+ All Categories
Transcript

Anatomia si fiziologia nasului

1. Regiunea nazal exterioar.Este reprezentat de piramida nazal, formatiune situat n mijlocul fetei, ntre cei doi obraji, deasupra buzei superioare, avnd marele ax dirijat oblic n jos si nainte, si reprezentnd trei fete (dou laterale si una superioar), trei margini (dou laterale si una anterioar), o baz si un vrf.De sus n jos nasul este separat de regiunile vecine, printr-un sant ce poart numele de sant nazo-palpebral, nazo-genial si nazo-labial.Marginea anterioar sau dosul nasului corespunde locului de unire ntre fetele laterale, cu o directie oblic n jos si nainte, terminndu-se la partea inferioar printr-o ridictur rotunjit lobul nasului.Baza nasului prezint dou orificii ovalare, numite narine, separate ntre ele printr-un perete median antero-posterior, numit septul nazal. Vrful nasului sau rdcina nasului se gseste n regiunea intersprncenoas, unde se observ o depresiune cu adncime variabil.Structura: din punct de vedere anatomic, nasul extern este alctuit din:1. Scheletul extern1. O serie de nvelisuri noi

1. Scheletul extern este alctuit din oase, cartilaje si membrane fibroase.Oasele nasului sunt:- dou lamele osoase patrulatere- dou procese frontale ale maxilarelor- spina nazal anterioarCartilajele determin baza piramidei nazale si se grupeaz n:1. cartilaje principale care sunt: cartilajul septal, care ocup portiunea anterioar a septului si completeaz scheletul osos a septului, si cartilajele laterale, n numr de dou au form triunghiular, cu o margine superioar ce se uneste cu osul nazal si cu procesul frontal al maxilei, o margine inferioar ce rspunde cartilajelor alare mari, mici, accesorii si lamei fibroase a piramidei nazale si o margine median ce rspunde cartilajului septal.1. cartilajele accesorii sunt situate pe dosul piramidei nazale, ntre cartilajele laterale si cartilajele alare mari si cartilajul septal. Sunt reprezentate prin: cartilajele ptrate, sesamoide si voneriene.

Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul s uneasc cartilajele ntre ele fixndu-le totodat si de portiunea osoas a nasului.

1. nvelisurile moi sunt:1. Pielea care este groas si mobil la nivelul rdcinii nasului devenind subtire si aderent n portiunile corespunztoare cartilajelor, deci la nivelul aripilor nazale. Contine numeroase glande sebacee.1. esutul celular subcutanat este un tesut conjunctiv lax slab reprezentat. Este putin dezvoltat n segmentul osos si aproape inexistent n segmentul fibro-cartilaginos, fapt ce contribuie la aderenta marcat a pielii din aceast zon pe planurile subiacente.1. Stratul muscular, aflat dedesupt, este format din muschi subtiati vestigii musculare cu rol n mimic si respiratie. Stratul muscular contine:1. Muschiul piramidal al naslui1. Muschiul transversal al nasului1. Muschiul mirtiform al nasului1. Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului1. Muschiul dilatator al nrilor1. Muschiul depresor al septului

