PROIECT
TEHNOLOGII ȘI ARHITECTURI EFICIENTE
ENERGETIC PENTRU REȚELE DE COMUNICAȚII
NGN
FAZA I: STUDIU DE ANALIZĂ A STANDARDELOR ȘI
REGLEMENTĂRILOR APLICABILE REȚELELOR NGN
DECEMBRIE 2015
All IP
TEHNOLOGII ȘI ARHITECTURI EFICIENTE ENERGETIC
PENTRU REȚELE DE COMUNICAȚII NGN
Faza I: Studiu de analiză a standardelor și reglementărilor aplicabile
rețelelor NGN
DIRECTOR GENERAL,
Dr. ing. Ion STĂNCIULESCU
CONTRACT DE FINANȚARE
PENTRU PROIECTE DIN PLANUL
SECTORIAL, NR. 141/10.07.2015,
ÎNCHEIAT CU MINISTERUL PENTRU
SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ
DECEMBRIE 2015
INSTITUTUL NATIONAL DE STUDII SI CERCETĂRI PENTRU COMUNICATII NATIONAL COMMUNICATIONS STUDIES AND RESEARCH INSTITUTE
INSTITUT NATIONAL D'ETUDES ET DES RECHERCHES DES TELECOMMUNICATIONS
I.N.S.C.C. Telefon: (0040) 21 3189571; (0040) 21 3189573 Telefax: (0040) 21 3189575; (0040) 21 3189577
www.inscc.ro
FONDAT 1955
Bd. Preciziei nr.6, sector 6, Cod 062203, CP 76-106 BUCURESTI – ROMANIA, E-mail: [email protected] Nr. înreg. Oficiul Registrului Comerţului: J40/4705/1997 Cod unic de înregistrare: RO 1570140
Sistem al managementului calităţii, conform Standardului
ISO 9001 : 2008, certificat de către SRAC şi IQNet cu nr. 534
Faza I: Studiu de analiză a standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN
Activitatea I.1
Analiza standardelor aplicabile rețelelor NGN
Activitatea I.2
Prezentarea reglementărilor aplicabile rețelelor NGN
Activitatea I.3
Analiza reglementărilor aplicabile rețelelor NGN
Director de Proiect: drd. ing. Cristina - Gabriela GHEORGHE
I.N.S.C.C. – Laborator Radiocomunicații
Tel.: 021 3189266
Fax: 021 3189575
email: [email protected]
Lista personalului de execuție a contractului nr. 141/10.07.2015
„Tehnologii şi arhitecturi eficiente energetic pentru reţele de comunicaţii NGN”
Faza I / 2015
Nr.
crt. Nume, prenume Funcția Semnătura
1 Drd.ing. Gheorghe Cristina-Gabriela Cercetător Științific gr. III
2 Dr.ing. Dragomir Radu Cercetător Științific gr. III
3 Dr.ing. Dragomir Dorina Asistent Cercetare
4 Sing. Pujină Gheorghe Asistent Cercetare
5 Sing. Ionescu Sorin Asistent Cercetare
6 Sing. Tirică Marina Asistent Cercetare
7 Ec. Logofătu Adriana Economist
8 Cristescu Victor Tehnician
9 Birău Augustin Tehnician
DIRECTOR GENERAL DIRECTOR PROIECT
Dr. ing. Ion STĂNCIULESCU Drd. ing. Cristina-Gabriela GHEORGHE
INSTITUTUL NATIONAL DE STUDII SI CERCETĂRI PENTRU COMUNICATII NATIONAL COMMUNICATIONS STUDIES AND RESEARCH INSTITUTE
INSTITUT NATIONAL D'ETUDES ET DES RECHERCHES DES TELECOMMUNICATIONS
I.N.S.C.C. Telefon: (0040) 21 3189571; (0040) 21 3189573 Telefax: (0040) 21 3189575; (0040) 21 3189577
www.inscc.ro
FONDAT 1955
Bd. Preciziei nr.6, sector 6, Cod 062203, CP 76-106 BUCURESTI – ROMANIA, E-mail: [email protected] Nr. înreg. Oficiul Registrului Comerţului: J40/4705/1997 Cod unic de înregistrare: RO 1570140
Sistem al managementului calităţii, conform Standardului
ISO 9001 : 2008, certificat de către SRAC şi IQNet cu nr. 534
i Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
CUPRINS
pagina
CUPRINS ......................................................................................................................... i
LISTA FIGURILOR DIN TEXT .................................................................................. iii
LISTA TABELELOR DIN TEXT .................................................................................. v
1. INTRODUCERE ................................................................................................. 1-1
1.1 Prezentarea generală a lucrării .............................................................................. 1-1
1.2 Obiective proiect ................................................................................................... 1-5
1.3 Obiectivele fazei I ................................................................................................. 1-7
2. ANALIZA STANDARDELOR APLICABILE REȚELELOR NGN ........................... 2-1
2.1 Noțiuni generale .................................................................................................... 2-1
2.2 Analiza standardelor .............................................................................................. 2-5
3. PREZENTAREA REGLEMENTĂRILOR APLICABILE REȚELELOR
NGN ............................................................................................................................. 3-1
4. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR APLICABILE REȚELELOR NGN ........ 4-1
5. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 5-1
LISTA ACRONIMELOR UTILIZATE .......................................................................... 1
Lucrarea conține 134 pagini.
ii Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
iii Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
LISTA FIGURILOR DIN TEXT
pagina
Figura 2.1 Domenii interdependente de acțiune în TIC ............................................. 2-1
Figura 2.2 Crearea de servicii media îmbunătățite ..................................................... 2-4
Figura 2.3 Definirea nodurilor rețelei ......................................................................... 2-8
Figura 2.4 Ilustrarea scopului standardului ETSI ES 201 554 ................................ 2-10
Figura 2.5 Schema de măsurare a puterii unei BS ................................................... 2-16
Figura 2.6 Schema de măsurare a puterii dinamice cu BS ....................................... 2-17
Figura 2.7 Schema de calibrare pentru UE în vederea corectării sensibilității ........ 2-19
Figura 2.8 MSAN fără plăci de terminal .................................................................. 2-20
Figura 2.9 Sloturi ocupate cu plăci de terminal dar fără CPE .................................. 2-20
Figura 2.10 Toate porturile sunt în mod LO ............................................................ 2-21
Figura 2.11 Toate porturile sunt în mod L2 ............................................................. 2-21
Figura 2.12 MSAN cu toate situațiile prevăzute în etapele anterioare ..................... 2-22
Figura 2.13 OLT fără plăci LT ................................................................................. 2-24
Figura 2.14 Toate sloturile sunt ocupate dar fără ONU ........................................... 2-24
Figura 2.15 Toate porturile sunt conectate și ONU sunt străbătute de trafic de
date ............................................................................................................................ 2-25
Figura 2.16 Toate porturile sunt ocupate și ONU sunt în repaus ............................. 2-25
Figura 2.17 OLT cu toate cele 4 etape incluse ......................................................... 2-26
Figura 2.18 Rețea ce corespunde cerințelor standardului ETSI ES 203 228
V 1.11 ....................................................................................................................... 2-30
Figura 2.19 Relațiile dintre KPI, KPI global și consumul energetic ........................ 2-36
Figura 2.20 Măsurarea puterii unui sistem testat ..................................................... 2-37
Figura 2.21 Măsurarea puterii unui sistem testat ..................................................... 2-38
Figura 2.22 Măsurarea puterii unui sistem testat ..................................................... 2-38
Figura 2.23 Măsurarea puterii unui sistem testat ..................................................... 2-39
Figura 2.24 Etapele de măsurare și durata acestora ................................................ 2-40
Figura 2.25 Schema cu echipamente și elemente de infrastructură a unei locații
RBS ........................................................................................................................... 2-41
Figura 2.26 Distribuția echipamentelor utilizatorilor într-un sector ........................ 2-42
Figura 2.27 Distribuția echipamentelor utilizatorilor într-un sector ........................ 2-43
Figura 2.28 Reprezentarea grafică a unei rețele de acces ......................................... 2-43
Figura 4.1 Configurație de bază de testare pentru un UPS în curent alternativ
AC .............................................................................................................................. 4-13
Figura 4.2 Invertor DC/ AC (curent continuu/ curent alternativ).............................. 4-14
Figura 4.3 Echipament de aer condiționat în configurația de testare de bază ........... 4-17
iv
Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Figura 4.4 Rețeaua aflată sub testare ......................................................................... 4-21
Figura 4.5 Economisirea energiei folosind obiecte inteligente ................................. 4-34
Figura 4.6 Două tipuri de acces pentru serviciile de HN (a) de acces individual (b)
accesul comună .......................................................................................................... 4-38
Figura 4.7 Arhitectura de serviciu HN ...................................................................... 4-39
Figura 4.8 Model de serviciu pentru servicii de monitorizare de GHG furnizate prin
intermediul NGN ....................................................................................................... 4-41
Figura 4.9 Relații de afaceri în serviciul de monitorizare a GHG ............................. 4-43
Figura 4.10 Flux de informații pentru administrarea inventarului de GHG .............. 4-44
v
Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
LISTA TABELELOR DIN TEXT
Pagina
Tabelul 2.1 Lista standardelor ETSI care se ocupă de eficiența energetică ................ 2-6
Tabelul 2.2 Parametri de referință urmăriți pentru BS .............................................. 2-13
Tabelul 2.3 Parametrii, coeficienții și variabilele care influențează consumul de
energie ....................................................................................................................... 2-23
Tabelul 2.4 Parametrii, coeficienții şi variabilele de impact asupra consumului
energetic pentru MSAN cu OLT ............................................................................... 2-27
Tabelul 2.5 Argumente pro și contra ......................................................................... 2-28
Tabelul 2.6 Clase demografice de subrețele .............................................................. 2-31
Tabelul 2.7 Clase de relief ......................................................................................... 2-31
Tabelul 2.8 Clase climatice ....................................................................................... 2-32
Tabelul 3.1 Documente ITU-T aplicabile reţelelor NGN ........................................... 3-1
Tabelul 3.2 Documente de referinţă pentru reglementările aplicabile reţelelor NGN 3-7
Tabelul 4.1 Parametrii de testare pentru o rețea radio ............................................... 4-23
vi Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
1-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
1. INTRODUCERE
1.1 Prezentarea generală a lucrării
Conceptul de NGN (Next Generation Network) a fost introdus având în vedere
noua situaţie dar şi schimbările din domeniul telecomunicaţiilor. NGN se caracterizează
prin mai multe aspecte dintre care se pot preciza: noua cerere a utilizatorilor pentru
servicii inovative care să fie în legătură cu necesităţile dar şi cu locaţia acestora,
creşterea explozivă a traficului digital (creşterea utilizării Internetului).
Conform definiţiei date de Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii -
Telecomunicaţii (ITU-T) reţeaua NGN este o reţea bazată pe pachete care poate să
asigure oferirea de servicii incluzând servicii de telecomunicaţii şi care poate să
utilizeze multiple tehnologii de transport de bandă largă permiţând QoS (Quality of
Service). În reţeaua NGN funcţiile referitoare la servicii sunt independente de
tehnologiile de transport utilizate. Reţeaua NGN permite mobilitatea larg răspândită
care să asigure prevederea de servicii consistente şi omniprezente pentru utilizatori.
Obiectivul Planului Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN este
dezvoltarea de reţele avansate de telecomunicaţii cu acoperire naţională. În acest scop,
este promovată construirea de reţele de fibră optică cu acoperire naţională şi cu o largă
răspândire a punctelor de distribuţie, cât mai aproape de utilizatorul final şi cu niveluri
adecvate de simetrie şi de interactivitate, pentru a asigura transmitere mai bună de
informaţii în ambele sensuri. Având în vedere gradul foarte avansat de dezvoltare a
comunicaţiilor fără fir în România, se consideră că aceste reţele vor fi integrate şi,
astfel, vor completa infrastructura wireless existentă, construită conform tehnologiilor
wireless compatibile NGN (de exemplu, LTE), care permite mobilitatea, precum şi
creşterea gradului de acoperire.
De asemenea, datorită evoluţiei rapide a tehnologiei, în special a tehnologiilor
mobile de bandă largă de mare viteză, Planul de Dezvoltare pentru reţele NGN ia în
considerare a patra generaţie de tehnologii de comunicaţii mobile (LTE).
Standardul LTE este destinat tehnologiei wireless de comunicaţii de date şi a fost
finalizat în decembrie 2008, reprezentând o evoluţie a reţelelor GSM / UMTS. Grupul
3GPP, un grup al industriei GSM, este responsabil cu dezvoltarea standardului LTE.
1-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Scopul principal al acestui standard a fost acela de a creşte capacitatea şi viteza reţelelor
de acces wireless prin utilizarea tehnicilor de procesare digitală a semnalului şi prin
utilizarea celor mai recente modulaţii. Un alt obiectiv a constat în reproiectarea şi
simplificarea arhitecturii reţelelor bazate pe IP, cu un timp de aşteptare mult mai redus
decât arhitectura 3G. Standardul LTE a fost promovat pe piaţă ca tehnologie de
generaţia a patra (4G LTE).
Standardului LTE a reprezentat baza introducerii unui sistem 4G performant,
conform cerințelor IMT-Avansat (IMT-Advanced), iar prin specificaţia pentru noua
tehnologie de acces radio s-au preconizat:
viteze mari pentru transmisia de date;
întârzieri mici de transmisie prin sistem;
transmisie optimizată a pachetelor, prin folosirea flexibilă a lărgimii de
bandă;
mobilitate cu transferuri nesesizabile ale legăturii în cadrul aceleiaşi sesiuni
de comunicaţie, pentru traficul cu comutație de pachete;
QoS a serviciului conformă cu categoria acestuia.
Performanțele generale ale sistemului se caracterizează prin:
Eficienţă în folosirea spectrului;
Viteză de transfer pentru utilizator;
Flexibilitatea folosirii spectrului;
Mobilitate;
Acoperire;
Îmbunătăţiri aduse în domeniul serviciilor, precum folosirea MBMS
(Multimedia Broadcast Multicast Service).
Sistemul LTE a introdus sau a dezvoltat tehnologii noi, performante. Toate
acestea au urmărit creșterea vitezei de transmisie, îmbunătățirea calității serviciilor
asigurate, folosirea tot mai eficace a resurselor, creșterea eficienței utilizării spectrului
de radiofrecvență.
La nivel global, reţelele NGN constituie un progres semnificativ comparativ cu
soluţiile tehnologice anterioare şi contribuie la îmbunătăţirea tehnologiei şi a serviciilor
de comunicaţii în bandă largă.
1-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În conformitate cu Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN se are în
vedere înlocuirea reţelelor de bandă largă de bază cu reţelele NGN şi nu numai
modernizarea lor pe un termen lung. Reţelele NGN au nevoie de o arhitectură de reţea
diferită, oferind servicii de o calitate mult mai bună în comparaţie cu reţelele de bandă
largă actuală, precum şi mai multe servicii care nu sunt admise de către astfel de reţele.
Astfel în viitor este posibil să apară diferenţe semnificative, între zonele acoperite şi
cele neacoperite de reţelele NGN.
În România, în ianuarie 2014 liniile NGN au atins 67% ca procentaj din totalul
liniilor broadband fiind cel de-al doilea procentaj din UE şi mult peste media UE de
27%.
Se poate considera că în condiţii corespunzătoare, modernizarea treptată a
infrastructurilor existente ar putea avea o contribuţie valoroasă la realizarea obiectivului
Agendei Digitale pentru Europa 2020 cu privire la „vitezele de conexiune”, în special în
acele zone în care instalarea unei infrastructuri noi nu ar fi fezabile din punct de vedere
economic. Astfel de reţele NGN intermediare ar putea fi rentabile şi ar putea reprezenta
o „schimbare semnificativă” în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor de
comunicaţii în bandă largă în zonele defavorizate.
Pentru a face faţă provocărilor viitoare, reţelele NGN ar trebui să aibă atât la
partea de distribuţie (backhaul) cât şi în partea de acces, pe lângă o anumită viteză de
download şi anumite caracteristici care să includă:
asigurarea unei conectivități mai bune;
reprezentarea unui progres tehnologic sustenabil şi de durată;
sprijinirea unei concurenţe bazate pe infrastructură.
De asemenea, tehnologiile și arhitecturile pentru rețelele de comunicații NGN
trebuie să fie alese astfel încât să fie cât mai eficiente din punct de vedere energetic.
Soluțiile de eficientizare energetică a rețelelor NGN sunt impuse de echipamentele,
tehnicile de acces utilizate dar și de complexitatea rețelelor. Se vor evalua rețelele de
comunicații NGN în condiții diferite de trafic, în special pentru trafic mare.
Proiectul contribuie la o mai bună cunoaştere a comunicaţiilor prin sisteme de
comunicații NGN, iar rezultatele proiectului constituie o bază pentru elaborarea unor
reglementări tehnice şi soluţii strategice pentru introducerea tehnologiilor și
1-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
arhitecturilor eficiente energetic pentru aceste rețele, avându-se în vedere stadiul actual
şi tendinţele de evoluţie a acestora.
Rezultate propuse și modalități de aplicare
În cadrul acestui proiect se va realiza o analiză a standardelor și reglementărilor
aplicabile rețelelor NGN. Standardele și reglementările se vor analiza din punctul de
vedere al eficienței energetice. De asemenea, se vor prezenta documentele Uniunii
Europene privind cerințele de eficiență energetică, aplicabile industriei comunicațiilor,
în perspectiva anului 2020.
Având ca bază analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN
dar și prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență
energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020, în cadrul
proiectului se vor elabora:
Studiu privind soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN;
Studiu de evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic;
Manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic
pentru rețelele de comunicații NGN.
Acest proiect se va finaliza cu realizarea unui manual de prezentare care va
conţine:
Analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN;
Prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență
energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020;
Soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN.
Modele de arhitecturi NGN eficiente energetic și evaluarea acestora.
Rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării unor reglementări tehnice şi
soluţii strategice pentru rețelele de comunicaţii NGN.
Potențiali utilizatori
Rezultatele proiectului vor putea fi utilizate de către MSI în cadrul strategiilor pe
care le elaborează, referitoare la rețelele de comunicaţii NGN.
1-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Studiile care vor fi realizate, împreună cu manualul de prezentare ce va fi
elaborat se vor utiliza pentru fundamentarea unor decizii privind dezvoltarea de
tehnologii și arhitecturi pentru rețelele de comunicații NGN în România.
1.2 Obiective proiect
Proiectul corespunde obiectivului general din Planul Sectorial de Cercetare
Dezvoltare al Ministerului pentru Societatea Informațională pentru 2015 – 2017 „Suport
tehnic pentru deciziile M.S.I. în domeniul Broadband și Infrastructură de servicii
electronice” și obiectivului specific din același Planul Sectorial „Armonizarea
caracteristicilor și performanțelor infrastructurii de banda largă pentru asigurarea
cerințelor serviciilor electronice”.
Scopul proiectului este:
Identificarea cerințelor impuse infrastructurii de comunicații de bandă largă
pentru rețele NGN eficiente energetic;
Caracterizarea performanțelor infrastructurii de comunicații de bandă largă ce
suportă rețele NGN eficiente energetic.
Obiectivele se realizează prin elaborarea de studii, analize, soluții și modele care
se vor concretiza în:
Studiu de analiză a standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN.
Studiu de prezentare a documentelor Uniunii Europene privind cerințele de
eficiență energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului
2020.
Studiu privind soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN.
Studiu de evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic.
Manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic
pentru rețelele de comunicații NGN.
1-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Impactul pe care îl pot avea rezultatele proiectului
Rezultatele proiectului vor avea un impact tehnic, economic și social, care se va
putea materializa prin luarea unor decizii corespunzătoare și argumentate privind
dezvoltarea rețelelor de comunicațiilor NGN în România.
Efectul economic şi social se va reflecta prin creşterea cererii utilizatorilor de
servicii de comunicații mobile, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite și prin
posibilitatea implementării de noi servicii, ca urmare a introducerii acestor tehnologii și
arhitecturi pentru rețelele de comunicații NGN.
De asemenea, oferirea unui domeniu larg de servicii (incluzând servicii în timp
real, streaming, servicii în timp non/real și multimedia) de calitate mărită prin sistemele
de comunicații NGN vor avea un impact social pozitiv.
Mai mult alegerea de tehnologii și arhitecturi eficiente energetic pentru rețelele
de comunicații NGN va contribui la micșorarea costurilor pentru diverșii utilizatori.
Un alt avantaj deosebit de important pentru utilizatori este asigurarea de către
rețelele de comunicații NGN a unei mobilități globale.
Toate acestea constituie avantaje ale potenţialilor utilizatori cu efecte benefice
asupra calităţii vieţii.
Dezvoltarea rețelelor de comunicaţii NGN prin utilizarea de tehnologii și
arhitecturi eficiente din punct de vedere energetic va conduce la obţinerea de profituri
importante în acest domeniu.
Rezultatele proiectului vor constitui o fundamentare tehnică documentată a
deciziilor autorităţii în domeniu pentru elaborarea unor reglementări tehnice şi soluţii în
conformitate cu stadiul evoluţiei sistemelor de comunicaţii NGN.
Acest proiect va contribui la impulsionarea dezvoltării sectorului românesc de
comunicaţii.
1-7 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
1.3 Obiectivele fazei I
Obiectivele fazei nr. I: „Studiu de analiză a standardelor și reglementărilor
aplicabile rețelelor NGN” sunt:
Activitatea I.1
Analiza standardelor aplicabile rețelelor NGN.
Activitatea I.2
Prezentarea reglementărilor aplicabile rețelelor NGN.
Activitatea I.3
Analiza reglementărilor aplicabile rețelelor NGN.
