+ All Categories
Transcript
Page 1: Anatomia Peştelui

Anatomia peşteluiMelinda (27 ianuarie 2009)

anatomie externa  anatomie interna 

Peştii sunt animale vertebrate, cu sânge rece, care trăiesc şi se înmulţesc numai în apă. Ei s-au adaptat mediului acavatic căpătând forme hidrodinamice care le permit o deplasare eficientă.

Dimensiunea peştilor este strâns legată de habitatul în care îşi duc viaţa: există specii de peşti care ating în medul lor natural o lungime de 20-30 cm, pe când în acvariu, aceeaşi specie, abia dacă depăşeşte 10 cm lungime.

Corpul peştilor este acoperit cu piele, compusă din două straturi: dermă şi epidermă. Epiderma este bogată în celule mucilaginoase, care protejează corpul peştilor şi facilitează o frecare cât mai scăzută cu mediul lichid. Pe piele se formează solzi, producţii cornoase care ies atât din dermă, cât şi din epidermă, având rol de protecţie.

Forma peştilor, în general fusiformă, modul în care sunt aşezaţi solzii pe corp, cât şi mucusul care îi acoperă din cap până-n coadă îi ajută să se deplaseze prin apă.

De o parte şi de alta a corpului peştilor se găsesc liniile laterale, formate din serii de papile senzoriale, cu rol în perceperea curenţilor de apă.

Corpul peştilor este susţinut de numeroase oase care formează scheletul osos. Există şi specii de peşti cu schelet cartilaginos.

Întregul schelet al peştilor este îmbrăcat de muşchi – muşchii capului, muşchii trunchiului şi muşchii înotătoarelor -, ajutându-i să efectueze toate mişcările specifice înotului.

Înotătoarele pectorale şi cele abdominale sunt perechi şi servesc la cârmire, cea dorsală, anală şi codală sunt neperechi şi servesc la mentinerea echilibrului în mediul lichid. La unele specii înotătoarele pectorale sunt subţiri ca nişte filamente şi mult prelungite, la altele înotătoarea codală poate fi foarte mare în comparaţie cu restul corpului, asemeni unui voal de diferite forme şi culori, iar la alte specii s-au dezvoltat peste măsură înotătoarele dorsale şi anale.

Page 2: Anatomia Peştelui

Rolul principal în mişcarea peştelui îl are coada, prevăzută cu cei mai puternici muşchi din corp. Îndoindu-se cu uşurinţă la dreapta şi la stânga, sau în sus şi în jos la unele specii, coada loveşte apa împingând corpul înainte.

Peştii respiră prin branhii, cu ajutorul cărora introduc în organism oxigenul şi elimină dioxidul de carbon. Branhiile sunt formate din lamele subţiri, roşii, datorită intensei vascularizări, şi sunt acoperite de plăci osoase numite opercule. Există peşti care posedă un organ de respiraţie suplimentar, numit “branhii-labirint”, care le permite să supravieţuiască pe uscat vreme de câteva ore. Pe lângă rolul lor primordial în respiraţie, branhiile mai au şi un rol excretor, prin ele eliminându-se clorura de sodiu şi alte substanţe rezultate din arderile produse în organismul peştelui.

Vezica cu aer, denumită popular “băşica peştelui”, serveşte drept rezervă de oxigen pentru respiraţie, dar are şi rolul unui aparat hidrostatic. Vezica se află în legătură directă cu intestinul printr-un canal foarte subţire. Când peştele vrea să se ridice la suprafaţă vezica se umple cu aer, iar când doreşte să se lase la fund aceasta se comprimă.

Un alt organ important al peştelui este inima. Aceasta este bicamerală, constând dintr-un atriu şi un ventricul. Inima este aşezată în spatele branhiilor iar mărimea ei variază în funcţie de greutatea peştelui. Sângele pe care îl pompează inima este rece, având temperatura apei în care trăieşte peştele.

Glandele genitale ale peştilor sunt deosebit de dezvoltate. Produsele acestora se numesc icre, la femele, şi lapţi, la masculi.