1. Muschiul piramidal, alungit, vertical, situat n portiunea osoas a piramidei nazale, pe dosul nasului si fetele laterale. Se inser superior, prin planul su profund, pe pielea fruntii imediat sub muschiul frontal, pe care l continu si inferior pe marginea inferioar a osului nazal. Prin planul su superficial, sus se inser pe pielea intersprncenoas, iar jos pe cartilajul triunghiular. Cei doi muschii piramidali din dreapta si stnga se ntreptrund pe dorsum nasi, ns nu se confund, ntre ei existnd un spatiu foarte ngust care i delimiteaz. Rolul su este redus doar la mimica fetei, fiind un antagonist al muschiului frontal, trgnd n jos pielea regiunii intersprncenoase, pe care o piseaz transversal.1. Muschiul transvers al nasului se afl pe portiune cartilaginoas a piramidei nazale. Se inser sus si nainte pe aponevroza dosului nasului, fibrele amestecndu-se cu fibrele muschiului lateral. Dup un traiect n jos si napoi el devine mai crnos si nconjoar aripa nasului inserndu-se pe fascicolul anterior pe fata profund a regiunii, iar prin fascicolul posterior deasupra proieminentei alveolare a craniului confundndu-se cu muschiul mirtiform. Prin fascicolul anterior acest muschi are rol n formarea ridurilor verticale, iar prin fascicolul posterior coboar aripa nasului si micsoreaz lumenul.1. Muschiul mirtiform se inser inferior pe osul maxilar deasupra proeminentei alveolare a incisivilor laterali si a caninilor, iar superior se inser prin trei fascicole din care:1. Cel median, pe sub1. Cel mijlociu pe marginea posterioar a aripii nazale1. Cel lateral, dup ce face o curb cu concavitatea n sus si nuntru se pierde n fascicolul posterior al muschiului transvers.Rolul fascicolului lateral este un hemisfincter al orificiului narinar pe care l ngusteaz, iar al celor mijlociu si median de a trage n jos aripa nasului, motiv pentru care muschiul n ansamblul su este socotit ca un cobortor al aripilor nazale.1. Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului se ntinde de la unghiul intern al ochiului pn la buza superioar. Superior se inser pe apofiza ascendent a maxilarului superior, pe apofiza orbital intern a frontalului si pe osul propiu nazal, iar inferior, dup un traiect prin santul nazo-genian se inser pe fascicolul media, pe pielea marginii dorsale a aripii nasului, iar prin fascicolul lateral coboar pn la pielea buzei superioare, aproape de marginea sa liber. Rolul su este respirator si de mimic, prin ridicarea aripei nazale si a buzei superioare.1. Muschiul dilatator al narinelor este prezent constant, dar este foarte subtire. Se inser posterior pe marginea posterioar a aripilor nasului si pe portiuneanvecinat a osului maxilar, iar anterior pe fata profund a pielii rebordului lateral al narinei, acoperind astfel cartilajul alar. Rolul su este antagonic cu cel al muschiului mirtiform si al muschiului transvers al nasului, lrgind transversal orificiul narinar.1. Muschiul depresor al septului se inser superior n zona unghiului nazo-labial, pe columel, pe spina nazal anterioar, osul intermaxilar si prin cteva filete pe fata anterioar a apofizei palatine a maxilarului superior, n dreptul rdcinii dintilor incisivi, iar inferior este strns unit de muschiul orbicular al buzelor.Acest strat muscular al piramidei nazale este inervat de nervul facial din ramuri motorii. Exceptnd muschiul piramidal toti ceilalti muschi actioneaz asupra aripii nazale, lrgind sau ngustnd orificiile narinare si reglnd astfel debitul aerului respirat. Prin actiunea lor particip si la mimica fetei. Chirurgical acesti muschi au o nsemntate redus deoarece la om filiera respiratorie nu este exclusiv nazal.

Vascularizatia:

1. Vascularizatia arterial este asigurat de:1. Artera facial (artera maxilar extern) provine din carotida extern si dup ce d nastere arterei coronare a buzelor din care se desprinde artera subcloasonului, urc si d nastere la artera aripii nazale, care irig lobul nasului, urcnd prin santul nazo-genian, artera facial se termin prin inosculatie n artera angular, care este o ramur din artera oftalmic si prin aceasta din artera carotidei interne.1. Artera oftalmic trimite o ramur nazal, care dup ce a perforat peretele orbital deasupra si nuntrul ligamentului palpebral, d o ramur pentru sacul lacrimal ca si alte ramuri arteriale ce se anastomozeaz cu ramuri ale arterei intraorbitale ce provin din artera maxilar intern.

1. Vascularizatia venoas are dou colectoare importante:1. Vena facial are diverse denumiri n traiectul ei. Ea se uneste n unghiul intern al orbitei unde are denumirea de ven preparat iar la nivelul fruntii primeste vene supraorbitale si vene dorsale ale nasului. Cobornd aceast ven sub denumirea de ven angular merge n santul care separ obrazul de aripa nasului. Ea primeste vena lobului nazal. De la nivelul comisurii bucale vena si schimb din mou denumirea n aceea de ven facial si primeste afluent de la nas prin vena aripii nazale.1. Vena oftalmic este o continuare a venei faciale care dup ce primeste colaterale de la venele etmoidale anterioare si posterioare, ca si dup comunicrile largi cu plexurile pterigoidiene, duce sngele la sinusul cavernos.