În cadrul activităţii I.1 s-au prezentat noțiuni generale despre rețelele de
comunicații NGN și s-au analizat standardele elaborate de Institutul European pentru
Standarde de Telecomunicaţii (ETSI), aplicabile rețelelor NGN din punctul de vedere al
eficienței energetice.
Referitor la activitatea I.2 s-au prezentat reglementările elaborate de ITU-T,
aplicabile rețelelor NGN având în vedere eficiența energetică.
Activitatea I.3 s-a referit la analiza reglementărilor elaborate de ITU-T, aplicabile
rețelelor NGN din punctul de vedere al eficienței energetice.
1-8 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
2-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
2. ANALIZA STANDARDELOR APLICABILE REȚELELOR NGN
2.1 Noțiuni generale
Unul dintre scopurile UE este de a se realiza un climat cu emisii reduse de carbon.
În acest sens Uniunea Europeană propune o reducere a emisiilor de gaze cu cel puțin
20% până în 2020, prin utilizarea de echipamente și tehnologii specifice și introducerea
energiilor regenerabile, ce ar urma să ajungă la 20% din totalul formelor de energiei [1].
În prezent tehnologia informației și a comunicației, TIC, furnizează aproximativ 2% din
totalul emisiilor de carbon și este de așteptat ca acest procent să se tripleze [1]. Ca atare,
măsurile de eficiență energetică devin prioritare în domeniul informației și a
comunicațiilor. Eficiența energetică produce o reducere a emisiilor de gaze prin acțiuni în
trei domenii interdependente (Figura 2.1).
Domeniul TIC:
contribuie la elaborarea metodologiei de măsurare a impactului asupra
mediului, metodologie comună cu alte domenii industriale;
furnizează soluții tehnice de creștere a eficienței energetice în NGN;
Figura 2.1 Domenii interdependente de acțiune în TIC [1]
2-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
exercită o influență majoră asupra celorlalte sectoare industriale, astfel încât
acestea să poată implementa soluții proprii de creștere a eficienței energetice
[1].
Introducerea rețelelor NGN pe scară largă, într-un ritm care trebuie să susțină
creșterea masivă a aplicațiilor multimedia, reprezintă o sursă potențială de poluare,
datorită capacităților enorme de electroalimentare solicitate.
ETSI se referă la NGN într-o diversitate de modalităţi, astfel [2]:
Rețele total IP (all IP);
Domenii interoperabile;
Acces de bandă largă;
Sisteme mobile și nomadice;
Servicii multiple;
Model agnostic de business;
Domenii interoperabile.
ITU – T consideră NGN ca fiind o rețea bazată pe comutație de pachete (rețea IP),
capabilă să furnizeze servicii de telecomunicații și să utilizeze tehnologii multiple de
bandă largă, de calitate, ce suportă servicii electronice într-un mod independent de
infrastructura de transport utilizată. Rețeaua NGN oferă utilizatorilor acces
nerestricționat la diverși furnizori de servicii electronice de bandă largă [2].
NGN se caracterizează prin:
Transfer bazat pe pachete;
Separarea funcțiilor de control dintre capabilitățile de transport apel/ sesiune,
aplicații/ servicii;
Prestare de servicii de transport precum și furnizarea de interfețe deschise;
Suport pentru o gamă largă de servicii, aplicații și mecanisme;
Bandă largă;
Mobilitate;
O varietate mare de scheme de identificare care pot rezolva adresele IP în
timpul rutării;
Accesul liber, neîngrădit, al utilizatorilor la diferiți furnizori de servicii;
2-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
CONȚINUT LA CERERE :
Navigare (Browsing)
Descărcare (Download)
Flux (Streaming)
Difuziune (Broadcast)
Caracteristici unificate pentru același tip de serviciu așa cum este el perceput
de către utilizator;
Convergența serviciilor pentru rețele fixe și mobile;
Independența serviciilor de tehnologiile de transport;
Suportă tehnologii de acces;
Respectă toate cerințele reglementate în ceea ce privește de exemplu
comunicațiile de urgență, eficiența energetică etc.
Conceptul NGN ia în considerare noile realități din industria telecomunicațiilor,
caracterizate de factori ca :
necesitatea de a realiza convergența;
optimizarea operațiilor din rețea;
extraordinara creștere a traficului digital (necesitatea de noi servicii
multimedia, creșterea cererii de mobilitate).
Evoluția rețelelor către NGN trebuie să permită continuarea și interoperabilitatea
cu rețele existente, în paralel cu implementarea de noi capabilități [2].
ETSI propune următoarele servicii suportate de rețeaua NGN [2]:
CONVERSAȚIE : apel vocal
apel video
conversații (chat)
sesiuni multimedia
MESAJE : email
SMS EMS(Enhanced Messaging Service)
MMS
IM și prezență
2-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
NGN suportă o structură media bogată, prezentată în continuare (Figura 2.2).
NGN a cunoscut până în prezent trei etape de dezvoltare, etape ce s-au regăsit în
standardele elaborate de comitetul tehnic al ETSI [3].
Faza 1 NGN a fost finalizată în decembrie 2005, asigurându-se standarde
performante și deschise (ce au permis modificări ulterioare), necesare dezvoltării, testării
și implementării sistemelor din prima generație NGN, toate având în vedere
eficientizarea consumului de energie electrică.
Faza 1, concepută inițial pentru a oferi multimedia Internet Protocol utilizatorilor
de telefonie mobilă a permis dezvoltarea IMS ca și componentă de bază pentru 3G.
Inițial IMS a fost conceput ca un sistem total IP având ca scop simplificarea
activității operatorilor de telefonie mobilă de a furniza servicii interactive și
interoperabile de generație următoare, cu un cost eficient, cu consum energetic
Figura 2.2 Crearea de servicii media îmbunătățite [2]
Sesiune multimedia
- Voce
- Video
- Radiodifuziune
- Mesagerie - & Prezență - Web
Voce, Video Voce, Video la
client IM
Voce, Video,
date pe mobil
Radiodifuzare video, date
2-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
corespunzător, pe o arhitectură ce putea să ofere flexibilitate de operare și navigare pe
Internet.
Odată cu adoptarea IMS și de alte sectoare ale industriei, potențialul unei piețe de
masă a oferit acces de bandă largă la prețuri accesibile indiferent de cum sunt conectați
utilizatorii [3].
Faza 2, finalizată în 2008, a adus elemente noi legate de NGN, precum IMS și
non-IMS bazate pe IPTV, care au răspuns cerințelor pieții privind accesul independent,
integrare în servicii de mediu, etc.
Faza 2 definește:
un subsistem bazat pe soluții de integrare deja existente;
un subsistem IMS bazat pe soluții IPTV ce permit asocierea serviciilor TV cu
alte servicii de telecomunicații ( voce, servicii de date).
Faza 3 se axează pe probleme, precum [3]:
IPTV: noi servicii de publicitate, roaming/mobilitate, conținut orientat spre
utilizator;
Canale personalizate/conținut orientat spre utilizator;
Tehnologii pentru ofertele IPTV pereche la pereche inclusiv protecție și
adresare;
Interconectare în rețea;
Creșterea siguranței;
Monitorizarea consumului energetic, în special la client;
Identificarea în radio frecvență (RFID) etc.
Eficiența energetică este unul dintre factorii critici în sistemele de telecomunicații
moderne, constituind unul dintre aspectele luate în considerare spre analiză în standardele
ETSI.
2.2 Analiza standardelor
Printre standardele elaborate de ETSI se evidențiază și standardele care se ocupă
de eficiența energetică a rețelelor, standarde ce se pot aplica și pentru NGN. În tabelul
următor (Tabelul 2.1) sunt listate standardele care au ca obiectiv studiul eficienței
energetice.
2-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Nr. crt. Indicativ standard Titlul standardului
1 ETSI TR 103 117 V1.1.1 (2012-11) „Principles for Mobile Network
level energy efficiency”
2 ETSI TS 102 706 V1.3.1 (2013-07) „Measurement method for energy
efficiency of wireless access
network equipment”
3 ETSI GS OEU 008 V1.1.1 (2013-09) „Global KPI for Information and
Communication Technology Nodes”
4 ETSI ES 201 554 V1.2.1 (2014-07) „Energy efficiency of Mobile Core
network and Radio Access Control
equipment”
5 ETSI GS OEU 001 V2.1.1 (2014-12) „Operational energy Efficiency for
Users (OEU);
Global KPIs for ICT Sites”
6 ETSI ES 202 706 V1.4.1 (2014-12) „Measurement method for power
consumption and energy efficiency
of wireless access network
equipment”
7 ETSI ES 203 228 V1.1.1 (2015-04) „Assessment of mobile network
energy efficiency”
8 ETSI GS OEU 002 V1.1.1 (2015-06) „Technical Equipment of Copper
and Optical Fixed Access”
9 ETSI GS OEU 006 V1.1.1 (2015-06) „Operational energy Efficiency for
Users (OEU);
Referential specification to define
sustainable levels of ICT Sites”
Tabelul 2.1 Lista standardelor ETSI care se ocupă de eficiența energetică
2-7 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Standardele aplicabile rețelelor total IP, NGN, referitoare la eficiența energetică
au în vedere:
metode ce analizează consumul energetic dar și eficiența energetică atât în
regim static cât și dinamic în stația de bază, BS;
îmbunătățirea consumului energetic prin gestionarea corespunzătoare a
rețelelor de bandă largă în diferite sectoare ale industriei precum și în diferite
locații; se impune ca atare aplicarea de către furnizorii și utilizatorii de
echipamente din domeniul tehnologiei informaticii și comunicației de
instrumente „Green”, indicatori cunoscuți sub denumirea de niveluri verzi.
Locațiile TIC constituie zona de bază a consumului energetic; prin urmare
ETSI a dezvoltat standarde și documente tehnice capabile a fi folosite în
proiectarea, organizarea de locații corespunzătoare, durabile în domeniul TIC
[4];
propuneri de indicatori utilizabili de către furnizori sau de către operatori; un
domeniu de aplicabilitate al standardului se referă la MSAN, nod de servicii
multi acces, configurat atât pentru fibră optică cât și pentru linii de abonat
(DSL) [5].
Standardul structurează problematica amintită mai sus în trei mari categorii:
stabilirea parametrilor cheie care au cel mai mare impact asupra consumului de
energie;
definirea unui model pentru consumul de energie MSAN atunci când este
folosită multiplexarea pentru acces;
stabilirea metodologiei pentru un terminal de linie optică. În continuare
(Figura 2.3) este reprezentată definirea nodului MSN conform standardului
ETSI [5].
2-8 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
definirea topologiei și a modului de evaluare a eficienței energetice a unei
rețele mobile; tehnologiile acoperite de standarde sunt: GSM, UMTS și LTE.
Standardele definesc valori acceptate pentru eficiența energetică pentru rețeaua
de telefonie mobilă precum și metodele de evaluare (măsurare) a eficienței
energetice în condiții de exploatare a rețelei. Scopul declarat al standardelor
este de a permite înțelegerea semnificației de eficiență energetică în rețelele
mobile. Standardele iau în considerare atât „rețele” omogene cât și eterogene
ale căror dimensiuni sunt definite de granițele topologice, geografice sau
demografice. Astfel pentru rețelele definite topologic un exemplu îl poate
constitui un nod de control. Dacă rețeaua este definită prin granițe geografice
se pot considera spre exemplu rețelele continentale sau naționale iar în cazul
celor definite demografic se pot considera rețelele urbane sau rurale.
Standardele, în structura lor de bază, se pot aplica rețelelor relativ mici
(parțiale), caz în care eficiența energetică este măsurabilă și totodată
standardizată. Măsurătorile se pot extinde însă și în rețele mari , cunoscute sub
numele de rețele „totale” cum ar fi spre exemplu rețeaua unei țări, rețeaua unui
operator de rețea mobilă, etc. Echipamentul terminal (utilizator final) nu este
luat în considerare în măsurarea eficienței energetice [6].
Figura 2.3 Definirea nodurilor rețelei [5]
2-9 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Ca urmare a protocolului de la Kyoto, Comisia Europeană a elaborat și va
elabora directive cu scopul de a îmbunătăți gestionarea energiei electrice pentru
sectoarele industriei dar și pentru diferite locații. Ca urmare a acestora
furnizorii și utilizatorii de echipamente IT sunt obligați să pună în aplicare
instrumente „verzi” (indicatori recunoscuți ca având niveluri verde) cu scopul
monitorizării eficienței rețelelor ecologice. La nivel mondial locațiile TIC
reprezintă unul dintre cei mai mari consumatori, la nivel mondial, de energie.
Ca atare primul obiectiv al ETSI ISG OUE a fost precizarea poziției UE față de
definirea corespunzătoare a eficienței energetice precum și precizarea
indicatorilor cheie globali necesari pentru utilizarea corespunzătoare a
locațiilor TIC. Standardele definesc deci poziția membrilor ISG OUE și
stabilesc indicatorii de performanță, KPI, la nivel mondial, indicatori ce permit
monitorizarea eficienței energetice dar și gestionarea energiei pe locațiile TIC.
Sunt precizate următoarele obiective:
Eficiența sarcinii;
Consumul de energie;
Reutilizarea energiei;
Energie regenerabilă.
Astfel standardele stabilesc patru indicatori de performanță, KPIs, și un indicator
global care combină cele patru obiective, obiectiv (obiective) fiind aplicabile locațiilor
TIC de orice dimensiune [7].
Este un adevăr unanim acceptat acela că eficiența energetică este punctul critic al
funcționarii rețelelor. Cu ajutorul standardului ETSI ES 201 554 V1.2.1 /2014-07 se
precizează măsurări solide și reproductibile pentru echipamentele utilizate în rețelele de
tip magistrală. Astfel sunt definite valorile eficienței energetice precum și metodele de
măsurare aplicabile echipamentelor mobile de rețea de tip magistrală. Eficiența
energetică este definită ca fiind puterea utilă normată la consumul de energie în condițiile
în care se presupune că o rețea eficientă energetic se ocupă de un număr mare de abonați,
cu un consum cât mai mic de energie. Standardul promovează metode de economisire a
energiei. Astfel, se propune ca măsurarea consumului de energie să se facă la diferite
nivele de încărcare, prin simularea unei utilizări tipice a echipamentului. Valorile definite
2-10 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
pot fi utilizate pentru compararea eficienței energetice a diferitelor implementări (HW și
SW) ale aceleiași funcții. Standardul stabilește metode de măsurare dar și valori
aplicabile pentru:
1. Funcții de bază pentru sisteme mobile (GGSN, HLR, MGW, MME, MSC,
SGSN, și PGW/SGW);
2. Unitate de control de acces radio.
Standardul propune o schemă bloc, schemă ce ilustrează scopurile propuse de
standarde, pentru rețele de tip magistrală [7]. Această schemă este prezentată în
continuare (Figura 2.4).
Figura 2.4 Ilustrarea scopului standardului ETSI ES 201 554 [7]
Legendă liniile bolduite: interfețe ce permit traficul utilizatorului
liniile punctate: interfețe ce permit semnalizarea
Rețea nucleu
Control acces radio
Acces radio: nu face obiectul acestui standard
2-11 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Așa cum s-a subliniat anterior eficiența energetică reprezintă factorul critic al
sistemelor moderne de telecomunicații. Consumul într-o rețea de telecomunicații fără fir
este dominant în rețeaua de acces. Standardul ETSI TS 102 706 V1.3.1 /2013-07 se
ocupă de consumul de energie în locațiile RBS (Radio Base Station), cele mai mari
consumatoare de energie [8]. Documentul prezintă metode de evaluare a eficienței
energetice pentru rețele wireless, metode aplicabile și pentru NGN. Pentru a realiza cele
amintite mai sus, standardul precizează următorii parametri:
1. consumul mediu de energie RBS, într-o configurație de referință, sub diferite
nivele de încărcare;
2. consumul mediu de energie a locației RBS (consumul de energie RBS al
echipamentelor ce alcătuiesc RBS prin aplicarea de factori de corecție pentru
diferite alimentări, răciri și diferite soluții constructive);
3. indicatori de performanță pentru eficiența energetică a rețelelor de tip wireless.
Acești indicatori se calculează în funcție de diverși parametrii cum ar fi:
consumul de energie pentru RBS, aria de acoperire a RBS pentru mediu rural
precum și capacitatea RBS pentru mediul urban.
Standardul se referă la următoarele tehnologii de acces radio:
o GSM;
o LTE;
o WCDMA;
o WiMAX.
Standardul ia în considerare numai consumul de energie a RBS în definirea puterii
totale a unei rețele wireless. Eficiența energetică se măsoară atât în regim static cât și
dinamic astfel încât sunt menționate metode pentru cele două cazuri. Rezultatele bazate
pe măsurări „statice” ale consumului de energie se obțin sub sarcină statică și fără
activarea caracteristicilor rețelei radio. Rezultatele bazate pe măsurări „dinamice” se pot
obține pentru un RBS cu încărcare dinamică, cu caracteristicile rețelei radio activate (se
consideră inclusiv funcțiile controlerului radio de rețea). Standardele precizează faptul că
nu se ia în considerare consumul echipamentelor terminale (end – user). Rezultatele
măsurărilor pot fi folosite pentru a evalua și compara echipamentele radio mobile ale
diferiților producători utilizate în același standard radio și în aceeași bandă de frecvențe
2-12 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[7]. În general, standardele subliniază necesitatea reducerii noxelor și eficientizarea
consumului energetic. În acest context industria de telefonie mobilă face eforturile
necesare pentru a dezvolta rețele eficiente energetic. În documentul „Verde” 2012 se
afirmă că industria de telefonie mobilă va reduce emisiile de gaze, pe fiecare conexiune
cu 40% până în 2020. S-a estimat că 80% din consumul energetic și emisii de GES sunt
datorate rețelelor. Documentul precizează că 3% din consumul energetic mondial se
datorează tehnicii informatice, iar tehnicile și tehnologiile produc 2% din totalul emisiilor
de bioxid de carbon. Deoarece transmiterea datelor în rețele mobile de bandă largă a
cunoscut an de an o dezvoltare explozivă s-ar putea afirma că o consecință a acestui lucru
ar putea fi o creștere semnificativă a consumului puterii în rețelele de telefonie mobilă.
Standardul ETSI TS 102 706 V1.3.1 / 2013-07 propune măsurări de eficiență energetică
pentru acces radio la rețelele de telefonie mobile (aplicabile inclusiv pentru NGN), atât
în laborator cât și în condițiile rețelelor reale. Analiza se bazează pe rețele „parțiale”
urmând ca aceasta să fie extinsă la rețele „globale”. Standardul studiază modele potrivite
pentru a descrie aspectele legate de consumul energetic în rețelele de acces radio și
introduce definiții specifice pentru măsurare, necesare pentru validarea modelelor.
Nevoia de măsurări ale consumului energetic în vederea eficientizării lui implică evaluări
de eficiență atât în nodurile simple cât și în întreaga rețea de comunicații. Există
caracteristici de acces radio al căror impact asupra consumului energetic respectiv asupra
eficienței energetice nu poate fi estimat în totalitate numai prin măsurări în nod. Trebuie
încă odată subliniat faptul că rețeaua de acces radio este considerată ca aducând cea mai
importantă contribuție la consumul energetic al întregii rețele de comunicații și de aceea
este necesară estimarea consumului puterii acesteia [9].
Standardul ETSI GS OEU 001V2.1.1 / 2014-12 pune bazele definirii obiectivelor
privind eficientizarea energiei electrice în vederea stabilirii indicatorilor globali (chei de
performanță), indicatori ce vor putea fi folosiți în industria IT în general și în sistemele
total - IP în special. Astfel de obiective sunt:
Consumul de energie;
Eficiență de sarcină;
Reutilizarea energiei;
Energie regenerabilă.
2-13 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Pentru atingerea scopurilor propuse și amintite anterior ETSI standardizează două
metode de evaluare folosite pentru evaluarea atât a consumului energetic cât și a
eficienței energetice și anume pentru măsurarea [10]:
1. consumului mediu de energie pentru echipamentele de BS ;documentul
prezintă echipamentele de referință BS, configurațiile și nivelurile de încărcare
atunci când se măsoară consumul de energie.
2. capacității pentru o anumită zonă de acoperire.
Procedura de evaluare cuprinde următoarele etape :
1) Identificarea echipamentului testat cu:
1.1 Identificarea BS și a parametrilor de bază (Tabelul 2.2)
Parametri Valoare Unitate
1) Configurație BS Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.1) Număr sectoare Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.2) Putere maximă
nominală de ieșire /sector
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
W
1.3) Număr de purtătoare/
sector
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.3.1) Număr de purtătoare
permise de BS
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.3.2) Numărul de
purtătoare pentru care au
fost proiectate cartelele
(plăci electronice)
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.3.3) Numărul de
purtătoare din timpul
testării
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
Tabelul 2.2 Parametri de referință urmăriți pentru BS
2-14 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Parametri Valoare Unitate
1.4) Diversitatea de
transmisie
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.5) Diversitatea în
recepție
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.6) Tipurile de semnale
RF combinate
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
1.7) Capete radio situate la
distanță (Da/Nu)
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
2) Frecvență Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
2.1) Banda conexiunii
descendentă
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
MHz
2.2) Banda ascendentă Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
MHz
2.3) Lărgimea de bandă a
canalului
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
MHz
3) Mediu Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
3.1) Plaja de temperaturi Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
oC
3.2) Tipul filtrului de aer Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
4) Caracteristici Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
4.1) Caracteristici de
economisire a energiei
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
4.2) Caracteristici de
capacitate și acoperire
Se completează conform
rezultatelor măsurărilor
Conform mărimii măsurate
4.3) Cifrarea legăturii Se completează conform Conform mărimii măsurate
2-15 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Parametri Valoare Unitate
descendente folosite ? (Da
/Nu)
rezultatelor măsurărilor
1.2 Configurarea BS și încărcarea traficului pentru măsurători.
În standard sunt prevăzute configurările GSM/EDGE și anume:
Numărul de sectoare și de purtătoare;
Puterea de intrare;
Repartizarea traficului utilizator în secvențe scurte de timp cu respectarea
puterii nominale a emițătorului;
Nivelul puterii de ieșire în RF;
Stabilirea caracteristicilor de economisire a energiei precum și modalități
de sporire a capacității.
