Academia de Studii EconomiceFacultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Lucrare de licenţă

Analiza tehnică a unei acţiuni pe piaţa de capital

Coordonator Ştiinţific:Lector Univ. Carmen Obreja

Absolvent:

Bozgan Adela

Bucureşti2009

Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................................................................3

PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII..............................................................................................4

1.1 SCURT ISTORIC BVB.............................................................................................................................................41.2 ANALIZA TEHNICĂ VERSUS ANALIZA FUNDAMENTALĂ.........................................................................................41.3 INDICATORI CARE MĂSOARĂ ACTIVITATEA DE PIAŢĂ...........................................................................................7

1.3.1 Divergenţa pozitivă / negativă......................................................................................................................91.3.2 Suport / Rezistenţă.........................................................................................................................................91.3.3 Medii mobile................................................................................................................................................101.3.4 Benzile Bollinger.........................................................................................................................................111.3.5 Moving Average Convergence/ Divergence................................................................................................121.3.6 Oscilatorul Stochastic.................................................................................................................................131.3.7 Oscilatorul Chaikin.....................................................................................................................................141.3.8 Relative Strenght Index...............................................................................................................................141.3.9 William’s %R............................................................................................................................................15

1.4 TEORIA LUI CHARLES DOW.................................................................................................................................161.5 TEORIA ” VALURILOR LUI ELLIOT”.....................................................................................................................171.6 FIBONACCI...........................................................................................................................................................17

1.6.1 Fibonacci Retracements – “Retragerile lui Fibonacci”.............................................................................181.6.2 Fibonacci Arcs – “Arcurile lui Fibonacci”................................................................................................181.6.3 Fibonacci Fan Lines...................................................................................................................................18

PARTEA A II A – STUDIUL DE CAZ........................................................................................................................19

CAP.1 ANALIZA TEHNICĂ A ACŢIUNILOR ERSTE GROUP BANK AG.........................................................................19CAP.2 ANALIZĂ COMPARATIVĂ.................................................................................................................................37

CONCLUZII.................................................................................................................................................................41

Bibliografie:...................................................................................................................................................................43

2

Introducere

La prima vedere, sintagma „analiză tehnică” poate duce cu gândul la o lucrare ce nu permite

nici un grad de libertate, caracterizată, dimpotrivă, de rigiditate, însă, pentru a mă exprima în

termeni tehnici, acesta ar fi un semnal fals, deoarece reprezintă o formulare pretenţioasă a unei

abordări simple de investiţie,bazată pe studiul preţurilor prin intermediul graficelor bursiere.

Gradul de rigiditate pe care totuşi, îl înglobează, este redat de semnalele generate de

indicatori, însă posibilitatea de a alege dacă acţionăm sau nu conform acestor semnale, reprezintă

gradul de libertate, oferit de contextul pieţei, caracterizat printr-o abundenţă de informaţii, pentru

care uneori se manifestă un interes ridicat.

În prima parte a lucrării am avut în vedere o expunere a dezvoltărilor teoretice, care mai

târziu, vor sta la baza obiectivului propus.

Cuantificarea contribuţiei informaţiilor existente pe piaţa bursieră se realizează utilizând

două tipuri de analiză bursieră- analiza tehnică şi analiza fundamentală, de aceea, în prima parte a

lucrării am realizat o paralelă între aceste două analize,pentru o delimitare clară a acestora.

Având în vedere că în prezent există peste o sută de indicatori utilizaţi în analiza tehnică, iar

numărul acestora este în creştere, am ales doar o serie dintre aceştia, cărora le-am prezentat

fundamentul teoretic.De asemenea, am prezentat şi teoriile ce stau la baza analizei tehnice,

respectiv, teoria lui Dow, teoria „valurilor lui Elliot”şi studiile Fibonacci.

Partea a doua a lucrării, partea practică, începe cu o analiză a cursului acţiunilor Erste

Group Bank AG, în perioada 20 februarie 2008 – 8 mai 2009, pentru a încerca mai târziu o

recomandare de cumpărare sau de vânzare pentru următoarea perioadă.În continuare, am utilizat

aceeaşi analiză şi pentru acţiunile Petrom S.A., pentru a observa pe care dintre aceste acţiuni

indicatorii au generat semnale concludente.

Pentru realizarea graficelor am utilizat soft-ul Metastock, versiunea 10.

3

Partea I – Stadiul actual al cunoaşterii

1.1 Scurt istoric BVB Piaţa de capital este o înşiruire de stări psihologice ale investitorilor, în general, raportate

întotdeauna la percepţia şi aşteptările acestora, care sigur se vor confrunta în final cu datele reale ale

economiei.De aici şi corecţiile minore, intermediare sau majore.

Piaţa bursieră, ce se caracterizează printr-o abundenţă de informaţii, pe cât de variate, pe atât

de nesistematizate, este parte componentă a pieţei de capital.

Pe data de 1 Dec. 1882 are loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti.De-a lungul

timpului bursa a fost afectată de evenimente social- politice.Activitatea BVB este întreruptă

începând cu anul 1941, timp de cinci decenii rămânând închisă.

Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori se reînfiinţa în baza unei decizii a Comisiei

Naţionale a Valorilor Imobiliare, ca instituţie de interes public cu personalitate juridică ce işi

desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării, va rămâne ca un moment de referinţă pentru

dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând debutul formării pieţei bursiere şi totodată,

concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituţii ale pieţei

de capital.

Inaugurarea oficială s-a desfăşurat la data de 23 iunie 1995.Arhitectura noii pieţe bursiere avea

la bază un sistem electronic modern, care acoperea funcţiile de tranzacţionare, compensare-

decontare şi registru şi care era susţinut de un ansamblu coerent de regulamente şi proceduri.

(www.bvb.ro)

1.2 Analiza tehnică versus analiza fundamentală

Ar trebui să cumpăr azi?Cum vor evolua preţurile mâine, săptămâna viitoare, anul viitor?

Deşi informaţiile se pot grupa pe categorii de provenienţă – politică, socială, microeconomică,

macroeconomică, cuantificarea contribuţiei lor la dinamica pieţei este foarte greu de realizat.În

aceste conditii, incertitudinea privind evoluţia celor mai importanţi parametri ai bursei, volumul

tranzacţiilor si preţul titlurilor este ridicată.De aceea, pentru eliminarea incertitudinii şi pentru a

amplifica şansele de declanşare a unor tranzacţii profitabile, s-au conceput doua tipuri de analiză

buriseră: analiza tehnică şi analiza fundamentală.(“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT

2005, ZIARUL BURSA)

4

Înainte de a incepe un studiu despre tehnicile actuale si instrumentele folosite în analiza tehnică,

este necesară definirea analizei tehnice şi stabilirea unor bariere între analiza tehnică si analiza

fundamentală, iar in final, dezvaluirea unor critici aduse analizei tehnice.

În primul rand , să definim analiza tehnică.Analiza tehnică sau chartistă reprezintă studiul

evoluţiei pieţei , în primul rând prin intermediul graficelor, cu scopul previzionării trendurilor

următoare. Termenul “evolutia pieţei ” include trei surse principale de informare ce stau la

dispoziţie analistului: cursul de schimb, volumul tranzacţiilor si indicatorii calculaţi pe baza acestora.

(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).

Analiza tehnică porneşte de la adevărul incontestabil că informaţiile din piaţă acţionează ca

factori de influenţă ai nivelului si tendinţei preţurilor titlurilor cotate.Iar preţurile incorporează

foarte uşor această influenţă. (“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL

BURSA).Preţul unei acţiuni reprezintă un consens.Reprezintă preţul la care o persoană este de

accord să cumpere, iar o altă persoană este de acord să vândă.Preţul la care un investitor este dispus

să cumpere sau să vândă depinde, în primul rând, de aşteptările sale.Dacă se aşteaptă ca preţul

acţiunii să crească, va cumpăra, dacă se aşteaptă ca preţul să scadă, va vinde.Aceste simple afirmaţii

reprezintă cauza unei mari provocări în a previziona preţul acţiunilor, deoarece se referă la

“aşteptările umane”.(“ TECHNICAL ANALYSIS FROM A TO Z” Achelis, Steven B.)

Premisa de la care s-a pornit in elaborarea fundamentelor analizei tehnice este uşor de inţeles şi

relativ credibilă – din studierea mişcării preţului unui titlu in perioada anterioară se poate deduce

evoluţia lui ulterioară.Prin reprezentarea grafică a diferitelor ipostaze ale nivelului preţului până la

un moment dat, de regulă pana la zi, putem identifica regularităţi in evoluţia preţului încât

previziunea tendinţei şi mişcării sale în perioada următoare nu reprezintă altceva decât o extrapolare

justificată şi întemeiată. (“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL BURSA).

Există trei premise pe care previziunea tehnică se bazează:

1. “Market action discounts everything”

2. Preţurile se modifică după o anumită tendinţă

3. Istoria se repetă

(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)

Afirmaţia “Market action discounts everything” reprezintă ceea ce, probabil, este baza analizei

tehnice.Astfel, studiul preţului este premisa necesară si suficientă, potrivit analizei tehnice, în

vederea descoperirii si prognozării evoluţiei viitoare a preţului

5

Conceptul de “trend” este absolut esenţial pentru previziunea tehnică.Rolul analizei tehnice

este de a identifica trendul intr-un stadiu cât mai timpuriu şi de a tranzacţiona in direcţia lui – “ride

the trend”.Trendul reprezintă mişcarea crescătoare sau descrescătoare a preţului unui titlu, mişcare

bazată pe percepţia investitorilor, percepţie ancorată în anumiţi factori economici, politici,

psihologici.Durata unui trend este de la câteva luni până la ani.Motivaţia mişcării în trend are la bază

un principiu universal al fizicii – principiul I al mecanicii- enunţat de Newton , potrivit căruia un

corp aflat in mişcare îşi va continua această mişcare atâta timp cât asupra lui nu se acţionează din

exterior.