1. Vascularizatia limfaticPentru sistematizarea traiectelor se descriu trei tipuri de vase limfatice: superioare, mijlocii si inferioare.1. Limfaticele superioare au originea la rdcina nasului, trec pe marginea liber a pleoapei superioare si se vars n limfonodulii parotidieni superiori.1. Limfaticele mijlocii au originea pe portiunea superioar a nasului, trec prin pleoapa inferioar, fata extern a maseterului si se vars fie n limfonodulii parotidieni inferiori, fie n cei submandibulari.1. Limfaticele inferioare au originea n lobul si aripile nasului, traverseaz n diagonal fata si se vars n limfonodulii submandibulari.

Vascularizatia nasului

Vascularizatia

Inervatia este asigurat: 1. Nervii motori destinati muschilor n aceast regiune sunt ramuri din nervul facial.1. Nervii senzitivi sunt reprezentati de ramurile nazale ale nervului maxilar. Inervatia senzitiv este asigurat si prin ramuri ale nervului nazal. Nervul nazal extern inerveaz portiunea superioar a piramidei nazale. Aceast portiune este inervat si de filete nervoase ce provin din nervul supraorbital. Nervul nazal intern prin ramura naso-lombara inerveaz regiunea alar. Aceast regiune primeste filete si de la nervul suborbital.

1. Cavitatea nazalCavitatea nazal este situat n centrul maxilarului superior, deasupra cavittii bucale, sub neurocraniu, naintea portiunii nazale a faringelui si ntre cele dou orbite comunicnd cu sinusurile paranazale situate n jurul ei. Segmentul intern al cavittii nazale este mpartit n dou coridoare anteroposterioare, simetrice, separate prin septul nazal, numite fosele nazale. La partea anterioar fosele nazale comunic cu exteriorul prin narine.Fiecare fos nazal se mparte n dou regiuni:

1. Vestibulul nazal cunoscut si sub numele de narin, ocup partea cea mai anterioar a fosei nazale. El se distinge net de restul fosei prin faptul c nvelisul lui interior este format din piele. Limita inferioar este reprezentat de orificiul extern al fosei nazale, iar cu cea superioar face comunicarea ntre vestibul si fosele nazale propriu-zise; relativ stmt acest orificiu are forma unei fante cu margine intern dreapt, iar cu cea extern descrie o curb cu concavitatea interioar. Perimetrul sau limen nasi are rol n dirijarea curentului de aer respirat spre etajul superior al foselor.1. Fosele nazale propriu-zise au o functie att respiratorie ct si olfactiv. Cele dou cavittii situate n masivul facial osos sunt separate ntre ele de septul nazal, se ntind de la cavitatea bucal pn la orbite si baza creierului de o parte si de alta a liniei mediane. Ele constituie cea mai nalt portiune a cilor respiratorii, deschizndu-se nainte n atmosfer si napoi n segmentul superior al faringelui.

Peretii foselor nazale

1. Peretele medial este alctuit de septul osteocartilaginos care desparte cele dou fose nazale. Are trei portiuni: septul osos, situat posterior, este alctuit din lama perpendicular a etmoidului si vomer; septul cartilaginos care este situat anterior n spatiul delimitat de cele dou oase ale septului osos este comun cu portiunea lui anterioar a cartilajului septal, acest cartilaj avnd forma unui patrulater neregulat marginea postero-superioar se articuleaz cu lama perpendicular a etmoidului, marginea postero-inferioar se uneste cu vomerul, marginea antero-superioar corespunde suturii internazale si cartilajelor laterale, marginea antero-inferioar se ntinde de la spina nazal anterioar pn la septul membranos; septul membranos situat ntre cele dou nri, formeaz portiunea cea mai anterioar a septului nazal.1. Peretele lateral este cel mai important. Prezint o portiune anterioar, mai mic, denumit preturbinal si alta posterioar, mai mare, denumit turbinal. Este alctuit din mai multe oase cu dispozitie antero-posterioar:

1. Nazalul1. Procesul frontal al maxilei1. Lacrimalul1. Fata medial a maxilei1. Fata medial a labirintului etmoidal1. Concha inferioar1. Portiunea perpendicular a palatinului1. Lama medial a procesului pterigoidian.

