Neurosurg 79:917–919, 1993.

131. Konstantinov D (1967) An unusual anomaly of upper cervical vertebral arches. Folia Med, 9: 303–306.

132. Koseki H, Wallin J, Wilting J, et al: A role of Pax-1 as a mediator of notochordal signals during the dorsoventralspecification of vertebrae. Development 119:649–660, 1993.

133. Kowada M, Takahashi M, Gito Y, Kishikawa T (1973) Fenestration of the vertebral artery. Report of two casesdemonstrated by angiography. Neuroradiology, 6: 110–112.

134. Kruyff E : Occipital dysplasia in infancy. Radiology 85 : 501-507, 1965

135. Kyoshima K, Kakizawa Y, Tokushige K, Akaishi K, Kanaji M, Kuroyanagi T. Odontoid compression of the brainstem without basilar impression-- "odontoid invagination". J Clin Neurosci. 2005 Jun;12(5):565-569.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 37/41

136. Lamberty BGH, Zivanovic S (1973) The retroarticular vertebral artery ring of the atlas and its significance. ActaAnat, 85: 113–122.

137. Le Double AF (1912) TraiteU des Variations de la Colonne Vertebrae de I'Homme et de leur Signifcation au point de vue de I'Anthropologique Zoologique. Paris: Vigot Freres.

138. Lemire R.J., Loeser J.D., Leech R.W., Alvord E.C., (1975) Normal and abnormal development of the humannervous system. Harper and Row Publishers, Hagerstown.

139. Lewis W.H., (1902) The development of arm in man. American Journal of Anatomy 1, 145-184

140. Li S, Li W, Sun J (1995) Operative treatment for cervical vertigo caused by foramen arcuale. Zhonghua Wai KeZa Zhi, 33: 137–139.

141. Limousin CA (1980) Foramen arcuale and syndrome of Barre-Lieou. Its surgical treatment. Int Orthop, 4: 19–23.

142. List CF : Neurological syndromes accompanying developmental anomalies of occipital bone, atlas and axis. Arch Neurol Psychiatr 45 : 577-61 6. 1941

143. Locke GR, Gardner JI, Van Epps EF. Atlas-dens interval (ADI) in children: a survey based on 200 normalcervical spines. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med. 1966;97:135-40.

144. Loder RT. The sagittal profile of the cervical and lumbosacral spine in Scheuermann thoracic kyphosis. J SpinalDisord 2001;14:226–31.

145. Logan WW, Stuard ID (1973) Absent posterior arch of the atlas. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med118:431–434

146. Lombardi G. 1961. The occipital vertebra. Am J Roentgenol 86:260 –269.

147. Loth-Niemerycz J (1916) Badania anatomiczne i antropologiczne nad kanalem wyrostkow poprzecznych

(Canalis transversarius) kregow szyowych czlowieka i malp. Prace Towarzystwa Naukowego Warszawskiego III, 1-92.148. Lufkin T, Mark M, Hart, CP, et al: Homeotic transformation of the occipital bones of the skull by ectopic

expression of a homeobox gene. Nature 359:835–841, 1992.

149. Lupu G. Radioanatomia bazei craniului; graniţa dintre viscerocraniu şi neurocraniu. teză de Doctorat, 2000

150. Mac Rae DL (1953) Bony abnormalities in the region of the foramen magnum: correlation of the anatomic andneurologic findings. Acta Radiol, 40: 335–354.

151. Macalister A. Notes on the development and variations of the atlas. J Anat Physiol. 1893;27:519-42.

152. Mace SE, Holliday R (1986) Congenital absence of the C1 vertebral arch. Am J Emerg Med, 4: 326–329.

153. Madeline LA, Elster AD. Suture closure in the human chordrocranium: CT assesement. Radiology, 1995;196:747-756

154. Makhoul RG, Machleder HI. Developmental anomalies at the thoracic outlet: an analysis of 200 consecutive

cases. J Vasc Surg. 1992 Oct;16(4):534-42; discussion 542-545.155. Malhotra VK, Tewari SP, Bajpai RN (1979) Study of vertebral artery foramen of atlas vertebra. Journal of

Anatomical Society of India 28, 103-105.

156. Mantilla-Martin MT, Miller JD. Congenital absence of a pedicle in a cervical vertebra: Report of two cases. CanAssoc Radiol J 44:280–284, 1993.

