8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

1/26

1

www.slidetube.org

inima sau cordul

inima este unul dintre cele mai importante organe ale

corpului uman şi funcţionează asemenea unei pompe musculare

ce distribuie sângele ȋ n ȋ ntreg organismul.

aceasta se contractă şi se relaxează asemeni  

oricărui muşchi, ȋ nsa este unic ă  prin faptul c ă  

funcţionează pe baza principiului „totul sau nimic”, 

fiecare contracţie făcându-se cu toată forţa pe care  

aceasta o are.

anatomia inimii  

inima este localizată la nivelul toracelui,  ȋn mediastinul

mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta faţă

de linia mediană şi două treimi fiind localizate la stânga liniei

mediene.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

2/26

2

www.slidetube.org

configuraţie externă  

are forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat  ȋn

 jos, spre  ȋnainte şi la stânga, dimensiunea eifiind aproximativ egală cu pumnul individului.

prezintă: 

- trei feţe: o faţă  ȋn raport cu scheletul toracic, o faţă  ȋn

raport cu diafragmul şi o faţă  ȋ

n raport cuplămânii; 

- trei margini: o margine dreaptă, o margine spre anterior şi o

margine spre posterior; 

- o bază; 

- un vârf.

faţa sternocostală intră  ȋn raport cu sternul şi coastele, iar la

acest nivel se pot identifica atriile  ( ȋn porţiunea superioară) şi

ventriculii  ( ȋn porţiunea inferioară). ventriculii sunt

reprezentaţi mai bine de ventricului drept la nivelul acesteifeţe, cei doi ventriculi, stâng şi drept, fiind despărţiţi de

şanţul interventricular anterior. la nivelul acestui şanţ se pot

identifica marea venă a inimii şi artera descendentă

anterioară.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

3/26

3

www.slidetube.org

superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă

denumirea de conul arterei pulmonare.

conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul artereipulmonare.

ventriculii sunt separaţi de atrii prin intermediul şanţului

coronar.

porţiunea atrială a feţei sternocostale este acoperită  ȋn cea

mai mare parte de artera pulmonară şi aortă.

şanţul coronar este străbătut  ȋn porţiunea dreaptă de către

artera coronară dreaptă şi mica venă a cordului, iar  ȋn

proţiunea stângă de artera circumflexă alături de sinusul

coronar.

la nivelul bazei cordului se pot observa, pe această faţa, două

prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiuşe,

stâng, respectiv drept.

faţa diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală şi

este reprezentată preponderent de către 

ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o

porţiune foarte mică.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

4/26

4

www.slidetube.org

cei doi ventriculi sunt despărţiţi prin intermediul şanţului

interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera 

interventriculară posterioară, ram din artera coronară

dreaptă şi vena coronară medie.

la nivelul feţei diafragmatice se poate identifica crux cordis

ce este reprezentată de intersecţia dintre şanţul coronar şi 

şanţul interventricular. 

faţa pulmonară este orientată spre posterior şi la stânga şieste reprezentată preponderent de o porţiune din ventriculul

stâng.

prezintă şanţul coronar stâng la nivelul căruia putem

identifica artera atrioventriculară stângă şi marea venă

coronară. acesta din urmă  ȋmparte faţa pulmonară  ȋntr-o

porţiune atrială ce corespunde atriului stâng, şi o porţiune

ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. marginea

dreaptă este  ȋn raport direct cu pleura şi cu faţa medială a

plămânului drept.

marginile anterioară şi posterioară nu sunt bine evidenţiate.

vârful inimii  este reprezentat de vârful ventriculului stâng  şi

este orientat  ȋn jos,  ȋnainte şi la stânga şi 

poate fi identificat la nivelul spaţiului V intercostal stâng, pe

linia medioclaviculară. 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

5/26

5

www.slidetube.org

baza are o poziţie  ȋn sus,  ȋnapoi şi spre dreapta, iar la nivelul ei

se poate identifica şanţul interatrial ce o

 ȋmparte  ȋn două porţiuni şi anume:• o porţiune stângă reprezentată de atriul stâng,  ȋmpreună cu

orificiile celor 4 vene pulmonare; 

• o porţiune dreaptă reprezentată de atriul drept,  ȋmpreună 

cu cele două orificii ale venelor cave

superioară, respectiv inferioară. 