Pe peretele lateral se prind cele trei cornete nazale: superior, mijlociu si inferior. Acestea sunt dispuse etajat si alungite antero-posterior. Ele prezint un cap mai voluminos, orientat anterior si o coad orientat posterior. Sunt fixate pe peretele lateral al fosei nazale numai prin marginea lor superioar. Delimiteaz ntre ele si peretele lateral al fosei nazale, spatii numite meaturi nazale (superior, mijlociu si inferior).Concha sau cornetul superior (concha nasalis superior) este cel mai mic. El delimiteaz mpreun cu peretele lateral meatul superior (meatus nasi superior) n care se deschid prin intermediul unor orificii mici, celulele etmoidale superioare.n partea postero-superioar a peretelui lateral, ntre cornetul superior si corpul sfenoidului se gseste un spatiu ngust, procesul sfeno-etmoidal, n care se deschide sinusul sfenoidal. Tot aici se gseste si gaura sfeno-palatin prin care se realizeaz legtura ntre fosa pterigo-palatin si fosa nazal.Cornetul mijlociu (concha nasalis media) apartine mpreun cu cornetul superior etmoidului. El este mai mic dect cornetul inferior si delimiteaz cu peretele lateral al fosei nazale meatul mijlociu (meatus nasi medius) n meatul mijlociu se ntlnesc mai multe formatiuni importante dispuse dinainte-napoi:

1. Bula etmoidal celul etmoidal voluminoas1. Hiatul semilunar formatiune n care se deschide sinusul maxilar1. Procesul unciat al etmoidului articulat cu procesul etmoidal al cornetului inferior1. Infundibulul etmiodal n care se deschide sinusul frontal prin intermediul canalului fronto-nazal si celulele etmoidale anterioare.

Concha sau cornetul inferior (concha nasalis inferior) este cel mai voluminos. Coada lui se termin lng orificiul faringian al tubei auditive. Delimiteaz mpreun cu peretele lateral si planseul fosei nazale, meatul inferior. La extremitatea inferioar a acestui meat se deschide canalul nazo-lacrimar care conduce lacrimile n fosa nazal.1. Peretele inferior sau planseul fosei nazale este format din lamele palatine ale maxilarelor si din lamele orizontale ale oaselor palatine.Are forma unui jgheab lung de circa 6cm si ntins orizontal cu o directie antero-posterioar. n partea inferioar, peretele inferior al foselor nazale are raport cu marginea alveolar a maxilarului, iar n partea posterioar cu vlul palatin.1. Peretele superior denumit si bolta foselor nazale, are aspectul unui sant ngust orientat antero-posterior. n constructia lui intr:1. Nazalul1. Spina nazal a frontalului1. Lama orizontal a etmoidului1. Lama anterioar a corpului sfenoidului1. Fata inferioar a corpului sfenoiduluin sens antero-posterior bolta este neregulat: este ascendent la nivelul foselor nazale, orientate n portiunea fronto-etmoidal si descendent n portiunea sfenoidal. La nivelul frontalului bolta are raport cu baza sinusului frontal. La nivelul lamei ciuruite a etmoidului tunica mucoas a cavittii nazale nchide toate orificiile acestei lame, permitnd astfel trecerea filetelor nrvoase.

Tunica mucoas sau mucoasa pituitar are o grosime de 1-3mm iar cavitsile nazale fiind sub 1mm n interiorul sinusurilor fetei. Cptuseste cavitatea nazal continundu-se si n sinusuri. Ea ader intim la periost si pericondru. Tunica mucoas din regiunea inferioar a fosei nazale are o serie de particularitsi care o deosebesc de cea din regiunea superioar.Din punct de vedere topografic prezint o regiune inferioar numit regiune respiratorie si o regiune superioar numit regiune olfactiv. Regiunea respiratorie corespunde cornetului inferior, mijlociu si celor trei meaturi.Tunica mucoas din aceast regiune este format din:1. Corion este de natur conjunctiv, bogat infiltrat cu tesutul limfoid1. Epiteliu este pseudostratificat si alctiut din celule cilindrice ciliate.Tunica mucoas din regiunea respiratorie are un rol deosebit n determinarea calittii aerului respirat: curt, umecteaz, optimizeaz temperatura aerului inspirat care trebuie s se mentin ntre 32-34 grade. Acest ultim rol este ndeplinit de numeroasele vase sangvine din tunica mucoas, mai ales de ctre plexurile venoase de fat convex (medial) a cornetelor.