2) Măsurarea puterii în regim static - stabilirea echipamentelor BS pentru
nivelurile de sarcină prevăzute de standard;
3) Măsurarea eficienței energetice în condiții de încărcare dinamică -
Măsurarea capacității și a puterii BS;
4) Colectarea și raportarea datelor rezultate din măsurări.
Măsurarea puterii se poate face fie prin determinarea indirectă a puterii și anume
prin măsurarea tensiunii și a curentului (valori eficace și numai în curent continuu), fie
prin măsurarea directă a puterii cu ajutorul wattmetru-lui (capabil a face determinări atât
în curent continuu cât și în curent alternativ). Orice echipamente s-ar folosi este
obligatoriu ca acestea:
Să fie calibrate;
Să aibă interfață de ieșire de date, astfel încât datele să fie păstrate un timp
îndelungat.
Echipamentul de măsurare și testare trebuie să îndeplinească cerințe legate de:
o Puterea de intrare;
o Rezoluție;
o Toleranță maximă în curent continuu (pentru tensiune, curent);
o Toleranță maximă pentru putere în curent alternativ de 1%;
2-16 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
o Raportul dintre puterea de vârf și puterea medie (factor de creastă) trebuie să
fie de minim 5.
Instrumentul de măsurare (de testare) trebuie să aibă o lățime de bandă de cel puțin
1KHz. BS trebuie testată cu SW în condiții normale de funcționare, în conformitate cu
instrucțiunile ce însoțesc echipamentele (configurare, mod de operare, bandă etc.).
Versiunea SW, software, precum şi caracteristicile corespunzătoare economisirii energiei
vor fi prezentate în raportul de măsurare (prezentându-se configurația optimă a BS) [7].
Standardul ETSI ES 202 706 V1.4.1 / 2014-12 descrie metoda de măsurare a
consumului energetic și prezintă, de asemenea, condițiile în care se pot efectua aceste
măsurări. Schema de testare (măsurare) cu BS este prezentată în continuare (Figura 2.5).
BS este alimentată fie printr-o sursă de alimentare fie de curent continuu, fie de
curent alternativ și este comandată de către unitatea de control și testare. Aceasta oferă
pentru BS semnale de control precum și date (trafic), necesare pentru măsurările statice;
fiecare ieșire de RF (antenă) având câte o sarcină. Puterea de RF se măsoară la fiecare
antenă. Măsurările se efectuează în condiții standard de temperatură [8].
Figura 2.5 Schema de măsurare a puterii unei BS [8]
ampermetru
voltmetru
wattmetru
Unitate control
pentru testul BS
Stație de
bază BS Ieșire RF (conectori antenă BS)
Alimentare
cc
Alimentare
cc sau ca
Alternativ
Măsurare putere
și sarcină
Măsurare putere
și sarcină
Măsurare putere
și sarcină
2-17 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
De asemenea, standardul prevede :
Nivelele de putere RF;
Generarea semnalului RF și nivelele de putere - se realizează după modelele
de testare prevăzute în document.
Documentul precizează metodele de măsură pentru stabilirea eficienței energetice
precum și condițiile în care se efectuează aceste măsurări. Testarea dinamică presupune
măsurarea atât a capacității BS cât și a eficienței energetice în funcție de aria de
acoperire, în condiții de referință precizate de standard. Pentru măsurarea dinamică a
eficienței energetice trebuie respectate:
Configurarea de referință;
Benzile de frecvență;
Nivelele de încărcare cu trafic.
În modul dinamic BS poate fi alimentat fie de la o sursă de curent continuu, fie de
la una de curent alternativ
În Figura 2.6 este prezentată configurația de încercare a unei BS cu trei sectoare.
La fiecare sector sunt utilizate patru grupe de echipamente ale utilizatorilor. Acestea sunt
conectate la atenuatoare pentru a genera diferite pierderi.
Testarea eficienței energetice a BS permite fie utilizarea unui echipament de
utilizator de tip simulator, fie utilizarea unor echipamente convenționale. Eficiența
Figura 2.6 Schema de măsurare a puterii dinamice cu BS [8]
2-18 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
energetică depinde de performanțele echipamentului utilizatorului. Pentru ca valorile
obținute prin măsurare să fie cât mai apropiate de valorile reale, echipamentul
utilizatorului trebuie să îndeplinească un set de cerințe minimale prevăzute în standardul
3GPP (cerințele standardelor sunt mult mai restrictive decât așteptările minimale impuse
echipamentelor). Rezultatele măsurărilor de capacitate pe legătura descendentă, descrise
în standard, sunt dependente de sensibilitatea receptorului echipamentului utilizatorului.
În cazul simulatoarelor trebuie făcută calibrarea (puterea de transmisie, sensibilitatea
receptorului etc.). Printre cerințele echipamentelor utilizatorului se amintesc:
Echipamentele care au antenă exterioară - se pot utiliza numai ca dispozitive
de testare;
Echipamentele utilizate pentru testare trebuie să atingă eficiență minimă în RF
Se pot utiliza numai echipamentele de utilizatori (UE) care reprezintă nume
consacrate pe piață;
Echipamentele trebuie înregistrate în detaliu pentru protocolul de testare;
Sensibilitatea receptoarelor US se măsoară și dacă este necesar ea se
corectează înainte de testarea capacității BS. Se măsoară cu o schemă ce
conține un generator de semnal și un numărător de BER așa cum este prezentat
în Figura 2.7, sensibilitatea UE se reduce cu un atenuator plasat la portul de
antenă;
Măsurările se efectuează pentru toate UE utilizate în timpul determinărilor la
toate frecvențele din lărgimea de bandă utilizată pentru determinarea eficienței
energetice. Factorii de corecție ce se vor aplica vor fi precizați în protocolul de
testare.
2-19 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Notă. În cazul utilizării numai a unui singur UE pe grup atenuarea necesară se
poate adăuga la atenuarea pierderilor pe traiectorie.
Standardul ETSI ES 202 706 V1.4.1 / 2014 – 12 prevede procedura referitoare la
configurarea transferului de date pentru o singură purtătoare [8].
Este bine de subliniat că indicatorii de performanță cheie dau o aproximare asupra
realității. Valoarea unui KPI devine egală cu valoarea reală doar în zero, în rest apar
valori diferite (dar apropiate) datorită faptului că în rețele apar o multitudine de MSAN,
fiecare MSAN având propria configurație. Ca valoare pentru un KPI se poate considera
doar o medie a consumurilor energetice. De asemenea apare și incertitudinea măsurărilor,
incertitudine cauzată de diversitatea echipamentelor de măsură, de mediul tehnic și nu în
ultim rând de condițiile climatice. Observația este valabilă atât în laborator cât și pe teren.
Observație. Standardele nu precizează modul de calcul al incertitudinii, dar se pot
aplica diferite corecții având drept scop apropierea valorii unui KPI de valoarea reală [4].
a) MSAN în modelarea DSLAM (acces multiplu linie digitală) – MSAN
consumă energie diferită în funcție de starea și numărul de plăci de capăt de linie.
Atenuator de
calibrare
Generator
de semnal
Contor de BER
Echipament
de
utilizator
Figura 2.7 Schema de calibrare pentru UE în vederea
corectării sensibilității [8]
2-20 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În vederea urmăririi consumului într-un MSAN, standardul precizează patru
etape:
Etapa I: Nu există plăci de capăt de linie (LT) (Figura 2.8).
Etapa II : Toate sloturile sunt ocupate de plăci LT dar nu există echipamente în
locațiile prevăzute pentru utilizatori (CPE), ca în Figura 2.9.
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
Figura 2.8 MSAN fără plăci de terminal [4]
Figura 2.9 Sloturi ocupate cu plăci de terminal dar fără CPE [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
2-21 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Etapa III : Toate sloturile sunt ocupate cu plăci LT iar toate porturile sunt
conectate la CPE în modul L0 , reprezentată în Figura 2.10.
Etapa IV : Toate sloturile sunt ocupate cu plăci LT şi toate porturile sunt conectate
la CPE în mod L2 (Figura 2.11) [4].
Figura 2.10 Toate porturile sunt în mod LO [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
Figura 2.11 Toate porturile sunt în mod L2 [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
2-22 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Pentru urmărirea consumului energetic în cele patru etape sunt utilizați patru
coeficienți:
P0
total, PM
L3, PM
L2, PM
L0.
În rețea, plăcile diferite pot fi în stări diferite, motiv pentru care standardul
definește trei variabile :
X : procent porturi ce utilizează modem DSL;
Y : procent porturi sincronizate;
Z : procent porturi conectate în modul L2.
De asemenea, se mai definesc două variabile și anume:
N numărul de plăci LT dintr-un rând;
M numărul de sloturi prevăzute pentru plăcile LT.
Toate etapele anterioare sunt reprezentate în Figura 2.12.
Standardul precizează parametrii, coeficienții și variabilele cu impact asupra
consumului de energie. Aceștia sunt prezentați în continuare (Tabelul 2.3) [5].
Figura 2.12 MSAN cu toate situațiile prevăzute în etapele
anterioare [4]
Mod LO Mod LO Mod LO Mod LO
Numărul de
sloturi prevăzute
pentru LT
Numărul de
plăci LT
2-23 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Impactul grupurilor
componente ale rețelelor
DSL
Parametrii de bază de impact Folosire ca:
Impactul plăcii de linie
Lungimea firului de cupru Coeficient
Diametrul firului Coeficient
Numărul de porți de ieșire
conectate
Variabilă
Numărul de porți sincronizate Variabilă
Traficul utilizatorilor Variabilă
Impactul părților comune
Numărul de plăci de linie Coeficient
Trafic Coeficient
Numărul de rânduri conectate
în cascadă Variabilă
Numărul de extensii Variabilă
Alte elemente de impact Temperatura în zona centrală Coeficient
Tensiunea de alimentare Coeficient
Standardul definește puterea consumată de MSAN în DSL dar precizează și relația
de calcul a acesteia.
În standard se precizează ce se înțelege prin valori operaționale (de lucru) și se
arată că :
fiecare țară are propriile valori pentru X, Y, Z;
fiecare MSAN are valorile sale pentru coeficienții ce apar în relația consumului
de putere.
Standardul precizează că pentru a obține valori ale consumului de putere cât mai
apropiate de valorile reale, fiecare țară poate defini și alți indicatori cheie.
Tabelul 2.3 Parametrii, coeficienții și variabilele care influențează consumul de energie
2-24 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
b) MSAN în modelarea terminalului optic (OLT)
MSAN cu terminal optic consumă puteri diferite în funcție de numărul de plăci de pe
fiecare rând. Pentru a urmări consumul în această situație standardul propune tot patru etape:
Etapa I : MSAN nu are atașate plăci LT (Figura 2.13)
Etapa II : La fiecare slot al MSAN sunt conectate plăci LT dar nu este conectată
nici o unitate de rețea optică (ONU) ca în Figura 2.14.
Figura 2.13 OLT fără plăci LT [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
Figura 2.14 Toate sloturile sunt ocupate dar fără ONU [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
2-25 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Etapa III : Toate sloturile sunt ocupate de plăci LT şi toate ONU sunt conectate ca
în Figura 2.15.
Faza IV : Toate sloturile sunt ocupate cu plăci LT iar ONU sunt în așteptarea
traficului de date (în repaus) ca în Figura 2.16.
Figura 2.15 Toate porturile sunt conectate și ONU sunt străbătute de trafic de date [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
Figura 2.16 Toate porturile sunt ocupate și ONU sunt în repaus [4]
Echipament de măsurare a
consumului total de putere
Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus Repaus
2-26 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Cele patru faze pun în evidență patru coeficienți: P0
total , PM
0 , PM
1, PM
1/2.
Standardul ETSI GS OEU 002 V1.1.1 / 2015 – 06 introduce două variabile pentru
MSAN cu OLT (cu semnificații diferite față de DSL) și anume :
X : procentul mediu de ONU/port adică X = n/C, unde C poate fi 64 sau 128;
Z : procentul mediu de ONU aflate în repaus per port.
Este de asemenea necesar să se definească două variabile întregi care vor fi :
N, numărul de plăci LT pe un rând.
M, numărul de sloturi pentru plăcile LT.
Toate cele patru faze sunt comprimate si reprezentate în Figura 2.17.
Pentru măsurarea și analiza eficienței energetice standardul stabilește parametrii,
coeficienții și variabilele. Acestea sunt evidențiate în continuare (Tabelul 2.4) [5].
Figura 2.17 OLT cu toate cele 4 etape incluse [4]
Numărul de
sloturi prevăzute
pentru LT
Numărul de
plăci LT
Mod LO Mod LO Mod LO Mod LO
2-27 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Impactul grupurilor
componentelor optice
Parametrii de bază de
impact Utilizare ca:
Impactul plăcii de linie
Categorii de componente
optice de rețea
Variabilă
Module fixe sau
conectabile (atașabile)
Variabilă
Numărul de porturi pentru
rețele optice pasive per
card
Variabilă
Numărul de terminale
optice ale rețelei per
fiecare port activ
Variabilă
Capacitatea traficului
clientului
Variabilă
Impactul părților comune
Numărul de plăci pentru
linii optice
Variabilă
Trafic Variabilă
Caracteristicile
echipamentului clientului
variabilă
Numărul de extensii Coeficient
Alte elemente de impact Temperatura în zona
centrală
Coeficient
Tensiunea de alimentare Coeficient
În standard se precizează că, pentru a avea precizia dorită, orice KPI permite
definirea unor valori care respectă următoarele reguli:
fiecare țară poate stabili propriile valori pentru variabilele X, Z;
fiecare MSAN are propriile valori pentru coeficienții definiți de formula
precizată de standard.
Pentru determinarea coeficienților care apar în formula de calcul a puterii se pot
utiliza diferite metode. Puterea poate fi măsurată în laborator sau în rețea.
Tabelul 2.4 Parametrii, coeficienții şi variabilele de impact asupra consumului
energetic pentru MSAN cu OLT
2-28 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În continuare (Tabelul 2.5) se prezintă câteva argumente pro și contra
(neexhaustive) pentru fiecare situație [5].
Locația Pro Contra
În laborator Posibilitatea de a
schimba rapid valorile
parametrilor dar și structura
nodului (număr și tip de placă
etc.
Ușurința de repetare a
testelor
Nu sunt condiții reale
de măsurare
Necesitatea cunoașterii
perfecte a parametrilor care
caracterizează rețeaua
În rețea (pe teren) Măsurare în condiții reale Dificultatea de a găsi
noduri reprezentative
Imposibil de a modifica
structura nodului
Dificultatea de a
gestiona o posibilă modificare
a condițiilor tehnice
Instalarea
echipamentului în rețea
Variabilele (X, Y, Z) sunt dependente de rețea. Pentru acestea se consideră valori
medii impuse de structura rețelei, de nivelul traficului în rețea, de timp (variabilele se pot
modifica zi de zi, poate chiar oră de oră).
Documentul definește rata de eficiență energetică ca fiind raportul dintre
capacitatea rețelei și consumul de energie, unde consumul de energie este definit de
standard.
Metodele de măsurare a eficienței energetice în rețelele mobile cu acces radio sunt
prezentate în ETSI ES 203 228 V1.1.1 / 2015-04 [6]. Măsurarea performanței energetice
presupune că măsurarea se realizează pe rețele mici în scopuri de fezabilitate și
Tabelul 2.5 Argumente pro și contra
2-29 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
simplitate. Documentul oferă și o metodă de extrapolare pentru a putea extinde
aplicabilitatea evaluării energetice și la rețele mari. Un exemplu de aplicare al metodei
este dat în anexa A din standard. Acesta are ca scop declarat definirea topologiei și a
nivelului de analiză în vederea evaluării eficienței energetice a unei rețele mobile.
Domeniul de aplicare al standardului îl constituie o parte a accesului radio al
rețelei mobile cum ar fi stații de bază radio, sisteme de distribuție, controlere radio și alte
echipamente ale structurii radio. Tehnologiile cărora li se poate aplica documentul sunt
GSM, UMTS și LTE. Documentul precizează valori pentru eficiența energetică precum și
metodele de măsurare ale rețelelor în condiții de exploatare. Standardul consideră spre
analiză atât rețele omogene cât și eterogene [6].
Elementele și echipamentele luate în considerare sunt cele ce permit lucrul într-o
rețea sau sub-rețea cu acces radio și anume :
Suprafața de acoperire a BS;
Raza de acțiune a BS;
Stațiile de bază locale;
BS primară;
Echipamentul locației (aer condiționat, redresoare/baterii, echipamente de rețea
fixă, etc.);
Echipamente de distribuție în vederea interconectării BS cu rețeaua centrală;
Controler Radio.
Măsurarea completă și detaliată a eficienței energetice a unei rețele mari (de
exemplu, rețeaua unei țări sau rețeaua mobilă a unui operator) nu este viabilă și de aceea
se preferă împărțirea rețelei în subrețele [6]. Standardul împarte subrețelele după
caracteristici specifice ca de exemplu:
Rețele de capacitate limitată cum ar fi rețelele urbane;
Rețele suburbane de capacitate și cu cerințe ridicate;
Rețele rurale care au în general acoperire limitată;
2-30 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Dimensiunea unei rețele (subrețele) este dată de granițele topologice, geografice
sau demografice. Subrețelele luate în considerare de standard s-ar putea considera ca
fiind realizate numai din macro - stații de bază sau din rețele eterogene care se pot
implementa în rețelele reale. În continuare (Figura 2.18) este exemplificată schema bloc a
rețelei care se supune condițiilor prevăzute de standard.
Evaluarea eficienței energetice a unei rețele mobile presupune definirea și
determinarea unor parametri și variabile [6]. Acestea sunt împărțite de către standard în
două categorii:
Parametrii și variabilele necesare pentru a calcula eficiența energetică a rețelei;
Parametrii ce permit evaluarea eficienței energetice a rețelei.
Figura 2.18 Rețea ce corespunde cerințelor standardului ETSI
ES 203 228 V 1.11 [6]
Locație
(Acoperire
largă BS)
Ech
ipam
ent
Stație
de bază
Echipament
de distribuție
RC
RC
Echipament
de distribuție
Echipament
de distribuție
Locație
(Acoperire
largă BS)
Stație
de bază
Stație
de bază
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
Aco
per
ire
loca
lă a
BS
BS
cu
aco
per
ire
med
ie
BS
cu
aco
per
ire
med
ie
Ech
ipam
ent
Locație
(Acoperire
largă BS)
Ech
ipam
ent
2-31 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Prima categorie reprezintă un set de variabile necesare pentru calculul eficienței
energetice iar cea de a doua reprezintă parametrii ce nu intră în calculul direct al
eficienței energetice. Acești parametrii descriu caracteristicile rețelei cum ar fi condițiile
geografice, densitatea populației, aria de acoperire, zonele climatice, etc. Parametrii
permit realizarea extrapolării măsurării de la o subrețea la o rețea. Acești parametrii pot
să justifice diferențele ce apar la măsurarea eficienței energetice în diferite rețele.
Pentru realizarea extrapolării de la o rețea parțială la o rețea totală (completă)
zonele de măsurare (testare) vor fi clasificate în diferite clase. Clasele utilizate pentru
clasificarea rețelelor sunt: clasele demografice, de relief și de climă.
a. Clasa demografică. În funcție de densitatea populației standardul realizează
o împărțire a rețelelor mobile cu acces radio în domenii. Aceste domenii prezentate în
tabelul următor (Tabelul 2.6).
Clasă demografică Densitate tipică a
populației (locuitori/km2)
Rata populației
Urban dens (DU) 20000 ≥ 10000
Urban (U) 2000 1000 - 10000
Suburban (SU) 300 200 - 1000
Rural (RU) 30 20 - 200
Nepopulată 0 ≤ 20
b. Clasele topografice
Clasele utilizate de standard sunt prezentate în continuare (Tabelul 2.7).
Clase de relief
Exemple Clase ETSI Panta medianei
1. Plat 0 – 5 % Danemarca, Olanda
2. Podiș > 5- 30% Franța, Italia
3. Muntos > 30% Norvegia, Elveția
Tabelul 2.6 Clase demografice de subrețele
Tabelul 2.7 Clase de relief
2-32 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
c. Zone climatice
Zonele climatice identificate de standard sunt prezentate în tabelul următor
(Tabelul 2.8).
Clase climatice Subclase Explicații
A. Tropical
Temperatura minimă >180
Af Fără lună uscată (precipitații de cel puțin
60ml/m2 în luna cea mai uscată)
Am Tip musonic, sezon uscat scurt dar suficient
pentru a păstra solul umed
Aw Sezon uscat distinct cu precipitații < 60ml/m2
B. Uscat
Regiuni aride unde evaporarea anuală depășește precipitațiile
anuale
Bs Climat de stepă
Bd Deșert
C. Temperat
Temperatura medie a celei mai reci luni <18°C și >-3°C, și
temperatura medie a celei mai calde luni >10 °C
Cw Sezonul de iarna uscat, de cel puțin 10 ori mai
multe precipitații în lunile de vară
Cs Sezonul de vara uscat, de cel puțin trei ori mai
multă ploaie în lunile de iarnă
Cf Cel puțin 30ml/m2 în cea mai uscată luna
D. Rece
Temperatura medie a celei mai calde luni >100 iar temperatura
lunii celei mai reci < -30
Df Cel puțin 30ml/m2 în cea mai uscată lună
Dw Cel puțin de 10 ori mai multă ploaie în luna cea
mai umedă față de cea mai uscată lună
E. Polar
Temperatura celei mai calde luni <100
Et Tundră, temperatura celei mai calde luni >00
Ef Nici o lună cu temperaturi >19
Tabelul 2.8 Clase climatice
2-33 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Standardul definește consumul de energie al unei rețele mobile ca fiind suma
energiilor consumate de echipamentele rețelei mobile supuse măsurărilor.