configuraţia internă  

inima este alcătuită din patru cavităţi şi anume:

2 atrii şi 2 ventriculi. 

structura atriilor este uşor diferită de cea a ventriculilor,

prezentând anumite caracteristici generale:

• sunt alcătuite dintr-un perete mult mai subţire şi mai neted

decât al ventriculilor; 

• dimensiunile sunt mai reduse decât dimensiunile ventriculilor; 

• la nivelul lor sângele ajunge prin intermediul venelor; 

• fiecare prezintă câte un auricul stâng, respectiv drept; 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

6/26

6

www.slidetube.org

• comunică cu ventriculii prin intermediul orificiilor

atrioventriculare structura ventriculilor prezintă de asemenea

câteva caracteristici generale proprii şi anume: 

• dimensiunile lor sunt semnificativ mai mari decât

dimensiunile atriilor; 

• pereţii sunt groşi, neregulaţi, prezintă trabecule şi cordaje

tendinoase.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

7/26

7

www.slidetube.org

atriul drept

 

are forma unui cub ce prezintă spre anterior o prelungirereprezentată de auriculul drept. 

 peretele lateral are aspect neregulat şi la acest nivel se

pot identifica muşchii pectinaţi ai atriului drept. 

 peretele medial sau septal este alcătuit din septul

interatrial (septul ce separă cele două atrii). acesta  prezintă  ȋn porţiunea centrală o depresiune ce poartă 

denumirea de fosa ovală, aceasta corespunzând

 canalului interatrial a lui bottalo din timpul vieţii

intrauterine.

 

peretele superior prezintă două orificii şi anume: orificiulde vărsare a venei cave superioare şi orificiul de intrare

 ȋn auricul.

la nivelul peretelui inferior se pot identifica:

 

orificiul de vărsare  a venei cave inferioare  ce prezintă

valva venei  cave inferioare denumită şi valva lui

 

eustachio ;  

  anteromedial- orificiul sinusului venos coronar  ce prezintă

valva sinusului coronar  ce mai poartă 

 

denumirea şi de valva lui thebesius ; 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

8/26

8

www.slidetube.org

  de la nivelul valvei lui eustachio pleacă spre peretele

septal o proeminenţă ce poartă denumirea de banda

sinusală ce conţine tendonul lui todaro. 

 

sub acest tendon se poate identifica triunghiul lui koch ce

este delimitat:

 

superior de tendonul lui todaro, inferior de valva

tricuspidă, iar lateral se identifică orificiul sinusului venos

coronar.

 

 ȋn profunzimea ariei triunghiului lui koch se găseşte

nodulul atrioventricular  ȋmpreună cu porţiunea incipientă a

fasciculului lui hiss .

  peretele posterior prezintă o proeminenţă ce poartă

denumirea de creasta terminală, aceasta fiind 

 

localizată la dreapta faţă de orificiile celor două venecave.

 

superior de creasta terminală se identifică nodul

sinoatrial.

  peretele anterior este reprezentat de orificiul

atrioventricular drept  ȋmpreună cu valva tricuspidă ceeste alcătuită din trei cuspe şi anume: anterioară,

 posterioară şi septală. 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

9/26

9

www.slidetube.org

ventriculul drept

se prezintă sub forma unei piramide triunghiulare, având trei pereţi, o bază şi un vârf .

peretele anterior este neregulat, prezentând numeroase

trabecule cărnoase:

de ordin i reprezentate de muşchiul papilar anterior de la carese extind cordaje către cuspele anterioară, respectiv

posterioară a tricuspidei, dar şi trabecule de ordin II şi III.

peretele posterior este de asemenea neregulat, prezentând

trabecule cărnoase de ordin ii şi iii şi unul 

singur de ordin i reprezentat de muşchiul papilar posterior

cele trimite către cuspele posterioară  şi 

septală a valvei tricuspide .

peretele medial sau septal este reprezentat de septul

interventricular (septul ce separă cei doi ventriculi).de asemenea prezintă numeroase trabecule cărnoase de ordin

ii şi iii şi doar unul singur de ordin i reprezentat de muşchiul

papilar septal, ce trimite cordaje către cuspele septală şi

anterioară a valvei tricuspide.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