REGIUNEA OLFACTIVTunica mucoas din aceast regiune are urmtoarel caracteristici:1. Se ntinde pe o suprafat relativ mic1. Este o mucoas glbuie care contine celule neurosenzoriale specializate pentru receptia stimulilor olfactivi. Aceste celule au valoarea unor neuroni senzitivi primari (protoneuroni) bipolari.Tunica mucoas are grosimea de 1,3mm si ader la scheletul foselor nazale. Contine numeroase glande seroase, mucoase, calciforme. Glandele mucoase si calciforme secret mucusul nazal care lubrifiaz epiteliul, iar mpreun cu glandele seroase si mixte umecteaz aerul inspirat. Mucusul secretat se deplaseaz n mod obisnuit n directia portiunii nazale a faringelui datorit curentului inspirat si datorit miscrii cililor. Cilii si mucusul au rolul de a retine impurittile din aerul inspirat.

VASCULARIZAIA1. Arterele foselor nazale vin din sistemul carotidian intern si extern. Portiunea antero-superioar a foselor este vascularizat de artera etmoidal anterioar si artera etmoidal provenit din artera oftalmic, iar portiunea postero-inferioar de arterele nazale posterioar, lateral si septal (provenit din artera sfeno-palatin). Vestibulul nazal este irigat de ramuri ale arterei faciale.1. Venele : din plexurile venoase ale portiunii superioare ale foselor nazale, sngele este drenat de venele etmoidale, din portiunea posterioar sngele se dreneaz prin venele sfeno-palatine n plexul venos pterigoidian, iar n portiunea anterioar se dreneaz n vena facial.1. Limfaticele sunt alctuite pe de-o parte dintr-o retea intramural, iar pe de alt parte din ci de drenaj si releuri ganglionare. Limfaticele superioare se vars n nodurile retrofaringiene, iar cele inferioare n grupul superior al nodurilor cervicale profunde.

INERVAIANervii senzitivi si vegetativi sunt numerosi si de aceea mucoasa nazal reprezint o zon reflexogen important.1. Portiunea postero-superioar primeste numeroase ramuri senzitive1. Ramurile nazale postero-superioare mediale1. Ramurile postero-superioare laterale1. Portiunea latero-superioar a foselor nazale este inervat de numeroase ramuri nazale ale nervului etmoidal anterior.1. Inervatia vegetativ este asigurat de fibre simpatice si parasimpatice. Fibrele nervoase vegetative ajung la mucoasa nazal nsotind arterele. Tunica mucoas olfactorie cotine filetele nervului olfactiv.

1. Sinusurile paranazale

Sinusurile paranazale sunt patru perechi de compartimente pneumatice situate n jurul foselor nazale, cu care comunic prin orificii speciale. Aceste cavitti pneumatice, pline cu aer micsoreaz greutatea scheletului capului, mrind n acelasi timp rezistenta acestuia. Totodat au rol de izolatori termici si de rezonatori ai sunetelor.La nastere sinusurile sunt prezente cu exceptia celui frontal. Dezvoltarea si cresterea sinusurilor se termin odat cu cea a scheletului capului.Sinusul maxilar se dezvolt la maximum odat cu aparitia dentitiei permanente.Sinusurile sunt cptusite de o mucoas care se prelungeste cu mucoasa din cavitatea bucal. Tunica mucoas a sinusurilor contine putine vase sangvine si glande. Ea are rolul unui periost care cptuseste peretii ososi ai sinusurilor.Sinusul maxilar este astrul highmore. Este spat n grosimea maxilarului si comunic cu fosa nazal respectiv prin ostium maxilar ce se deschide n meatul mijlociu la partea postero-inferioar a santului unciat. Desi exist de la nastere, sinusurile maxilare sunt foarte reduse ncepnd s se dezvolte de la vrsta de doi ani si evolund pn la 12-14 ani. Are forma unei piramide cu trei fete si prezint:1. O baz orientat medial spre cavitatea nazal, pe ea se gseste orificiul de deschidere a sinusului care corespunde hiatului maxilar.1. Un vrf1. Patru pereti1. Peretele anterior sau jugal are form patrulater, mrginit n sus de marginea orbital inferioar, n jos de marginea alveolar de la canin la al doilea premolar, nuntru de marginea anterioar a maxilarului superior. Este format din os compact, mai gros la periferie si mai subtire n fosa canin.1. Peretele superior sau orbital, foarte subtire, formeaz o mare parte din panseul orbitei. Are form triunghiular, este scobit de un sant si de un conduct suborbital n care se afl nervul suborbital.1. Peretele posterior sau pterigo-maxilar este format din tuberozitatea maxilarului superior care separ sinusul maxilar de fosa pterigo-maxilar. Este convex n cele dou treimi interne si concav n treimea extern.1. Peretele intern sau baza piramidei are mai des o form patrulater. Acest perete este gros anterior si subtire posterior. n centru prezint o scobitur triunghiular cu baza superior. napoia scobiturii se afl lama vertical a palatinului.