In ceea ce priveşte cea de a treia premisă, analiza tehnică se bazează pe faptul că istoria se repetă

deoarece comportamentul psihologic al investitorilor nu se schimbă. “I believe the future is only the

past again, entered through another gate.”(Sir Arthur Wing Pinero, 1893) (“TECHNICAL

ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).

Cele doua tipuri de analiză –tehnică şi fundamentală- nu trebuie privite ca excluzându-se una pe

cealaltă, deoarece analiza fundamentală este aceea care reflectă cauza, in timp ce analiza tehnică

studiază efectul.Analiza fundamentală este folosită in special de investitorii pe termen

lung.Dezavantajul celor ce folosesc o astfel de strategie, este tocmai faptul că o folosesc pe termen

lung , şi nu o modifică, indiferent de tendinţa pieţei, decât atunci când avem raportări financiare, deci

date noi.(“TEHNIC SAU FUNDAMENTAL” S.Freciu, 11 DEC 2007 www.moneyexpress.ro)

Orice metodă de cercetare a unei componente a realităţii înconjurătoare, are limite, respectiv

slăbiciuni, deci poate fi contestată.În ceea ce priveşte analiza tehnică, punctul nevralgic se găseşte în

fundamental ei teoretic.Aceasta constă, după cum am arătat, în axioma potrivit căreia factorii care au

influenţat preţul în trecut, vor acţiona şi în viitor în aceeaşi direcţie şi cu o intensitate

determinabilă.Însă, în realitate, evenimentele politice, economice, se desfăşoară într-un anumit mod,

mai mult sau mai puţin aleator,încât influenţa lor asupra operaţiunilor bursiere nu este întotdeauna

aceeaşi.În permanenţă apar factori noi, iar cei cunoscuţi îşi modifică intensitatea astfel că

previziunea făcută in urma analizei tehnice dobândeşte o relativitate variabilă în timp.

În concluzie, cele doua analize sunt complementare, iar un investitor inteligent ar trebui să ştie

să folosească avantajele ambelor.(“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL

BURSA)

Principiile analizei tehnice pot fi uşor adaptate diferitelor concepţii despre piaţă, însă există un

număr de economişti care nu agreează procedeele folosite de analiza tehnică,opiniile acestor

6

“opozanţi” putând fi grupate în doua teorii care combat această ştiinţă: “teoria mersului aleator ” şi

“teoria prognozei confirmate”.Prima teorie, dezvoltată de Paul Coorner, are trei variante:prima,

numită si “varianta puternică” pleacă de la premisa că este imposibil să faci predicţii pentru viitor,

bazându-te pe informaţii din trecut sau chiar şi din prezent.Cea de a doua, varianta “semi-

puternică”, evidenţiază faptul că o încercare de estimare pentru viitor este foarte greu de făcut, dacă

te bazezi doar pe informaţii publice, disponibile oricând, pentru oricine, caz ce ar avantaja pe cei ce

deţin primii informaţiile.Ultima variantă, “varianta slabă”, presupune că intr-o piaţă adevărată şi

eficientă, cu acces instantaneu la orice informaţii despre cerere şi ofertă, totul este deductibil, deci nu

mai este nevoie de cunoaşterea evoluţiei trecute a preţului.

În ceea ce priveşte cea de a doua teorie, “teoria prognozei confirmate”, susţinătorii acesteia

consideră că interpretarea graficelor este mult prea subiectivă pentru a funcţiona ca un mecanism

standard.Ea cere un talent nativ combinat cu multă experienţă si bogate cunoştinţe despre

mecanismele pieţei şi ţinând cont de faptul că traderii au obiective şi stiluri diferite de tranzacţionare,

este foarte greu să apreciezi care prognoză privind preţul se va adeveri.

Însă, trebuie să ţinem cont că tranzacţionarea pe pieţele financiare nu este un joc de noroc,iar

ignorarea istoricului unei pieţe ar fi o eroare.(“ANALIZA TEHNICĂ INTRE PRO SI CONTRA” ,

7 IAN 2009 , www.curierulnational.ro)

1.3 Indicatori care măsoară activitatea de piaţă Instrumentele analizei tehnice sunt indicatorii tehnici si formaţiunile grafice – “chart

patterns”.Rolul acestor instrumente este de a oferi analistului o modalitate de recunoaştere a

trendului sau a schimbării acestuia – “trend reversal”.

Indicatorul tehnic reprezintă o serie de date care sunt obţinute prin aplicarea unei formule

asupra preţului unei acţiuni.Pentru calculul indicatorilor se pot folosi oricare din valorile de

deschidere, închidere, minime, maxime, volum.Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste

valori, alţii le folosesc pe toate, însă toţi indicatorii folosesc valori din mai multe zile de

tranzacţionare, numărul de zile fiind introdus ca parametru.

Istoria indicatorilor tehnici începe încă din secolul XIX.Indicatorii tehnici au diferite funcţii ,

precum: de alertă, de confirmare şi de anticipare.In ceea ce priveşte interpretarea indicatorilor ,

aceasta este subiectivă şi întotdeauna vor exista nuanţe în interpretare, deoarece acelaşi indicator

poate arăta diferit când se aplică unei alte acţiuni sau perioade.Numărul indicatorilor este de ordinul

sutelor şi este în continuă creştere.

7

Tipuri de indicatori:

Indicatori de trend- medii mobile(simple şi exponenţiale)

Indicatori momentum şi oscilatori:Stochastic, RSI (Relative Strenght Index), Momentum,

MACD (Moving Average Convergent Divergent)

Indicatori de volatilitate: Benzile Bollinger

Indicatori de putere şi volum: ADX

(“INDICATORI” www.fxcm-romania.com).

Indicatorii de anticipare au scopul de a anticipa evoluţia viitoare a preţului .În general,

majoritatea indicatorilor de acest tip arată puterea- intensitatea variaţiei preţului calculată pentru o

anumită perioadă de timp.Printre cei mai utilizaţi indicatori de anticipare se numără CCI(Commodity

Channel Index), Momentum, RSI, Oscilatorul Stochastic şi Williams %R.

Oscilatorii de momentum – denumirea de “momentum” provine din limba engleză şi s-ar putea

traduce prin tarie,intensitate.Indicatorii de acest tip arată intensitatea cu care se produce o

schimbare.Pe măsură ce preţul creşte şi indicatorul creşte.La oscilatori, media este de 50%.Deoarece

oscilatorii nu iau valori decât între 0 şi 100 se utilizează in mod frecvent valorile de 30% şi 70% ca

valori de supra- vanzare respectiv supra-cumpărare.

Există două mari categorii de oscilatori:

1. Oscilatori cu linie centrală

2. Oscilatori cu bandă

Oscilatorii cu linie centrală variază in cadrul unei linii de centru.Sunt utilizaţi pentru a identifica

direcţia,sensul,întărirea sau slăbirea unei mişcări de preţ.În cazul oscilatorilor cu bandă, aceştia

fluctuează între două benzi ce reprezintă extreme ale preţului acţiunii.Banda de jos reprezintă nivelul

de supra-vânzare(între 0 şi 30), iar banda de sus reprezintă nivelul de supra-cumpărare(între 70 şi

100).

Oscilatorii pot genera semnale de vânzare (SELL) şi de cumpărare (BUY).De asemenea, ne pot

avertiza cu privire la starea trendului current sau la o posibilă viitoare schimbare de trend.

Indicatorii de anticipare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.Dintre avantaje putem enumera

posibilitatea de a estima momentele optime în care să intrăm sau să ieşim de pe o acţiune.Un alt

avantaj este faptul că aceste tipuri de indicatori oferă mai multe semnale de alertă comparativ cu

indicatorii de urmărire.Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare de a genera semnale

8

false precum şi faptul că folosirea lor pe acţiuni cu volatilitate mare le anulează toate avantajele

menţionate mai sus.

Indicatorii de urmarire, după cum reiese şi din denumire, urmăresc evoluţia preţului.Indicatorii

de acest tip funcţioneză cel mai bine atunci când preţul se mişcă într-un trend puternic.Nu se

recomandă utilizarea lor pentru luarea deciziilor în cazul în care preţul oscilează intre suport şi

rezistenţă.Cei mai utilizaţi indicatori de acest tip sunt mediile mobile(simple şi exponenţiale) precum

şi MACD.(“INDICATORI TEHNICI ŞI OSCILATORI” www.infoburiser.ro).

1.3.1 Divergenţa pozitivă / negativă

Divergenţa reprezintă situaţia în care doua linii ale unui grafic evoluează în direcţii diferite.Cele

două linii pot fi reprezentate de preţ şi un indicator sau chiar doi indicatori.Divergenţa se clasifică în

două categorii:

1. Divergenţă pozitivă

2. Divergenţă negativă

Divergenţa pozitivă apare când indicatorul creşte în timp ce preţul acţiunii scade – deci ne putem

aştepta la un semnal BUY,iar divergenţa negativă apare când indicatorul scade în timp ce preţul unei

acţiuni creşte – ne putem aştepta la un semnal SELL.Divergenţa nu dă un semnal SELL/BUY, ci

doar anticipează posibila apariţie a unui semnal SELL sau BUY.