10/26

10

www.slidetube.org

dintre trabeculele cărnoase de ordin ii se evidenţiază

trabecula septomarginală ce  ȋnglobează ramul drept al

fasciculului hiss.

vârful ventriculului drept este localizat  ȋn apropierea vârfului

inimii, doar la un cm mai sus şi mai la drepata faţa de acesta. 

baza ventriculului drept prezintă două orificii şi anume:

orificiul atrioventricular drept şi orificiul trunchiului arterei

pulmonare. orificiul atrioventricular drept delimitează atriuldrept de ventriculul drept şi 

este prevăzut cu valva tricuspidă. orificiul trunchiului arterei

pulmonare este prevăzut cu valva pulmonară ce este alcătuită

din trei cuspe semilunare ( ȋn cuib de rândunică) : una

anterioară şi două posterioare.

cavitatea ventriculului drept  ȋncepe de la nivelul orificiului

atrioventricular până aproape de vârful inimii

şi poate fi  ȋmpărţită  ȋn trei regiuni diferite: o regiune de

primire a sângelui de la nivelul atriului drept, o

regiune trabeculară, localizată apical, şi o regiune distală, de

evacuare, ce mai este denumită şi conus 

sau infundibul.

regiunea de primire a fluxului de sânge este delimitată  ȋntre

orificiul atrioventricular şi regiunea muşchilor papilari.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

11/26

11

www.slidetube.org

regiunea trabeculară este localizata spre vârful ventriculului

drept, fiind acoperită de trabecule musculoase. rolul acestora

este de a  ȋncetini viteza fluxul sanguin şi totodată participă la

fromarea structurii de rezistenţă a cordului. regiunea de

evacuare sau conusul prezintă pereţi netezi şi are o formă

conică. datorită pereţilor netezi din această regiune, viteza

sângelui creşte. 

atriul stâng

are forma unui cub, prezentând un perete lateral, un perete

medial, un perete superior şi un perete 

inferior.

peretele lateral se continuă prin intermediul orificiului

auricului stâng cu cavitatea acestuia.

peretele medial sau septal este reprezentat de septul

interatrial.

peretele superior şi cel inferior nu prezintă elemente

anatomice importante.

perele posterior prezintă cele 4 orificii ale venelor pulmonare:

două dreote şi două stângi. 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

12/26

12

www.slidetube.org

peretele anterior conţine orificiul atrioventricular stâng ce

prezintă valva bicuspidă sau mitrală, ce este alcătuită din două

cuspe:

una anterioară mai voluminoasă şi una posterioară cu

dimensiuni mai reduse

ventriculul stâng

Este cavitatea cordului ce prezintă cele mai mari dimensiuni,

având aspectul unui con .

prezintă un perete lateral, un perete medial, două margini, o

bază şi un vârf. 

peretele lateral prezintă numeroase trabecule de ordin II şi

III.

peretele medial sau septal este reprezentat de septul

interventricular şi prezintă trabecule cărnoase. 

la nivelul marginii anterioare se poate identifica muşchiul

papilar anterior ce trimite cordaje către cele  două cuspe ale

mitralei.

vârful ventriculului stâng coincide cu vârful inimii şi prezintă

trabecule cărnoase de ordin II şi III .

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

13/26

13

www.slidetube.org

baza ventriculului stâng conţine două orificii:orificiul

atrioventricular stâng şi orificiul aortei. 

orificiul atrioventricular stâng este puntea de legătură dintreatriul stâng şi ventriculul stâng şi la nivelul 

său se găseşte valva bicuspidă sau mitrală cu cele două cuspe. 

orificiul aortei se gaseşte la drepta faţă de orificiul

atrioventricular stâng şi la nivelul acestuia se

identifică valva aortei ce este alcătuită din trei cuspe

semilunare ( ȋn cuib de rândunică): una posterioară 

şi două anterioare. 

cavitatea ventriculului stâng poate fi  ȋmpărţită  ȋntr-o porţiune

atrială la nivelul căreia pătrunde iniţial fluxul

sanguin şi o porţiune arterială ce mai poartă denumirea de

vestibulul aortic.

structura peretelui cardiac peretele cardiac este alcătuit dela exterior spre interior din epicard, miocard si endocard.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

14/26

14

www.slidetube.org

epicardul

este de fapt foiţa viscerală a pericardului seros şi are dreptscop  ȋmpiedicarea apariţiei frecării  ȋn timpul

contracţiilor ritmice ale cordului. 

