+ All Categories
Transcript
Page 1: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Anatomia chirurgicală a sistemului vascular și a

sistemului limfatic

Elaborat: Luca Ana Gr.3205

Profesor : Melnic Iurie

Page 2: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

1. Structura anatomo-histologică a vaselor

sanguine.Funcțiile. 2. Artera carotidă externă și ramurile ei

terminale care alimentează regiunea OMF. 3. Venele regiunii OMF. 4. Vasele și nodulii limfatici ai regiunii OMF. 5. Funcțiile de bază și structura morfologică a

sistemului limfatic.

Planul:

Page 3: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Clasificarea vaselor sangvine: Artere Arteriole Hemocapilare Venule Vene Ansatamoze arteriolo-venulare Legtura reciprocă dintre artere şi vene

este realizată printr-o rețea de vase patul microcirulator, care include capilare, artere şi vene foarte mici,anastamoze atriolo-ventriculare.

Page 4: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Intima

Endoteliu Strat subendotelial Limitantă elastică internă

Media Celule musculare netede, fibre elastice,

membrane elastice fenestrate Fibre de reticulină Limitanta elastică externă

Adventicea Ţesut conjunctiv Vasa vasorum şi fibre nervoase

Structura generală a vaselor sanguine

Page 5: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Arterele Arterele se ramifică, dînd naştere multor

vase cu diametru din ce în ce mai mic. Sunt clasificate în dependenţă de diametrul lor: mari, medii şi mici, iar în dependenţă de elementele care predomină în tunica medie:

Elastice -  vase de calibru mare: aorta, a. pulmonară

Musculare - vase de clibru mijlociu şi mic- majoritatea a. organismului

Mixte (musculo-elastice) - Artera carotidă şi a. subclavie

Page 6: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Venele După planul general de structură venele se

aseamănă cu arterele. Presiunea în vene este joasă, iar viteza de circulaţie a sîngelui este mică, deaceea venele se caracterizează printr-un lumen mare şi un perete subţire care uşor se colabează, cu un conţinut redus de elemente elastice. În ele se localizează pînă la 70% din tot sîngele.

Particularităţile de structură a venelor: lipsa membranelor elastice interne şi

externe. Media este mai slab dezvoltată ca la artere. Adventicea este mai bine dezvoltată Conţine valvule.

Page 7: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

În dependenţă de dezvoltarea elementelor musculare deosebim:

Vene amusculare- În tunica medie miocitele lipsesc.

Vene musculare: Vene cu musculatura slab dezvoltată(vene de

calibru mic şi mediu din partea superioară a corpului). Prin ele sîngele circulă lent. În tunica medie există o cantitate neînsemnată de miocite netede.

Vene cu musculatura mediu dezvoltată(în medie conţin mai multe miocite netede). Pot conţine şi valvule, care reprezintă dublicaturi ale tunicii interne şi asigură deplasarea sîngelui într-o direcţie.

Vene cu musculatura bine dezvoltată (venele mari din partea inferioară a corpului). Conţin valvule, iar în tunica medie mai multe miocite netede.

Page 8: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic
Page 9: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Predestinația vaselor sangvine

Vasele sangvine şi inima asigură cicrulația sîngelui în

organism,alimentînd astfel țesuturile cu substanțe nutritive şi biologic

active(funcția de transport), realizează schimbul gazelor

şi produselor metabolismului.

Page 10: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

2. Limita superioară -corespunde colului condilului

mandibulei.

Limita inferioară - este reprezentată de bifurcarea arterei carotide comune şi corespunde marginii superioare a cartilajului tiroid al laringelui.

A. carotidă externă se îndreaptă din medial spre anterio-superior cedînd pe parcursul său rr. colaterale, care se împart în 3 grupe:

  rr. Anterioare: a. Tiroidiană superioară - irigă glandele tiroida și

paratiroidele,laringele, osul hioid si m. sternocleidomastoidian a. Linguală – vascularizează glanda sublinguală si

mm.suprahioizi.   a. Facială – irigă palatul moale, faringele, tonsilele palatine,

glanda submandibulară, buzele,nasul extern și palpebra inferioară.

Page 11: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

 rr. Posterioare: a. Sternocleidomastoidiană – irigă m.

sternocleidomastoidian a. Occipitală - irigă mm. regiunii occipitale ,

apofiza mastoidiană și dura mater a encefalului. a. Auriculară posterioară - irigă apofiza

mastoidiană , cavitatea timpanică, mm.pavilionului urechii.

 rr. Mediale: a. Faringiană ascendentă - irigă faringele,

mucoasa cavității timpanice și a tubului auditiv. 

Page 12: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

În regiunea colului

mandibular a.carotidă externă se împarte în rr.terminale:

a. Temporală superficială – irigă glanda parotidă, pielea și mm. feței, a reg. temporale, parietale, frontale, pavilionului urechii și conductului auditiv extern.

 a. Maxilară – vascularizează dinții, urechea medie și externă, mm.masticatori, tunica mucoasă a cavității nazale, sinusului maxilar, cavității bucale.

Page 13: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic
Page 14: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Din ramurile arterei carotide externe pe viu pot fi explorate prin

metode simple doar arterele temporală superficială, facială, occipitală, auriculară posterioară.

La subiecţii vârstnici artera temporală superficială şi ramurile ei, având un traiect sinuos, pot fi observate prin tegumentul regiunii temporale. Artera temporală superficială se palpează imediat înaintea tragusului (în şanţul preauricular), unde i se simt pulsaţiile şi poate fi comprimată pe arcada zigomatică.