La speciile vivipare, cele care nasc pui vii, înotătoarea codală a masculului a devenit organ de copulaţie, fiind prevăzută, la primul spin, cu o scobitură care serveşte drept canal de trecere a spermei. Majoritatea speciilor depun icrele în apă, masculii fecundând ouăle prin depunerea lapţilor peste icre. Unele specii îşi depun ouăle pe plante acvatice, pe nisip sau pietre, altele îşi construiesc din secreţii bucale cuiburi care plutesc la suprafaţa apei. Speciile de peşti care depun ouă se numesc ovipare. Perioada de incubaţie a ouălor este diferită de la o specie la alta, dar poate varia şi în cadrul aceleiaşi specii în funcţie de temperature apei, lumină, oxigenare, şi nu în ultimul rând calitatea apei în care sunt eclozate ouăle.

Natura a creat şi specii hermafrodite de pesti, indivizi care posedă atât glande sexuale feminine, cât şi masculine. La specia Xiphophorus, de exemplu, femelele mature, după ce au dat naştere mai multor generaţii de pui, se transformă în masculi.

Aparatul digestiv al peştelui este format din cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros, anus şi glande anexe. Rolul aparatului digestiv este de a prelua, transporta, digera şi absorbi hrana necesară organismului.

Page 3: Anatomia Peştelui

Cavitatea bucală poate fi aşezată, în funcţie de specie, în partea superioară, în partea terminală sau în cea inferioară a botului. Gura, la unele specii, este prevăzută cu dinţi care servesc la prinderea, reţinerea şi, foarte rar, la mestecarea hranei.

Din gură hrana trece în esofag, care se dilată dând astfel posibilitatea peştilor răpitori să înghită prăzi mai mari. Ajunsă în stomac, hrana trece mai departe în intestinul subţire, apoi în intestinul gros, eliminând resturile prin anus.

Stomacul este foarte bine dezvolat la speciile de răpitori, iar la alte specii poate să lipsească cu desăvârşire. Intestinul subţire, la nivelul căruia are loc absorbţia de substanţe nutritive din hrană, poate fi lung şi întortocheat sau, foarte scurt în cazul speciilor răpitoare.

Un rol deosebit de important în buna desfăşurare a digestiei îl au glandele anexe ale peştelui, cum ar fi ficatul, pancreasul şi splina, care secretă o serie întreagă de substanţe, indispensabile procesului de digerare a hranei.

« Delta Dunarii - invitatie la aventura (de Doru Panaitescu)Cand si ce putem vana in Delta Dunarii »

Cele mai cunoscute specii de pesti din Delta Dunarii

May 28th, 2009 by admin

In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei.Cel mai are potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Dintre speciile de pesti intalnite in Delta amintim :STIUCA (Esox lucius)

Descriere: Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerator, care se dovedeste de prea multe ori mortal. Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie. Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-180C. Dimensiunea minima a stiucii care poate fi retinuta este de 40 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura este pestele viu.

Page 4: Anatomia Peştelui

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: In general stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului. Exista insa perioade cand este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.

SOMNUL (Silurus glanis)

Descriere: Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg.Este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: in Delta somnul se prinde bine la: coropisnita, buchet de rame, broscute, peste viu (foarte apreciat este tiparul), twister, lingurita si wobler. Momelile artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: De regula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor , in gropane.Perioada de pescuit in Delta: Pe timpul verii somnul se hraneste intensiv, iulie este cea mai buna luna pentru pescuit. In toamna se aduna in gropane pentru iernat, iar activitatea sa se restrange pe masura ce se raceste timpul.CRAPUL (Cyprinus carpio)

Descriere: Este un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei. Boistea crapului are loc in aprilie-mai. Temperatura optima de hranire este de 190C. Dimensiunea minima a crapului care poate fi retinut este de 35 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata.