Performanțele măsurărilor sunt dictate de parametrii ce caracterizează rețeaua
mobilă supusă testării și care dau informații asupra eficienței energetice. Standardul se
referă în special la volumul total de date ce străbate fiecare echipament precum și la aria
de acoperire [6].
Se definește eficiența energetică a unei rețele mobile ca fiind raportul dintre
indicatorul de performanță DVMN (volumul de date din rețeaua mobilă) și consumul de
energie dintr-un anumit interval de timp. Această valoare se regăsește în standard ca fiind
EEMN și se exprimă în biți/J.
Standardul definește și un alt indicator de evaluare al eficienței energetice și
anume eficiența energetică de acoperire EEMN,CoA ca fiind raportul dintre aria de
acoperire a rețelei și consumul energetic (acest indicator se calculează pentru un an de
zile) [5].
Durata măsurărilor, notată în document cu T, poate fi una din cele trei opțiuni:
- Măsurare săptămânală când T = 7 zile;
- Măsurare lunară când T = 30 de zile;
- Măsurare anuală când T = 365 de zile.
Consumul de energie se poate măsura în general cu ajutorul contoarelor de
energie sau cu ajutorul senzorilor, în special pentru măsurarea energiei în incinte.
Lista echipamentelor care formează rețeaua mobilă trebuie să apară în raportul
final, inclusiv sistemele de răcire, de conversie a energie etc. [5]. ECMN (consumul
energetic al rețelei mobile) se bazează pe luarea în calcul a fiecărei tehnologii de acces
radio, energia fiind împărțită proporțional între echipamentele de tehnologii diferite de
acces [5].
Măsurarea capacității, respectiv a DVMN se poate face cu ajutorul contoarelor de
rețea pentru volumul de date ce străbate BS considerat (prin volum de date sau trafic se
înțelege totalitatea datelor transferate către și de la utilizatorii prezenți în rețeaua mobilă
supusă măsurărilor).
Determinarea ariei de acoperire reprezintă un alt element asupra căruia standardul
se oprește. Astfel aria de acoperire este descrisă prin două metode distincte:
2-34 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Calcularea ariei de acoperire pornind de la proiectarea de rețea și ajungându-se
până la servicii planificate și date geografice;
Calcularea pe baza raportărilor făcute de utilizator.
Practic, aria de acoperire este toată zona ocupată de subrețelele selectate pentru a
se face evaluarea.
Dacă sunt cunoscute caracteristicile demografice, topografice sau climatice
pentru întreaga rețea din care fac parte subrețelele care au fost testate atunci standardul
propune o metodă de extrapolare cu scopul de a obține informații pentru întreaga rețea
mobilă.
Așa cum s-a mai precizat standardul ETSI GS OEU 001 V2.1.1 prezintă
obiectivele indicatorilor de performanță cheie (KPI) pentru zonele de aplicație a
tehnologiilor informației și comunicațiilor [10]. Astfel sunt definiți:
- Consumul Energetic (KPIEC)
Consumul de energie, care este inclus de către standard în indicatorul de
performanță cheie KPIEC, se referă la consumul clădirilor ce conțin camere cu tehnologie
IT, inclusiv spațiile necesare pentru buna funcționare a locațiilor TIC ( de exemplu,
birouri pentru angajații locației TIC). KPIEC se aplică pentru toate locațiile ce conțin
tehnologie TIC, de toate mărimile.
Standardul dezvoltă tipurile de energie ce se măsoară, procesele de măsurare dar
indică și punctele în care se face măsurarea energiei electrice (se arată că măsurarea se
face cu ajutorul contoarelor, contoare care trebuie să fie omologate).
Observații :
Evaluarea consumului exclude consumul din spațiile ce nu sunt legate în
mod direct de exploatarea centrului de date (de exemplu, spații pentru paznici, personal
de întreținere etc.);
Se măsoară numai consumul electric. Cu toate acestea consumul de energie
non-electrică este convertit în echivalent de energie electric (coeficienții de conversie
sunt dați de standard) [10].
2-35 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
- Eficiența sarcinii (KPITE)
KPITE reprezintă raportul dintre consumul de energie electrică al tuturor
componentelor, oricare ar fi acestea și consumul componentelor ce administrează datele,
fiind o mărime adimensională și care are, conform definiției standardului următoarele
proprietăți [10]:
KPITE ≥ 1:
O valoare KPITE cuprinsă între 2 și 2,5 este uzual întâlnită.
Toate componentele care transformă energie electrică sau care îmbunătățesc
performanțele sistemului trebuie să fie luate în considerare (de exemplu, sistemele de
răcire, sistemele de distribuție, dispozitivele care servesc la regenerarea energiei electrice,
de siguranță etc.). KPITE se calculează pentru toate locațiile IT, indiferent de mărime,
incluzând aici toate încăperile localizate în clădirile cu IT [10].
Standardul oferă relația de calcul pentru KPITE.
Punctele în care se fac măsurările sunt în exteriorul unei componente din
echipamentul IT aproape de intrare, iar în cazurile în care siguranța o cere se pot face
aceste măsurări și la ieșire. Măsurătorile pentru determinarea KPITE se fac pe durata unui
an astfel încât să se poată ține cont de schimbările climatice anuale.
- Reutilizarea energiei (KPIREUSE)
Standardul definește KPIREUSE ca fiind raportul dintre energia reutilizată pentru
utilizări externe și totalul de energie din centrul ce funcţionează cu date [10].
Observație: Este neapărat necesar ca indicatorul KPIREUSE să poată fi măsurat și
cuantificat, fiind exprimat printr-un număr adimensional.
KPIREUSE se calculează pentru toate locațiile IT, indiferent de mărime incluzând
aici toate încăperile localizate în clădirile cu IT, de la prima până la ultima operație.
Standardul pune în evidență metodele de măsurare precum și punctele în care se
efectuează aceste măsurări.
- Energie reînnoibilă (KPIREN)
Standardul definește KPIREN ca fiind raportul dintre energia reînnoibilă și totalul
energiei consumată în zona centrului de date, fiind un număr adimensional. Măsurarea se
face în toate zonele IT indiferent de dimensiunile lor, de la prima și până la ultima
2-36 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
operație. Standardul prezintă atât formula de calcul cât și metodele și punctele în care se
efectuează măsurările [10].
- Indicatorul global (KPIDCEM)
Îmbină indicatorii de performanță amintiți anterior. Este compus din două valori:
DCG definește măsura consumului de energie al centrului de date;
DCP definește performanța centrului de date.
Standardul definește cele două valori, precizează clasele implicite pentru cele două
valori precum și formula de calcul pentru DCP.
Prin alegerea indicatorilor de performanță cheie standardul permite obținerea de
informații privind eficiența energetică a rețelelor în general și a NGN în special, putându-
se aprecia legătura dintre consumul energetic (eficiență) și KPIs [10]. În Figura 2.19 sunt
prezentate aceste relații dintre energie și KPI.
Standardul ETSI ES 201 554 V1.2.1 / 2014-07 completează elementele evidențiate
de standardele amintite anterior prin definirea puterii consumate și prin realizarea de
măsurări în rețeaua magistrală [8]. Standardul tratează sistemul măsurat (rețeaua) ca o
cutie neagră, căreia i se cunosc doar intrările, respectiv ieșirile, fără să intereseze
elementele componente. Acestei cutii negre i se măsoară numai puterea consumată având
Figura 2.19 Relațiile dintre KPI, KPI global și consumul energetic [10]
2-37 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
ca scop final eficientizarea energiei. În Figura 2.20 este prezentată configurarea unui
sistem de măsurare a puterii consumate.
Deși o locație IT conține și unități climatice, echipamente auxiliare și care prezintă
pierderi, aceste elemente nu fac obiectul standardului amintit anterior.
Documentul definește metrici și măsurări pentru o mare varietate de funcții care
operează în planurile utilizatorilor precum și în circuitele de comutare și/sau comutarea
de pachete. Detalii despre modelele de trafic sunt specificate pe funcții în anexe (de la A
la G) [7].
De asemenea, standardul prezintă formula de calcul a puterii consumate împreună
cu definirea parametrilor care intră în calculul acesteia.
Deși funcțiile prezentate de ETSI ES 201 554 V1.2.1 / 2014-07 sunt eterogene în
sensul că ele operează în control și/sau în planurile utilizatorilor precum și în circuitele
comutate și/sau cu comutare de pachete, este posibil totuşi să se discute de trei profile de
trafic normalizate :
voce;
date;
abonat;
Figura 2.20 Măsurarea puterii unui sistem testat [8]
2-38 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Coeficienții care definesc profilele normalizate rezultă din definirea făcută de
standard pentru nivelele de încărcare (scăzut - low , mediu - medium și înalt - high) [6].
Cartografierile nivelurilor de încărcare sunt prezentate în figurile următoare
(Figura 2.21, Figura 2.22, respectiv Figura 2.23).
Figura 2.22 Măsurarea puterii unui sistem testat [6]
Figura 2.21 Măsurarea puterii unui sistem testat [6]
2-39 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Standardul definește sub formă de raport pentru rețeaua magistrală, indicatorul de
performanță, eficiența energetică, explicând mărimile ce apar în relația de calcul [6].
Documentul precizează metodele de măsurare pornind de la faptul că puterea se
poate măsura indirect prin măsurarea tensiunii de alimentare și a curentului efectiv,
realizându-se apoi calculul puterii (metoda este aplicabilă numai pentru curent continuu).
De asemenea, aceasta se poate măsura și direct cu ajutorul wattmetrelor (atât în curent
continuu cât și în curent alternativ). Se poate afirma că pentru măsurarea puterii
consumate se poate utiliza o gamă variată de echipamente de măsurare.
Standardul precizează faptul că toate echipamentele de măsură trebuie să fie
calibrate, să aibă interfață de ieșire pentru ca datele obținute să fie păstrate un timp
îndelungat [7].
Standardul ETSI ES 201 554 V1.2.1 amintește și caracteristicile pe care trebuie să
le aibă aparatele de măsură.
De asemenea, standardul precizează condițiile de măsurare inclusiv cele climatice
(presiune, umiditate, vibrații, temperatură și variații acceptate pentru acestea) precum și
valorile acceptate.
Documentul oferă și valorile tensiunilor de alimentare precum și abaterile
acceptate de la aceste valori în scopul realizării măsurării puterii în noduri [7].
În standard apare și procedura de măsurare pentru ca datele obținute să nu fie
deteriorate. Se arată astfel că măsurarea nu se poate efectua decât în momentul în care
temperatura în interiorul echipamentului este constantă. Puterea consumată va reprezenta
Figura 2.23 Măsurarea puterii unui sistem testat [6]
2-40 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
media aritmetică a puterilor pentru trei încărcări diferite (scăzută, medie și mare). În
Figura 2.24 sunt prezentate etapele testării și timpul alocat acestora.
Standardul arată faptul că măsurarea puterii consumate se va încheia cu un raport
al măsurării și indică ce anume trebuie să conțină acesta.
Standardul ETSI TS 102 706 V1.3.1 / 2013-07 prezintă metodele de măsurare a
eficienței energetice în rețea de acces fără fir (wireless) [8]:
GSM;
LTE;
WCDMA;
WiMAX.
Standardul structurează etapele procedurii de măsurare a eficienţei energetice
pentru sistemele amintite anterior și oferă totodată metoda de calcul a acesteia în patru
situații: pentru echipamentele stației de bază radio (RBS); pentru RBS integrată; pentru
RBS distribuită; pentru locațiile RBS.
Figura 2.24 Etapele de măsurare și durata acestora [6]
2-41 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
O locație RBS include echipamentele RBS dar poate să includă și diferite
elemente de infrastructură. Documentul precizează clar ce elemente își aduc aportul în
consumul energetic, consum ce este bine definit pentru a se putea face o comparație între
diferitele tipuri de RBS. Pe baza conceptelor prezentate de standard precum și a
măsurătorilor efectuate, în cazul locației RBS se poate exprima eficiența energetică prin
raportul dintre puterea de ieșire măsurată la conectorul de antenă și consumul total de
putere al locației. În Figura 2.25 este prezentată schema locației RBS cu echipamente și
elemente de infrastructură.
Figura 2.25 Schema cu echipamente și elemente de infrastructură a unei locații RBS [8]
2-42 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Cunoașterea eficienței energetice reprezintă un mijloc de evaluare a consumului
energetic al unei rețele radio wireless dar presupune şi cunoașterea capacității și
acoperirii rețelei.
Standardul prezintă relaţia de calcul care stă la baza determinării eficienței
energetice pentru GSM, WCDMA, LTE, WiMAX.
De asemenea, se prezintă metodele de măsurare a puterii consumate în RBS,
arătându-se condițiile în care acestea se efectuează, cu scopul declarat de a se obține
rezultate reproductibile. În document se precizează și parametrii pe care trebuie să-i
îndeplinească și echipamentele utilizatorilor [8].
Standardul arată și faptul că echipamentele utilizatorilor trebuiesc grupate.
Numărul echipamentelor utilizatorilor dintr-un grup este dependent de tehnologia rețelei
de acces radio (acest număr este specificat în funcție de tehnologie în anexa H a
standardului) [8]. O exemplificare a distribuției echipamentelor utilizatorilor este dată în
Figura 2.26. Astfel grupul 1 va avea cele mai mici pierderi iar grupul 4 cele mai mari
pierderi și deci și o eficiență redusă.
Figura 2.26 Distribuția echipamentelor utilizatorilor într-un sector [8]
2-43 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Standardul arată faptul că este necesar ca evaluarea eficienței energetice să se
încheie cu un raport de măsurare.
Standardul ETSI TR 103 117 V1.1.1 / 2012-11 definește rețeaua din punct de
vedere al aplicabilității ei. Acest lucru este exemplificat în Figura 2.27.
Același standard definește grafic o rețea de acces (Figura 2.28) [9].
Figura 2.27 Distribuția echipamentelor utilizatorilor într-un sector [8]
Figura 2.28 Reprezentarea grafică a unei rețele de acces [9]
2-44 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Standardul definește principiile eficienței energetice într-o rețea mobilă.
De asemenea, este prezentată metoda de măsurare a eficienței energetice și se
definesc:
aria de măsurare;
timpul de observare.
3-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
3. PREZENTAREA REGLEMENTĂRILOR APLICABILE
REȚELELOR NGN
Reglementările aplicabile reţelelor NGN din punctul de vedere al eficienţei
energetice sunt documentele elaborate de ITU-T care sunt prezentate în continuare
(Tabelul 3.1).
Tabelul 3.1 Documente ITU-T aplicabile reţelelor NGN
Document Titlu Scop
ITU-T L.1010
(02/2014) [11]
„Green battery solutions
for mobile phones and
other hand-held
information and
communication
technology devices”
Definirea unui set minim de parametri
necesari pentru identificarea soluţiilor de
baterie „verde”, care trebuie să fie
consideraţi de dezvoltatori/producători
pentru reducerea impactului asupra
mediului a utilizării bateriei.
Prevederea de aşa denumite baterii
„verzi” se realizează în vederea creşterii
timpului de viaţă al echipamentelor
portabile, a reducerii consumului global
de resurse şi a protejării mediului.
ITU-T L.1310
(08/2014) [12]
„Energy efficiency
metrics and
measurement methods
for telecommunication
equipment”
Definirea procedurilor de testare a
metricilor de eficienţă energetică şi a
metodologiilor şi profilurilor de
măsurători necesare pentru evaluarea
eficienţei energetice a echipamentului de
telecomunicaţii.
Metricile şi metodele de măsură a
eficienţei energetice sunt definite pentru
echipamentul reţelei de telecomunicaţii
şi pentru echipamentul de reţea mică.
3-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
Aceste metrice ţin seama de comparaţia
echipamentelor din cadrul aceleiaşi
clase, de exemplu utilizând aceleaşi
tehnologii.
ITU-T L.1320
(03/2014) [13]
„Energy efficiency
metrics and
measurement for power
and cooling equipment
for telecommunications
and data centres”
Definirea generală a metricilor,
procedurilor de test, metodologiilor şi
profilelor de măsură necesare pentru
evaluarea eficienţei energetice a
echipamentului de putere şi de răcire
pentru centre de telecomunicaţii şi de
date.
Metricile şi metodele de măsură sunt
definite pentru echipamentul de putere,
echipamentul de alimentare în curent
alternativ, echipamentul de alimentare în
curent continuu, echipamentul solar,
echipamentul turbionar eolian şi
echipamentul de alimentare cu
combustibil.
În plus, metricile şi metodele de măsură
sunt definite pentru echipamentul de
răcire, de exemplu echipamentul de
condiţionare a aerului, echipamentul de
exterior de răcire a aerului şi
echipamentul de răcire prin schimbul de
căldură
ITU-T L.1330
(03/2015) [14]
„Energy efficiency
measurement and
metrics for
telecommunication
Definirea unui set de metrice pentru
evaluarea eficienţei energetice a reţelelor
mobile de telecomunicaţii şi a metodelor
de măsură specifice. Astfel de metrice au
3-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
networks” o importanţă deosebită pentru operatori,
deoarece optimizarea performanţei
energetice a unei unice părţi de
echipament nu garantează eficienţa
energetică, maximă, globală a unei reţele
complexe alcătuită din mai multe
echipamente interconectate. Prin urmare,
introducerea acestor metrice contribuie
la obţinerea unei înţelegeri mai bune a
eficienţei energetice a reţelei, nu numai
pentru reţelele „totale” ci şi pentru
reţelele „parţiale”, care se pot defini fie
prin limitele geografice fie prin cele
demografice.
ITU-T L.1420
(02/2012) [15]
„Methodology for
energy consumption and
greengouse gas
emissions impact
assessment of
information and
communication
technologies in
organizations”
Definirea metodologiei de evaluare a
tehnologiilor de informaţie şi
comunicaţii din punctul de vedere al
consumului de energie şi/sau a emisiilor
de gaz cu efect de seră.
Recomandarea poate fi utilizată pentru
evaluarea consumului de energie şi a
emisiilor de gaz cu efect de seră generate
într-o perioadă de timp definită pentru:
Evaluarea impactului respectiv în
organizaţii ICT;
Evaluarea impactului activităţilor
referitoare la ICT în interiorul
organizaţiilor non-ICT.
ITU-T L.1430 „Methodology for
assessment of the
Recomandarea reprezintă un ghid pentru
aplicarea metodologiei specifice de
3-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
(12/2013) [16] environmental impact of
information and
communication
technology greenhouse
gas and energy projects”
evaluare a impactului asupra mediului a
proiectelor de tehnologia informaţiei şi
comunicaţii referitoare la emisiile de gaz
cu efect de seră și la energie. Această
metodologie de evaluare se adresează în
special cuantificării și raportării
reducerilor pentru emisiile de gaz cu
efect de seră (GHG), îmbunătățirii
îndepărtării GHG, reducerii consumului
energetic și îmbunătățirii generării și
stocării de energie în proiectele de ICT
referitoare la energie și la emisiile de
GHG.
Un proiect de ICT referitor la emisiile de
GHG utilizează în principal produse,
rețele și servicii (GNS) de ICT și este
creat pentru a contribui la reducerea
emisiilor de GHG sau pentru a
îmbunătăți îndepărtarea acestor emisii,
care sunt cuantificate prin comparația
între impactul asupra mediului a
activității de proiectare și a unui scenariu
de referință corespunzător.
Un proiect de ICT referitor la energie
utilizează în principal produse, rețele și
servicii de ICT pentru reducerea
consumului de energie și pentru
îmbunătățirea eficienței energetice.
Din perspectiva ICT, această
recomandare ține seama de considerațiile
3-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
bazate pe liniile directoare existente de
cuantificare a proiectului și are ca scop
contribuția la activitățile proiectelor de
ICT referitoare la emisiile de GHG și la
energie atât în cadrul sectoarelor ICT cât
și non-ICT.
ITU-T Y.2064
(01/2014) [17]
„Energy saving using
smart objects in home
networks”
Descrierea cerințelor și capacităților
pentru economia de energie prin
utilizarea de obiecte inteligente în rețele
de domiciliu.
Este prezentată arhitectura funcțională a
componentelor principale pentru
economia de energie prin automatizarea
domiciliului/ clădirii.
ITU-T Y.2070
(01/2015) [18]
„Requirements and
architecture of the home
energy management
system and home
network services”
Sunt prezentate cerințele și arhitectura
sistemului de management al energiei la
domiciliu (HEMS) și serviciile rețelei de
domiciliu (HN). HEMS permite
eficientizarea energiei și reducerea
consumului de energie prin echipamente
de monitorizare și control precum
dispozitive electrocasnice, acumulatoare
și senzori conectați la HN prin aplicarea
HEMS.
În timp ce algoritmul pentru eficiența
energetică și reducerea consumului de
energie este utilizat în aplicarea HEMS,
se dorește dezvoltarea unei platforme
(PF) care să asigure funcțiile comune
pentru a permite ca aplicația să acceseze
3-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
echipamentele și pentru a susține
dezvoltarea eficientă a aplicațiilor.
Aceasta se aplică nu numai pentru
HEMS ci și pentru alte servicii HN
precum securitatea și asistența medicală
la domiciliu.