Sinusul frontal are forma unei piramide triunghiulare n care se deosebesc:1. Trei pereti:1. Peretele anterior cutanat este convex mai ales la nivelul arcadei sprncenoase. Are form de triunghi, este cel mai gros si este constituit din dou lame de os compact cu os spongios ntre ele.1. Peretele posterior sau cerebral este format din dou prti: un segment antero-superior vertical si un segment postero-inferior orizontal. Este alctuit dintr-o lam osoas compact, subtire de 1-2mm.1. Peretele inferior sau planseul cuprinde dou segmente: extern orbital si intern etmoido-nazal. Are form triunghiular si este foarte subtire.1. Vrful sinusului este orientat n sus si este situat la locul de unire a celor dou lame compacte (anterioar si posterioar) ale sinusului frontal.1. Baza priveste n jos n directia orbito-nazal.Sinusul frontal este dezvoltat n grosimea osului frontal si se deschide n fosa nazal corespunztoare printr-un canal fronto-nazal.

Sinusul etmoidal n numr de dou, drept si stng, sunt formate dintr-o serie de celule etmoidale, cavitti pneumatice spate n masele laterale ale etmoidului si care se deschid n meaturile mijlociu si superior.Osul etmoidal este format din lama perpendicular median, din cele dou lame ciuruite, iar la extremitatea acestora se afl cele dou mase laterale etmoidale asemntoare unei balante.Celulele etmoidale se mpart n trei grupe: anterioare, mijlocii care se deschid n meatul mijliciu, posterioare care se deschid n meatul superior al fosei nazale.

Sinusul sfenoidal este situat napoia foselor nazale deasupra rinofaringelui de partea respectiv si naintea apofizei bazilare a occipitalului, avnd o cavitate anfractuoas si incomplet mprtit.Cele dou sinusuri sunt separate printr-un sept subtire. Desi sunt existente la nastere, sinusurile sfenoidale se dezvolt complet spre vrsta de 25 ani.Avnd form cubic, sinusul sfenoidal prezint sase pereti:1. Peretele anterior are dou portiuni distincte: o portiune lateral etmoidal si alta medial nazal1. Peretele superior este alctuit din os compact1. Peretele posterior corespunde n mod normal unui plan dus prin mijlocul corpului sfenoidului1. Peretele lateral poate fi mprtit n dou segmente: posterior sau cranial si anterior sau orbital1. Peretele inferior este cel mai gros si este n raport cu partea anterioar a boltii rinofaringelui si cu choanele1. Peretele medial este alctuit din septul intersinuzal care poate fi perforat.

1. FIZIOLOGIA NASULUI

Functiile nasului si ale cavittilor anexe sunt:1. Functia respiratorie1. Functia olfactiv1. Functia fonatorie sau de rezonant1. Functia de aprare imunologic