Page 5: Anatomia Peştelui

Perioada de pescuit in Delta: Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul crapului.SALAUL (Stizostedion lucioperca)

Descriere: Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: peste viu (in special tipar), bucatica de peste, twister, lingurita rotativa.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Salau il gasim in apele mai oxigenate din marile lacuri insa se pescuieste si pe canale.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.CARASUL (Carassius auratus)

Descriere: Carasul are corpul plat, iar solzii mari au o culoare argintie. Foarte prolific acest peste din familia ciprinidelor are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din “70. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.CARACUDA (Carassius carassius)

Descriere: Seamana foarte mult cu carasul, avand aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al carasului. Pana la aparitia carasului dupa anii “70, caracuda era un peste ce se prindea in mod regulat. Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, cocolos de paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

Page 6: Anatomia Peştelui

AVAT (Aspius aspius)

Descriere: Avatul este un peste rapitor cu corpul alungit si plat. Solzii de dimensiuni medii sunt de culoare argintie. Este un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa (1-2 ore) si momente de apatie dea dreptul exasperante. Dimensiunea minima a avatului care poate fi retinut este de 30 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: lingurite rotative si oscilante mici, pestisor viu, twister. Este foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare: fir de maximum 0.25 mm.Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: In general la intersectia canalelor dar si in ghiolurile mai mari si canale.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

BIBANUL (Perca fluviatilis)

Descriere: Este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte tepoasa. Extrem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o gura mare inzestrata cu dinti mici si desi. Reproducerea are loc in perioada martie-mai. In mod obisnuit atinge greutatea de 500 de g, iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 12 de cmMomelile folosite la pescuitul sportiv: rama, lingurite rotative, twister, bucati de lipitoare, pestisor viu (de mici dimensiuni) sau bucatica de peste, broscute.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in general la confluenta canalelor, acolo unde se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa limpede din lacuri.Perioada de pescuit in Delta: Bibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de toamna. Este foarte activ si iarna.ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)

Page 7: Anatomia Peştelui

Descriere: Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocolos de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Rosioara are o larga raspandire preferand apele limpezi, dar se prinde foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

PLATICA (Abramis brama)

Descriere: Corpul platicii este foarte plat (de unde si denumire pestelui). Face parte din familia ciprinidelor, hranindu-se in general pe fundul apelor, in locurile adanci. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocoloas de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Platica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de confluenta ale acestora.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.LINUL (Tinca tinca)

Descriere: Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, cocolos de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti.

Perioada de pescuit in Delta : Din luna iunie si pana in octombrie.

Page 8: Anatomia Peştelui
Page 9: Anatomia Peştelui

Caras

Page 10: Anatomia Peştelui
Page 11: Anatomia Peştelui

Specii de pesti din Romania

Specii de pesti din Romania . Descrieri Pesti . Poze Pesti . Imagini Pesti

Anghila (Anguilla anguilla) Avatul (Aspius aspius)

Bibanul (Perca fluviatilis) Carasul (Carassius auratus)

Crapul (Cyprinus Carpio) Chefalul (Mugil cephalus)

Lostrita (Hucho hucho) Lipanul (Thymallus thymallus)

Mihaltul (Lota lota) Morunul (Huso huso)

Mreana (Barbus barbus) Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii)

Obletele (Alburnus alburnus) Platica (Abramis brama)

  Scobarul (Chondrostoma Nasus)

  Scrumbia de Dunare (Alosa pontica)

Somnul (Silurus glanis) Salaul (Stizostedion lucioperca)

Page 12: Anatomia Peştelui

   Stiuca Tiparul

Specii de PestiFusarul

Page 13: Anatomia Peştelui

Denumire: Fusar (Aspro streber )Familia: PercidaeRaspandire in Romania: Cu precadere in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip.Lungime: 13-16 cm, (exceptional peste 20 cm)Greutate: 100 - 300 grame, (exceptional peste 0.5 kg)Aspect: Se aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral, usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara. Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa.Hranire: Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si puietul.Se pescuieste la: rama, viemusi, etc