Sunt precizate cerințele comune pentru
serviciile HN pentru a permite HEMS,
deoarece este bine cunoscut faptul că
HEMS este considerat în principal ca
unul dintre serviciile HN.
Sunt descrise arhitectura de referință și
arhitectura funcțională, inclusiv legătura
funcțională între HEMS și alte servicii
HN.
ITU-T Y.2200
Supplement 22
(06/2013) [19]
„Supplement on
greenhouse gas
monitoring services
provided over NGN”
ICT deține un rol important pentru
realizarea monitorizării gazului cu efect
de seră (GHG). Monitorizarea GHG este
o parte integrantă a inițiativei globale
pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră în încercarea de a rezolva
problemele de modificare a climei.
NGN este considerată a fi o platformă de
comunicații potrivită pentru a contribui
la sarcina de monitorizare a GHG.
În acest supliment sunt descrise
aspectele generale ale problemei de
monitorizare a GHG și sunt prezentate
cerințele și funcțiile necesare. De
asemenea, sunt prezentate un model de
3-7 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document Titlu Scop
serviciu și arhitectura funcțională pentru
un serviciu de monitorizare a GHG. În
plus, sunt descrise scenarii ale
serviciului de monitorizare a GHG pe
baza NGN.
Documentele ITU-T prezentate anterior au ca referinţe alte documente ITU-T,
IEC, ISO, ATIS şi ETSI precizate în tabelul următor (Tabelul 3.2). Toate acestea din
urmă conţin prevederi care prin referinţa în textele primelor documente (cele listate în
Tabelul 3.1) devin prevederi ale acestora. În concluzie, toate documentele menţionate
în continuare (Tabelul 3.2) sunt aplicabile reţelelor NGN la fel ca şi primele
documente.
Tabelul 3.2 Documente de referinţă pentru reglementările aplicabile reţelelor NGN
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
ITU-T L.1010
(02/2014)
ITU-T L.1410 (2012)
[20]
IEC 60950-1 Ed.2.2
(2013) [21]
IEC 61960 Ed.2.0
(2011) [22]
„Methodology for the assessment of the
environmental impact of information and
communication technology goods,
networks and services”
„Information technology equipment –
Safety – Part 1: General requirements”
„Secondary cells and batteries containing
alkaline and other non-acid electrolytes –
Secondary lithium cells and batteries for
portable applications”
ITU-T L.1310 ATIS-0600015.02.2009 „Energy Efficiency for
3-8 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
(08/2014) [23]
ATIS-0600015.03.2009
[24]
ETSI ES 203 215
V1.2.1 (2011) [25]
ETSI TS 102 706
V1.3.1 (2013-07) [26]
ISO 14040:2006 [27]
ISO/IEC 17025:2005
[28]
Telecommunication Equipment:
Methodology for Measurement and
Reporting – Transport Requirements”
„Energy Efficiency for
Telecommunication Equipment:
Methodology for Measurement and
Reporting for Router and Ethernet Switch
Products”
„Environmental Engineering (EE)
Measurement Methods and Limits for
Power Consumption in Broadband
Telecommunication Networks
Equipment”
„Environmental Engineering (EE)
Measurement method for energy
efficiency of wireless access network
equipment”
„Environmental management – Life cycle
assessment – Principles and framework”
„General requirements for the competence
of testing and calibration laboratories”
ITU-T L.1320
(03/2014)
ATIS-0600015.04(2010)
[29]
„Energy Efficiency for
Telecommunication Equipment:
Methodology for Measurement and
Reporting DC Power Plant – Rectifier
Requirements”
3-9 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
IEC61215 Ed. 2.0
(2005) [30]
IEC61646 Ed. 2.0
(2008) [31]
IEC62040-3 Ed. 2.0
(2011) [32]
IEC62108 Ed. 1.0
(2007) [33]
„Crystalline silicon terrestrial
photovoltaic (PV) modules – Design
qualification and type approval”
„Thin-film terrestrial photovoltaic
modules – Design qualification and type
approval”
„Uninterruptible power systems (UPS) –
Part 3: Method of specifying the
performance and test requirements”
„Concentrator photovoltaic (CPV)
modules and assemblies – Design
qualification and type approval”
ITU-T L.1330
(03/2015)
ITU-T L.1310 (2014)
[12]
ETSI TS 123 203
V12.6.0 (2014) [34]
ETSI TS 125 104
V12.4.0 (2014) [35]
ETSI TS 132 405
„Energy efficiency metrics and
measurement methods for
telecommunication equipment”
„Digital cellular telecommunication
system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS);
LTE; Policy and charging control
architecture (3GPP TS 23.203 version
12.6.0 Release 12”
„Universal Mobile Telecommmunication
System (UMTS); Base Station (BS) radio
transmission and reception (FDD) (3GPP
TS.125.104”
„Digital cellular telecommunication
3-10 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
V12.0.0 (2014) [36]
ETSI TS 132 412
V12.0.0 (2014) [37]
ETSI TS 132 425
V12.0.0 (2014) [38]
ETSI TS 136 104
V12.5.0 (2014) [39]
system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS);
LTE; Telecommunication management;
Performance Management (PM);
Performance measurements; Universal
Terrestrial Radio Access Network
(UTRAN) (3GPP TS 32.405 version
12.0.0 Release 12”
„Digital cellular telecommunication
system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS);
LTE; Telecommunication management;
Performance Management (PM)
Integration Reference Point (IRP):
Information Service (IS) (3GPP TS
32.412 version 12.0.0 Release 12”
„LTE; Telecommunication management;
Performance Management (PM);
Performance measurements Evolved
Universal Terrestrial Radio Access
Network (E-UTRAN) (3GPP TS 32.425
version 12.0.0 Release 12”
„LTE; Evolved Universal Terrestrial
Radio Access (E-UTRA); Base Station
(BS) radio transmission and reception
(3GPP TS 36.104 version 12.5.0 Release
12)”
3-11 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
ETSI TS 136 314
V12.0.0 (2014) [40]
ETSI TS 152 402
V11.0.0 (2012) [41]
ISO/IEC 17025 (2005)
[42]
„LTE; Evolved Universal Terrestrial
Radio Access Network (E-UTRAN);
Layer 2 - Measurements (3GPP TS
36.314 version 12.0.0 Release 12”
„Digital cellular telecommunication
system (Phase 2+); Telecommunication
management; Performance Management
(PM); Performance measurements – GSM
(3GPP TS 52.402 version 11.0.0 Release
11)”
„General requirements for the competence
of testing and calibration laboratories”
ITU-T L.1420
(02/2012)
ITU-T L.1400 (2011)
[43]
ITU-T L.1410 [20]
ISO 14064-1:2006 [44]
„Overview and general principles of
methodologies for assesing the
environmental impact of information and
communication technologies”
„Methodology for environmental impact
assessment of information and
communication technology goods,
networks and services”
„Greenhouse gases – Part 1: Specification
with guidance at the organization level for
quantification and reporting of
greenhouse gas emissions and removals”
ITU-T L.1430
(12/2013)
ITU-T L.1410
(2012) [20]
„Methodology for the assessment of the
environmental impact of information and
3-12 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
ISO 14064-2:2006 [45]
communication technology goods,
networks and services”
„Greenhouse gases – Part 2: Specification
with guidance at the project level for
quantification, monitoring and reporting
of greenhouse gas emission reductions or
removal enhancements”
ITU-T Y.2064
(01/2014)
ITU-T X.1111 (2017)
[46]
ITU-T Y.2002 (2009)
[47]
ITU-T Y.2060 (2012) [48]
ITU-T Y.2062 (2012)
[49]
ITU-T Y.2281 (2011)
[50]
ITU-T Y.2291 (2011)
[51]
ITU-T Y.2701 (2007)
[52]
„Framework of security technologies for
home network”
„Overview of ubiquitous networking and
of its support in NGN”
„Overview of the Internet of things”
„Framework of object-to-object
communication for ubiquitous networking
in next generation networks”
„Framework of networked vehicle
services and applications using NGN”
„Architectural overview of next
generation home networks”
„Security requirements for NGN release
1”
ITU-T Y.2070
(01/2015)
ITU-T X.1111 (2007)
[46]
„Framework of security technologies for
home network”
ITU-T Y.2200
Supplement 22
ITU-T L.1410 (2012) „Methodology for the assessment of the
environmental impact of information and
3-13 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Document
Document de referinţă
Titlu al documentului de referinţă
(06/2013) [20]
ITU-T L.1420 (2012)
[15]
ITU-T Y.2069 (2012)
[53]
ITU-T Y.2703 (2009)
[54]
communication technology goods,
networks and services”
„Methodology for energy consumption
and greenhouse gas emissions impact
assessment of information and
communication technologies in
organizations”
„Terms and definitions for the Internet of
things”
„The applications of AAA service in
NGN”
3-14 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
4-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
4. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR APLICABILE
REȚELELOR NGN
În acest capitol se va realiza o analiză a reglementărilor aplicabile reţelelor
NGN. Se analizează recomandările precizate în Tabelul 3.1 din capitolul 3.
Recomandarea ITU-T L.1010 - „Green battery solutions for mobile phones and other
hand-held information and communication technology devices”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
Recomandarea prezintă:
Domeniul de aplicare;
Cerinţe generale;
Recomandări pentru o proiectare ecologică;
Noţiuni de securitate;
Specificarea duratei de viață (fiabilitate).
Domeniul de aplicare
Această recomandare descrie cerințele generale pentru soluții ecologice de
baterii destinate atât telefoanelor mobile cât și pentru alte terminale, capabile de a se
conecta la o rețea de telefonie mobilă sau la alte dispozitive mobile.
Recomandarea se aplică tuturor bateriilor biochimice utilizate în terminalele
descrise. Această recomandare are ca scop identificarea unor soluții de baterii
ecologice. Sunt luate în considerare aspecte care includ: respectarea legislației de
mediu, siguranță și fiabilitate, durata de viață și de proiectare ecologică.
4-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Cerințe generale
Fiecare generație de baterii (de exemplu, cele care asigură funcționarea
telefoanelor mobile și a altor produse de consum) trebuie să aibă un impact asupra
mediului, mai mic decât generația anterioară. Efectul rezultă ca urmare a modificărilor
aduse materialelor din compoziție, capacităţii crescute, compoziției chimice diferite,
amprentei de proiectare mai mici etc. Conceptul de baterie „verde” poate fi proiectat în
mai multe variante. Conceptul poate fi utilizat numai în termeni „relativi” în
comparație cu generația anterioară de proiectare a bateriei, și nu într-un sens absolut.
Parametrii ce se vor lua în considerare includ:
Capacitate crescută, prin urmare, mai mult timp între reîncărcări (pentru un
model de utilizare dat).
Reducerea sau eliminarea completă a conținutului de materiale periculoase.
Încorporarea principiilor de proiectare ecologică.
Durata de viață a bateriei prin creșterea numărului de cicluri de încărcare /
descărcare.
Astfel de îmbunătățiri nu trebuie să încalce legislația de mediu, siguranța
produselor și trebuie să asigure fiabilitatea acestora. Organismele responsabile trebuie
să administreze corespunzător deșeurile rezultate ca urmare a modului de reciclare a
bateriilor după finalizarea ciclului de viață al acestora, pentru a nu polua mediul
înconjurător.
Recomandări pentru o proiectare ecologică
Proiectarea ecologică este un domeniu complex. În general, se ia în considerare
proiectarea de produse pentru a minimiza impactul asupra mediului în întreg ciclul de
viață, de la materii prime, producție, distribuție, utilizarea produsului final, până la
eliminare și reciclare.
Au fost definite directivele și standardele internaționale care se adresează unor
aspecte care ar putea fi luate în considerare pentru proiectarea ecologică, multe țări
4-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
având legislație și/sau politici pentru a gestiona procesul de reciclare al bateriilor la
sfârșitul duratei de viață, de exemplu Directiva europeană pentru baterii [55], pentru
America de Nord: schema de reciclare dată de „Corporația de reciclare pentru baterii
reîncărcabile” (RBRC), în Japonia: „Centrul de reciclare pentru baterii portabile şi
reîncărcabile (JBRC)” și rețeaua de reciclare pentru mobile (MRN).
Eticheta „verde”
Sunt definite cerințe pentru marcarea bateriilor, cu scopul de a reduce impactul
acestora asupra mediului, inclusiv conținutul de materiale și „simbolurile de reciclare”
a bateriei. Astfel, nu este nevoie pentru indicatori suplimentari pe baterii. Etichetele
ecologice, precum și alte mărci de certificare sau reglementare, pot fi copiate ușor de
către producătorii de baterii contrafăcute. Acestea însă vor fi mult mai slabe calitativ.
Prin urmare, astfel de etichete nu împiedică introducerea de produse contrafăcute pe
piață.
Conformitatea de mediu
O baterie „verde” a suferit modificări semnificative pentru a minimiza
conținutul de materiale periculoase pentru mediu, la praguri bine definite. Bateriile
clasice conțin o serie de materiale periculoase pentru sănătate, de exemplu plumb (Pb),
material cheie în componentele microelectronice și echipamentele de telecomunicații
de-a lungul multor ani.
O baterie „verde” are totuși și o listă de materiale interzise sau restricționate
având conținutul de material şi limitele admise bazate pe procentajul de greutate de
material omogen similar prezent în componența bateriei.
Cerințele actuale de substanțe restricționate stabilite de reglementările naționale
trebuie să fie respectate de către componenta electronică a bateriei ecologice (cu
excepția compoziției chimice a bateriei).
4-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Soluțiile de baterii „verzi”:
conțin tot mai puține materiale toxice,
nu poluează mediul înconjurător în timpul procesului de producție,
nu trebuie să depășească 0,1% ca valori maxime de concentrație tolerate din
greutatea de materiale omogene a următoarelor substanţe: plumb, mercur,
crom hexavalent, bifenili polibromurați (BPB) și eteri difenili polibromurați
(PBDE), iar valorile maxime tolerate de concentrație de cadmiu tolerate din
greutatea de materiale omogene nu trebuie să depășească 0,01%.
Noţiuni de securitate
Având în vedere cantitatea mare de baterii litiu-ion existente deja pe piața, pe
parcursul timpului s-a înregistrat un număr mic de incidente raportate, însă gravitatea
acestora evidențiază unele probleme de siguranță. Cum densitatea de energie continuă
să crească, trebuie acordată mai multă atenție privind siguranța produsului. În plus față
de asigurarea funcționării în condiții de siguranță, bateriile trebuie să fie fiabile, ceea
ce înseamnă că trebuie să poată funcționa în parametrii standard proiectați, declarați în
mod obișnuit. Soluțiile de baterii „verzi” trebuie să prezinte măsuri de protecție.
Proiectarea bateriei va trebui să prevină:
pericolele de șoc electric,
pericolele legate de căldura,
pericolele mecanice,
impactul asupra mediului.
Utilizarea bateriilor „verzi” din telefoane mobile și alte echipamente ICT
mobile trebuie să îndeplinească cerințele standardului internațional de securitate [21].
Atunci când este necesar, bateria trebuie să fie testată în mod aleatoriu cu
terminalul ICT pentru a verifica conformitatea cu cerințele de siguranță. Sistemul de
4-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
siguranță al bateriei „verzi” nu ia în considerare doar siguranța individuală a bateriei în
mod izolat, ci și siguranța sistemului complet de baterii și telefoane mobile conexe.
Siguranța bateriei „verzi” trebuie să îndeplinească cerințele standardelor internaționale,
de exemplu [56], precum și standardele locale sau regionale de siguranță a bateriei.
Transportul de baterii litiu-ion, cum ar fi transportul aerian, trebuie să respecte
normele relevante disponibile, de exemplu cele prevăzute în manualul de testare și
criterii al Națiunilor Unite [57].
Specificarea duratei de viață (fiabilitate)
Durata de viață a bateriei este calculată în cicluri. Perioada unui ciclu include
un proces de încărcare și descărcare. Bateriile secundare (bateriile reîncărcabile) de
lungă durată sunt făcute să reziste la un număr mare de cicluri de încărcare/descărcare,
fără a pierde capacitatea de stocare semnificativă după fiecare ciclu. O baterie „verde”
trebuie să reziste la minim 500 de cicluri de încărcare/descărcare (cu descărcare 100%)
și păstrează cel puțin 80% din capacitatea inițială specificată de producător conform
standardul IEC 61960 [22], coeficientul de dilatare celule/pachet fiind mai mic de
10%.
Recomandarea ITU-T L.1310 - „Energy efficiency metrics and measurement
methods for telecommunication equipment”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
Recomandarea specifică principiile și conceptele standardelor de eficiență
energetică și metodele de măsurare pentru echipamente de telecomunicații. Se
specifică, de asemenea, principiile și conceptele de standarde de eficiență energetică și
metodele de măsurare pentru echipamente de rețea de dimensiuni reduse utilizate în
locuințe și întreprinderi mici. În această recomandare, termenul „consum de energie”
este folosit pentru a descrie transformarea energiei de intrare în unitatea funcțională și
deșeuri în cadrul sistemelor de telecomunicații. (Conform documentului ISO 14040
4-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[27] termenul „unitate funcţională” se referă la o reprezentare a performanţei
sistemului analizat. De exemplu, pentru echipamentul de transport, unitatea
funcţională reprezintă cantitatea de informaţie transmisă, distanţa pe care aceasta este
transportată şi viteza de transmisie exprimată în Gbit/s. Uneori termenul este utilizat
pentru a indica ieşirea utilă.)
Pentru scopuri practice, se presupune că dispozitivele sistemelor de
telecomunicații acționează ca entități individuale, cu metrice estimând eficiența totală
a energiei de intrare în interiorul echipamentului de telecomunicaţii. Termenul
„eficiență energetică” este folosit pentru a descrie capacitatea unui sistem de
telecomunicații de a minimiza pierderile de energie, deși termenul „eficiența de
putere” ar putea fi folosit în același scop.
Metrica pentru eficiență energetică este definită ca raportul dintre unitatea
funcțională și energia necesară pentru a livra unitatea funcțională iar cu cât este mai
mare valoarea metricii, cu atât mai mare este eficiența echipamentului.
În cadrul acestei Recomandări sunt date definiții detaliate utile pentru standarde
și metodologii de testare pentru diverse echipamente de telecomunicații:
Evaluarea eficienței energetice (EER) este o metoda de măsură prin care
se definește relația dintre o unitate funcțională și energia utilizată. Diferitele
tipuri de echipamente prezintă propriile lor definiții pentru EER.
Ierarhia eficienței energetice – O metrică a eficienței energetice poate fi
definită la nivel de rețea, la nivel de echipament/sistem și la nivel de
componentă. În prezenta recomandare, doar metrica la nivel de
echipament/sistem este considerată obligatorie; metrica la nivel de
componentă este furnizată doar ca sugestie și nu este obligatorie. Metrica la
nivel de rețea este încă în studiu.
4-7 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Eficiența energetică la nivel de rețea – măsurătorile la nivel de rețea sunt
utilizate pentru a evalua eficiența energetică a unei întregi rețele sau a unei
părți a acesteia (de exemplu, rețeaua de acces a unui operator). Ele sunt
utilizate în mod normal pentru a evalua o rețea destinată uzului intern al
unui operator sau pentru a fi în conformitate cu o evaluare de mediu. Pentru
această recomandare, metrica nivelului de rețea este considerată o valoare
care va acoperi nu numai un singur produs, ci și o rețea de telecomunicații
formată din echipamente diferite interconectate.
Eficiența energetică la nivel de echipament/sistem – măsurătorile la nivel
de echipament/sistem sunt cele mai utilizate pentru compararea
echipamentelor de telecomunicații din aceeași tehnologie. Prin aceste
măsurători se evaluează performanța globală a eficienței energetice la nivel
de echipamente sau de sistem.
Eficiența energetică la nivelul componentelor – metrica la nivel de
componentă poate fi folosită în proiectarea, dezvoltarea și fabricarea de
echipamente eficiente energetic. Proiectanții privesc echipamentele ca un
sistem deschis și evaluează performanța energetică a componentelor
individuale. Măsurarea și înțelegerea eficienței energetice sau consumul de
energie al fiecărei componente din cadrul echipamentului, ajută la
identificarea blocajelor și a componentelor cheie într-un sistem din punct de
vedere al economiei de energie. Se are în vedere faptul că aceste valori pot
conduce la suboptimizări, dacă nu sunt considerate în contextul eficienței
energetice a echipamentului de ansamblu.
Eficiența proporțională cu încărcarea – există clase de echipamente de
telecomunicații în care unitatea funcțională este staționară și nu se schimbă
în modul de utilizare activ. Cu toate acestea, un număr mare de dispozitive
de telecomunicații funcţionează în condiții de încărcare variabilă, când
valoarea măsurată a unei unități funcționale poate fluctua în funcție de
4-8 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
cererea utilizatorilor. În mod ideal, echipamentul de telecomunicații ar
trebui să fie capabil de a reduce consumul de energie în funcție de unitatea
funcțională produsă. Acest obiectiv prezintă diferite provocări și oportunități
în recunoașterea și reacția la perioade de utilizare reduse. Pentru a evidenția
astfel de funcții, în cazurile în care sunt disponibile, această recomandare
definește EER ca o măsurătoare ponderată, proporțională cu încărcarea.
Calitatea măsurătorilor – pentru a permite comparații între echipamente
pe baza metricilor, valorile trebuie să fie obținute în strictă conformitate cu
documentația ITU-T și documentele de standardizare de referință. Ori de
câte ori aplicarea completă a acestei recomandări nu este posibilă din motive
tehnologice (de exemplu, noile tehnologii nu pot fi aplicate sau pot ridica
probleme în măsurarea metricilor), producătorii pot declara o valoare de
măsurare. Aceste valori declarate ar trebui să fie în mod clar identificate și
diferențiate de o valoare obținută prin metodologii de măsurare
standardizate.