157. Marin-Padilla M, Marin-Padilla T: Morphogenesis of experimentally induced Arnold-Chiari malformation. J Neurol Sci 50:29–55, 1981.

158. Marin-Padilla M: Notochordal-basochondrocranium relationships. Abnormalities in experimentally induced axialskeletal (dysraphic) disorders. J Embryol Exp Morphol 53:15–38, 1979.

159. Martins RS, Siqueira MG. Cervical rib fracture: an unusual etiology of thoracic outlet syndrome in a child.Pediatr Neurosurg. 2007;43(4):293-296.

160. May D, Jenny B, Faundez A. Cervical cord compression due to a hypoplastic atlas. Case report. J Neurosurg(Spine 1) 94:133–136, 2001.

161. McGaughran, J. M.; Kuna, P.; Das, V.: Audiological abnormalities in the Klippel-Feil syndrome. Arch. Dis.Child. 79: 352-355, 1998.

162. McGregor M. The significance of certain measurement of the skull in the diagnosis of basilar impression. Br JRadiol 1948; 21:171–81.

163. McLaurin,R.L.si Matson,D.D.(1952)Pediatrics,10,637

164. McRae DL, Barnum AS. Occipitalization of the atlas. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med. 1953;70:23-46.

165. McRae DL. 1953. Bony abnormalities in the region of the foramen magnum: correlation of the anatomic andneurologic findings. Acta Radiol 40:335–354.

166. McRae DL. 1960. The significance of abnormalities of the cervical spine. Am J Roentgenol Radium Ther 84:3– 25.

167. Melsen B: The cranial base. Acta Odont Scand 32:1–126, 1974.

168. Menezes AH: Congenital and acquired abnormalities of the craniovertebral junction, in Youmans (ed): Neurological Surgery, 4th Ed. Philadelphia, W.B. Saunders, 1995, pp 1035–1089.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 38/41

169. Menezes AH: Developmental abnormalities of the craniovertebral junction, in Winn HR (ed): Youman’s Neurological Surgery, 5th Ed, Vol 3. Philadelphia, WB Saunders, 2003, pp 3331–3345.

170. Menezes AH: Embryology, development and classification of disorders of the craniovertebral junction, inDickman CA, Sonntag VKH, Spetzler RF (eds): Surgery of the Craniovertebral Junction. New York: Thieme MedicalPublishers, 1998, pp 3–12.

171. Menezes AH: Evaluation and treatment of congenital and developmental anomalies of the cervical spine. J Neurosurg (Spine 1) 2:188–197, 2004.

172. Menezes AH: Primary craniovertebral anomalies and the hindbrain herniation syndrome (Chiari I): Data baseanalysis. Pediatr Neurosurg 23:260–269, 1995.

173. Menzes AH, VanGilder JC, Graf CJ, McDonnell DE. 1980. Craniocervical abnormalities. A comprehensivesurgical approach. J Neurosurg 53:444 –455.

174. Michie I, Clark M. 1968. Neurological syndromes associated with cervical and craniocervical anomalies. Arch Neurol 18: 241–247.

175. Mitchell J (1998a) The incidence and dimensions of the retroarticular canal of the atlas vertebra. Acta Anatomica163, 113-120.

176. Mitchell J (1998b) The incidence of the lateral bridge of the atlas vertebra. J Anat, 193: 283–285.

177. Moss ML. Functional anatomy of cranial synostosis. Childs Brain 1975; 1:22-33

178. Muenke M, Schell U, Hehr A, et.al. A common mutation in the fibroblast growth factor receptor 1 gene inPfeiffer syndrome. Nature Genet 1994; 8: 269-274

179. Muller F, O'Rahilly: The human chondrocranium at the end of the embryonic period proper with particular reference to the nervous system. Am J Anat 159:33–58, 1980.

180. Nicholson JT, Sherk HH. Anomalies of the occipitocervical articulation. J Bone Joint Surg Am. 1968;50:295-304.

181. Niculescu CT. şi colab. Anatomia funcţională a capului şi gâtului. Ed.Infomedica, 1999

182. Niculescu CT. Şi colab.Anatomie Umană,vol I-Pereţii trunchiului. Ed.InfoMedica 1998

183. Oetteking B. 1923. On the morphological significance of certain cranio-vertebral variations. Anat Rec 25:339-353.

184. Ogden JA, Murphy MJ, Southwick WO, Ogden DA. Radiology of postnatal skeletal development. XIII. C1-C2interrelationships. Skeletal Radiol. 1986;15(6):433-438.