1.3.2 Suport / Rezistenţă

Pragurile de suport şi de rezistenţă reprezintă valorile la care se întâlnesc cererea şi

oferta.Suportul este valoarea la care cererea este suficient de puternică pentru a opri preţul din

trendul de scădere.Nivelul de suport se află la o valoare inferioară preţului şi se trasează grafic ca o

linie orizontală ce uneşte minimele de preţ, însă, cum pe o piaţă volatilă este posibil ca preţul să

scadă brusc sub suport şi să işi revină la fel de brusc, analiştii nu consideră o linie de suport, ci o

zonă de suport.Nivelul de rezistenţă reprezintă valoarea la care oferta este suficient de puternică

pentru a opri preţul din trendul de creştere.Se stabileşte la o valoare superioară preţului şi se trasează

grafic ca o linie orizontală ce uneşte maximele de preţ.

Pragurile de suport şi de rezistenţă formează o pereche de elemente foarte utile în analiza tehnică,

deoarece sunt ca două imagini în oglindă şi au caracteristici asemănătoare. (“TECHNICAL

ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)

9

1.3.3 Medii mobile

Mediile mobile au rolul de a elimina fluctuaţiile zilnice ale preţului unei acţiuni cu scopul de a

identifica mai uşor un trend.Cele mai utilizate sunt SMA(Simple Moving Average) şi

EMA(Exponential Moving Average).

Cea mai populară metodă de a interpreta o medie mobilă este de a compara relaţia dintre media

mobilă a preţului unui titlu cu preţul titlului.Un semnal de cumpărare este generat atunci când preţul

titlului creşte deasupra mediei mobile, iar un semnal de vânzare este generat când preţul titlului

scade sub media mobilă.

În funcţie de numărul de zile pentru care calculăm media mobilă, obţinem un trend:

Trend Media mobilă

Termen foarte scurt 5- 13 zile

Termen scurt 14- 25 zile

Minor 26- 49 zile

Intermediar 50- 100 zile

Termen lung 100- 200 zile

(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)

Media mobilă simplă (SMA) se obţine prin calcularea mediei aritmetice a preţului unei acţiuni pe

un anumit număr de zile.Se utilizează ca valoare a preţului pentru o anumită zi preţul de

închidere.Fiind un indicator de urmărire, media mobilă este utilă doar când preţul se află pe un trend.

Media Mobilă Exponenţială(EMA) prezintă aceleaşi caracteristici ca şi SMA, cu mentionarea că

ultima valoare are o pondere mai mare in calculul EMA.Media mobilă exponenţială a apărut ca

urmare a încercării de a îndepărta dezavantajul major al SMA, întârzierea.În calculul EMA intervine

un coeficient numit şi coeficient de ponderare care se înmulţeşte cu valoarea pentru ziua curentă.

EMA se poate calcula în două feluri :EMA pe bază de procent – are ca parametru un procent şi

EMA pe bază de perioadă- are ca parametru de intrare doar numărul de zile pe care se calculează

EMA.Formula generală este:

EMA(azi) =((Preţ(azi) – EMA(ieri)) x Multiplicator) +EMA(ieri)

unde:

a) “Multiplicator” este o valoare în procente pentru EMA pe bază de procent

b) “Multiplicator” este 2/(1+N) unde N este numărul de zile pentru EMA pe bază de perioadă

Mediile mobile au mai multe utilizări, dar sunt folosite în special la:

10

1. Identificarea şi confirmarea unui trend

2. Identificarea şi confirmarea nivelelor de suport şi de rezistenţă

Există trei metode de identificare a unui trend.Prima metodă constă în identificarea direcţiei

mediei mobile.A doua metodă este de a stabili locaţia preţului faţă de media mobilă, iar cea de-a

treia metodă presupune identificarea punctelor de intersecţie a două medii mobile.(“MEDII

MOBILE” www.infobursier.ro)

1.3.4 Benzile Bollinger

Benzile ”Bollinger” fac parte , ca şi concept general, din categoria “indicatorilor de trend” şi

permit investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru o acţiune.Indicatorul

se desenează prin suprapunere peste graficul de preţ şi este format din trei elemente:

1. Banda mediană – o medie mobilă simplă(SMA)

2. Banda superioară – formată din SMA plus două deviaţii standard

3. Banda inferioară- formată din SMA minus două deviaţii standard

Benzile Bollinger sunt trasate la un anumit număr de deviaţii standard.Din moment ce deviaţia

standard este un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea,Utilizarea acestuia ne

asigură o variaţie foarte rapidă a benzilor la mişcările bruşte ale preţului.Cu cât preţul are o

volatilitate mai mare, cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.

În ceea ce priveşte modul de calcul a “BB” ,se calculează mai întâi SMA ale cărei valori vor fi

de fapt linia centrală, apoi se calculează deviaţia standard.Benzile Superioară şi Inferioară se obţin

prin adunarea, respective scăderea, dublului deviaţiei standard la SMA.

John Bollinger recomandă folosirea BB cu o perioadă de 20 zile şi două deviaţii standard.De

asemenea, el notează că atunci când preţurile tind să iasă în afara benzilor, o continuare a trendului

este semnalată, iar o mişcare ce îsi are originea pe o bandă tinde să ajungă la cealaltă bandă,

observaţie foarte folositoare atunci când proiectăm ţinte ale preţului.

O altă modalitate de redare a indicatorului constă în determinarea “lăţimii” benzilor(L).

L = * 100

Această formă permite scoaterea în evidenţă a tendinţelor pe care le înregistrează volatilitatea

cursului.

11

În concluzie, Benzile Bollinger ne arată volatilitatea unei acţiuni.Cu cât benzile sunt mai late cu

atât volatilitatea este mai mare.De asemenea, faptul că BB se îngustează foarte mult este un semnal

că în curând va apărea un trend.Însă BB nu ne pot spune direcţia sau intensitatea trendului, de aceea

se recomandă ca în analiza tehnică BB să fie folosit împreună cu alţi indicatori”.( “ TECHNICAL

ANALYSIS FROM A TO Z” Achelis, Steven B.)

1.3.5 Moving Average Convergence/ Divergence

MACD (Moving Average Convergence/Divergence) a fost creat de Gerald Appel şi este unul din

indicatorii cei mai utilizaţi în analiza tehnică.MACD îmbină indicatorul de urmărire cu cel de

anticipare.Componenta de “urmărire” este dată de faptul că se folosesc medii mobile

exponenţiale,iar componenta de “anticipare” este dată de faptul că în formula MACD apare diferenţa

între două medii mobile.MACD are trei parametrii la intrare.Se folosesc notaţiile MACD(26,12,9)

sau 12/26 MACD.Combinaţia 26,12,9 a fost recomandată de autor (Gerald Appel) şi e considerată

de mulţi ca fiind optimă pentru majoritatea acţiunilor.Cele trei numere reprezintă perioade (zile)

pentru cele 3 EMA ce intră în componenţa MACD.

MACD = EMA(12) – EMA(26)

MACD este utilizat pentru generarea de semnale de tip BUY(cumpărare) şi SELL(vânzare).

Cu MACD putem obţine semnale de tip BUY (bullish) prin:

1. Divergenţa pozitivă

2. MACD trece peste EMA(9)

3. MACD trece peste linia centrală de la 0

Divergenţa pozitivă apare atunci când MACD creşte în timp ce preţul scade, ceea ce determină o

posibilă viitoare schimbare de trend.Când MACD trece peste EMA(9), înseamnă că histograma

devine pozitivă.Histograma se poate interpreta ca fiind intensitatea trendului, astfel, când histograma

scade în valoare absolută trendul pe termen scurt slăbeşte.În ultimul caz, când MACD trece peste

linia centrală de la 0, intersectările de acest tip arată de obicei, trendul pe termen lung, însă acestea

apar mult mai rar decât cele de la punctul anterior.

Cu MACD putem obţine semnale Bearish(SELL) prin:

1. Divergenţa negativă apare când MACD scade în timp ce preţul creşte.

2. MACD trece sub EMA(9) – histograma devine negativă şi astfel se generează semnale de tip

SELL

3. MACD trece sub linia centrală de la 0, ceea ce indică un trend negativ pe termen mediu/lung.

12

Utilizarea MACD prezinta atât avantaje, cât şi dezavantaje.Printre avantaje putem menţiona

faptul că are o componentă ce arată trendul(indicator de urmarire) şi o componentă ce arată

intensitatea(tăria), astfel putem fi avertizaţi din timp asupra viitoarelor posibile mişcări de preţ.Cel

mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile,ceea ce va genera o

întârziere în gasirea momentelor optime de vânzare/cumpărare.MACD nu are limite pentru valorile

sale, iar un alt dezavataj este faptul că MACD se calculează pe baza valorilor absolute ale mediilor şi

nu pe baza procentelor.

În ceea ce priveşte histograma MACD , a fost creată în 1986 de Thomas Aspray şi avea ca scop

anticiparea mişcării MACD, însă prezintă şi un dezavantaj- faptul că este derivata unei derivate a

preţului,ceea ce poate genera uneori semnale false.(MACD -“TECHNICAL ANALYSIS OF THE

FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).

1.3.6 Oscilatorul Stochastic

Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfârşitul anilor ’50.Este un indicator ce

arată raportul în care se află preţul de închidere pentru ziua curentă faţă de minimul şi maximul din

perioada selectată.Dacă oscilatorul stochastic ajunge la valori mari sugerează că avem o

acumulare(presiune la cumpărare), iar dacă ajunge la valori foarte mici avem o distribuţie(presiune

la vânzare).