Măsurătorile si modularitatea echipamentelor – echipamentul de
telecomunicații este de obicei fix și/sau modular. În acest ultim caz,
echipamentele de telecomunicații pot fi configurate în diverse moduri, ceea
ce poate afecta eficiența lor. Se recomandă următoarea abordare pentru
realizarea măsurătorilor în cadrul echipamentelor modulare: măsurătorile se
vor obține cu ajutorul celor mai uzuale configurații. Valorile se raportează
împreună cu configurația echipamentelor de telecomunicații folosite.
Metodologia de testare generală.
Condițiile de mediu sunt date de:
o Temperatura – echipamentul trebuie să fie evaluat la o temperatură
ambiantă de 25 ± 3°C. Echipamentul trebuie să rămână în funcție sau să fie
4-9 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
utilizat la această temperatură a aerului timp de cel puțin trei ore înainte de
test. Nu este permisă nici o schimbare de temperatură a mediului ambiant
până când testul nu este complet. Pentru unele tipuri de echipamente, sunt
necesare măsurători suplimentare pentru a testa eficiența energetică la
temperaturi mai mari/mici în funcție de cerințele de testare detaliate.
o Umiditatea – echipamentul trebuie să fie evaluat la o umiditate relativă de
la 30% până la 75% și la o presiune locală de la 860 până la 1060 hPa. Nu
trebuie să existe curenți de aer suplimentari cu excepția celor din ambientul
uzual, centrul de date sau instalaţia de răcire.
o Condițiile electrice – tensiunea de alimentare pentru curentul continuu
(DC) va fi aleasa în intervalul de -55,5 si -52,5V (-54 ± 1,5V). Intrarea în
echipament (toate fluxurile active) ar trebui să fie la tensiunea nominală
specificată, cu o toleranță de ± 5%, iar toleranța frecvenței specificate să fie
± 1%. Dacă echipamentul poate lucra la diferite tensiuni nominale,
măsurarea trebuie să se execute la una dintre tensiunile nominale specificate.
Adaptorul de curent AC/DC este considerat o parte integrantă a
echipamentului.
o Cerințe metrologice – fiecare flux de putere activă ar trebui să aibă
contorul de putere (curent) instalat în serie cu cablul de alimentare, cu o
precizie dorita, nu mai mică de ± 1% din nivelul de putere real. Contorul de
energie ar trebui să includă corecție pentru factorul de putere (PF) pe fluxul
AC; în caz contrar, va fi necesar să se înregistreze și PF în raportul de
măsurare. Toate calculele privind consumul de energie se bazează pe o
medie a valorilor rezultate din mai multe măsurători. Contoarele de putere ar
trebui să fie în măsură să producă nu mai puțin de 100 de eșantioane de
valori uniform distribuite în timp, pe întreaga durată a ciclului de testare.
Toate instrumentele de măsurare utilizate trebuie să fie calibrate de un
institut de metrologie autorizat și toleranța de măsurare trebuie să fie de ±
4-10 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
1%. Sursele de alimentare utilizate pentru a furniza putere la echipamentul
supus încercării trebuie să fie capabile să genereze un minim de 1,5 ori din
puterea nominală a echipamentului testat. Instrumentele de măsurare de
putere (cum ar fi voltmetre și ampermetre sau analizoare de putere) trebuie
să aibă o rezoluție de 0,5% sau mai bună. Instrumentele de măsurare de
putere AC trebuie să aibă următoarele caracteristici minime:
rata minimă de eșantionare pentru digitizare de 40kHz,
circuitele de intrare cu o lărgime de bandă de minimum 80kHz,
capacitatea de citire a undelor cu un factor de vârf până de cel puțin 5,
corecția pentru factorul de putere și raportare.
Recomandarea ITU-T L.1320 - „Energy efficiency metrics and measurement for
power and cooling equipment for telecommunications and data centres”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
În această recomandare sunt prezentate:
Domeniul de aplicare;
Metodologia de testare generală;
Măsurători de eficiență energetică pentru echipamentul de putere;
Testarea eficienței echipamentelor de răcire.
Domeniul de aplicare
Această Recomandare specifică principiile și conceptele de metrici de eficiență
energetică și metodele de măsurare pentru echipamente de alimentare cu energie
electrică și echipamente de răcire în camerele de telecomunicații și centre de date.
Eficiența energiei și eficiența pentru răcire în centrul de date sau a infrastructurii de
4-11 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
telecomunicații sunt doar parțial atribuite echipamentului. De asemenea sunt
importante arhitectura, organizarea spațiului și a echipamentelor pentru a oferi puterea
energetică sau răcirea necesară. Un alt factor general este dat de interoperabilitatea,
gestionarea și răspunsul acestor sisteme în funcție de cerere și limitele operaționale.
Măsurătorile eficienței sistemelor de răcire din centrele de date ar trebui să fie
efectuate pe un interval de un an, pentru a lua în considerare variabilitatea anuală a
condițiilor de mediu și ca urmare posibila utilizare a diferitelor metode de răcire.
Referirea la un an întreg ajută la stabilirea unei comparații pentru eficacitatea
consumului de energie (PUE), în special în ceea ce privește un centru de date
individual.
Recomandarea se referă la:
Echipamente pentru generarea fluxului energetic: echipamente pentru
generarea fluxului de curent alternativ AC, echipamente pentru flux de
curent continuu DC, echipamente pentru energie regenerabilă.
Echipamente de răcire: sistem aer condiționat, schimbătoare de căldură.
Metodologia de testare generală
Testarea eficienței echipamentelor generatoare de energie.
Condițiile de mediu (cum ar fi temperatura, umiditatea și presiunea aerului),
condițiile electrice (cum ar fi tensiunea de intrare DC, tensiune de curent
alternativ de intrare și frecvența) și cerințele de metrologie trebuie să fie
raportate atunci când se realizează măsurarea eficienței energetice.
Condițiile de sarcină și de mediu.
Pentru testul de repetabilitate și consistență, condițiile de sarcină și
configurațiile de testare sunt fixe și statice. Procedurile de încercare oferă
mecanisme pentru a testa punctele reprezentative de-a lungul unui întreg
circuit. Aceste valori de date pot fi reprezentative, atâta timp cât intervalul
cererii de încărcare, gama de mediu și cerințele de reacție sunt înțelese. Pe
4-12 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
de altă parte, sarcina dinamică și reacția echipamentelor aferente sunt
principalii factori care influențează eficiența globală a echipamentului de
energie. Este foarte important ca selecția valorilor pentru diversele grade de
încărcare statice să fie făcută în funcție de comportamentul dinamic al
echipamentului. Dacă condițiile de mediu și sarcina variază și sunt factori
interdependenți, răspunsul dinamic ar trebui introdus în model. În cazul cel
mai nefavorabil cerințele legate de condițiile existente și timpul de răspuns
trebuie incluse pentru echipamentul aflat în testare. Punctele de date
individuale (determinate când celelalte condiţii sunt menținute fixe),
împreună cu capabilitățile de răspuns în timp ar trebui să furnizeze
informații suficiente pentru a modela mediul. Aceste condiții trebuie să fie
relatate ca parte a datelor de raportare pentru sistemele individuale. Eficiența
conversiei puterii este dependentă de temperatura de lucru și de gradul de
încărcare a sistemului. Eficiența (în special la încărcare mică) ar fi de
așteptat să fie mai scăzută la temperaturi ridicate, față de funcționarea la
temperaturi scăzute. Dacă testarea generică este finalizată la temperatura
camerei (~21°C), dar infrastructura este setată la 35ºC, eficiența efectivă va
fi mai mică decât cea prezisă.
Măsurători de eficiență energetică pentru echipamentul de putere.
O formulă generală pentru măsurarea eficienței energetice a puterii de
alimentare a echipamentelor este:
Unde:
Po este puterea de ieșire [W]
Pi este puterea de intrare [W]
Această valoare a eficienței energetice este măsurată sau calculată din datele de
testare, pe o perioadă de timp specificată.
4-13 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Configurație de bază de testare pentru un UPS în curent alternativ AC este
reprezentată în figura următoare (Figura 4.1).
Configurațiile de testare necesită încărcări și condiții de sarcină bine definite.
Ca atare, vor fi stabiliţi parametrii utilizați pentru condițiile de încărcare statice și
dinamice. Deoarece încărcarea în sine poate varia în funcție de condițiile și de reacțiile
din timpul testării, intervalele de sarcină și toleranța în timpul testării ar trebui limitate
și bine stabilite. Gama de sarcină trebuie să fie în concordanță cu gama de funcționare
a aplicației vizate. Având în vedere variația de fază în surse de AC, corectarea
factorului de putere ar trebui, de asemenea, testat pentru evaluarea eficienței conversiei
efectuate de către unitatea de testat. Valorile de monitorizare includ și alte excepţii
care modifică dinamic evaluările de putere. Monitorizarea puterii din surse de curent
alternativ, AC, implică considerente cum ar fi corectarea factorului de putere care are
un impact asupra măsurătorilor de eficiență. Monitorizarea necesită evaluarea energiei
(nu a puterii) pentru a determina nivelul de putere activă într-o perioadă de timp
specificată. În acest caz, perioada de timp utilizată ar trebui să fie în concordanță cu
sarcina capacitivă și intervalul de timp al echipamentului testat și cu aplicațiile vizate.
Figura 4.1 Configurație de bază de testare pentru un UPS în curent alternativ AC
4-14 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Perioada de timp poate fi determinată prin metoda „buclei de control” pentru
echipamentul testat.
Echipament de alimentare AC.
Condițiile de măsurare pentru UPS (sursa de protecție (de curent
neîntreruptibilă)) sunt considerate în conformitate cu documentul IEC 62040-3 [32].
Punctul de măsurare al tensiunii ar trebui să fie la interfața de intrare și ieșire a
UPS-ului AC. Sarcina poate să fie liniară sau non-liniară. Prin urmare, condițiile de
testare trebuie să definească atât parametrii de testare statici cât și dinamici, incluzând
factorul de vârf, gama de frecvența și tensiune etc.
Invertor DC/AC
Figura de mai jos (Figura 4.2) prezintă un exemplu de configurație de bază
pentru testarea unui invertor DC/AC. Punctul de măsurare a tensiunii ar trebui să fie la
interfața de intrare și ieșire a invertorului DC/AC.
Eficiența invertorului DC/AC se calculează cu relaţia:
Figura 4.2 Invertor DC/ AC (curent continuu/ curent alternativ)
4-15 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
ηDC/AC = Po/Pi
Unde:
ηDC/AC este eficiența invertorului DC/AC
Po este puterea activă de ieșire [W]
Pi este puterea electrică în curent continuu [W]
Echipamente de energie regenerabilă.
Eficiența unui panou fotovoltaic (PV) este data de formula:
ηpV = Po / Pi = (V x I)/(Ir x S)
Unde:
ηpv este eficiența panoului PV
Pi este puterea de intrare [W]
Po este puterea de ieșire [W]
V este tensiunea de ieșire [V]
I este curentul de ieșire [A]
Ir este iradianta
S este aria matricei de panouri
Condițiile de mediu (de exemplu iradianta, temperatura mediului ambiant, etc.)
trebuie să fie conforme cu documentele IEC 61215 [30] și IEC 61646 [31].
Eficiența energetică a turbinelor eoliene este dată de relaţia:
ηw = Po/Pi = (V x I)/(1/2ρSυ3)
4-16 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Unde:
ηw este eficiența turbinelor eoliene
Pi este puterea de intrare [W]
Po este puterea de ieșire [W]
V este tensiunea de ieșire [V]
I este curentul de ieșire [A]
ρ este densitatea aerului
S este aria de acțiune a turbinei
υ este viteza vântului
Eficiența celulelor de combustibil pe bază de hidrogen (FC) se calculează astfel:
ηF = Po/Pi = (Vo x Io)/(mH2 LHVH2) x 100%
Unde:
ηF este eficiența stivei de celule de combustibil
mH2 este debitul de hidrogen [g / s]
LHVH2 este valoarea căldurii nete pentru hidrogen [J / g]
Testarea eficienței echipamentelor de răcire:
Condiții de testare a eficienței echipamentelor de răcire: Condițiile de mediu
(cum ar fi temperatura, umiditatea, presiunea aerului și presiunea statică externă) și
cerințele de metrologie se raportează atunci când se realizează măsurarea eficienței
energetice. Măsurarea eficienței de răcire a echipamentelor ar trebui efectuată în mai
multe condiții de temperatură și umiditate externă și ar trebui să se ia în considerare.
4-17 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Măsurarea eficienței echipamentelor de răcire.
Figura următoare (Figura 4.3) prezintă un exemplu de testare a unui echipament
de aer condiționat în configurația de bază.
Eficiența echipamentului de aer condiționat este data de formula:
ηaer = QT/Pi
Qt = Qs + Ql
Qs = Cp x ρ x L x ΔΤ
QL = K x ρ x L x (W1 - W2)
L = S x V
Unde:
ηaer este eficiența echipamentului de aer condiționat
Pi este puterea de intrare [W]
S aria zonei de evacuare a unității exterioare de aer [m2]
V este viteza vântului pentru unitatea de aer exterioară [m/s]
Qs este capacitatea de răcire sensibilă [W]
Figura 4.3 Echipament de aer condiționat în configurația de testare de bază
4-18 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
QL este capacitatea de răcire latentă [W]
Cp este căldura specifică a aerului [J/kg °C]
ρ este densitatea aerului [kg/m3]
L este volumul total al aerului din cameră [m3/s]
ΔΤ este diferența de temperatură între interiorul și exteriorul camerei [°C]
W1 este conținutul inițial de apă al aerului [kg/kg].
W2 este conținutul final de apă din aer [kg/kg].
K este căldura latentă de vaporizare a apei [J/kg]
Recomandarea ITU-T L.1330 - „Energy efficiency measurement and metrics for
telecommunication networks”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
Această recomandare își propune să definească topologia și nivelul de analiză
necesare pentru a evalua eficiența energetică (EE) din rețelele de telefonie mobilă.
Domeniul de aplicare al acestei recomandări sunt zonele de acces radio din rețeaua de
telefonie mobilă și anume:
stațiile radio de bază,
sistemele de transport și interconectare,
controlorii de stații radio,
alte echipamente de infrastructura ale locației radio.
Tehnologiile acoperite sunt:
sistemul global de comunicații mobile (GSM),
sistemul universal de telecomunicații mobile (UMTS),
sistemul de evoluție pe termen lung (LTE) (inclusiv LTE Advanced
(LTE-A)).
4-19 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Această recomandare definește valori pentru eficiența energetică în rețelele de
telefonie mobilă și metodele de evaluare (și măsurare) pentru eficiența energetică în
rețelele operaționale.
Scopul acestei specificații este de a permite o mai bună înțelegere a eficienței
energetice în rețea. Prezenta recomandare se referă atât la rețelele omogene cat și la
rețelele eterogene, fiind luate în considerare rețelele a căror mărime și scară ar putea fi
definită prin limite topologice, geografice sau demografice.
În cazul rețelelor definite de limite topologice, o posibilă exemplificare constă
dintr-un nod de control (unde este cazul) format din nodurile sale de acces, precum și
din elementele sale de rețea. Rețelele ar putea fi, de asemenea, definite în funcție de
limitele geografice, cum ar fi la nivel municipal, național, continental sau cu limite
demografice, cum ar fi rețelele urbane sau rurale. Această specificație se aplică în așa-
numitele rețele „parțiale” unde eficiența energetică este măsurată într-un mod
standardizat. Această specificație extinde măsurătorile din rețelele parțiale la estimări
de eficiență pentru rețelele „totale” (de exemplu, rețeaua într-o zonă geografică,
rețeaua la nivelul unei țări întregi, rețeaua unui operator de rețea mobilă (MNO)).
Echipamentul terminal (al utilizatorului final) este în afara domeniului de aplicare a
prezentei recomandări și, prin urmare, nu este luat în considerare în măsurarea
eficienței energetice.
Rețeaua mobilă de acces radio care se află în curs de investigare a eficienței
energetice include toate echipamentele necesare pentru a realiza o rețea de acces radio
(RAN) sau subrețea. Echipamentele ce trebuie incluse în rețeaua mobilă în curs de
investigare sunt:
Stații radio de bază (BS) (a se vedea documentele ETSI TS 125 104 [35] şi
ETSI TS 136 104 [39]);
BS de arie largă;
BS de arie medie;
4-20 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
BS locale;
BS de domiciliu,
Echipamente suport (de exemplu, aparate de aer condiționat,
redresoare/baterii, echipamente de rețea fixă);
Echipamente de distribuție (BH) necesare pentru interconectarea BS,
utilizate în interconectarea cu rețeaua centrală;
Controler radio (RC).
Măsurătorile consumului de energie și ale eficienței energetice (EE) ale
elementelor individuale din rețele mobile sunt descrise în mai multe standarde (de
exemplu, ITU-T L.1310 [12] pentru stații radio de bază). Această recomandare descrie
consumul de energie și setul de măsurători de eficiență energetică pentru rețele
operaționale mobile MN (mobile network). O măsurare completă și detaliată a
consumului de energie al întregii rețele a unei țari sau operator de rețea mobilă (MNO)
este, în cele mai multe cazuri, imposibil de realizat sau nu este fezabilă economic.
Rețeaua totală este împărțită într-un număr mai mic de rețele cu dimensiuni reduse (de
exemplu, subrețele). Aceste subrețele sunt definite astfel încât să prezinte anumite
caracteristici specifice, de exemplu:
rețelele urbane (U) și urbane dense (DU) care sunt rețelele de capacitate
limitată;
rețele suburbane (SU) cu cerințe ridicate pentru acoperirea și capacitate;
rețele rurale (RU), care sunt de obicei limitate din punct de vedere al
acoperirii.
Dimensiunea și amploarea subrețelelor este definită de limitele topologice,
geografice sau demografice. Pentru rețelele definite de limitele topologice, un exemplu
posibil de rețea pentru care se aplică această recomandare constă dintr-un controler
radio (unde este cazul), nodurile sale de acces suportate, precum și elementele legate
de rețea. Rețelele ar putea fi definite de limitele geografice, de exemplu la nivel
municipal, rețele naționale sau continentale sau ar putea fi definite de limitele
4-21 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
demografice, cum ar fi rețelele urbane sau rurale. Subrețele analizate pot să cuprindă
stații de bază, rețele eterogene sau ceea ce este în prezent implementat în rețele reale.
Testele definite în această recomandare pentru subrețele pot constitui baza pentru a
estima eficiența energetică pentru rețelele mari ale unui operator mobil, MNO, sau
dintr-o țară întreagă, aplicând metodele de extrapolare. Rețeaua aflată sub testare este
prezentată în figura următoare (Figura 4.4).
Figura 4.4 Rețeaua aflată sub testare
4-22 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Categoriile parametrilor de testare
Măsurătorile utilizate la evaluarea eficienței energetice a unei rețele mobile
MN, presupun definirea și colectarea unui set de parametri variabili. Aceștia sunt
clasificați în două categorii:
parametri și variabilele necesare pentru a calcula eficiența energetică a
rețelei;
parametri necesari pentru a permite evaluarea eficienței energetice a rețelei.
Prima categorie descrie un set de variabile de rețea (de exemplu, consumul de
energie, biți transmiși, acoperire), care pot fi utilizate pentru a calcula eficiența
energetică.
A doua categorie include parametrii care nu sunt necesari direct în calculul de
eficiență energetică. Acești parametri descriu caracteristicile de rețea, cum ar fi:
condițiile geografice,
densitatea populației,
zona de acoperire (COA),
ratele de transfer specifice,
zone climatice, etc.,
și sunt folosiți pentru extrapolarea de la o subrețea măsurată la o rețea mai mare.
Acești parametri pot fi folosiți pentru a interpreta variațiile rezultatelor de eficiență
energetică din rețele diferite.
Clasificarea parametrilor de testare pentru o rețea radio este data in tabelul
următor (Tabelul 4.1).
4-23 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Categorie Parametru de testare
1 Consumul de energie al rețelei măsurate
1 Capacitate
1 Aria de acoperire
2 Procentajul de acoperire
2 Demografie
2 Topografie
2 Zone Climatice
2 Clase informative
2 Raportul între traficul de date cu
comutație de circuite și cel cu comutație
de pachete CS/PS din rețea
Recomandarea ITU-T L.1420 - „Methodology for energy consumption and
greengouse gas emissions impact assessment of information and communication
technologies in organizations”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
În cadrul acestei Recomandări sunt prezentate:
Domeniul de aplicare;
Evaluarea impactului activităților ICT de consum de energie și emisiei de
GES în organizații non-ICT;
Integrarea impactului provenit de la bunuri, rețele și servicii ICT la nivel
organizațional.
Tabelul 4.1 Parametrii de testare pentru o rețea radio
4-24 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Domeniul de aplicare
Dezvoltarea continuă a tehnologiei informației și comunicațiilor (ICT) a condus
la preocupări cu privire la impactul asupra mediului. Luând în considerare eforturile
depuse în cadrul Convenției Cadru a Națiunilor Unite Asupra Schimbărilor Climatice
(UNFCCC - United Nations Framework Convention on Climate Change) de
combatere a schimbărilor climatice, ITU-T a decis să dezvolte un acord internațional,
pentru a ajuta sectorul ICT în vederea realizării unui inventar al impactului asupra
mediului incluzând emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie.
Această Recomandare poate fi folosită pentru a evalua consumul de energie și
emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) a ICT.