185. Opriş L.RMN

186. Ogden JA. Radiology of postnatal skeletal development. XII. The second cervical vertebra. Skeletal Radiol.

1984;12(3):169-177.187. O'Rahilly R., Meyer D.B., (1979) The timing and sequence of events in the development of the human vertebral

column during the embryonic period proper. Anatomy and Embryology 157, 167-176

188. O'Rahilly R., Müller F., (1984) The early development of the hypoglossal nerve and occipital somites in stagedhuman embryos. American Journal of Anatomy 169, 237-257

189. O'Rahilly R., Müller F., (1994) The embryonic human brain. Wiley-Liss New York

190. Pamphlett R, Raisanen J, Kum-Jew S (1999) Vertebral artery compression resulting from head movement: a possible cause of the sudden infant death syndrome. Pediatrics, 103: 460–468.

191. Pană I. şi colab. Radiologie I. Coloana vertebrală.Ed. Didactică şi Pedagogică,R.A.-Bucureşti

192. Pande BS, Singh I (1971) One sided dominance in upper limbs of human foetuses as evidenced by asymmetry inmuscle and bone weight. Journal of Anatomical Society of India 109, 457-459.

193. Park, I. J.; Jones, H. W., Jr.; Nager, G. T.; Chen, S. C. A.; Hussels, I. E.: A new syndrome in two unrelatedfemales: Klippel-Feil deformity, conductive deafness and absent vagina. Birth Defects Orig. Art. Ser. VII(6): 311-317,1971.

194. Peyton WT, Peterson HO : Congenital deformities in the region of the foramen magnum. Radiology 38 : 1 31-144, 1942

195. Phan N, Marras C, Midha R, Rowed D (1988) Cervical myelopathy caused by hypoplasia of the atlas: two casereports and review of the literature. Neurosurgery 43:629–633

196. Poirier P (1911) Traite d'Anatomie humaine, vol. I. Paris: Masson.

197. Poplewski R (1925) Badania nad kr ę giem szczytowym Polaków. Kosmos, 50: 749–797.

198. Prempeh RC, Gibson JC, Bhattacharya JJ. Mid-line clefts of the atlas: a diagnostic dilemma. Spinal Cord2002;40:92-3.

199. Prescher A (1997) The craniocervical junction in man, the osseous variations their signifcance and differential

diagnosis. Annals of Anatomy 179, 1-19.

200. Prescher A. 1990. The differential diagnosis of isolated ossicles in the region of the dens axis. GegenbaursMorphol Jahrb 136:139 –154.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 39/41

201. Preston RA et.al. A gene for Crouzon craniofacial dysostosis maps to the long arm of chromosome 10. NatureGenet. 1994; 7: 149-153

202. Puca A, Scogna A, Rollo M: Craniovertebral junction malformation and rotational occlusion of the vertebralartery. Br J Neurosurg 14(4):361–364, 2000.

203. Putz R. 1975. Zur Manifestation der hypochordalen Spangen im cranio-vertebralen Grenzgebiet beim Menschen.Anat Anz 137:65–74.

204. Pyo J, Lowman RM (1959) The `ponticulus posticus' of the first cervical vertebra. Radiology 72, 850-854.

205. Pyo J, Lowman RM (1959) The ponticulus posticus of the first cervical vertebra. Radiology, 72: 850–854.

206. Raas-Rothschild, A.; Goodman, R. M.; Grunbaum, M.; Berger, I.; Mimouni, M.: Klippel-Feil anomaly withsacral agenesis: an additional subtype, type IV. J. Craniofac. Genet. Dev. Biol. 8: 297-301, 1988.

207. Radojevic S, Negtovanovic B (1963) La gouttiere et les anneaux osseux de l'artere vertebrale de l'atlas. ActaAnatomica 55, 189-194.

208. Ranawat CS, O’Leary P, Pellicci P, Tsairis P, Marchisello P, Dorr L. Cervical spine fusion in rheumatoidarthritis. J Bone Joint Surg Am 1979;61:1003–10.