Oscilatorul stochastic are ca parametri de intrare doua numere- unul reprezintă perioada de timp

pe care se face calculul(numărul de zile), de obicei perioada de 14 zile este cea mai utilizată şi se

notează cu %K, iar celălalt este numărul de perioade pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu

%D.

Formula pentru %k este:

% K=100 [(C - L14)/ (H14 – L14)]

unde:

a) C= cel mai recent preţ de închidere

b) L14 = cel mai mic preţ de tranzacţionare(nu de închidere)

c) H14 = cel mai mare preţ de tranzacţionare (nu de închidere)

Se afişează împreună cu linia punctată %D care este o medie mobilă a % K de obicei calculată

pe 3 zile.Îmbracă forma de “Fast Stochastic” atunci când parametrul de încetinire este 1 şi “Slow

Stochastic” atunci când parametrul de încetinire este 3.

13

Oscilatorul stochastic este un indicator foarte puternic şi este preferat de analişti pentru

acurateţea semnalelor furnizate.Funcţionează conform teoriei că pe o piaţă “bull” o acţiune tinde să

închidă la cel mai mare preţ al zilei la fel de bine cum pe o piaţă “bear” o acţiune tinde să închidă la

cel mai mic preţ al zilei.Semnalele de tranzacţionare apar când linia % K intersectează media

mobilă %D , investitorul având semnal de cumpărare atunci când % K de la un minim de sub 20

începe să urce pe volum şi de vânzare atunci când % K trece de pragul 80.Este recomandat să fie

utlizat împreună cu RSI.( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ”

Murphy, John J. 1999).

1.3.7 Oscilatorul Chaikin

Inspirat din munca precedentă a lui Joe Grandville, care a creat primul indicator ce ţine cont de

volumul de tranzacţionare,Marc Chaikin a dezvoltat un nou indicator ce ţine cont de

volum.Indicatorul pleacă de la premisa că volumul precede preţul, dar când această relaţie se

schimbă, mişcarea preţului ar trebui examinată pentru o posibilă schimbare a trendului.

Cel mai important semnal generat de oscilatorul Chaikin apare atunci când preţul atinge un nou

maxim/ minim, particular pentru un nivel de supra-vânzare/ supra-cumpărare şi oscilatorul eşuează

în a depăşi extrema sa precedentă şi apoi îşi schimbă direcţia.

Principalul scop este de a confirma trendul şi de a avertiza asupra schimbărilor de trend.

Este recomandat a se utiliza împreună cu o medie mobilă calculată pe 21 zile şi cu un oscilator

de supra-vânzare/ supra- cumpărare pentru a genera semnale valide.

1.3.8 Relative Strenght Index

RSI(„Relative Strenght Index”) – Indicele Puterii Relative este un oscilator creat de J.Welles

Wilder şi introdus pentru prima dată în 1978.RSI compară creşterile cu scăderile de pe o anumită

perioadă.Ia valori între 0 şi 100,iar ca parametru de intrare este recomandată folosirea unei perioade

de14 zile.

RSI= 100-

RS =

Câştigul_mediu = [(Castigul_mediu anterior)x 13+ castigul_curent]/14

Pierderea_medie=[(Pierderea_medie anterioara)x 13+ Pierderea_curenta]/14

N= numărul de perioade de calcul

14

RSI generează trei tipuri de semnale:

Supra-vânzare şi supra-cumpărare

Este recomandată folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare/supra-

cumpărare.Dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de 30 se consideră că a

început un trend pozitiv.Dacă RSI coboară de la valori mari la valori sub 70,este semnalat

un trend negativ.

Divergenţa

Metoda este similară cu găsirea divergenţei la MACD sau la alţi indicatori.

Intersecţia cu linia centrală (de la 50)

Dacă RSI depăşeşte linia centrală se consideră trend ascendent,în mod contrar,trend

descendent. ( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J.

1999).

1.3.9 William’s %R

Williams % R reprezintă un indicator ce arată intensitatea variaţiei unui preţ.Se aseamănă cu

oscilatorul stochastic şi arată relaţia între preţul de închidere şi domeniul dintre minim şi maxim pe o

anumită perioadă.Este utilizat pentru a afla momentele de supra-vânzare şi supra-cumpărare.Zona

de supra-cumpărare este între 0 şi -20, iar zona de supra-vânzare este între -80 şi -100, acest

indicator luând valori între 0 şi -100.

William %R se calculează pe o perioadă de 14 zile.

%R = x (-100)

unde val_max şi val_min reprezintă valorile de maxim şi minim pe toată perioada aleasă.

%R este un oscilator cu bandă şi arată doar nivelele de supra-vânzare şi supra-cumpărare.Se

mai foloseşte şi pe direcţia trendului,astfel,pe un trend ascendent se caută momentele de supra-

vânzare şi se cumpără la acele momente pentru a specula viitoarea creştere puternică,iar pe un trend

descendent se caută momentele de supra-cumpărare pentru a putea vinde la preţuri mari.

( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).

15

1.4 Teoria lui Charles Dow La baza analizei tehnice se află teoria lui Charles Dow.Teoria lui Dow reprezintă unul din

instrumentele utilizate de analiştii tehnici pentru a măsura cererea şi oferta şi pentru a previziona

preţul acţiunilor si reprezintă, probabil, cea mai veche abordare tehnică a pieţei.Este utilizata pentru

a indica modificările de preţ şi de tendinţă, atât pentru piaţă în ansamblul ei , cât şi pentru titlurile

individuale.(TEZĂ DE DOCTORAT “ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL”

www.biblioteca.ase.ro)

Această teorie, compusă din şase principii de bază, a fost sintetizată de un colectiv de gazetari

după moartea lui Charles Dow în 1902, pe baza articolelor publicate de acesta în Wall Street

Journal.Dow observase că piaţa bursieră se dezvoltă în cicluri urmând diversele faze ale dezvoltării

economice.El identifica, şi acesta este primul principiu al teoriei sale, trei mişcări ample:una

ascendentă, una descendentă şi mişcări de tip corectiv în trendul general.Al doilea principiu al

acestei teorii se referă la fazele unui trend.Potrivit lui Dow, fiecare trend cunoaşte trei etape.Trendul

ascendent începe cu o primă fază de acumulare, când preţurile nu cresc foarte mult.Cea de-a doua

fază a unui trend ascendent presupune o participare publică, iar preţurile incep să urce

agresiv.Potrivit lui Dow,cea de-a treia fază ,cea a ”excesului”, de obicei , dureaza mai putin de trei

saptămâni.Dow a observat, că înainte de finalul unui trend, ritmul se accelerează, speculatorii

antrenând această creştere prin manipularea cererii şi ofertei.Al treilea principiu al teoriei lui Dow

face trimitere la teza pieţei eficiente, potrivit căreia preţul dintr-un anumit moment încorporează deja

toate informaţiile disponibile.La sfârşitul secolului al XIX- lea, în plin avânt al erei industriale,

Charles Dow observase că diversele sectoare economice sunt strâns legate şi se dezvoltă

împreună.Astfel, al patrulea principiu susţine că, dacă industria progresează, atunci şi transporturile

ar urma să se dezvolte ca urmare a volumului sporit al livrărilor.A cincea teză a teoriei lui Dow

afirmă că mişcările de preţ acompaniate de volume importante la nivelul tranzacţiilor reprezintă o

confirmare a credibilităţii acelei direcţii.Ultimul enunţ al teoriei lui Dow susţine că un trend nu s-a

incheiat până când nu există dovezi certe în acest sens şi trendul contrar nu s-a iniţiat.

(“TECHNICAL ANALYSIS OF STOCK TRENDS” Edwards, Robert D. , Magee, John 2001).

16

1.5 Teoria ” valurilor lui Elliot” “Elliot wave theory” – teoria valului a lui Elliot – reprezintă teoria elaborată de Charles H.Dow

care se bazează pe o analogie între comportamentul preţurilor de pe piaţa acţiunilor şi valurile

mării, care a fost preluată şi perfecţionată de R.N.Elliot.În cadrul acestei teorii, Dow a comparat

trendul principal al pieţei cu fluxul, trendurile secundare ale pieţei cu valurile care urmează fluxul,

iar trendurile minore cu încreţiturile valurilor.El a observat că trendurile secundare, ce reprezintă

corecţii ale trendului principal, se retrag de obicei între o treime si două treimi din trendul

principal.De cele mai multe ori, aceste corecţii se apropie de 50% din trendul principal.Trendurile

minore reprezintă fluctuaţii pe termen foarte scurt ale preţului în timpul unui trend secundar.Dow a

descoperit că un trend principal ascendent este alcătuit din trei faze distincte.Prima fază, faza de

acumulare, este faza în care cei mai abili investitori cumpără atunci când ştirile economice

“proaste” tocmai au fost infirmate de piaţă.A doua fază este caracterizată prin creşterea rapidă a

preţurilor.În a treia fază,investitorii informaţi care au cumpărat atunci când piaţa era aproape de

minim, încep acum să vândă tocmai când nimeni nu vrea să vândă.Elliot a adoptat comparaţia făcută

de Dow între comportamentul preţurilor şi valurile mării, cu diferenţa că în cadrul teoriei sale, pe o

piaţă cu trend principal ascendent,un ciclu complet are opt valuri- creşterea propriu-zisă, alcătuită

din cinci valuri şi corecţia, care urmează dupa această creştere,alcătuită din trei valuri.Fiecare dintre

cele cinci valuri poate fi,la rândul său, divizat în cinci subvaluri şi fiecare dintre cele trei valuri poate

fi divizat în trei subvaluri.După cum a menţionat în “Nature’s Low”, baza teorie valului este

reprezentată de “numerele lui Fibonacci”.