Caracuda

Page 14: Anatomia Peştelui

Denumire: Caracuda (Carassius carassius)Familia: CyprinidaeRaspandire in Romania: Cu precadere in apele statatoare mai putin in cele de munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal. In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta.Lungime: 15-20 cm, (exceptional peste 35 - 40cm)Greutate: 80 - 100 grame, (exceptional peste 1,5 kg)Aspect: Se aseamana foarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt. Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe burta galbena portocalie.Hranire: Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat si vegetaleSe pescuieste la: mamaliga, viermi, rama, larve, etc

Tipar Chiscar

Page 15: Anatomia Peştelui

Denumire: Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis)

Familia: Cobitidae

Raspandire in Romania:  In zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti de ses.

Lungime: 20-25 cm, (exceptional peste 35 cm)Greutate: 0.2 - 1 kg, (exceptional peste 3 kg)

Aspect: Corpul este cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite.

Hranire: larve de insecte viermi, melci.

Se pescuieste la: de obicei la plasa dar si la varga cu viermusi si rama rosie.

Salau

Page 16: Anatomia Peştelui

Denumire: Salau( Stizostedion Lucioperca )Familia: Percide

Raspandire in Romania: : Foarte raspindit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra si in lacuri.

Lungime: 30-60 cm ( exceptional 1 m)

Greutate: 1-4 kg (exceptional 8-10 kg)Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca.Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.Se hraneste cu: tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti.

Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu).

Cega

Page 17: Anatomia Peştelui

Denumire: Cega( Acipenser ruthenus )Familia: Acipenseride

Raspandire in Romania: : Mures, Somes; primavara intra din Dunare in Jiu, Olt, Arges, Prut, Siret,Tisa.Lungime: : 40 - 60 cm (exceptional 1, 25 m)Greutate: 1 - 4 kg (exceptional 15 kg)

Aspect: Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura inferioara. Are mustati franjurate si coada nesimetrica. Corpul are 12-17 scuturi dorsale, 58-70 laterale si 12-18 abdominale. Pe spate este cafenie cu nuante cenusii verzui pe spate, galbuie pe burta.

Hranire:crustacei si larve de efemere (rusalii sau vertite).

Se pescuieste  la: pescuitul interzis!!

Rosioara

Page 18: Anatomia Peştelui

Denumire: Rosioara( Scardinius erythrorhtalmus )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: : In toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta.

Lungime: : 20 - 35 cmGreutate: 100 - 200 g (exceptional 1 kg)

Aspect: este alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine .

Hranire: matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici.

Se pescuieste  la: vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa

Avat

Page 19: Anatomia Peştelui

Denumire: Avat ( Aspius Aspius )Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: : In Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes.

Lungime: 35-50 cm, 60-80 cmGreutate: 800 g, 10-12 kg

Aspect: Gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie.

Hranire: cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa.

Se pescuieste  la: musca artificiala(streamer),linguri rotative si oscilante,

Lostrita

Page 20: Anatomia Peştelui

Denumire: Lostrita( Hucho hucho )Familia: Salmonide

Raspandire in Romania: : Bistrita, Moldova, Viseu, in bazinul Dunarii si in afluenti.

Lungime: : 1-1,5m (exceptional 3-5m)Greutate: 10-20 kg (exceptional 50-60 kg)

Aspect: : Are corpul cilindric si gura mare cu dinti puternici. Culoarea este argintie cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri argintii.

Hranie: in special cu pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan, etc.) si chiar pasari si soareci.

Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

Morunas

Page 21: Anatomia Peştelui

Denumire: Morunas( Vimba vimba )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: : raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare.

Lungime: : 15 - 25 cm (exceptional 40 cm)Greutate: 0,3 - 0,4 kg (exceptional 1kg)

Aspect: : Corp alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta.

Hranire: viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale.

Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

Lin

Page 22: Anatomia Peştelui

Denumire: Lin( Tinca tinca )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: In apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de revarsare a Dunarii, in Delta (in special). Mai rar intalnit in rauri.Lungime: : 25 - 35 cm (exceptional 60 - 70 cm)Greutate: 0,5 - 1 kg (exceptional 3 kg)

Aspect: Corp indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii. Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata. Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula. Ochii sunt de un rosu aprins.

Hranire: larve, viermi, insecte, vietati mici din apa

Se pescuieste la: grau fiert,porumb in lapte,lama si bobite de mamaliga

Mihalt

Page 23: Anatomia Peştelui

Denumire: Mihalt (Lotta lotta)Familia: Siluride

Raspandire in Romania: : in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii, urcand pana in zona mrenei.

Lungime: : 30-70 cmGreutate: 0,400-2 kg

Aspect: : Corpul alungit si acoperit cu mult mucus.In partea anterioara mai mult cilindric, posterior turtit lateral.Capul turtit dorso-ventral. Mandibula putin mai scurta decat maxila si cu un fir de “mustata” pe barbie. Gura cu dinti mici si conici. Solzii foarte mici, acopera corpul si capul pana la nari.Coloratia foarte variabila dupa mediu, cu pete sau marmorari cafenii-verzui-galbui.

Hranire: larve de trichoptere, viermi, raci, pesti si icre.

Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

Mreana

Page 24: Anatomia Peştelui

Denumire: Mreana (Barbus barbus)

Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania:traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare.

Lungime: 40 - 60 cm

Greutate: 0,8 - 1 kg ,exceptional 2-4 kg

Aspect:Corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre.

Hranire:seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri.

Se pescuieste  la: rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

Novac

Page 25: Anatomia Peştelui

Denumire: Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campieLungime: : 40 cm (exceptional peste1,5m)Greutate: 1 - 2kg (exceptional peste 60 kg)

Aspect: o specie de culoare marmorata, capul mai mare, cu branhii dezvoltate

Hranire: zooplancton, fitoplancton.

Se pescuieste la: pufarin,cocolosi de mamaliga

Ghibort

Page 26: Anatomia Peştelui

Denumire: Ghibort ( Acerina cernua )Familia: PercidaeRaspandire in Romania: : în Dunăre şi în bălţile sale, în lacuri litorale, în Snagov, în bălţile Prutului şi în toate apele de şes până în regiunea dealurilor (zona mrenei), în Olt, Timiş, Bega, Mureş, Criş,Somes.

Lungime: 12 - 15cmGreutate: 25-30 gAspect: Corpul relativ scurt turtit lateral, cu solzi potrivit de mari, care lipsesc pe cap, piept si abdomen. Tot corpul acoperit cu mucus.Botul turtit gura mica cu buze protractile si dintii dispusi pe falci si cerul gurii.Hranire: larve de insecte, crustacei, icrele altor pesti si chiar pesti mici.

Se pescuieste la: vierme si larve de libelula

Lipan

Page 27: Anatomia Peştelui

Denumire: Lipan ( Thymallus Thymallus )Familia: Salmonidelor

Raspandire in Romania: in avalul raurilor Dorna, Suceava, Moldova, Bistrita si afluentii sai (Baranar, Neagra-Brosteni), in Raul Doamnei, Olt, Jiu, Strei (Hunedoara).Lungime: 32 - 50 cm

Greutate: 350 - 1000 gAspect: se distinge prin talia alungita, cu o inotatoare dorsala mare cu puncte galbene-verzui, violete sau negre, asezate pe 3-4 randuri. Are un colorit frumos, cu spatele verde-cenusiu, laturile galbene-rozacii iar burta alba cu pasteluri rosiatice. Pe laturi are puncte negre si dungi cafenii.

Hranire: cu larve de insecte,crustacei, viermi, moluste, dar vaneaza sarind din apa si insecte in zbor.Sepescuieste la: musca artificiala

Fitofag

Page 28: Anatomia Peştelui

Denumire: Fitofag( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campieLungime: : 40 cm (exceptional peste1,5m)Greutate: 1 - 2kg (exceptional peste 60 kg)

Aspect: Capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii.