209. Ranga V. Anatomia omului – capul şi gâtul. Ed.Cerma, Bucureşti, 1995

210. Ranga V. Anatomia omului-Pereţii trunchiului Ed. Cerna,Bucureşti

211. Rao PV: Median (third) occipital condyle. Clin Anat 15(2)148–151, 2002.

212. Reardon W, Winter RM, Rutland P, et.al. Mutations in the fibroblast growth receptor 2 gene cause CrouzonSyndrome. Nature Genet. 1994; 8: 98-103

213. Reimer P, Parizel PM, Stichnoth F-A. Clinical MR imaging. A practical Approach. Springer, 2006

214. Ricchetti ET, States L, Hosalkar HS, Tamai J, Maisenbacher M, McDonald-McGinn DM, Zackai EH,Drummond DS. Radiographic study of the upper cervical spine in the 22q11.2 deletion syndrome. J Bone Joint SurgAm. 2004;86:1751-60.

215. Richardson EG, Boone SC, Reid RL. Intermittent quadriparesis associated with a congenital anomaly of the posterior arch of the atlas. J Bone Joint Surg Am 1975;57:853–4.

216. Rochkind S, Shemesh M, Patish H, Graif M, Segev Y, Salame K, Shifrin E, Alon M. Thoracic outlet syndrome: amultidisciplinary problem with a perspective for microsurgical management without rib resection. Acta Neurochir Suppl. 2007;100:145-147.

217. Sadler, T.W. – Langman’s medical embryology, 7th ed., Williams & Wilkins, 1995

218. Saltzman CL, Hensinger RN, Blane CE, Philips WA (1991) Familial cervical dysplasia. J Bone Joint Surg Am73(2):163–171

219. Sanders RJ, Hammond SL. Management of cervical ribs and anomalous first ribs causing neurogenic thoracicoutlet syndrome. J Vasc Surg. 2002 Jul;36(1):51-56.

220. Sankar WN, Wills BP, Dormans JP, Drummond DS. Os odontoideum revisited: the case for a multifactorialetiology. Spine. 2006;31:979-84.

221. Sasaka KK, Decker GT, El-Khoury GY. Horizontal fracture of the anterior arch of the atlas associated with acongenital cleft of the anterior arch. Emerg Radiol. 2006 Mar;12(3):130-2. Epub 2006 Jan 21.

222. Saunders WW: Basilar impression: position of the normal odontoid. Radiology 41 : 589-590, 1943

223. Schmidt H, Fischer E : Die Occipitale Dysplasie. Stuttgart, Georg Thieme Verlag, 1960

224. Selby S, Garn SM, Kanakreff V (1955) The incidence and familial nature of a bony bridge on the frst cervicalvertebra. American Journal of Physical Anthropology 13, 129-141.

225. Sensenig E.C., (1949) The early development of the human vertebral column.Carnegie Iinstitution of Washington

Publication 583, Contributions to Embryology 33, 21-42226. Sensenig E.C., (1957) The development of the occipital and cervical segments and their associated structures in

human embryos.Carnegie Iinstitution of Washington Publication 611, Contributions to Embryology 36, 141-152

227. Sensing EC: The development of the occipital and cervical segments and their associated structures in humanembryos. Contrib Embryol 36:152–161, 1957.

228. Shapiro R,Robinson F. The embryogenesis of the human skull: an anatomic and radiographic atlas. CambridgeMA: Harvard University Press, 1980

229. Sharma RR, Parekh HC, Prabhu S, Gurusinghe NT, Bertolis G (1993) Compression of the C-2 root by a rareanomalous ecstatic vertebral artery. J Neurosurg, 78: 669–672.

230. Shaver, K. A.; Proud, V. K.; Shaffer, M. C.; Meyer, J. M.; Nance, W. E.: Deafness, facial asymmetry andKlippel-Feil syndrome in five generations. (Abstract) Am. J. Hum. Genet. 39: A81 only, 1986.