1.6 Fibonacci Numerele şi raţiile Fibonacci sunt utilizate în analiza tehnică cu scopul de a determina nivele

posibile de suport şi de rezistenţă.Succesiunea acestor numere : 1,1,2,3,5,8, 13, 21, 34, 55 ş.a.m.d.

are un număr de proprietăţi interesante, printre care:

Suma oricăror două numere consecutive o egalează pe cea de a treia :

F(n+2)= F(n+1)+F(n) F(0) =0 F(1) = 1

Raportul oricărui numar faţă de următorul, după primele patru numere, este aproximativ

0,618 (61,8%)

F(n)/F(n+1) → 0,618

Nivelul de 61,8% este cel mai important nivel Fibonacci pentru determinarea zonelor de

suport şi de rezistenţă.Nivele importante sunt şi 23,6% .38,2% ; 50%.

17

(“ELLIOT WAVE THEORY” www.stockcharts.com ; “TECHNICAL ANALYSIS OF THE

FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).

1.6.1 Fibonacci Retracements – “Retragerile lui Fibonacci”

Reprezintă cel mai utilizat instrument Fibonacci.Pentru a calcula nivelurile de retragere, trebuie

să găsim un minim şi un maxim semnificative.O serie de 9 linii orizontale sunt desenate intersectând

linia de trend la nivelurile Fibonacci 0.0%, 23.6%, 38,2%, 50%, 61,8%, 100%, 161,8%, 261,8%,

423,6%.De aici, preţurile ar trebui să se retragă, aşa cum au început iniţial- de jos în sus sau invers.

1.6.2 Fibonacci Arcs – “Arcurile lui Fibonacci”

“Arcurile” Fibonacci se reprezintă prin trasarea unei linii de trend între doua puncte de extreme

–un minim si un maxim.Trei arcuri sunt apoi desenate, centrate in punctul de maxim, astfel încât să

intersecteze linia de trend la nivelurile Fibonacci de 38,2%, 50%, 61,8%.

Interpretarea arcurilor lui Fibonacci implică anticiparea nivelurilor de suport/ rezistenţă pe

măsură ce preţurile se apropie de arcuri.O tehnică des întâlnită este cea de a reprezenta împreună

Fibonacci Fan Lines şi arcurile Fibonacci pentru a anticipa nivelurile de suport şi rezistenţă acolo

unde acestea se intersectează.

1.6.3 Fibonacci Fan Lines

Sunt linii dispuse sub forma unui evantai.Se reprezintă desenând o linie de trend prin doua

puncte de extreme- un minim şi un maxim.Apoi o linie verticală “invizibilă” este desenată prin cel

de-al doilea punct de extreme.Trei linii sunt apoi desenate din primul punct astfel încât să treacă prin

linia invizibilă verticală la nivelurile Fibonacci de 38,2%, 50%, 61,8%.

Utilizează raţiile Fibonacci bazate pe timp şi preţ pentru a construe liniile de suport/ rezistenţă;

de asemenea sunt utilizate pentru a măsura viteza de mişcare a unui trend.

Dacă preţul se mută sub o linie de trend Fibonacci Fans, atunci preţul este de aşteptat să

scadă până la următorul nivel al Fibonacci Fans.

Fibonacci Fans sunt de aşteptat să fie suport pentru pieţele cu un trend ascendent.

Într-un trend descendent, dacă preţul creşte până la o linie Fibonacci Fans, atunci linia

este de aşteptat să fie rezistenţă.

Concluzionând, analiza tehnică reprezintă un instrument destinat participanţilor la piaţă care îşi

fixează ţinte de câştig pe termen scurt-mediu, asumându-şi un risc mai ridicat.

18

Partea a II a – studiul de caz

Cap.1 Analiza tehnică a acţiunilor Erste Group Bank AG

Pentru a realiza analiza tehnică a titlurilor Erste avem nevoie de date referitoare la cursul

acţiunilor.Datele preluate pentru perioada 20 februarie 2008 – 8 mai 2009(un interval de 296

zile), oferă informaţii despre cursul de deschidere, cursul de închidere, cursul maxim şi cursul

minim precum şi despre volumul de tranzacţionare.

Pentru prelucrarea datelor am utilizat soft-ul Metastock, prin intermediul căruia am realizat

reprezentarea grafică a acţiunilor EBS, particularizate pe fiecare indicator.

Voi începe cu o scurtă prezentare a titlurilor Erste şi voi continua cu analiza acestora pe

baza indicatorilor pentru ca, în final, să obţin o recomandare de vânzare sau de cumpărare.

Titlurile Erste Bank sunt listate la bursele din Viena, Praga şi începând cu 14 februarie

2008 sunt listate şi la categoria internaţională a Bursei de Valori Bucureşti, sub simbolul

EBS.Titlurile băncii vor fi tranzacţionate la Viena în proporţie de 75%, 20% la Praga şi 5% la

Bursa de Valori Bucureşti.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă preţul unei acţiuni, voi încerca o definire a

acestuia.Preţul unei acţiuni reprezintă un consens.Pe de o parte, reprezintă preţul la care o

persoană este dispusă să cumpere, iar pe de altă parte reprezintă preţul la care o altă persoană

este dispusă să vândă.Preţul la care un investitor este dispus să cumpere sau să vândă, depinde, în

primul rând, de aşteptările sale.Dacă se aşteaptă ca preţul acţiunii să crească, va cumpăra, dacă se

aşteaptă ca preţul acţiunii să scadă, va vinde.Aceste simple afimaţii reprezintă cauza unei mari

provocări în a previziona preţul acţiunilor, deoarece fac referire la aşteptările umane.

Prelucrare proprie

Fig.1 –Media mobilă simplă

19

Mediile mobile reprezintă unul dintre cele mai populare instrumente de analiză

tehnică.Figura 1 redă o medie mobila simplă, calculată pe o perioadă de 21 zile.Media mobila

fiind calculată pe o perioada de 21 zile, reprezintă aşteptările unui investitor din ultimele 21 de

zile.Dacă preţul curent al acţiunii este deasupra mediei mobile, ceea ce se întâmplă începând cu

data de 25 martie 2008, deducem că aşteptările actuale ale investitorului sunt mai mari decât

media aşteptărilor din ultimele 21 zile, iar investitorul adoptă o pozitie long.În caz contrar, dacă

preţul curent al acţiunii este sub media mobilă, ceea ce observăm pe grafic începând cu data de

5 iunie 2008, înseamnă că aşteptările investitorului sunt mai mici decât media aşteptărilor din

ultimele 21 zile, motiv pentru care va adopta o poziţie short, aşteptându-se ca preţul să scadă.

Meritul acestui sistem al mediilor mobile constă în faptul că te vei afla de fiecare dată de

partea corectă a pieţei, pentru că preţurile nu pot creşte foarte mult fără ca această creştere să nu

depăşească media, însă prezintă dezavantajul de a cumpăra şi de a vinde prea târziu.

O singură medie mobilă poate folosi drept linie de suport sau de rezistenţă.De exemplu, pe

grafic putem observa cum SMA ,între 27 martie 2008 şi 4 iunie 2008, reprezintă linie de

suport,preţul atingând media mobilă, după care cunoaşte o creştere.De asemenea,între 29

septembrie 2008 şi 26 noiembrie 2008, preţul atinge media mobilă, după care prezintă o scădere,

ceea ce înseamnă că media mobilă se comportă ca o linie de rezistenţă.

Investitorii, de cele mai multe ori, folosesc două sau chiar trei medii mobile.

Prelucrare proprie

Fig. 2 - SMA (21) şi SMA(50)

20

Figura 2 prezintă două medii mobile simple, calculate pe o perioadă de 21 zile, respectiv 50

zile.In cazul utilizării acestei metode, atunci când media mobilă calculată pe o perioadă mai mică

trece deasupra mediei mobile calculată pe o perioadă mai mare, respectiv 16 mai 2008, avem un

semnal de cumpărare – „bullish crossover”, iar în caz contrar, când media mobilă calculată pe o

perioadă mai mică trece sub media mobilă calculată pe o perioadă mai mare, pe grafic, 5 iunie

2008, avem un semnal de vânzare – „bearish crossover”.

Mediile mobile pot fi simple şi exponenţiale.Media mobilă exponenţială are avantajul de a

răspunde mai repede la fluctuaţiile preţului (Figura 3), însă poate genera mai multe semnale

false.

Prelucrare proprie

Fig. 3-SMA vs EMA

Fig.4-EMA(21) şi EMA(50)

21

Asemenea mediei mobile simple, media mobilă exponenţială se bazează pe acelaşi principiu

în a genera semnale de vânzare sau de cumpărare, pe grafic fiind marcat un semnal de

cumpărare, pe data de 29 ianuarie 2009,însă pentru a fi validat trebuie corelată cu alţi indicatori.

MACD, asemenea mediilor mobile, este un indicator foarte utilizat in analiza tehnică.Poate

fii considerat un atât un indicator de urmărire,pentru că foloseşte media mobilă exponenţială, cât

şi un indicator de anticipare, pentru că în formulă apare diferenţa dintre două medii mobile.

În cazul titlurilor EBS, MACD este reprezentată în Figura 5.

Prelucrare proprie

Fig.5- MACD

În graficul de mai sus, putem observa cum atunci când EMA(12) trece sub EMA(26) şi

MACD trece sub linia semnal, ceea ce reprezintă un semnal de vânzare, perioada iunie-iulie , iar

când EMA(12) trece deasupra lui EMA(26), perioada martie – mai 2009 şi MACD trece

deasupra liniei semnal, ceea ce reprezintă un semnal de cumpărare.Semnalele de vânzare

22

utilizând MACD pot fi recunoscute şi daca MACD trece sub linia centrala de la 0, sau în mod

contrar, de cumpărare, dacă trece deasupra liniei centrale.