Hranire: zooplancton, fitoplancton.

Se pescuieste  la: mamaliga,boabe de porumb in lapte,pufarin

Oblete

Page 29: Anatomia Peştelui

Denumire: OBLETE (Alburus alburus)Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: : In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz.

Lungime: 12 - 15 cm (exceptional 18 - 20 cm)

Greutate: 35 - 45 g (exceptional 100 - 200 g)

Aspect: Spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu.

Hranire: vietati planktonice, insecte ce cad pe apa.

Se pescuieste  la: rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpaca

Clean mic

Page 30: Anatomia Peştelui

Denumire: Clean mic( Leuciscus Leuciscus )Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: : foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare.

Lungime: 10-25 cmGreutate: 100-250 g

Aspect: Corpul alungit cilindric.Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre.

Hranire: insecte,viermi,carabusi, vegetale.

Se pescuieste la: la pluta(vierme,porumb in lapte si rama rosie),momemeli artificiale(lingurite 00-1,voblere de minci dimensiuni si musca artificiala).

Caras

Page 31: Anatomia Peştelui

1

Denumire: Caras( Carassius auratus gibelio )Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: :aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie.Lungime: 15 - 20 cm (exceptional 40 cm)Greutate: 200 - 300g (exceptional 2,5 kg)

Aspect: Gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati.Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare.

Hranire: organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.

Se pescuieste la: vierme,rama rosie,bobite de mamaliga,porumb in lapte

Biban soare

Page 32: Anatomia Peştelui

Denumire: BIBAN-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus)

Familia: Centrachide.

Raspandire in Romania: In toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii.Biban-SoareLungime: 12 - 15 cm.Greutate: 100 - 150 gAspect: Corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie.

Hranire: icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti.

Se pescuieste la: rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

Clean

Page 33: Anatomia Peştelui

Denumire: Clean( Luciscus cephalus )Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: : foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare.

Lungime: 25-30 cm, rar 50-80 cmGreutate: 300g-1.5kg, rar 4-5 kg

Aspect: Corpul alungit cilindric.Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre.

Hranire: insecte, pesti, broaste,raci, viermi, carabusi, vegetale.

Se pescuieste  la: la pluta(vierme,porumb in lapte si rama rosie),momeli artificiale(lingurite 00-2,vobler 2.5 cm-5 cm,si muste artificiale ex:furnica rosie,furnica neagra,tantar,zulu,viespe)

Crap

Page 34: Anatomia Peştelui

Denumire: Crap( Cyprinus carpio )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in lacuri, japse, helesteie, etc.Lungime: : 30-60 cm, 1 mGreutate: 1,5-3 kg, la 30 kg, foarte rar 50 kg.

Aspect: Gura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase.Catre colturile gurii are 4 mustati.Coloratia destul de variata, in functie de mediu.

Hranire: plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca si chiar cu icrele altor pesti,scoici.

Se pescuieste  la: vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga

Somn

Page 35: Anatomia Peştelui

Denumire: Somn( Silurus glanis )Familia: Siluride

Raspandire in Romania: : In Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis.

Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)Greutate: 10 - 15 kg (exceptional 80-90 kg,recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg )

Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.Hranire: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.

Se pescuieste  la: momeli naturale ex:coropisnita,buchet de rame,tipar,broscuta,scoica; momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta(10 g-19 g),voblere(7 cm-12 cm)

Pastrav fantanel

Page 36: Anatomia Peştelui

Denumire: Pastrav fantanel( Salvelinus fontinalis )Familia: Salmonide

Raspandire in Romania:prezent in cateva paraie din Transilvania si Moldova si in unele pastravarii.

Lungime: 20-40 cm

Greutate: 300-500 g

Aspect: Spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu.

Hranire: cu larve, viermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe suprafata apei, deplasandu-se permanent in cautarea hranei.