 ȋntre epicard şi endocard se găseşte miocardul  ȋmpreună cu

scheletul fibros şi sistemul excitoconductoral inimii.

scheletul fibros al inimii este reprezentat de patru inele

fibroase şi două trigoane fibroase.

inelele fibroase mai poartă denumirea şi de inelele lui lower şi

sunt localizate la nivelul orificiilor

atrioventriculare şi la nivelul orificiilor arteriale reprezentate

de aortă şi artera pulmonară.

trigonul fibros stâng se găseşte  ȋntre orificiul aortic şi

orificiul mitral, iar cel drept se găseşte  ȋntre orificiultrunchiului arterei pulmonare şi orificiul tricuspid. la nivelul

inelelor fibroase atrioventriculare se inseră baza 

cuspelor atrioventriculare.

scheletul fibros are drept scop stabilirea unei discontinuităţielectrofiziologice  ȋntre atrii şi ventriculi.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

15/26

15

www.slidetube.org

miocardul

prezintă un miocard contractil şi un sistem excitoconductor.

miocardul contractil este reprezentat de fibre musculare

miocardice atriale şi ventriculare, cele atriale fiind scurte

(situate profund) şi lungi (situate superficial), iar celeventriculare sunt  ȋn vârtej sau  ȋn spirală (situate superficial)

şi  ȋn straturi profunde interventriculare.

sistemul excitoconductor

este alcătuit din celule miocardice cu proprietăţi specifice

precum automatismul (generează impuls 

electric  ȋn mod spontan) şi conducerea impulsului.

celulele miocardului ce prezintă automatism mai sunt denumite

şi celule miocardice tip p sau pacemaker . proprietatea de

automatism este deţinută de celulele din nodul sinoatrial, din

fibrele atriale specializate sau fasciculul bachmann, din nodul

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

16/26

16

www.slidetube.org

atrioventricular, din fasciculul hiss şi ramurile sale şi din

reţeaua purkinje .

 ȋn mod normal, activitatea electrică a inimii este controlată denodul sinoatrial, acesta fiind pacemakerul

fiziologic al inimii.

mai poartă denumirea si de nodul keith-flack şi este localizat

la nivelul peretelui posterior al atriului drept, superior de

creasta terminală. impulsurile trimise de acesta sunt cu o 

frecvenţă de 70-80/min. 

 ȋn alcătuirea sa intră mai multe tipuri de celule şi anume: 

- celulele p cu rol de pacemaker , disfuncţia acestora

determinând apariţia pauzelor sinusale, oprirea

sinusală urmate de  ȋnlocuirea ritmului cu unul din centrii

excitoconductori mai lenţi. 

- celulele t tranziţionale , disfuncţia acestora determinând

blocarea excitaţiei  ȋnainte ca aceasta să 

ajungă la nivelul miocardului atrial; 

- celule nodale de tip purkinje .

nodul atrioventricular  este localizat la nivelul septului

interatrial inferior şi  ȋn alcătuirea sa intră aceleaşi

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

17/26

17

www.slidetube.org

tipuri de celule ca şi  ȋn nodul sinoatrial. mai poarta denumirea

de nodul aschoff-tawara şi produce

impulsuri cu o frecvenţă de 40-50/min.la acest nivel este  ȋntârziat impulsul trimis de la nivelul

nodului sinoatrial.

 ȋntârzierea impulsului are două avantaje şi anume:

- depolarizarea ventriculară  este ȋ

ntârziată până când atriileşi-au golit conţinutul  ȋn ventriculi; 

- limiteaz ă numărul maxim de stimuli  ce pot determina

depolarizarea ventriculilor pe unitatea de timp.

fasciculul bachmann este situat  ȋntre vena cavă superioară şi

atriul drept, iar din el pleacă fasciculul

internodal anterior james.

fasciculul internodal mijociu sau wenckebach face legătura

dintre nodul sinoatrial şi atrioventricular. 