În figura 6 este reprezentată histograma MACD.Cu ajutorul ei putem identifica punctele de

convergenţă, atunci când histograma scade în înălţime,iar MACD se apropie de linia semnal -

sfârşitul lui ianuarie 2009, ceea ce semnifică o schimbare în direcţie sau o încetinire a trendului

şi punctele de divergenţă, atunci când histograma creşte în înălţime, pe grafic - începutul lui

iulie, deoarece MACD accelerează ritmul pentru a ajunge trendul.

La sfârşitul lunii mai se observă cum MACD a trecut sub linia semnal.Histograma a

devenit negativă ceea ce anunţă un semnal SELL şi avertizează asupra unei schimbări de

direcţie a trendului, schimbare confirmată şi de trecerea MACD sub linia 0.La jumătatea lunii

iulie, histograma devine pozitivă, ceea ce confirmă un semnal BUY.La sfârşitul lunii septembrie,

histograma devine negativă, ceea ce indică un semnal SELL, iar faptul că intr-adevăr avem un

trend negativ e confirmat de trecerea MACD sub linia 0, însă trendul negativ este de scurtă

durată, deoarece la sfârşitul lunii octombrie apare o trecere scurtă a histogramei peste 0.

După cum reiese, între intersecţia MACD cu linia semnal şi intersecţia MACD cu linia 0 nu

există întotdeauna o corelaţie, însă dacă acestea se confirmă reciproc putem avea o mai mare

încredere în ceea ce ne indică.

Prelucrare proprie

Fig. 6- Histograma MACD

23

Mediile mobile şi MACD sunt indicatori care urmează trendul, dau semnale târzii de

vânzare, respectiv cumpărare, însă, în schimbul pierderii oportunităţilor timpurii,reduc riscul prin

menţinerea investitorului de partea corectă a pieţei.

Prelucrare proprie

Fig. 7 –Benzile Bollinger

Caracteristica distinctivă a benzilor Bollinger constă în spaţiul dintre banda superioară şi

banda inferioară, care variază datorită volatilităţii preţului.

Pe graficul de mai sus observăm că zona reprezentată de sfârşitul lunii mai şi începutul lunii

iunie reprezintă o zonă cu o volatilitate foarte scăzută, deoarece benzile s-au contractat, ceea ce

indică apariţia unui trend, însă benzile Bollinger nu ne pot preciza direcţia trendului.

Benzile Bollinger prezintă cea mai largă deschidere în perioada octombrie- până la

jumătatea lunii noiembrie, datorită volatilitătii ridicate a preţurilor, iar în perioada următoare s-au

îngustat , când preţul a intrat într-o perioadă de consolidare.Cu cât preţurile rămân mai mult în

zona cu volatilitate scăzută, cu atât mai mult este posibilă o modificare bruscă a preţurilor, fapt

ce poate fi observat şi pe grafic, începând cu luna octombrie, când preţul intră pe un trend

descendent , după ce se aflase în perioada iulie- septembrie într-o zonă cu o volatilitate scăzută.

24

Prelucrare proprie

Fig.8 – Indicatorul de Acumulare/ Distribuţie

Indicatorul de Acumulare/Distribuţie este un indicator „momentum”, ce asociază

modificările preţului cu cele ale volumului.Putem observa pe graficul de mai sus, cum preţurile

HIGH1 – HIGH 2 realizate de titlurile EBS au aceeaşi direcţie cu maximele HIGH 1-HIGH2

realizate de indicatorul de acumulare/distribuţie,ceea ce înseamnă că nu există nici o divergenţă,

însă minimele realizate de titlurile EBS denotă o formaţiune „double bottom”, în timp ce

indicatorul eşuează în realizarea formaţiunii, având un sens descendent, ceea ce formează o

divergenţă bearish.Putem observa cum,în perioada imediat următoare preţul îşi schimbă direcţia,

pentru a confirma indicatorul. În ceea ce priveşte preţurile HIGH 3- HIGH 4, în cazul titlurilor

EBS, prezintă un sens ascendent, însă în cazul indicatorului acestea realizează maxim egale,

ceea ce reprezintă o formaţiune „double top”, realizând din nou o divergenţă bearish.Pentru

confirmare, în perioada imediat următoare, preţul ar trebui să scadă.

25

Prelucrare proprie

Fig. 9 – Oscilatorul Chaikin

Oscilatorul Chaikin are scopul de a confirma trendul şi de a avertiza asupra schimbărilor

de trend.În figura 9 putem observa între perioadele 17.06.2008 – 23.07.2008 cum preţul atinge

noi minime, 143.100 faţă de 173500, iar oscilatorul eşuează în a atinge noi minime, dimpotrivă,

realizează un maxim, ceea ce indică o divergenţă pozitiva, anticipând o posibilă creştere a

preţului.

Putem observa cum preţurile HIGH 1- HIGH 2 realizate de titlurile EBS au o direcţie

decendentă, asemenea cu maximele HIGH 1-HIGH 2 realizate de oscilator, oscilatorul

confirmând trendul.

În cazul minimelor LOW 2 –LOW 3, oscilatorul nu realizează un nou minim, aşa cum se

întâmplă în cazul titlurilor EBS, iar această divergenţă pozitivă semnalează că precedentul trend

descendent ar putea lua sfârşit, ceea ce se poate observa în perioada imediat următoare, când

preţurile încep să crească.

În figura 10 putem observa, cum după o piaţă în scădere, piaţă „bear”, în perioada

17.06.2008 – 16.07.2008, în care oferta a fost superioara cererii, ceea ce a condus la o scădere a

preţului de la 173.500 la 127.000, cursul intră într-o perioadă de consolidare, oscilând ,

26

începând cu jumătatea lunii august, între arcul de 61,8% şi 50%.După ce preţul străpunge

rezistenţa reprezentată de arcul de 50%, preţul scade atingând un nou nivel fibonacci,38,2%,

unde gaseşte un nivel de suport.Precedentul nivel de suport, de 38,2% , devine rezistenţă în

momentul în care preţul îl străpunge,la data de 07.10.2008, ceea ce anticipează un trend

descendent.

Prelucrare proprie

Fig. 10 – Fibonacci Arcs

În cazul utilizării Fibonacci Fans, dacă preţul este pe un trend ascendent, aşa cum putem

observa în perioadele 05.08.2008 - 11.08.2008 şi 20.08.2008 – 09.09.2008, preţul este aşteptat

să crească până la urmatorul nivel Fibonacci, după cum reiese şi din grafic, iar în acest caz liniile

Fibonacci sunt linii de suport.

Putem observa că atunci când preţurile au întâlnit linia Fan de jos – punctul C, nu au reuşit

să străpungă linia timp de câteva zile, iar în momentul în care acest lucru s-a întâmplat, au

crescut rapid – punctele D şi F, înainte de a întâlni rezistenţa, când au scăzut până la linia de jos-

punctul G.

27

În cazul punctului J, linia Fan de jos se comportă ca linie suport, deoarece după ce preţul

străpunge această linie creşte până la linia de mijloc şi deşi timp de câteva zile nu reuşeşte să

străpungă linia, observăm că din punctul K, preţul creşte rapid către linia de sus- punctul L.

Prelucrare proprie

Fig.11 – Fibonacci Fan Lines

În cazul retragerilor lui Fibonacci, după cum putem observa1 , suportul şi rezistenţa au loc

in apropierea nivelului de 61,8%, respectiv 23,6%.Pentru o perioadă de câteva luni, preţul

fluctuează între nivelul de 100% şi cel de 61,8%, iar după ce nivelul de 61,8%, reprezentând linia

de suport, este străpuns, în luna octombrie, el devine linie de rezistenţă, preţul cunoscând o

scadere semnificativă, de la 124.000 la 61.900.

Nivelul de 23,6% joacă rolul de linie de rezistenţă pentru o perioadă de aproximativ o lună,

iar când preţul reuşeşte să străpungă linia, nivelul de 23,6% devine linie de suport, preţul

cunoscând o uşoară creştere.

1 Figura 12

28

Prelucrare proprie

Fig.12- Fibonacci Retracements

Indicatorul Momentum poate identifica divergenţele pozitive sau negative, care anticipează

o posibilă apariţie a unui semnal BUY/ SELL.Pe grafic identificăm o confirmare din partea

indicatorului, atunci când preţul realizează un minim, de la 147.053 la 127.000, indicatorul

realizând de asemenea, un minim, de la 94.673 la 79.371.În perioada 22.09.2008- 10.12.2008,

întâlnim o divergenţă pozitivă – bullish, deoarece preţul este pe un trend descendent, în timp ce

indicatorul realizează un nou maxim, 126.215, ceea ce semnalează un posibil semnal

BUY.Următoarea divergenţă este negativă- bearish, indicatorul scade în timp ce preţul realizează

un maxim, ceea ce anticipează o posibilă scadere a preţului, deci un semnal SELL.

Momentum poate fi folosit şi ca un oscilator care urmează trendul, similar cu MACD, însă

semnalele generate nu sunt atât de sigure.Atunci când indicatorul scade şi atinge un minim şi

apoi creşte, generează un semnal BUY, cum putem observa, de exemplu, la sfârşitul lunii martie,

aprilie, la începutul lunii martie 2009.Atunci când indicatorul atinge valori maxime şi apoi scade,

poate fi considerat un semnal SELL, pe grafic, de exemplu, la jumătatea lunii noiembrie.