În primul rând, Recomandarea poate fi utilizată pentru evaluarea ciclului de
viață al emisiilor de GHG (efectul de prim ordin și secund) rezultate de la utilizarea
echipamentelor ICT în organizații non-ICT, pe baza recomandării ITU-T L.1410.
În al doilea rând, poate fi folosită ca un supliment la documentul ISO 14064-1
[44] și la [58] pentru organizațiile ICT care intenționează să evalueze la nivel
organizațional propriul impact ca urmare a consumului de energie și emisiile de GHG.
Prezenta Recomandare este destinată să permită organizațiilor să evalueze emisiile de
GHG directe (în general menționate ca obiectiv 1), emisiile de GHG indirecte (în
general menționate ca obiectiv 2), precum și a altor emisii de GHG indirecte (în
general menționate ca obiectiv 3). De asemenea, permite organizațiilor să evalueze
consumul de energie prin realizarea unui inventar de energie concentrându-se pe
energia secundară folosită de organizația ce se afla sub evaluare.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că această recomandare nu este
destinată:
eliminării de GES deoarece activitățile ICT nu elimină în mod direct gaze cu
efect de seră;
4-25 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
altor efecte (în afară de efectele de prim ordin sau ordin secund), cum ar fi
efectele de reacţie, acest tip de efecte sunt încă în curs de cercetare
altui impact asupra mediului, cum ar fi, de exemplu, epuizarea resurselor
abiotice, acidifierea, eutrofizarea, epuizarea stratului de ozon stratosferic,
formarea foto-oxidanților și toxicitate pentru utilizatori.
Evaluarea impactului activităților ICT de consum de energie și emisiei de GES
în organizații non-TIC
La evaluarea impactului utilizării ICT, organizația trebuie să:
identifice produsele, rețelele sau serviciile ICT pentru care organizația
doreşte să evalueze impactul;
definirea limitelor operaționale pentru toate aceste produse, rețele și servicii
ICT selectate.
Dacă rezultatele de la evaluările ciclului de viață (LCAS) nu sunt disponibile, se
efectuează o evaluare a acestor sisteme, rețele și servicii ICT, în conformitate cu partea
I a documentului ITU-T L.1410, pentru a calcula impactul ciclului de viață al acestor
sisteme de produse. În cazul în care intenția este de a considera efectele de ordinul doi
în utilizarea produselor, rețelelor sau a sistemelor ICT, trebuie realizată o evaluare
comparativă în conformitate cu partea a II-a documentului ITU-T L.1410.
Integrarea impactului provenit de la bunuri, rețele și servicii TIC la nivel
organizațional
Când sistemele de produse selecționate au fost evaluate așa cum este descris
mai sus, rezultatul trebuie să fie integrat la nivel de organizație.
Un exemplu simplificat ar putea fi dat, după cum urmează: în cazul în care
impactul anual al unui singur PC este x kg CO2e (CO2e reprezintă echivalentul de
CO2) și organizația deține n PC-uri, atunci impactul organizațional al PC-urilor este n
* x kg CO2e. Acest exemplu se aplică numai în cazul în care emisiile de GES ale
4-26 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
amestecului de energie electrică (și celelalte condiții de utilizare) sunt în concordanță
pentru toate PC-uri în domeniul de aplicare al evaluării.
Similar, un exemplu simplificat este: în cazul în care economisirea reală sau
potențială pe ședință de utilizare a unui sistem de teleprezență în locul călătoriei este y
kg CO2e, iar compania a economisit m întâlniri pe an între aceleași destinații cu un
număr z de participanți ce călătoresc, economiile totale la nivel de organizație devin
y*m*z kg CO2e. În multe cazuri, condițiile diferite de funcționare (de exemplu,
emisiile cauzate de rezerve energetice, utilizare în ciclul de viaţă etc.) se aplică pentru
scopul evaluării în cadrul organizațiilor și apoi trebuie să fie luate în considerare.
Emisiile de gaze cu efect de seră (GHG).
Definirea limitelor operaționale înseamnă identificarea surselor de emisie care
vor fi incluse în evaluare. În scopul de a contribui la definirea acestor limite, trebuie să
fie identificate următoarele surse de emisii, dacă este cazul:
emisiile de GHG din ciclul de viață (ciclul de viaţă se referă la
achiziţionarea de materiale necorespunzătoare, producerea (inclusiv
proiectarea) şi apoi la considerarea etapei finale), referitoare la produsele
ICT utilizate de organizație.
emisiile de GHG din ciclul de viață, referitoare la echipamentul suport
pentru produse ICT utilizate de organizație (de exemplu, echipament de
răcire și alimentare).
emisiile de GHG din ciclul de viață, referitoare la consumabile asociate ICT
utilizate de organizație. Exemple de astfel de consumabile includ DVD-uri,
hârtie și cartușe de cerneală utilizate pentru imprimare.
emisiile de GHG din ciclul de viață, provenite de la sistemele ICT care
utilizează software și furnizează servicii ICT utilizate de organizație (de
exemplu, software-ul achiziționat, servicii de furnizare de servicii de
consultanță). Pot fi considerate următoarele activități: achiziție de software
4-27 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
și personalizare, servicii de telecomunicații, servicii de consultanță în
domeniul TIC.
Pentru personalul responsabil de cumpărarea, exploatarea și întreținerea
produselor, rețelelor și serviciilor ICT pot fi luate în considerare următoarele activități:
deplasarea zilnică la locul de muncă și călătoriile de afaceri,
transportul de bunuri ICT achiziționate ce intră în organizație,
transportul de bunuri ICT în interiorul organizației,
transportul de bunuri ICT care părăsesc sediul organizației atunci când sunt
dezafectate, dezinstalate.
Pentru fiecare dintre cele trei scopuri (emisii directe, emisii indirecte și celelalte
emisii indirecte), sursele de emisie selectate trebuie să fie descrise și documentate în
mod clar.
Consumul de energie.
Trebuie luat în considerare consumul de energie provenit din următoarele surse:
Consumul de energie al echipamentelor ICT utilizate de organizație.
Consumul de energie al echipamentelor suport pentru echipamentele ICT
utilizate de organizație:
consumul de energie pentru alimentarea surselor de tensiune şi a
sistemelor de rezervă pentru sursele de energie utilizate de
echipamentele ICT;
consumul de energie pentru alimentarea surselor sistemelor de răcire
şi sistemele de rezervă pentru sursele de energie utilizate de sistemele
de răcire pentru răcirea echipamentelor ICT.
Consumul de energie pentru personalul responsabil de cumpărarea,
exploatarea și întreținerea de bunuri, rețele și servicii ICT:
4-28 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
consumul de energie în clădirile care găzduiesc personalul
departamentului ICT;
consumul de energie pentru răcirea și încălzirea a clădirilor care
găzduiesc personalul departamentului ICT.
Organizația trebuie să se asigure că nu are loc o contabilitate dublă pentru
consumul energetic, de exemplu, energia consumată de sistemele de răcire pentru
echipamentele ICT pe de o parte și energia consumată pentru răcirea clădirii care
găzduiește departamentul ICT pe de altă parte, se estimează unitar. Se va raporta o
listă de produse selectate în acest scop.
Recomandarea ITU-T L.1430 - „Methodology for assessment of the
environmental impact of information and communication technology greenhouse
gas and energy projects”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei L de documente a ITU, care
are denumirea „Construction, installation and protection of cables and other elements
of outside plant”.
Recomandarea prezintă:
Domeniul de aplicare;
Principii de evaluare a proiectelor cu emisii de gaze cu efect de seră și a
proiectelor de energie în domeniul ICT.
Domeniul de aplicare
Prezenta recomandare descrie principiile, conceptele, condițiile și metodele de a
oferi orientări specifice de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor ICT,
proiectelor cu emisii de gaze cu efect de seră (GHG) și proiectelor energetice în
domeniul ICT.
4-29 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Metodologia a fost elaborată din perspectiva ICT și este destinată pentru a
contribui la cuantificarea, monitorizarea și raportarea reducerilor de emisii de GES sau
reducerea consumului de energie și îmbunătățirea generării și stocării de energie în
proiectele cu emisii de gaze cu efect de seră și în proiectele de energie din industria
ICT.
Prezenta recomandare este o completare la documentele ISO 14064-2 [45] și
[59] și oferă cerințe suplimentare și îndrumare pentru a completa documentul ITU-T
L.1410 pentru:
identificarea surselor de GHG, sistemelor de evacuare și sistemelor de
stocare relevante pentru proiecte cu GHG în domeniul ICT;
identificarea consumatorilor de energie, generatoarelor şi sistemelor de
stocare relevante pentru proiecte energetice în domeniul ICT;
determinarea scenariului de bază;
identificarea surselor de GHG, sistemelor de evacuare și sistemelor de
stocare relevante pentru scenariul de bază;
identificarea consumatorilor de energie, generatoarelor şi sistemelor de
stocare relevante pentru scenariul de bază;
selectarea surselor relevante de GHG, sistemelor de sincronizare și de
stocare, precum și a consumatorilor de energie relevanți, generatoarelor şi a
soluțiilor de stocare pentru sistemele de monitorizare;
cuantificarea reducerilor emisiilor şi îndepărtarea îmbunătățită a GHG;
gestionarea calității datelor;
monitorizarea GHG și a energiei în proiectele ICT;
documentarea GHG și a energiei în proiectele ICT;
validarea și verificarea GHG și a energiei în proiectele ICT;
raportarea GHG și a energiei în proiectele ICT.
4-30 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Principii de evaluare a proiectelor cu emisii de gaze cu efect de seră și a
proiectelor de energie în domeniul ICT
Există șase principii care se aplică în toate aspectele legate de cuantificarea și
raportarea efectelor de GHG și a energiei, în scopul de a se asigura că informațiile
privind rezultatele proiectelor sunt corespunzătoare cu realitatea.
Vor fi selectate informații relevante privind:
sursele de GHG;
sistemele de evacuare a GHG;
sistemele de stocare a GHG;
consumatorii de energie;
generatoarele de energie;
sistemele de stocare a energiei şi datelor;
dar și metodologii adecvate pentru cerinţele utilizatorilor.
Cuantificarea și raportarea emisiilor de GHG și a consumului de energie trebuie
să includă informațiile pe care utilizatorii intenționează să le utilizeze în procesul
decizional și în alte scopuri, cum ar fi comunicarea internă și externă. Aceste
informații trebuie să corespundă scopului proiectelor cu emisii de gaze cu efect de seră
și proiectelor de energie și să îndeplinească așteptările sau cerințele utilizatorilor țintă.
Integralitatea
Toate efectele generate de proiectele cu emisii de gaze cu efect de seră și
proiectele de energie vor fi incluse ca informații relevante și sunt luate în considerare
și evaluate.
Toate tehnologiile sau practicile relevante sunt considerate ca fiind scenarii de
bază alternative și se iau în considerare toate scenariile alternative de bază relevante
atunci când se face estimarea impacturilor de bază.
4-31 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Consistență
Informațiile legate de GHG și energie, datele, metodologiile, criteriile și
ipotezele trebuie să permită comparații semnificative și valide.
Pentru a îndeplini acest obiectiv este necesar ca:
aceleași metodologii și proceduri să se aplice în același mod, atât pentru un
proiect cu emisii de gaze cu efect de seră cât și pentru un proiect de energie;
aceleași criterii și ipoteze, precum și orice date colectate și raportate trebuie
să fie suficient de compatibile pentru a permite comparații semnificative și
valabile.
Precizie
Estimările şi/sau calculele vor fi reduse cât mai mult posibil referitor la
interferențele și incertitudinile cu privire la GHG și la măsurătorile de energie.
Nivelurile acceptabile de incertitudine vor depinde de obiectivele proiectelor cu emisii
de gaze cu efect de seră și ale proiectelor de energie, având în vedere cerinţele
utilizatorilor. Dacă precizia este afectată, datele și estimările utilizate pentru a
cuantifica efectele de GES și consumul de energie trebuie să fie păstrate.
Transparență
Trebuie furnizate informații clare legate de GHG şi de energie pentru a permite
utilizatorilor să ia decizii cu o certitudine rezonabilă. De exemplu, informațiile legate
de GHG și informațiile legate de energie vor fi prelucrate, analizate și documentate
într-un mod clar, coerent și adecvat, care permite validatorilor și verificatorilor să
evalueze credibilitatea.
4-32 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Eficiență în estimare
Cerința de bază se referă la evitarea supraestimării reducerii emisiilor de GES,
îmbunătățirea eliminării GHG, reducerilor de consum energetic și îmbunătățirea
generării și stocării energiei legate de proiect. Ipotezele, valorile și procedurile
corespunzătoare se utilizează atunci când datele și factorii utilizați sunt incerți, iar
implementarea de măsuri de creștere a preciziei și de reducere a incertitudinii nu este
rentabilă. Este indicat ca rezultatele cuantificate să fie mai degrabă subestimate decât
supraestimate.
Recomandarea ITU-T Y.2064 - „Energy saving using smart objects in home
networks”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei Y de documente a ITU, care
are denumirea „Global information infrastructure, Internet Protocol aspects and Next-
Generation-Networks”.
Domeniul de aplicare
Prezenta recomandare descrie cerințele și capacitățile de economisire a energiei
prin utilizarea de obiecte inteligente în rețelele de domiciliu/rezidențiale. Se dezvoltă
arhitectura funcțională a componentelor cheie pentru economisirea energiei prin
automatizarea locuințelor/clădirii.
Această recomandare cuprinde:
privire de ansamblu asupra procesului de economisire a energiei prin
utilizarea de obiecte inteligente în rețelele de domiciliu;
cerințe și capabilități de economisire a energiei prin utilizarea de obiecte
inteligente în rețelele de domiciliu;
arhitectură funcțională pentru economisirea energiei prin utilizarea de
obiecte inteligente în rețelele rezidențiale.
4-33 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Prezenta recomandare ia în considerare mediul rezidențial fix, cum ar fi clădiri
rezidențiale. De asemenea, sunt considerate aspecte ale mediului mobil referitoare la
domiciliu, cum ar fi vehiculele electrice în rețea (NEV), care sprijină crearea de rețele
omniprezente prin utilizarea de obiecte inteligente.
Privire de ansamblu asupra economisirii energiei folosind obiecte inteligente în
rețelele rezidențiale
Rețelele de domiciliu [51] oferă transferuri de date pe bază de pachete (în
special suport pentru protocol Internet (IP)) și asigură accesul într-un mod transparent
al utilizatorilor la o gamă largă de servicii și aplicații, folosind bandă largă și conceptul
de calitate a serviciilor (QoS) activat pentru tehnologii de transport. Acestea necesită
descoperirea automată și gestionarea terminalelor fixe și mobile la rețeaua de
domiciliu.
Considerentele energetice, de exemplu consumul redus, sunt esențiale pentru
mediul de rețea omniprezent [47] al internetului obiectelor (IO) [48]. Pentru
dispozitivele care limitează și reduc consumul de energie se fac eforturi semnificative
pentru a folosi obiectele inteligente şi pentru a dezvolta aplicațiile care se referă la
aspectele legate de energie. Rețelele rezidențiale joacă un rol important în
interconectarea obiectelor inteligente cu Internetul.
În mediul de rețea omniprezent totul se conectează. Prin urmare, o rețea de date
a evoluat de la a fi în primul rând o sursă de informații la o platformă pentru toate
tipurile de aplicații. Comunitățile inteligente și conectate folosind capabilitatea
rețelelor omniprezente de „conectare la orice” [47] joacă un rol important în aplicații și
servicii. Prin urmare, una dintre aplicațiile de bază pentru serviciile conexe
interdisciplinare pe care această recomandare se concentrează, se bazează pe cerințele
și funcționalitățile cheie de economisire a energiei, folosind obiecte inteligente, prin
combinarea tehnologiei informației (IT) și alte tehnologii (de exemplu, de la industriile
energetice) în rețelele rezidențiale.
4-34 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În figura următoare (Figura 4.5) se prezintă economisirea energiei folosind
obiecte inteligente. În mediul fix de domiciliu (de exemplu, clădiri rezidențiale) pentru
managementul energiei sunt folosite obiecte cum ar fi sistemele de economisire a
energiei, contoarele inteligente și controlerele de automatizare a imobilului. În mediul
mobil (de exemplu, vehicule electrice, VE, în rețea) pentru economisirea de energiei
sunt utilizate obiecte cum ar fi dispozitivele de navigație și/sau de siguranță.
Obiectele inteligente dintr-un domiciliu / clădire (mediu rezidențial fix) pot fi:
Sistemul de economisire a energiei (ESS);
Contor inteligent / controler automatizare la domiciliu;
Tehnică de uz casnic / depozitare;
Echipamente de comunicaţii;
Camere video de supraveghere / dispozitive personale.
Obiectele inteligente dintr-un vehicul (mediul rezidențial mobil) pot fi:
Dispozitive pentru pasageri: telefon inteligent, calculator, tabletă;
Dispozitive de siguranță, întreținere, de gestionare a energiei / flotei,
destinate vehiculului;
Dispozitive de echipare a automobilelor: pentru navigare, monitorizare etc.;
Alte dispozitive: pentru mutarea de produse.
Figura 4.5 Economisirea energiei folosind obiecte inteligente
4-35 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
„Casele/clădirile inteligente” utilizează o suită de tehnologii pentru a face mai
eficientă proiectarea, construcția și exploatarea clădirilor. Aceste tehnologii se aplică
atât proprietăților nou construite cât și celor deja existente.
Sistemele de automatizare în clădiri (BAS), inclusiv sistemele de administrare a
clădirilor sunt componente importante care activează sistemele de încălzire și răcire.
Datele de la aceste sisteme pot fi utilizate pentru a identifica oportunități suplimentare
pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Cum aplicațiile din tehnologia informației și
comunicaţiilor (ICT) se dezvoltă tot mai mult, gama de sisteme de automatizare a
funcțiilor clădirilor se va extinde.
Ingineria pentru sistemele de clădiri, susținută de controlere inteligente și
interconectate (pentru iluminat, protecție solară, încălzire, ventilație și aer condiționat
(HVAC) pentru cameră și clădire, precum și alte sisteme de inginerie ale clădirii)
contribuie semnificativ la economisirea şi utilizarea minimală a energiei.
Pentru optimizarea eficienței energetice în case sau clădiri sunt folosite diferite
concepte și abordări. În acest context, utilizarea administrării inteligente a clădirii
oferă o alternativă dovedită și viabilă sau un avantaj, care este în mod clar evidențiat
prin raportul atrăgător cost-beneficiu.
Transportul auto reprezintă una dintre principalele surse de emisii de gaze cu
efect de seră (GHG), dar disponibilitatea răspândită a accesului în bandă largă cu
viteză ultra-înaltă, cu furnizarea de servicii omniprezente, ar permite ca mai multe
sarcini să fie realizate simultan cu un consum minim de energie. ICT pot fi aplicate şi
în cazul transportului prin dezvoltarea sistemelor de transport inteligente (ITS). Deși
principalul obiectiv al ITS se referă la siguranța, gestionarea și eficiența sistemelor de
transport, ITS poate fi utilizat și pentru a reduce consumul de energie.
4-36 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Recomandarea ITU-T Y.2070 - „Requirements and architecture of the home
energy management system and home network services”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei Y de documente a ITU, care
are denumirea „Global information infrastructure, Internet Protocol aspects and Next-
Generation-Networks”.
Domeniul de aplicare
Această Recomandare furnizează cerințele și arhitectura sistemului de
management al energiei la domiciliu (HEMS) și al rețelei de domiciliu (HN).
HEMS permite obținerea de eficiență energetică și reducerea consumului de
energie prin monitorizarea și controlul dispozitivelor, cum ar fi aparate electrocasnice,
baterii de stocare și senzori conectați la HN, prin aplicația HEMS cu arhitectura de
servicii HN.
HEMS constituie unul dintre serviciile HN. Alte servicii HN, cum ar fi
securitate rezidențială și sănătate, sunt prevăzute cu aceeași arhitectură ca HEMS și
prin monitorizarea și controlul dispozitivelor din aplicația specifică a serviciului.
În prezenta recomandare, cerințele, arhitectura de referință și arhitectura
funcțională, inclusiv relația funcțională, sunt descrise pentru a contribui la utilizarea
HEMS și a celorlalte servicii HN.
Această recomandare prezintă:
imaginea de ansamblu a arhitecturii HN de servicii pentru HEMS și alte
servicii HN;
cerințele pentru dispozitive, poarta de domiciliu (HGW) și platforma de
management (PF), în arhitectura de servicii HN, precum și securitatea
necesară pentru această arhitectură;
arhitectura de referință cu patru moduri de conectare la dispozitivele din
HGW în funcție de tipul de dispozitiv: dispozitiv de bază (bazat pe protocol
IP și non-IP) și dispozitiv complex (conectat la HGW direct sau prin
intermediul adaptorului);
4-37 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
arhitectura funcțională cu entitățile: dispozitiv, HGW, PF și aplicație;
relație funcțională cu trei categorii funcționale în arhitectura funcțională: de
funcționare a dispozitivului, de execuție a aplicației și de management;
relația dintre cele trei categorii de arhitectură funcțională: operarea
dispozitivului, desfăşurarea și managementul aplicației;
modelul de securitate și funcțiile pentru serviciile HN ce descriu în principal
HEMS.
Prezentare generală
Este descrisă arhitectura serviciilor HN. HEMS este unul dintre serviciile HN.
Există și alte servicii HN, cum ar fi serviciul de securitate la domiciliu cu ajutorul
căruia se detectează o persoană suspectă. Pentru aceasta se folosesc senzorii sensibili
la prezența umană. HEMS și alte servicii HN sunt bazate pe arhitectura serviciului
HN. Prin dezvoltarea tot mai mare a serviciilor HN și creșterea dispozitivelor
conectate la HN, este mult mai complicat și mai dificil pentru dezvoltatorii de aplicații
să creeze aplicații pentru HN. Astfel este nevoie de o cunoaștere profundă a
dispozitivelor HN și a protocoalelor de comunicare. Prin urmare, dezvoltarea unei
arhitecturi pentru serviciile HN cu scopul de a fi folositoare dezvoltatorilor de aplicații
este importantă și constituie fundamentul acestei recomandări.
