Anatomia chirurgicală a sistemului vascular și a
sistemului limfatic
Elaborat: Luca Ana Gr.3205
Profesor : Melnic Iurie
1. Structura anatomo-histologică a vaselor
sanguine.Funcțiile. 2. Artera carotidă externă și ramurile ei
terminale care alimentează regiunea OMF. 3. Venele regiunii OMF. 4. Vasele și nodulii limfatici ai regiunii OMF. 5. Funcțiile de bază și structura morfologică a
sistemului limfatic.
Planul:
Clasificarea vaselor sangvine: Artere Arteriole Hemocapilare Venule Vene Ansatamoze arteriolo-venulare Legtura reciprocă dintre artere şi vene
este realizată printr-o rețea de vase patul microcirulator, care include capilare, artere şi vene foarte mici,anastamoze atriolo-ventriculare.
Intima
Endoteliu Strat subendotelial Limitantă elastică internă
Media Celule musculare netede, fibre elastice,
membrane elastice fenestrate Fibre de reticulină Limitanta elastică externă
Adventicea Ţesut conjunctiv Vasa vasorum şi fibre nervoase
Structura generală a vaselor sanguine
Arterele Arterele se ramifică, dînd naştere multor
vase cu diametru din ce în ce mai mic. Sunt clasificate în dependenţă de diametrul lor: mari, medii şi mici, iar în dependenţă de elementele care predomină în tunica medie:
Elastice - vase de calibru mare: aorta, a. pulmonară
Musculare - vase de clibru mijlociu şi mic- majoritatea a. organismului
Mixte (musculo-elastice) - Artera carotidă şi a. subclavie
Venele După planul general de structură venele se
aseamănă cu arterele. Presiunea în vene este joasă, iar viteza de circulaţie a sîngelui este mică, deaceea venele se caracterizează printr-un lumen mare şi un perete subţire care uşor se colabează, cu un conţinut redus de elemente elastice. În ele se localizează pînă la 70% din tot sîngele.
Particularităţile de structură a venelor: lipsa membranelor elastice interne şi
externe. Media este mai slab dezvoltată ca la artere. Adventicea este mai bine dezvoltată Conţine valvule.
În dependenţă de dezvoltarea elementelor musculare deosebim:
Vene amusculare- În tunica medie miocitele lipsesc.
Vene musculare: Vene cu musculatura slab dezvoltată(vene de
calibru mic şi mediu din partea superioară a corpului). Prin ele sîngele circulă lent. În tunica medie există o cantitate neînsemnată de miocite netede.
Vene cu musculatura mediu dezvoltată(în medie conţin mai multe miocite netede). Pot conţine şi valvule, care reprezintă dublicaturi ale tunicii interne şi asigură deplasarea sîngelui într-o direcţie.
Vene cu musculatura bine dezvoltată (venele mari din partea inferioară a corpului). Conţin valvule, iar în tunica medie mai multe miocite netede.
Predestinația vaselor sangvine
Vasele sangvine şi inima asigură cicrulația sîngelui în
organism,alimentînd astfel țesuturile cu substanțe nutritive şi biologic
active(funcția de transport), realizează schimbul gazelor
şi produselor metabolismului.
2. Limita superioară -corespunde colului condilului
mandibulei.
Limita inferioară - este reprezentată de bifurcarea arterei carotide comune şi corespunde marginii superioare a cartilajului tiroid al laringelui.
A. carotidă externă se îndreaptă din medial spre anterio-superior cedînd pe parcursul său rr. colaterale, care se împart în 3 grupe:
rr. Anterioare: a. Tiroidiană superioară - irigă glandele tiroida și
paratiroidele,laringele, osul hioid si m. sternocleidomastoidian a. Linguală – vascularizează glanda sublinguală si
mm.suprahioizi. a. Facială – irigă palatul moale, faringele, tonsilele palatine,
glanda submandibulară, buzele,nasul extern și palpebra inferioară.
rr. Posterioare: a. Sternocleidomastoidiană – irigă m.
sternocleidomastoidian a. Occipitală - irigă mm. regiunii occipitale ,
apofiza mastoidiană și dura mater a encefalului. a. Auriculară posterioară - irigă apofiza
mastoidiană , cavitatea timpanică, mm.pavilionului urechii.
rr. Mediale: a. Faringiană ascendentă - irigă faringele,
mucoasa cavității timpanice și a tubului auditiv.
În regiunea colului
mandibular a.carotidă externă se împarte în rr.terminale:
a. Temporală superficială – irigă glanda parotidă, pielea și mm. feței, a reg. temporale, parietale, frontale, pavilionului urechii și conductului auditiv extern.
a. Maxilară – vascularizează dinții, urechea medie și externă, mm.masticatori, tunica mucoasă a cavității nazale, sinusului maxilar, cavității bucale.
Din ramurile arterei carotide externe pe viu pot fi explorate prin
metode simple doar arterele temporală superficială, facială, occipitală, auriculară posterioară.
La subiecţii vârstnici artera temporală superficială şi ramurile ei, având un traiect sinuos, pot fi observate prin tegumentul regiunii temporale. Artera temporală superficială se palpează imediat înaintea tragusului (în şanţul preauricular), unde i se simt pulsaţiile şi poate fi comprimată pe arcada zigomatică.