Se pescuieste la: rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

Babusca

Page 37: Anatomia Peştelui

Denumire: Babusca ( Rutilus rutilus )Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: : in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inchise ale Siretului), unde se întalneste mai ales in cursul inferior si foarte rar in Prut.Lungime: 15 - 20 cmGreutate: 80 - 200 g

Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii.Hranire: larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici.

Sepescuieste la: vierme,larve de libelula,rama rosie

Cteno

Page 38: Anatomia Peştelui

Denumire: Cteno (Ctenopharyngodon idella)Familia: Ciprinidelor

Raspandire in Romania: : Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc

Lungime: 35-90 cm, (exceptional peste 130 cm)Greutate: 4-9 kg, (exceptional peste 30 cm)

Aspect: Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante iinchise pe spate.

Hranire: ierburi si plante acvatice.

Se pescuieste la: cubulet de mamaliga,boabe de porumb in lapte,boiliesuri,pufarin

Pastrav de lac

Page 39: Anatomia Peştelui

Denumire: Pastrav de lac(Salmo trutta lacustris)Familia: Salmonide

Raspandire in Romania: Lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte

Lungime: 27-103 cm

Greutate: 210g si 15 kg

Aspect: Pastravul de lac este o forma a pastravului de rau, adaptata la o viata sedentara in lacurile de munte. Spatele albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde.

Hranire: zooplancton si alte specii de pesti, insecte si chiar propria progenitura

Se pescuieste la: rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

Platica

Page 40: Anatomia Peştelui

Denumire: Platica( Abramis brama )Familia: Ciprinide

Raspandire in Romania: In zonele inferioare ale raurilor, Dunare(si baltile ei), in lacuri si balti de ses.

Lungime: : pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)Greutate: 0,5 - 1 kg, (exceptional 5-6 kg)

Aspect: Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In ruri are culoarea argintie-galbuie pe flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adnc, cu aripioara de jos mai lunga.

Hranire: plante de balta, viermi si larve de insecte, pe care le inghite o data cu malul in care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca si costris.

Se pescuieste la: vierme,larve de libelula,bobite de paine,porumb in lapte,arpacas,canepa prajita.

Stiuca

Page 41: Anatomia Peştelui

Denumire: Stiuca( Exos lucuis )Familia: Esocidee

Raspandire in Romania: : Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare.

Lungime: : 40 - 50 cm (exceptional 1,5 - 1,8m)Greutate: 1 - 1,8 kg (exceptional 20 - 22 kg)

Aspect: Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa.

Se hraneste cu: pesti mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte.

Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

Pastrav curcubeu

Page 42: Anatomia Peştelui

Denumire: Pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss)Familia: Salmonide

Raspandire in Romania: In toate apele dulci, rauri, lacuri.

Lungime: 23-25cm (maximum 50-90 cm)

Greutate: 800-1600g, rar 6kg

Aspect: Coloratia spinarii este albastruie-violeta, lateralele argintii iar burta albicioasa. Mijlocul corpului este strabatut de o linie lata roz-sidefie, care da stralucire de curcubeu. Nu are puncte rosii.

Hranire: viermi, moluste, larve de insecte si crustacei

Se pescuieste la : rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00.

Biban

Page 43: Anatomia Peştelui

Denumire: Biban (Perca Fluviatilis)Familia: Percidelor

Raspandire in Romania: Prezent în lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia, in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snagov, in Razelm si Mangalia si in toate lacurile,raurile din Transilvania.

Lungime: 20-30 cmGreutate: 50–500 g

Aspect: Corp comprimat si foarte inalt. Ghebul porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui, urmandu-i curba. Are o culoare inchisa, cu dungi caracteristice si reflexe predominante de verzui-cenusiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale de culoare mai inchisa. Aripa dorsala este prevazuta cu spini si foloseste ca sistem de autoaparare.

Hranire: pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de apa, larve de insecte, icre, broaste.

Se pescuieste la: momeli naturale vii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta, plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica. O momeala buna sunt proprii pui sau cei de Biban soare,twister, lingurite mici(00-1),rotativ.


Top Related