Artera facială se poate palpa pe marginea inferioară a mandibulei în locul, unde aceasta e intretăiată de marginea anterioară a muşchiului maseter.

Artera occipitală se palpează posterior de apofiza mastoidiană şi lateral de protuberanţa occipitală externă (inion), sub linia nucală superioară, între muşchii trapez şi sternocleidomastoidian, iar artera auriculară posterioară poate fi palpată pe faţa externă a apofizei mastoidiene, posterior de pavilionul urechii.

Page 15: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

3.La drenajul sîngelui din regiunea OMF

participă nemijlocit v. Jugulară internă. Venele afluente venei jugulare interne Venele faringiene Drenează sângele venos ai pereților faringelui care

este drenat în plexul venos faringian.La nivelul osului hioid vena jugulară internă primeşte ca afluenți:

 Vena facială vena linguală vena tiroidiană superioară fie direct, fie prin intermediul

unui trunchi comun venos tiro-lingo-facial .

Page 16: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Vena facială se uneşte cu vena retromandibulară care anastomează

vena jugulară externă cu vena facială.  V. Retromandibulară se formează în parenchimul glandei parotide prin

confluarea venelor maxilară şi temporală superficială. Vena facială are următorii afluenți:

venele supratrohleare - venele supraorbitale - venele nazale externe - venele palpebrale inferioare - venele labiale superioare - venele labiale inferioare - venele bucale - venele submentale - venele parotidiene - venele submandibulare .

Page 17: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Vena linguală. Se formează prin unirea venelor dorsale ale limbii şi a

venelor linguale profunde .Drenează în vena jugulară internă direct sau prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.

Vena tiroidiană superioară (v. thyroidea superior) Se formează la nivelul polului superior al lobului glandei

tiroide de unde are un traiect superolateral încrucişează artera carotidă comună şi

 drenează în vena jugulară internă fie direct fie prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.Primeşte ca afluenți vena

laringiană şi venele cricotiroidian.

Page 18: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic
Page 19: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Ganglionii limfatici  Reprezintă structuri limfopoetice dispuse pe traiectul vaselor

limfatice,care au rolul de a îmbogăți conținutul limfei cu limfocite. Au un aspect diferit: ovoidal, sferic, şi dimensiuni pînă la 2,5 cm. Cunoaşterea amplasării acestora are un rol important în

clinică deoarece în stare normal ei nu pot fi palpați, iar în cazuri patologice aceştea se supun palpării.

Structura: La periferie e acoperit de o capsulă conjunctivă, mai pronunțată în regiunea hilului.De la capsulă pornesc spre centrul organului septuri de conjunctiv (trabeculi), care anastamozează între ele în medulara

ganglionului.

Page 20: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

La o secțiune longitudională deosebim: Zona corticală- e constituit din noduli limfatici(aici

se află limfocite, limfoblaste şi macrofage) În centrul germinativ al nodululilor se formează limfocite de memorie T şi B, de asemenea şi imunoblaste.

Zona paracorticală - zona difuză, e constiutită aproape în  intregime din limf. T. Aici are loc maturizarea acestora şi difirenițerea lor în celule efectoare(celulele Killer)

Zona medulară - e constituită din cordoane medulare, care la rîndul său sunt formate din limfocite B.

Funcțiile ganglionilor limfaticiProtecție- produc limfociteBarieră antimicrobianăFiltrarea lichidului tisular

Page 21: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

De la țesuturile și organele capului limfa se îndreaptă spre trunchiurile limfatice drept și stîng, însă înainte de a pătrunde in trunchiurile limfatice limfa trece prin următorii ganglioni regionali:

- g.occipitali- colectează limfa din regiunea occipitală. Vasele limfatice eferente se îndreaptă spre g. cervicali profunzi.

- g. mastoidieni- de la urechea externă si membrana timpanică. Vasele eferente- gg. parotidieni si g. cervicali laterali.

-g. parotidieni- de la gl. parotidă,pavilionul urechii,meatul auditiv extern,trompa lui Eustachio.

-g. submandibulari- de la gl. omonima , mm. infrahioizi si de la dinții inferiori.

-g. faciali- de la globul ocular, m.mimicii, gl.cavității bucale. -g.submentali- de la ganglionii submandibulari și de la

apexul limbii.

Page 22: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

În regiunea gâtului în raport cu fascia superficială sunt ganglioni

superficiali și profunzi: - g. cervicali superficiali- situați pe traiectul v.jugulare externe

unde distingem:g. cervicali anteriori și g. suprasternali. - g. cervicali profunzi amplasați în regiunea anterioară și laterală

a gîtului. Din regiunea anterioară fac parte: g.tiroidieni, g.prelaringieni, g.pretraheali.

Din regiunea laterală fac parte: -g.cervicali laterali profunzi- de-a lungul v.jugulare interne de la

baza craniului pînă la confluența cu v .subclavie și colectează limfa de la faringe,laringe și m.profunzi ai gîtului.

- g. jugulodigastrici și juguloomohioidieni – localizați la nivelul intersecției venterului posterior al digastricului cu vena jugulară internă și colectează limfa de la limbă.

Page 23: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic
Page 24: Anatomia Chirurgicala a Sistemului Vascular Si Limfatic

Vă mulțumesc pentru atenție!!!


Top Related