231. Sherk HH. Lesions of the atlas and axis. Clin Orthop Relat Res. 1975; 109:33-41.

232. Shillito JJ, Matson DD. Craniosynostosis: a review of 519 surgical patients. Pediatrics 1968; 41: 829-853

233. Slatis P, Santavirta S, Sandelin J, Konttinen YT. 1989. Cranial subluxation of the odontoid process in rheumatoidarthritis. J Bone Joint Surg71A:189 –195.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 40/41

234. Smoker WR. MR imaging of the craniovertebral junction. Magn Reson Imaging Clin N Am. 2000;8:635-50.

235. Smoker WRK. Craniovertebral Junction: Normal Anatomy, Craniometry, and Congenital Anomalies.RadioGraphics 1994; 14:255-277

236. Spierings ELH, Braakman R. The management of os odontoideum. Analysis of 37 cases. J Bone Joint Surg Br.1982;64:422-8.

237. Spillane JD, Pallis C, Jones AM. 1957. Developmental abnormalities in the region of the foramen magnum.Brain 80:11– 48.

238. Stevens JM, Chong WK, Barber C, Kendall BE, Crockard HA: A new appraisal of abnormalities of the odontoid process associated with atlantoaxial subluxation and neurological disability. Brain 117(pt 1):133–148, 1994.

239. Strax TE, Baran E. Traumatic quadriplegia associated with Klippel-Feil syndrome: discussion and case reports.Arch Phys Med Rehabil. 1975;56:363–365.

240. Taggard DA, Menezes AH, Ryken TC. Instability of the craniovertebral junction and treatment outcomes in patients with Down’s syndrome. Neurosurg Focus 6(6):Article 3, 1999.

241. Taitz C, Nathan H (1986) Some observations on the posterior and lateral bridge of the atlas. Acta Anat, 127:212–217.

242. Taitz C, Nathan H, Arensburg B (1978) Anatomical observations of the foramina transversaria. J Neurol Neurosurg Psychiatr, 41: 170–176.

243. Tassanawipas A, Mokkhavesa S, Chatchavong S, Worawittayawong P. Magnetic resonance imaging study of craniocervical junction Journal of Orthopaedic Surgery 2005:13(3):228-231

244. Todd,R.W. si Lyon,D.W. ,jun (1924) Amer.J.phys.Anthrop.,7,325

245. Tominaga T, Takahashi T, Shimizu H, Yoshiomoto T: Rotational vertebral artery occlusion from occipital bonyanomaly: A rare cause of embolic stroke. Case report. J Neurosurg 97(6):1456–1459, 2002.

246. Torklus von D, Gehle W (1975) Die Obere HalswribelsaX ule, vol. 2. Auflage, Stuttgart: Thieme.

247. Torklus von D, Gehle W. The Upper Cervical Spine. New York, NY: Grune şi Stratton; 1972.

248. Toro I, Szepe L (1942) Untersuchungen u$ ber die Frage der Assimilation und Manifestation des Atlas.Zeitschrift fur Anatomie und Enwicklungsgeschichte 111, 186-200.

249. Toyoshima, M.; Maegaki, Y.; Yuasa, I.; Ohno, K.: Monozygotic twins discordant for Klippel-Feil syndrome.Pediat. Neurol. 34: 76-78, 2006.

250. Tracy, M. R.; Dormans, J. P.; Kusumi, K.: Klippel-Feil syndrome: clinical features and current understanding of etiology. Clin. Orthop.Relat. Res. 424: 183-190, 2004.

251. Tramontano-Guerritore G. Die atlanto-occipital union. Anat Anz. 1927;64:173-84.

252. Troyanovich SJ, Stroink AR, Kattner KA, et al. Does anterior plating maintain cervical lordosis versusconventional fusion techniques? A retrospective analysis of patients receiving single-level fusions. J Spinal DisordTech 2002; 15:69–74.

253. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ. Duplication of the occipital condyles. Clin Anat. 2005 Mar;18(2):92-5.Comment in: Clin Anat. 2005a Nov;18(8):646-7; author reply 648.

254. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ. Klippel-Feil anomaly with associated rudimentary cervical ribs in a humanskeleton: case report and review of the literature. Folia Morphol (Warsz). 2006 Feb;65(1):92-94.

255. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ.The intracranial entrance of the atlantal segment of the vertebral artery in craniawith occipitalization of the atlas. J Neurosurg Spine. 2006 Apr;4(4):319-322.

256. Tubbs RS, Tyler-Kabara EC, Salter EG, Oakes WJ. Unusual finding of the craniocervical junction. Clin Anat.2005b Sep;18(6):449-451.