29

Prelucrare proprie

Fig.13- Divergenţa redată de Momentum

Prelucrare proprie

Fig.14- Indicele puterii relative

30

Indicele puterii relative este un indicator ce urmăreşte preţul si poate fi utilizat pentru a

genera semnale BUY/ SELL, aşa cum putem observa în figura 15.Am calculat RSI pentru 14

zile, iar în momentul în care RSI trece sub linia 50, avem semnale SELL, de exemplu, la

jumătatea lunii august, iar atunci când RSI trece deasupra liniei 50, avem semnale BUY, de

exemplu, la începutul lunii martie 2009.

RSI permite modificarea perioadei de timp, astfel putem observa în figura 16, cum putem

creşte numarul de semnale BUY/ SELL, deoarece am micşorat perioada pentru RSI la 5 zile,

astfel i-a crescut volatilitatea, iar numarul de semnale a crescut considerabil.

De asemenea, RSI poate confirma mişcările preţului , cum putem observa în figura 17, în

perioada 18.09.2008- 27.10.2008, preţul este pe un trend descendent, iar RSI realizează de

asemenea un minim, confirmând trendul.În perioada 26.03.2009 - 08.05.2009, preţul este pe un

trend ascendent, însă RSI eşuează în a realiza un maxim, ceea ce indică o divergenţă negativă –

bearish, ceea ce generează un semnal SELL.De obicei preţul se corecteză şi urmează direcţia

RSI, ceea ce înseamnă că în următoarea perioadă preţul ar trebui să scadă.

Prelucrare proprie

Fig.15- RSI pe diferite perioade de timp

31

Prelucrare proprie

Fig.16- RSI confirmă trendul

Prelucrare proprie

Fig.17- PS Stochastic RSI

32

PS Stochastic RSI reprezintă practic oscilatorul Stochastic aplicat indicelui puterii

relative, generând astfel mult mai multe semnale de buy/sell.După cum putem observa, PS

Stochastic RSI se află o scurtă perioadă de timp între nivelul de supravânzare (80) şi

supracumpărare (20), în comparaţie cu RSI,care, de exemplu, de la sfârşitul lunii septembrie şi

până la începutul lunii ianuarie, nu a generat nici un semnal buy/ sell.

În figura 18, este reprezentat oscilatorul stochastic.După cum putem observa, în perioada

septembrie 2008 – martie 2009 oscilatorul se află în special în zona de supravânzare, ceea ce

semnalează un trend puternic, confirmat şi de evoluţia preţului, care intră pe un trend descendent

în perioada septembrie- octombrie, apoi până în martie intră într-o perioadă de consolidare.

În perioada iunie- iulie, identificăm o divergenţă pozitivă, bullish, ceea ce generează

semnale BUY, în următoarea perioadă preţul cunoscând o creştere, de la 122.000 la 155.000.La

scurt timp, oscilatorul intră în zona de supracumpărare, ceea ce ar prezenta oportunităţi pentru

majorarea poziţiilor short şi consolidarea lor odată cu ieşirea oscilatorului din zona de

supracumpărare.

Prelucrare proprie

Fig.18- Oscilatorul Stochastic

33

În figura 19 este reprezentat indicatorul William %R şi se observă cum după ce a stat la

valori de supracumpărare a scăzut brusc, a depăşit linia de la -50 şi a ajuns în zona de

supravânzare, semnal că un trend negativ i-a naştere.La jumătatea lunii septembrie, iese brusc

din zona de supravânzare, depăşeşte linia de la -50 şi ajunge în zona de supracumpărare, ceea ce

generează un semnal BUY, care se dovedeşte a fi fals, deoarece în următoarele zile iese din zona

de supracumpărare şi după ce depăşeşte linia de la -50 ajunge în zona de supravânzare, ceea ce

semnalează un trend negativ, relativ brusc după ce a stat pe zona de suport doua luni.

Prelucrare proprie

Fig.19- William’s %R

34

Prelucrare proprie

Fig.20- EBS la data de 08.05.2009

Aşa cum nu construim o casă fără un proiect, nu putem tranzacţiona fără a avea o

strategie.Astfel, am selectat cinci indicatori, care corelaţi să valideze semnalele de BUY/

SELL.Cei cinci indicatori sunt: indicele puterii relative, MACD, oscilatorul stochastic, benzile

Bollinger şi mediile mobile.

Este de remarcat că prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna octombrie a fost semnalată

foarte clar de către indicatori.

Observăm că benzile Bollinger, începând cu luna august şi până la jumătatea lunii

septembrie s-au îngustat, datorită volatilităţii scăzute a preţurilor, ceea ce face posibilă o

modificare bruscă a preţurilor, fapt ce poate fi observat şi pe grafic, începând cu luna octombrie,

când preţul intră pe un trend descendent, după ce o perioadă de aproximativ 3 luni s-a aflat într-o

zonă de suport.

35

Îngustarea benzilor Bollinger şi spargerea nivelurilor de suport de la 124.000 pot semnala

că va avea loc o mişcare violentă în jos.Trendul descendent este confirmat şi de faptul că

preţurile tind să stea în jumătatea de jos a benzilor Bollinger, iar SMA(20) reprezintă nivel de

rezistenţă.

Indicele puterii relative – RSI,se află în zona de supravânzare, cu o uşoară revenire peste

linia de 30, timp de câteva zile, după care revine în zona de supravânzare, ceea ce semnalează că

acea creştere prefigurată a fost un semnal fals, nefiind confirmată nici de existenţa unei

divergenţe pozitive.Media mobilă mai rapidă străpunge de sus în jos media mobilă mai înceată a

benzilor Bollinger, ceea ce confirmă scăderea preţului.De asemenea, MACD trece sub linia

semnal şi sub linia centrală de la 0, ceea ce indică un semnal de vânzare.Se pare că în acea

perioadă indicatorii au prezentat o mare importanţă pentru investitori, comparativ cu interesul

redus pentru contextul pieţei.

Încă un aspect interesant pe analiza acestui grafic este apariţia unei divergenţe, începând

cu sfârşitul lunii martie 2009.Este vorba de o divergenţă negativă – „bearish”, indicatorul RSI

nefiind de acord cu evoluţia crescătoare a preţului din ultima lună şi jumătate.Am marcat această

divergenţă, pentru a fi mai vizibilă, prin îngroşarea liniilor de rezistenţă pentru preţ, RSI şi

oscilatorul stochastic.

Oscilatorul stochastic de asemenea eşuează în a realiza un maxim, confirmând semnalul de

vânzare prefigurat şi de RSI, însă MACD străpunge de jos în sus linia semnal, ceea ce, corelând

cu ceilalţi indicatori, reprezintă un semnal de cumpărare fals.Linia oscilatorului stochastic trece

sub SMA(3), ceea ce înseamnă că suntem pe scădere, semnal confirmat şi de divergenţa

negativă.

În concluzie, recomandarea pe termen scurt este una de vânzare ţinând cont de divergenţa

negativă apărută.Un eventual nivel de preţ pentru o noua recomandare de cumpărare trebuie

aşteptată în jurul valorii de 63100, ţinând cont că acolo este un nivel de suport mai important.

În continuare voi realiza graficul pentru acţiunea SNP – Petrom S.A, pentru care voi utiliza

aceiaşi indicatori ca şi pentru EBS, cu scopul de a realiza, în final, o analiză comparativă.

36

Cap.2 Analiză comparativă În acest capitol mi-am propus să realizez o analiză comparativă între semnalele generate

de indicatori în cazul acţiunilor Erste Group Bank AG, respectiv, în cazul acţiunilor Petrom S.A.

Pentru început, am realizat analiza acţiunilor SNP, utilizând aceeaşi gamă de indicatori

ca şi în cazul acţiunilor EBS.

Prelucrare proprie

Fig.21- SNP la data de 08.05.2009

În figura 21, avem reprezentat graficul acţiunii SNP, pentru care am utilizat aceiaşi

indicatori ca şi pentru acţiunea EBS.Observăm că preţul titlurilor SNP este caracterizat în cea

mai mare parte de o volatilitate scăzută.

În luna iulie 2007, remarcăm formaţiunea „Double Top” pe care preţul o formează,

realizând maxime egale,indicând o posibilă schimbare de trend, iar indicele puterii relative,

respectiv RSI , realizează un minim, ceea ce indică o divergenţă negativă, anticipând o posibilă

scădere a preţului, însă oscilatorul stochastic eşuează în a realiza un minim şi realizează un

maxim, ceea ce indică o divergenţă pozitivă, generând un semnal de vânzare.

37

Însă, în următoarea perioadă, observăm pe grafic o scădere a preţului , semnalată de RSI

şi confirmată şi de MACD, care trecuse sub linia semnal şi pentru a valida semnalul de vânzare,

şi sub linia lui 0, ceea ce înseamnă că oscilatorul generase un semnal de cumpărare fals.

Prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna ianuarie nu a fost semnalată foarte clar de către

indicatori.

RSI se afla în zona de supravânzare, media mobilă rapidă se apropia să străpungă de jos în

sus media mobilă mai înceată a benzilor Bollinger, lucruri care în mod normal ar fi trebuit să

prefigureze o creştere.O mişcare bruscă era prefigurată şi de îngustarea benzilor Bollinger,însă

direcţia ar fi trebuit să fie alta.Se pare că în acea perioadă a contat mai mult contextul pieţei, iar

indicatorii nu au mai avut aşa mare importanţă pentru investitori.În acel moment practic

instrumentele de analiză a trend-ului au fost mai folositoare decât indicatorii care erau

neclari.Avem deci un context în care analiza indicatorilor trebuia completată cu analiza

instrumentelor de analiză a trend-urilor.