Functia respiratorieZona respiratorie a nasului detine 4/5 din suprafata foselor nazale fiind reprezentat de o mucoas roz cu un epiteliu stratificat cilindric ciliat, avnd o bogat retea de terminatii trigeminale si neurovegetative. La nivelul foselor nazale curentul inspirator are forma unei curbe cu concavitatea n jos, avnd punctul cel mai ridicat n meatul mijlociu, iar cel respirator are acelasi traiect dar n sens invers iar o parte din aerul expirat trece n zona olfactiv. Aici aerul ajunge n mic msur n respiratia obisnuit, presiunea acestuia variind ntre -6mmHg n inspiratie si 6mmHg n expiratie.Aerul inspirat sufer si el unele modificri importante, deoarece pe lng rolul mecanic de culoar si reglator al aerului, fosele nazale l purific, nclzesc si umezesc ferind arborele bronhopulmonar de variatiile mari de temperatur si umiditate. Actiunea de purificare este ndeplinit cu ajutorul aparatului mucociliar. nclzirea aerului inspirat se realizeaz cu ajutorul tesutului erectil al pituitarei care este bogat vascularizat, ca si prin anfractuozittile culoarelor nazale ce determin ncetinirea circulatiei aerului si deci un contact mai prelungit cu mucoasa.Referitor la umezirea aerului, att glandele seromucoase ct si secretia lacrimal asigur saturarea aerului inspirat n limite fiziologice. Se consider c volumul zilnic al secretiilor este de aproximativ 11, din care 700 cmc ar fi folositi pentru procesul de saturare a aerului inspirat.Secretia nazal si are originea n glandele seromucoase, la care se adaug condensarea vaporilor de ap expirati, un oarecare transudat de ser sangvin, de limf si o parte din secretia lacrimal sub dependenta sistemului vegetativ.Compozitia mucusului este urmtoarea:1. ap 95-96%1. sruri organice 1-2%, mucin 2,5-3%Ph-ul secretiilor nazale este de 6,8-8,3%.Activitatea cililor vibratili este n legtur cu stratul de mucus ce acoper epiteliul ciliat vibratil. Dimensiunea aproximativ a cililor este de 7 lungime si 1,3 grosime. Fiecare celul are pe portiunea ei liber 10-15 cili care sunt n continu miscare, avnd un ritm de 300-500 miscri/minut.Covorul muco-ciliar are o miscare ondulatorie constant de 4-6/sec nspre rinofaringe, comparat cu un lan de gru btut de vnt.n ceea ce priveste curtirea aerului la nivelul cavittii nazale, primul filtru l constituie vibrinele din vestibulul nazal care retine particulele mari de praf sau alte impuritti masive. Particulele mai fine care nu sunt retinute aici ajung la nivelul peretilor foselor nazale propriu-zise unde sunt nglobate n mucus.Prin miscrile continue ale cililor, vibratiile dinainte-napoi, mucusul ajunge n rinofaringe de unde este eliminat sau nghitit.Referitor la sterilizarea aerului acesta se realizeaz prin aglutinarea de ctre mucus a bacteriilor din aer care apoi sunt distruse de ctre mucine si lizozimul secretiei lacrimale.Chiar si substante chimice nocive care s-ar afla n aerul respirat sunt neutralizate partial prin actiunea mucinii.Uscciunea aerului poate duce la distrugerea aparatului mucociliar.

Fucia olfactiv a nasului se poate realiza numai dac particulele odorivectoare din aer ajung n zona olfactiv iar cile nervoase olfactive de la celula Schultze situat n mucoasa nazal, pn la centrul de percepie encefalic sunt integre. Totui la om simul mirosului este foarte fragil, obosete uor i rezist puin. La copii mici olfacia este mai redus, primele reacii olfactive aprnd pe la 7-8 luni, pe cnd diferenierea mirosurilor se face abia la 2 ani. Spre vrstele inaintate olfacia regreseaz datorit unui proces de atrofie a elementelor nervoase. Aciunile reflexe cu punct de plecare olfactiv sunt: 1. reflexele respiratorii caracterizate prin ncetinirea ritmului inspiraiilor, cu bradicardii i pauze respiratorii. 1. reflexe de ordin digestiv, caracterizate prin mrirea reflex a secreiei salivare si gastrice, iar uneori prin declanarea vomismentelor. 1. reflexe cardio-vasculare cu variaii ale tensiunii arteriale. 1. reflexe spasmodice cu tuse, crize epileptiforme sau afonie.

Functia de rezonan a cavitilor nazo-sinusale asigur sonoritatea vocii. Orice factor care determin obstrucia acut sau cronic a acestora produce modificarea vocii n sensul unei rinolalii nchise, spre deosebire de lrgirea excesiv a foselor nazale n rinitele atrofice, care formeaz rinolalia deschis.

Functia de aprare a organismului prin intermediul foselor nazale este posibil mai nti prin detectarea substanelor nocive din mediul nconjurtor i apoi prin condiionarea aerului i reflexul de strnut care apare de cte ori un corp strin ptrunde n fosele nazale. Aspectele imunologice nazo-sinusale sunt scoase mereu n eviden prin studiile efectuate n ultimii ani mai ales asupra grupelor de anticorpi. Dintre cele cinci grupe (Ig.A,Ig.D,Ig.E,Ig.G,Ig.M) numai patru dintre ele (fr Ig.D) au importan pentru imunologie.


Top Related