Artera facială se poate palpa pe marginea inferioară a mandibulei în locul, unde aceasta e intretăiată de marginea anterioară a muşchiului maseter.
Artera occipitală se palpează posterior de apofiza mastoidiană şi lateral de protuberanţa occipitală externă (inion), sub linia nucală superioară, între muşchii trapez şi sternocleidomastoidian, iar artera auriculară posterioară poate fi palpată pe faţa externă a apofizei mastoidiene, posterior de pavilionul urechii.
3.La drenajul sîngelui din regiunea OMF
participă nemijlocit v. Jugulară internă. Venele afluente venei jugulare interne Venele faringiene Drenează sângele venos ai pereților faringelui care
este drenat în plexul venos faringian.La nivelul osului hioid vena jugulară internă primeşte ca afluenți:
Vena facială vena linguală vena tiroidiană superioară fie direct, fie prin intermediul
unui trunchi comun venos tiro-lingo-facial .
Vena facială se uneşte cu vena retromandibulară care anastomează
vena jugulară externă cu vena facială. V. Retromandibulară se formează în parenchimul glandei parotide prin
confluarea venelor maxilară şi temporală superficială. Vena facială are următorii afluenți:
venele supratrohleare - venele supraorbitale - venele nazale externe - venele palpebrale inferioare - venele labiale superioare - venele labiale inferioare - venele bucale - venele submentale - venele parotidiene - venele submandibulare .
Vena linguală. Se formează prin unirea venelor dorsale ale limbii şi a
venelor linguale profunde .Drenează în vena jugulară internă direct sau prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.
Vena tiroidiană superioară (v. thyroidea superior) Se formează la nivelul polului superior al lobului glandei
tiroide de unde are un traiect superolateral încrucişează artera carotidă comună şi
drenează în vena jugulară internă fie direct fie prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.Primeşte ca afluenți vena
laringiană şi venele cricotiroidian.
Ganglionii limfatici Reprezintă structuri limfopoetice dispuse pe traiectul vaselor
limfatice,care au rolul de a îmbogăți conținutul limfei cu limfocite. Au un aspect diferit: ovoidal, sferic, şi dimensiuni pînă la 2,5 cm. Cunoaşterea amplasării acestora are un rol important în
clinică deoarece în stare normal ei nu pot fi palpați, iar în cazuri patologice aceştea se supun palpării.
Structura: La periferie e acoperit de o capsulă conjunctivă, mai pronunțată în regiunea hilului.De la capsulă pornesc spre centrul organului septuri de conjunctiv (trabeculi), care anastamozează între ele în medulara
ganglionului.
La o secțiune longitudională deosebim: Zona corticală- e constituit din noduli limfatici(aici
se află limfocite, limfoblaste şi macrofage) În centrul germinativ al nodululilor se formează limfocite de memorie T şi B, de asemenea şi imunoblaste.
Zona paracorticală - zona difuză, e constiutită aproape în intregime din limf. T. Aici are loc maturizarea acestora şi difirenițerea lor în celule efectoare(celulele Killer)
Zona medulară - e constituită din cordoane medulare, care la rîndul său sunt formate din limfocite B.
Funcțiile ganglionilor limfaticiProtecție- produc limfociteBarieră antimicrobianăFiltrarea lichidului tisular
De la țesuturile și organele capului limfa se îndreaptă spre trunchiurile limfatice drept și stîng, însă înainte de a pătrunde in trunchiurile limfatice limfa trece prin următorii ganglioni regionali:
- g.occipitali- colectează limfa din regiunea occipitală. Vasele limfatice eferente se îndreaptă spre g. cervicali profunzi.
- g. mastoidieni- de la urechea externă si membrana timpanică. Vasele eferente- gg. parotidieni si g. cervicali laterali.
-g. parotidieni- de la gl. parotidă,pavilionul urechii,meatul auditiv extern,trompa lui Eustachio.
-g. submandibulari- de la gl. omonima , mm. infrahioizi si de la dinții inferiori.
-g. faciali- de la globul ocular, m.mimicii, gl.cavității bucale. -g.submentali- de la ganglionii submandibulari și de la
apexul limbii.
În regiunea gâtului în raport cu fascia superficială sunt ganglioni
superficiali și profunzi: - g. cervicali superficiali- situați pe traiectul v.jugulare externe
unde distingem:g. cervicali anteriori și g. suprasternali. - g. cervicali profunzi amplasați în regiunea anterioară și laterală
a gîtului. Din regiunea anterioară fac parte: g.tiroidieni, g.prelaringieni, g.pretraheali.
Din regiunea laterală fac parte: -g.cervicali laterali profunzi- de-a lungul v.jugulare interne de la
baza craniului pînă la confluența cu v .subclavie și colectează limfa de la faringe,laringe și m.profunzi ai gîtului.
- g. jugulodigastrici și juguloomohioidieni – localizați la nivelul intersecției venterului posterior al digastricului cu vena jugulară internă și colectează limfa de la limbă.
Vă mulțumesc pentru atenție!!!