fasciculul internodal posterior sau thorel realizează tot

legătura dintre nodul sinoatrial şi cel 

atrioventricular.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

18/26

18

www.slidetube.org

Fasciculul hiss porneşte de la nivelul triunghiului lui koch şi

intră  ȋn septul interventricular, după care se

ramifică  ȋn două ramuri, unul drept şi unul stâng.el produce impulsuri cu o frecvenţă de 25-30/min. 

vascularizaţia inimii  

vascularizaţia arterială a inimii este realizată prin intermediul:  

- arterei coronare drepte , ram din aorta ascendentă ,

situată  ȋn porţiunea iniţială  ȋntre auriculul drept şi trunchiul

arterei pulmonare, după care se localizează la nivelul şanţului

coronar anterior, respectiv posterior.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

19/26

19

www.slidetube.org

se termină la nivelul şanţului interventricular posterior prin

artera interventriculară posterioară. 

ramuri ale arterei coronare drepte sunt reprezentate de:artera dreaptă a conului, arterele ventriculare  anterioare

drepte, artera interventriculară posterioară, arterele

atriale, artera nodului sinusal, artera nodului

atrioventricular. 

- arterei coronare stângi , ram din aorta ascendentă , estesituată iniţial  ȋntre auriculul stâng şi trunchiul

arterei pulmonare.

la nivelul şanţului interventricular anterior se termină prin

artera interventriculară anterioară.

la nivelul şanţului coronar, din artera coronară stângă ia

naştere un ram colateral ce poartă denumirea de artera

circumflexă. artera interventriculară anterioară se ramifică

 ȋn:

arterele ventriculare anterioare stângi, artera stângă aconului ce se anastomozează cu artera dreaptă a conului,

ramuri septale pentru 2/3 din septul interventricular

artera circumflexă dă următoarele ramuri:

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

20/26

20

www.slidetube.org

artera marginală stângă, ramuri ventriculare anterioare şi 

posterioare, arterele atriale, artera nodului sinusal şi artera

nodului atrioventricular.

astfel, foarte importantă este zona vascularizată de fiecare

coronară  ȋn parte, putându-se identifica

artera afectată  ȋn fucnţie de zona necrozată  ȋn urma unui

infarc miocardic.

artera coronară dreaptă vascularizează ventriculul drept, o

porţiune din peretele posterior al ventriculul 

stâng, 1/3 inferioară a septului interventricular, atriul drept

şi sistemul excitoconductor. 

artera coronară stângă vascularizează ventriculul stâng, oporţiune din peretele anterior al ventriculului

drept, 2/3 superioare a septului interventricular şi atriu

stâng.

venele sunt organizate  ȋntr-un sistem venos superficial şi un

sistem venos profund.

Sistemul venos superficial este reprezentat de sinusul venos

coronar ce poate fi identificat la nivelul

şanţului coronar posterior. 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

21/26

21

www.slidetube.org

T raiectul acestuia se termină la nivelul peretelui inferior al

atriului drept.

La nivelul sinusului venos coronar se varsă vena coronară mare,vena coronară mică, vena coronară mijlocie, vena posterioară a

ventriculului stâng, vena oblică a atriului stâng. 

Limfaticele drenează la nivelul nodulilor limfatici

traheobronşici şi brahiocefalici.

inervaţia inimii  

la inervaţia inimii participă atât sistemul vegetativ simpatic,

cât şi cel parasimpatic. 

inervaţia parasimpatică este realizată prin intermediu

ramurilor cardiace cervicale şi toracale ale celor 

doi nervi vagi .

nervii cardiaci cervicali superiori se desprind din nervul vag,

deasupra ganglionului inferior al vagului, iar nervii cardiaciinferiori se desprind din nervul laringeu recurent.

acţiunea inervaţiei parasimpatice este cardiomoderatoare:

scade frecvenţa cardiacă şi determină vasoconstricţia 

coronarelor.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

22/26

22

www.slidetube.org

inervaţia simpatică se realizează prin intermediul nervilor

cardiaci cervicali superiori, mijlocii şi inferiori, 

alături de 3-4 nervi cardiaci toracici.nervul cardiac cervical superior  ȋşi are originea  ȋn ganglionul

simpatic cervical superior.