Pentru exemplificare, voi insera graficul ce redă instrumentele de analiză a trend-ului.

Prelucrare proprie

Fig.22- SNP la data de 08.05.2009

38

SNP s-a încadrat între lunile iulie 2007 – ianuarie 2008 într-un triunghi descendent.Acest

triunghi a fost spart în luna ianuarie 2008 şi a urmat o scădere de aproximativ 24% în decurs de o

lună.Întoarcerea trend-ului a avut loc odată cu spargerea triunghiului la sfârşitul lunii februarie şi

intrarea în canalul uşor ascendent ce s-a menţinut în lunile martie- aprilie.La sfârşitul lunii mai

linia de rezistenţă a canalului a fost străpunsă şi am asistat şi la străpungerea liniei mai vechi a

trend-ului descendent în jurul valorii de 0,455 RON, dar şi la străpungerea liniei vechiului suport

de la 0,4680 RON transformat între timp în linie de rezistenţă.Observăm formarea unei

formaţiuni grafice de tip fanion la sfârşitul lunii mai 2008, care, în mod normal, va fi străpunsă în

sus, după cum putem observa în perioada imediat următoare.

Îngustarea benzilor Bollinger2 şi spargerea nivelurilor de suport de la 0, 468 RON trebuia

să ne spună că vom avea de făcut o mişcare violentă în jos.

Observăm că în luna ianuarie 2008, când preţul se află pe un trend descendent, RSI şi

oscilatorul stochastic realizează un maxim, iar această divergenţă pozitivă semnalează o posibilă

creştere a preţului, deci un semnal de cumpărare.Faptul că cei doi indicatori se confirmă,

validează semnalul de cumpărare.

Începând cu jumătatea lunii august preţul intră din nou pe un trend descedent, după ce

sparge nivelurile de suport de la 0,39 RON.Această modificare bruscă a preţului nu a fost

semnalată foarte clar de benzile Bollinger.

RSI se afla în zona de supravânzare, însă nu reuşeşte să ajungă în zona de supracumpărare

şi cunoaşte o scădere, confirmând trendul descendent.Observăm că preţurile tind să stea în

jumătatea de jos a benzilor Bollinger, întărind semnalul de trend descendent.

Dacă urmărim figura 22, observăm că începând cu jumătatea lunii aprilie şi până în luna

septembrie, SNP s-a încadrat într-un triunghi descendent, triunghi ce a fost spart la jumătatea

lunii septembrie, la valoarea de 0,372 RON, cunoscând o uşoară revenire pe data de 22.09.08, iar

în următoarea lună prezentând o scădere de 65%.

În următoarea perioadă, benzile Bollinger s-au îngustat, prefigurând o modificare bruscă a

preţurilor, însă MACD spre sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai trece deasupra liniei

semnal şi liniei de la 0, generând un semnal de cumpărare, iar media mobilă mai rapidă trece

deasupra mediei mobile mai înceată a benzilor Bollinger, confirmând semnalul de cumpărare.

2 Figura 21

39

Un element pe care aici nu l-am întâlnit la finalul analizei, în comparaţie cu analiza

titlurilor EBS, este apariţia unei divergenţe, însă putem corela elementele de analiză a trend-ului

cu semnalele generate de indicatori, deci, ţinând cont că RSI confirmă trend-ul uşor ascendent al

preţurilor, iar MACD şi mediile mobile confirmă acest semnal şi preţul se încadrează în canalul

uşor ascendent ce s-a menţinut în lunile martie – mai 2009, recomandarea pe termen scurt este

una de cumpărare, un eventual nivel de preţ fiind stabilit la 0,121 RON.

O concluzie ce se poate desprinde din analiza acestor două acţiuni, este că deşi indicatorii

pot semnala oportunităţi de tranzacţionare, este recomandat a se urmări şi analiza

trend-ului.Această afirmaţie este întărită în special de analiza acţiunii SNP, unde, după cum am

putut observa indicatorii nu au semnalat foarte clar prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna

ianuarie, spre deosebire de prăbuşirea preţului din luna octombrie, în cazul EBS, care a fost

foarte clar semnalată de indicatori,interesul pentru contextul pieţei fiind redus.

De asemenea, un element pe care la finalul analizei acţiunii SNP nu l-am întâlnit, a fost

apariţia unei divergenţe, divergenţă care în cazul acţiunii EBS, a generat un semnal de vânzare

pe termen scurt, validat prin scăderea în următoarele 10 zile a cursului acţiunilor cu 17%.

Toate aceste elemente au condus la utilizarea instrumentelor de analiză a trend-ului, în cazul

acţiunii SNP, instrumente reprezentate, în acest caz, de triunghiuri descendente, canale de trend

ascendente şi formaţiuni grafice de tip fanion, care împreună cu analiza indicatorilor, au condus

la un semnal de cumpărare pe termen scurt, de asemenea, validat, de menţinerea cursului timp de

aproximativ o lună pe canalul ascendent,identificat la finalul analizei, cunoscând o creştere de

aproximativ 23%, după care va intra pe un uşor trend descendent.

40

Concluzii

Fiecare investitor are anumite obiective şi aşteptări legate de activitatea sa bursieră,

exprimate, de cele mai multe ori, prin definirea unui randament sau a profitabilităţii portofoliului.

Piaţa bursieră a fost întotdeauna caracterizată de un grad ridicat de senzitivitate la

schimbările care se produc la nivelul percepţiei investitorilor asupra evoluţiilor viitoare şi

perspectivelor economiei reale şi sistemului financiar, motiv pentru care au fost concepute două

tipuri de analiză bursieră, analiza tehnică, respectiv, analiza fundamentală.

După cum am putut observa, analiza tehnică, prin intermediul graficelor bursiere, indică o

evoluţie precisă a preţurilor într-o anumită perioadă de timp,astfel încât, un participant în piaţă

poate să-şi construiască o imagine fidelă despre volatilitatea pieţei, un element foarte important

în evaluarea riscului unei tranzacţii.

Deşi indicatorii pot semnala oportunităţi de tranzacţionare, am remarcat că uneori analiza

trend-ului poate întări recomandarea de vânzare sau cumpărare.Concret, în studiul de caz,

aceasta îmbinare a fost aplicată acţiunii SNP, atunci când indicatorii nu au semnalat foarte clar

recomandarea de cumpărare.

Indicatorii şi instrumentele de analiză a trend-ului trebuie folosite constructiv pentru

formarea unei opinii care să conducă la luarea unei decizii de tranzacţionare limitând riscul de

pierdere, astfel, arta constă în capabilitatea de a interpreta graficele şi indicatorii, de a face

corelaţii între instrumente şi de a avea inspiraţia în selectarea tipurilor de instrumente care pot

semnala mai bine într-un anumit moment direcţia pieţei.

Analiza tehnică poate fi privită ca o îmbinare între mai multe abordări, fiecare abordare

oferind investitorului noi cunoştinţe despre piaţă.Abordarea perfectă ar putea fi considerată

încercarea de a combina cât mai multe elemente de analiză tehnică, însă reuşita vine în funcţie

de experienţă şi de cunoştinţa de a alege în funcţie de context.

Un element pe care l-am putut observa în studierea graficelor este că atunci când piaţa

aşteaptă noutăţi, graficul tinde să contureze anumite formaţiuni grafice care aşteaptă să ia o

direcţie clară, iar graficul, uneori, începe să se mişte într-o anumită direcţie înainte ca noutatea

aşteptată să apară.

Analistul, fie că este chart-ist sau tehnician, va căuta indicii pentru a descoperi mişcarea pe

care o va urma piaţa în viitor, iar indiciul care îl face să tranzacţioneze este de multe ori un

factor minor care a trecut neobservat de majoritatea investitorilor.

41

În ultima perioadă, analiza tehnică a devenit din ce în ce mai utilizată şi de investitorii

români.Acest tip de analiză nu a prezentat o importanţă deosebită până acum deoarece piaţa

noastră, fiind foarte mică, era uşor de influenţat indiferent de recomadările analiştilor, dar, între

timp, în cazul unor acţiuni cu o lichiditate mai mare, a devenit mai greu realizabilă influenţarea

pieţei, datorită implicării mult mai multor investitori puternici.

Concluzionând, utilitatea analizei tehnice vine din faptul că investitorii pot profita de

fluctuaţiile preţului titlurilor şi pot obţine randamente mai mari dacă respectă regulile de

tranzacţionare.

42

Bibliografie:

1. Achelis, Steven B.: Technical analysis from A to Z

2. Balan, R. (1989): Elliott Wave Principle

3. Edwards, Robert D.,Magee, John (2001) : Technical analysis of stock trends

4. Freciu, S.(2007): Tehnic sau fundamental

http://www.moneyexpress.ro

5. Mendelsohn, Louis B.(2000): Trend forecasting with technical analysis

6. Murphy, John J. (1999): Technical analysis of the financial markets

7. Pring, Martin J. (2000): Technical analysis of short- term trends

8. Prunea, P.(2005): Analiza tehnică, ziarul Bursa

9. Realizat în colaborare cu Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (2009): Analiza

tehnică între pro şi contra

http://www.curierulnational.ro

10. Teză de doctorat: Analiza tehnică a pieţei de capital

http://www.biblioteca.ase.ro

*** Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro

*** KTD Invest, www.ktd.ro

*** Piaţa de capital din România, www.kmarket.ro

*** www.infobursier.ro

43