257. Ulmer JL, Elster AD, Ginsberg LE, et al. Klippel-Feil syndrome: CT and MR of acquired and congenital

abnormalities of cervical spine and cord. J Comput Assist Tomogr 17(2):215–224, 1993.258. Vaidyanathan S, Hughes PL, Soni BM, Singh G, Sett P. Klippel-Feil syndrome - the risk of cervical spinal cord

injury: a case report. BMC Fam Pract. 2002 Apr 11;3:6.

259. Van Gilder JC, Menezes AH, Dolan KD. The craniovertebral junction and its abnormalities. Mt. Kisco, NY:Futura Publishing; 1987.

260. VanGilder JC, Menezes AH. 1983. Craniovertebral junction abnormalities. Clin Neurosurg 30:514 –530.

261. VanGilder JC, Menezes AH. 1985. Craniovertebral junction anomalies. In: Wilkins RH, Rengachary SS, editors. Neurosurgery. Vol. 3. New York: McGraw-Hill. p 2097–2101.

262. Veleanu C (1975) Morphofunctional peculiarities of the transverse processes of the axis, considerations on their pathogenetic significance. Acta Anat (Basel), 92: 301–309.

263. Veleanu C, Barzu S, Panescu S, Udroiu C (1977) The retrotransverse groove or canal of the atlas and it’s

significance. Acta Anat, 97: 400–402.264. VonTorklus D, Gehle W: The upper cervical spine. Regional anatomy, pathology and traumatology, in Georg

Thieme Verlag (ed): A Systemic Radiological Atlas and Textbook. New York, Grune & Stratton, 1972, pp 1–99.

5/14/2018 Anomalii La Niv Cervical - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anomalii-la-niv-cervical 41/41

265. Vortkamp A, Gessler M, Grzeschik KH. GLI3 zinc finger gene interrupted by translocation in Greig syndromefamilies. Nature, 1991: 325:539-540

266. Wackenheim A. Roentgen diagnosis of the craniovertebral region. New York, NY: Springer Verlag, 1974.

267. Warner WC. Pediatric cervical spine. In: Canale ST, editor. Campbell’s operative orthopaedics. 9th ed. St. Louis:Mosby; 1998. p 2815-47.

268. Weigner K : Ober die Assimilation des Atlas und Ober Vanotione am Os Occipitale beim Menschen. Anat Hefte45:81-195, 1911-1 912

269. White AA 3rd, Johnson RM, Panjabi MM, Southwick WO. Biomechanical analysis of clinical stability in thecervical spine. Clin Orthop Relat Res. 1975;109:85-96.

270. White AA 3rd, Southwick WO, Punjabi MM. Clinical instability in the lower cervical spine: a review of past andcurrent concepts. Spine. 1976;1:15-27.

271. White AA, Panjabi MM (1978) Clinical Biomechanics of the Spine Philadelphia: Lippincott.

272. Wilkie AOM, Slanley SF, Oltridge M et.al.. Apert syndrome results from localized mutations of FGFR2 and isallelic with Crouzon syndrome. Nature Genet.1995; 9:165-172

273. Williams Pl, Bannister LH, Berry MM, Collins P, Dyson M, Dussek JE, Ferguson MWJ (eds.), 1995. Gray’sanatomy, 38th ed. Churchill Livingstone, New York

274. Wolff-Heidegger G (1961) Atlas der sytematischen Anatomie des Menschen, vols 1, 2. Auflage, Basel: Karger.

275. Wollin DG. 1963. The os odontoideum. Separate odontoid process. J Bone Joint Surg. 45A:1459 –1471.

276. Wysocki J, Bubrowski M, Reymond J, Kwiatkowski J. Anatomical variants of the cervical vertebrae and the firstthoracic vertebra in man. Folia Morphol (Warsz). 2003 Nov;62(4):357-363.

277. Zimmerman RA, Gibby WA, Carmody RF. Neuroimaging – Clinical and physical principles. Springer, NewYork, 1997, 480 - 490

278. Zoete de, A, Langeveld UA. A congenital anomaly of the atlas as a diagnostic dilemma: a case report. JManipulative Physiol Ther. 2007 Jan;30(1):62-4.

Top Related