nervul cardiac cervical mijlociu  ȋşi are originea  ȋn ganglionul

cervical mijlociu, iar nervul cardiac cervical inferior  ȋşi are

originea  ȋn ganglionul simpatic stelat. acţiunea simpaticului

este de a creşte frecvenţa cardiacă şi de a dilata vasele

coronare.

aceşti nervi simpatici şi parasimpatici formează două plexuri

cardiace:

anterior respectiv posterior.

plexul cardiac anterior (superficial), localizat  ȋntre aortă şi

trunchiul pulmonar, este alcătuit din nervii cardiaci superiori

ai vagului şi nervii cardiaci superiori stângi simpatici. 

plexul cardiac posterior (profund) este localizat  ȋn jurul venei

cave şi posterior de aorta ascendentă.

există şi un plex subendocardic, unul intramiocardic şi unul

subepicardic.

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

23/26

23

www.slidetube.org

activitatea cordului este influenţată şi de reflexele

reglatoare glomice sinusale.

 pericardul

cordul  ȋmpreună cu vasele mari este  ȋmbrăcat de pericard ce

este un sac fibroseros.

acesta este alcătuit din pericardul fibros şi pericardul seros. 

pericardul fibros are forma unui trunchi de con şi prezintă: 

- o faţă anterioară ce este  ȋn raport direct cu pleura, plămânii,

cutia toracică reprezentată de stern şi

coaste; 

- o faţă posterioară ce este  ȋn raport direct cu aorta

descendentă toracică, esofagul-porţiunea toracică,

nervii vagi şi bronhiile principale; 

- două margini laterale; 

- o bază la nivelul vaselor mari, pe care se rasfrânge parţial; 

- o bază  ȋn raport cu diafragmul.

pericardul este fixat la cuşca toracică prin intermediul mai

multor ligamente:

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

24/26

24

www.slidetube.org

- sternopericardice; 

- cervicopericardice; 

- vertebropericardice; 

- frenopericardice.

pericardul seros este alcătuit din două foiţe:

una parietală ce căptuşeşte suprafaţa interioară a 

pericardului fibros şi una viscerală sau epicard. 

 ȋntre cele două foiţe se găseşte o lama fină de lichid

pericardic.

cele două foiţe se re ȋntâlnesc la nivelul vaselor mari, formând

două tunele vasculare:

unul arterial ce cuprinde aorta şi trunchiul arterei pulmoare şi

unul venos ce cuprinde venele cave şi venele 

pulmonare.

prin reflexia pericardului seros, iau naştere sinusurile

pericardice:

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

25/26

25

www.slidetube.org

sinusul transvers, sinusul oblic, sinusul superior aortic, sinusul

inferior aortic, sinusul dintre vena cavă superioară şi vena 

pulmonară superioară dreaptă, sinusul dintre venele pulmonare

drepte, sinusul dintre vena cavă 

inferioară şi vena pulmonară inferioară dreaptă, sinusul dintre

venele pulmonare stângi.

vascularizaţia pericardului este realizată de artera toracică

internă, aorta descendentă toracică şi artera musculofrenică. 

inervaţia este realizată de nervii vagi, frenici şi sistemul

nervos simpatic.

rapoartele inimii cu structurile ȋ nvecinate  

Proiecţia cordului se realizează  ȋn cadrul unui patrulaterdelimitat astfel:

- anterior - un plan frontal, tangent la pericard; 

- posterior - un plan frontal, tangent şi posterior de

bifurcaţia traheei, venele pulmonare şi pericardul de 

la nivelul atriului stâng; 

- superior - un plan transversal prin vertebra toracală t4 şi

unghiul sternal; 

- inferior - diafragmul; 

- lateral - pleurele mediastinale ale celor doi plămâni. 

8/18/2019 Anatomia Inimii Sau a Cordului

26/26

26

 proceduri specifice

1. puncţia pericardică  se realizează atât  ȋn scop

diagnostic, cât şi terapeutic şi reprezintă extragerea

unui revărsat lichidian acumulat la nivelul sacului

pericardic.

2. biopsia endomiocardică  este o tehnică diagnosticăpercutanată ce are drept scop extragerea unor mici

fragmente de miocard prin intermediul unui biotom.

3. angioplastia cu balon  

4. valvuloplastia cu balon  

5. aterectomia

http://slidetube.org 

http://slidetube.org/http://slidetube.org/