Arhitectura serviciilor HN
Aplicații HN au fost dezvoltate pentru a funcționa pe controlerele rezidențiale
dedicate, care sunt amplasate în domiciliu. Așa cum se arată în Figura 4.6 (a), fiecare
controler rezidențial se conectează la unul sau mai multe dispozitive (echipamente de
domiciliu), cum ar fi aparate electrocasnice și baterii de stocare, fiecare dintre ele
având propria interfața de comunicare dedicată. Din acest motiv, fiecare aplicație
trebuie să fie dezvoltată pentru a fi compatibilă cu interfața dispozitivului de conectare
având în vedere monitorizarea și controlul dispozitivului. Pe de altă parte, protocoalele
de comunicații sunt standardizate, dispozitivele sunt conectate cu protocolul
4-38 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
standardizat la PF comună, care funcționează pe controlerul de origine, așa cum se
arată în Figura 4.6 (b). În această diagramă de acces comun, este posibil să se
abstractizeze interfața dispozitivului prin PF comună și dispozitivele pot fi accesate
din aplicațiile HN care sunt conectate la PF comună prin interfaţa aplicației.
Figura de mai jos (Figura 4.7) prezintă o arhitectură de serviciu HN care este
compusă din două tipuri de arhitecturi.
Figura 4.7 (a) prezintă o arhitectură în care toate dispozitivele și controlerul de
origine sunt plasate în interiorul domiciliului, iar aplicațiile și platforma PF
funcționează pe controlerul rezidențial (de domiciliu). În prezenta recomandare, acest
lucru este denumit ca arhitectură de tip combinat.
Figura 4.7 (b) prezintă o arhitectură în care dispozitivele sunt situate în
interiorul domiciliului, dar aplicaţiile pot funcţiona pe Internet. În loc de controlerul
rezidențial, funcțiile comune ale platformei PF sunt distribuite separat între HGW în
interiorul domiciliului și PF de administrare pe Internet. Această arhitectură permite
aplicațiilor să acceseze dispozitivele de pe Internet. În prezenta Recomandare, această
arhitectură este menționată ca arhitectură de tip distribuit.
Figura 4.6 Două tipuri de acces pentru serviciile de HN (a) de acces individual (b)
accesul comună
4-39 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Ambele tipuri de arhitecturi sunt în domeniul de aplicare al prezentei
Recomandări, deoarece ambele arhitecturi au aceleași funcții comune pe platforma
(PF) comună.
ITU-T Y.2200 - „Supplement on greenhouse gas monitoring services provided
over NGN”
Această Recomandare face parte din cadrul seriei Y de documente a ITU, care
are denumirea „Global information infrastructure, Internet Protocol aspects and Next-
Generation-Networks”.
Acest Supliment descrie sistemele de monitorizare pentru gaze cu efect de seră
(GHG) și modul în care acestea pot fi utilizate în combinație cu rețelele de generație
următoare (NGN) pentru a furniza un serviciu de monitorizare al GHG.
Mai exact, acest supliment definește:
Figura 4.7 Arhitectura de serviciu HN
4-40 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
cerințele serviciilor pentru sistemele de monitorizare a GHG care folosesc
NGN;
un model de serviciu pentru sistemele de monitorizare a GHG care folosesc
NGN;
scenarii de servicii pentru sistemele de monitorizare a GHG care folosesc
NGN.
Descriere generală a serviciilor de monitorizare a GHG produse de
infrastructura NGN
În scopul rezolvării problemei emisiilor de GHG care provoacă schimbări
climatice, este esențială monitorizarea de GHG, deoarece datele referitoare la GHG
înregistrate şi prelucrate ar putea fi prelucrate în mod corespunzător pentru ca apoi să
fie furnizate utilizatorilor situați oriunde în lume, folosind o rețea NGN ca
infrastructură la nivel mondial, și sub forma unui inventar de GHG.
Inventarele de GHG sunt un tip de inventar al emisiilor care conțin înregistrări
cu cantitatea de poluanți evacuați în atmosferă. Ele conțin, de obicei, emisiile totale
pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici sau gaze cu efect de seră, toate fiind
generate de surse aflate într-o anumită zonă geografică și într-un interval de timp bine
stabilit, de obicei un an.
Un inventar de GHG este în general caracterizat de următoarele aspecte:
tipurile de activități care cauzează emisii;
identitatea chimică sau fizică a poluanților incluși;
zona geografică acoperită;
perioada de timp în care emisiile sunt monitorizate și metodologia utilizată.
Inventarele de GHG pot fi folosite atât pentru aplicații științifice cât și în
procese de reglementare. Oamenii de știință folosesc inventarele de emisii naturale și
4-41 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
antropogenice (emisiile legate de sau rezultate din influența ființelor umane asupra
naturii) ca instrumente în dezvoltarea de modele atmosferice. Factorii de reglementare
pot folosi înregistrările pentru a dezvolta strategii și politici de reducere a emisiilor și
pentru a urmări progresele înregistrate de aceste politici. Agențiile și instituţiile de
reglementare se bazează pe aceste inventare pentru a stabili înregistrările conforme cu
ratele de emisie admisibile. Întreprinderile și grupurile de interes public folosesc
inventarele pentru a înțelege mai bine sursele și tendințele privind emisiile.
Dezvoltarea utilizării înregistrărilor de GHG ar putea necesita un mijloc mai
convenabil și mai ușor de folosit pentru accesarea datelor. În plus, infrastructura de
securitate și de calitate a serviciului asigurat (QoS) poate fi furnizată prin intermediul
unei NGN, care ar putea fi un candidat bun pentru oferirea serviciilor legate de
înregistrări cerute de utilizatori. Un serviciu legat de inventarul de GHG, oferit prin
intermediul unei NGN este denumit serviciul de monitorizare a GHG furnizat pe o
infrastructură NGN. Utilizatorii pot solicita un serviciu de monitorizare a GHG de la
un furnizor de servicii de monitorizare a emisiilor de GHG prin intermediul unei NGN
administrată de un furnizor de rețea NGN.
În continuare este reprezentat un model de serviciu pentru servicii de
monitorizare de GHG furnizate prin intermediul NGN (Figura 4.8).
Figura 4.8 Model de serviciu pentru servicii de monitorizare de GHG
furnizate prin intermediul NGN
4-42 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În cazul în care cererea de informații este primită, furnizorul de servicii de
monitorizare de GHG va verifica disponibilitatea informațiilor solicitate în inventarul
de GHG, cu ajutorul furnizorilor de inventar. Dacă este posibil, furnizorii de inventar
de GHG vor livra datele de inventar solicitate la furnizorul de servicii și apoi vor
transmite datele prin intermediul NGN către utilizatorul care a solicitat datele. Figura
anterioară (Figura 4.8) prezintă modelul de serviciu pentru această procedură.
Cele patru roluri în modelul de serviciu sunt legate între ele, așa cum se arată în
figura care urmează (Figura 4.9). Aceste roluri sunt explicate astfel:
Utilizatorii se abonează la serviciile oferite de către furnizorii de rețele NGN
pentru furnizarea de servicii și capacităţi de transport;
Utilizatorii se abonează la serviciile oferite de furnizorii de servicii de GHG
pentru informații referitoare la inventarul de GHG;
Furnizorii de rețele NGN și furnizorii de servicii de monitorizare a GHG
cooperează între ei în conformitate cu contractul încheiat pentru transportul
de date. Entitatea menţionată a doua plătește primei entități în conformitate
cu contractul. De exemplu, un furnizor de servicii de monitorizare a
emisiilor de GHG utilizează facilități de rețea de la furnizorul de rețea NGN,
atât pentru a transporta date în rețeaua proprie și către furnizorii de date de
inventar, cât şi între rețeaua proprie și furnizorii de rețele NGN. Furnizorul
de servicii de monitorizare a emisiilor de GHG plătește furnizorului de rețea
NGN în conformitate cu contractul.
Furnizorii de inventar transportă informații legate de inventarul de GHG
către furnizorii de servicii de monitorizare în conformitate cu contractul.
Utilizatorii nu au o relație de afaceri directă cu furnizorii de inventar de
GHG, deoarece aceștia obțin datele de inventar în urma relației lor de afaceri
cu furnizorii de servicii de monitorizare.
4-43 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Fluxul de informații referitoare la administrarea inventarului de GHG
1. La un nivel simplificat, fluxul nu este util pentru a prezenta în mod detaliat
procedurile efective ale protocolului.
2. Procedurile de abonare sunt omise din aceste fluxuri. Se presupune că
utilizatorii s-au abonat deja la furnizorii de rețele NGN și la furnizorii de
servicii de monitorizare a GHG.
3. Detaliile privind inventarul sunt în afara domeniului de aplicare a acestei
Recomandări.
Figura 4.9 Relații de afaceri în serviciul de monitorizare a GHG
4-44 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
În figura următoare (Figura 4.10) este reprezentat fluxul de informații pentru
administrarea inventarului de GHG.
Fluxul de informații pentru administrarea inventarului de GHG poate fi descris
astfel:
1. Utilizatorul inițiază o cerere de gestionare printr-o UNI și o ANI;
2. Funcția de management utilizator efectuează procedura AAA, ca răspuns la
cererea utilizatorului, folosind informațiile corespunzătoare din profilul de
servicii;
3. În cazul în care rezultatul AAA este valabil, funcția de gestionare a
utilizatorului notifică utilizatorul că va accepta cererea și va răspunde la
Figura 4.10 Flux de informații pentru administrarea inventarului de GHG
4-45 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
cererea de gestionare prin trimiterea unui semnal de confirmare pentru
utilizator. Aceasta include funcția de adaptare de date. În caz contrar,
aceasta notifică utilizatorul că cererea a fost respinsă.
4. Utilizatorul trimite informația solicitată a formatului de inventar de GHG,
către funcția de analiză a datelor, prin intermediul funcției de adaptare.
5. Funcția de analiză a datelor gestionează informațiile primite legate de
formatul inventarului GHG și determină dacă sunt necesare actualizări
suplimentare în inventarul bazei de date. Dacă nu sunt necesare actualizări
suplimentare, se trece la pasul 10.
6. Funcția de analiză a datelor notifică funcția de administrare utilizator dacă
este necesară o actualizare suplimentară.
7. Funcția de management utilizator notifică utilizatorul că este nevoie de o
actualizare suplimentară.
8. Utilizatorul trimite informațiile suplimentare de actualizare la funcția de
analiză a datelor prin intermediul funcției de adaptare.
9. Funcția de analiză a datelor adună informațiile suplimentare de actualizare de
la utilizator. Dacă nu sunt necesare actualizări suplimentare se trece la pasul
10 şi în caz contrar, funcția se întoarce la pasul 6 până când se adună toate
datele necesare.
10. Funcția de analiză a datelor actualizează inventarul bazei de date GHG prin
aplicarea formatului primit (și actualizează informații, după caz).
11. Funcția de analiză a datelor detectează dacă actualizările de inventar de
GES sunt finalizate.
12. Funcția de analiză a datelor răspunde funcției de gestionare a utilizatorului
cu o indicație că actualizarea a fost finalizată.
13. Funcția de administrare a utilizatorului răspunde către utilizator cu o
indicație că actualizarea a fost finalizată.
4-46 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
5-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
5. BIBLIOGRAFIE
[1] *** : „Energy Efficiency”, ETSI, http://www.etsi.org
[2] Richard Brennan: „ETSI NGN Work: TISPAN Status”, joint ITU-T Workshop
and IMTC Forum 2006 „H.323, SIP: is H.325 next?” San Diego, 9-11 May
2006
[3] *** : „Next Generation Networks”, ETSI, http://www.etsi.org/technologies-
clusters/technologies/next-generation-networks
[4] *** : „Operational energy Efficiency for Users (OEU); Referential specification
to define sustainable levels of ICT Sites”, ETSI GS OEU 006 V1.1.1 (2015-06)
[5] *** : „Environmental Engineering (EE); Measurement method for power
consumption and energy efficiency of wireless access network equipment”,
ETSI ES 202 706 V1.4.1 (2014-12)
[6] *** : „Environmental Engineering (EE); Assessment of mobile network energy
efficiency”, ETSI ES 203 228 V1.1.1 (2015-04)
[7] *** : „Environmental Engineering (EE); Measurement method for Energy
efficiency of Mobile Core network and Radio Access Control equipment”,
ETSI ES 201 554 V1.2.1 (2014-07)
[8] *** : „Environmental Engineering (EE); Measurement method for power
consumption and energy efficiency of wireless access network equipment”,
ETSI ES 202 706 V1.4.1 (2014-12)
[9] *** : „Environmental Engineering (EE);Principles for Mobile Network level
energy efficiency” , ETSI TR 103 117 V1.1.1 (2012-11)
[10] *** : „Operational energy Efficiency for Users (OEU); Global KPIs for ICT
Sites” , ETSI GS OEU 001 V2.1.1 (2014-12)
[11] ***: „Green battery solutions for mobile phones and other hand-held
information and communication technology devices”, ITU-T L.1010 (02/2014)
[12] ***: „Energy efficiency metrics and measurement methods for
telecommunication equipment”, ITU-T L.1310 (08/2014)
[13] ***: „Energy efficiency metrics and measurement for power and cooling
equipment for telecommunications and data centres”, ITU-T L.1320 (03/2014)
5-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[14] ***: „Energy efficiency measurement and metrics for telecommunication
networks”, ITU-T L.1330 (03/2015)
[15] ***: „Methodology for energy consumption and greengouse gas emissions
impact assessment of information and communication technologies in
organizations”, ITU-T L.1420 (02/2012)
[16] ***: „Methodology for assessment of the environmental impact of information
and communication technology greenhouse gas and energy projects”, ITU-T
L.1430 (12/2013)
[17] ***: „Energy saving using smart objects in home networks”, ITU-T Y.2064
(01/2014)
[18] ***: „Requirements and architecture of the home energy management system
and home network services”, ITU-T Y.2070 (01/2015)
[19] ***: „Supplement on greenhouse gas monitoring services provided over NGN”,
ITU-T Y.2200, Supplement 22 (06/2013)
[20] ***: „Methodology for the assessment of the environmental impact of
information and communication technology goods, networks and services”,
ITU-T L.1410 (2012)
[21] ***: „Information technology equipment – Safety – Part 1: General
requirements”, IEC60950-1 Ed.2.2 (2013)
[22] ***: „Secondary cells and batteries containing alkaline and other non-acid
electrolytes – Secondary lithium cells and batteries for portable applications”,
IEC 61960 Ed.2.0 (2011)
[23] ***: „Energy Efficiency for Telecommunication Equipment: Methodology for
Measurement and Reporting – Transport Requirements”, ATIS-
0600015.02.2009
[24] ***: „Energy Efficiency for Telecommunication Equipment: Methodology for
Measurement and Reporting for Router and Ethernet Switch Products”, ATIS-
0600015.03.2009
[25] ***: „Environmental Engineering (EE) Measurement Methods and Limits for
Power Consumption in Broadband Telecommunication Networks Equipment”,
ETSI ES 203 215 V1.2.1 (2011)
5-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[26] ***: „Environmental Engineering (EE) Measurement method for energy
efficiency of wireless access network equipment”, ETSI TS 102 706 V1.3.1
(2013-07)
[27] ***: „Environmental management – Life cycle assessment – Principles and
framework”, ISO 14040:2006
[28] ***: „General requirements for the competence of testing and calibration
laboratories”, ISO/IEC 17025:2005
[29] ***: „Energy Efficiency for Telecommunication Equipment: Methodology for
Measurement and Reporting DC Power Plant – Rectifier Requirements”, ATIS-
0600015.04 (2010)
[30] ***: „Crystalline silicon terrestrial photovoltaic (PV) modules – Design
qualification and type approval”, IEC 61215 Ed.2.0 (2015)
[31] ***: „Thin-film terrestrial photovoltaic modules – Design qualification and
type approval”, IEC 61646 Ed.2.0 (2008)
[32] ***: „Uninterruptible power systems (UPS) – Part 3: Method of specifying the
performance and test requirements”, IEC 62040-3 Ed.2.0 (2011)
[33] ***: „Concentrator photovoltaic (CPV) modules and assemblies – Design
qualification and type approval”, IEC 62108 Ed.1.0 (2007)
[34] ***: „Digital cellular telecommunication system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS); LTE; Policy and charging control
architecture (3GPP TS 23.203 version 12.6.0 Release 12”, ETSI TS 123 203
V12.6.0 (2014)
[35] ***: „Universal Mobile Telecommmunication System (UMTS); Base Station
(BS) radio transmission and reception (FDD) (3GPP TS.125.104”, ETSI TS
125 104 V12.4.0 (2014)
[36] ***: „Digital cellular telecommunication system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS); LTE; Telecommunication
management; Performance Management (PM); Performance measurements;
Universal Terrestrial Radio Access Network (UTRAN) (3GPP TS 32.405
version 12.0.0 Release 12”, ETSI TS 132 405 V12.0.0 (2014)
5-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[37] ***: „Digital cellular telecommunication system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommmunication System (UMTS); LTE; Telecommunication
management; Performance Management (PM) Integration Reference Point
(IRP): Information Service (IS) (3GPP TS 32.412 version 12.0.0 Release 12”,
ETSI TS 132 412 V12.0.0 (2014)
[38] ***: „LTE; Telecommunication management; Performance Management (PM);
Performance measurements Evolved Universal Terrestrial Radio Access
Network (E-UTRAN) (3GPP TS 32.425 version 12.0.0 Release 12”, ETSI TS
132 425 V12.0.0 (2014)
[39] ***: „LTE; Evolved Universal Terrestrial Radio Access (E-UTRA); Base
Station (BS) radio transmission and reception (3GPP TS 36.104 version 12.5.0
Release 12)”, ETSI TS TS 136 104 V12.5.0 (2014)
[40] ***: „LTE; Evolved Universal Terrestrial Radio Access Network (E-UTRAN);
Layer 2 - Measurements (3GPP TS 36.314 version 12.0.0 Release 12”, ETSI TS
136 314 V.12.0.0 (2014)
[41] ***: „Digital cellular telecommunication system (Phase 2+);
Telecommunication management; Performance Management (PM);
Performance measurements – GSM (3GPP TS 52.402 version 11.0.0 Release
11)”, ETSI TS 152 402 V11.0.0 (2012)
[42] ***: „General requirements for the competence of testing and calibration
laboratories”, ISO/IEC 17025 (2005)
[43] ***: „Overview and general principles of methodologies for assesing the
environmental impact of information and communication technologies”, ITU-T
L.1400 (2011)
[44] ***: „Greenhouse gases – Part 1: Specification with guidance at the
organization level for quantification and reporting of greenhouse gas emissions
and removals”, ISO 14064-1:2006
[45] ***: „Greenhouse gases – Part 2: Specification with guidance at the project
level for quantification, monitoring and reporting of greenhouse gas emission
reductions or removal enhancements”, ISO 14064-2:2006
5-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
[46] ***: „Framework of security technologies for home network”, ITU-T X.1111
(2007)
[47] ***: „Overview of ubiquitous networking and of its support in NGN”, ITU-T
Y.2002 (2009)
[48] ***: „Overview of the Internet of things”, ITU-T Y.2060 (2012)
[49] ***: „Framework of object-to-object communication for ubiquitous networking
in next generation networks”, ITU-T Y.2062 (2012)
[50] ***: „Framework of networked vehicle services and applications using NGN”,
ITU-T Y.2281 (2011)
[51] ***: „Architectural overview of next generation home networks”, ITU-T
Y.2291 (2011)
[52] ***: „Security requirements for NGN release 1”, ITU-T Y.2701 (2007)
[53] ***: „Terms and definitions for the Internet of things”, ITU-T Y.2069 (2012)
[54] ***: „The applications of AAA service in NGN”, ITU-T Y.2703 (2009)
[55] ***: „Batteries and accumulators and waste batteries and accumulators and
repealing Directive 91/157/EEC”, Directive 2006/66/EC of the European
Parliament and of the Council of 6 Septembrie 2006.
[56] ***: „Secondary cells and batteries containing alkaline other non-acid
electrolytes – Safety requirements for portable sealed secondary cells, and for
batteries made from them, for use in portable applications”, IEC 62133 Ed. 2.0
(2012).
[57] ***: „United Nations Manual of Test and Criteria”, 2011.
[58] ***: „GHG Protocol corporate Value Chain (Scope 3) Accounting and
Reporting Standard”, GHG Protocol Initiative, 2011.
[59] ***: „The GHG Protocol for Project Accounting the Greenhouse Gas Protocol
(GHG Protocol) (2005) World Resources Institute and World Business
Council”
5-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
A-1 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
ANEXA A
LISTA ACRONIMELOR UTILIZATE
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
3G 3rd
Generation A treia generaţie (de comunicaţii
mobile)
3GPP 3G Project Partnership Parteneriatul pentru proiectul 3G
4G 4th
Generation A patra generaţie (de comunicaţii
mobile)
A
AAA Authentication, Authorization and
Accounting
Autentificare, autorizare şi
facturare
AC Alternating Current Curent Alternativ
ANI Application Network Interface Interfață de aplicație de rețea
B
BAS Building Automation System Sistem de automatizare în clădiri
BER Bit Error Rate Rata erorii de bit
BH Backhaul Distribuţie
BPB Polybrominated biphenyls Bifenili polibromurați
BS Base Station Staţie de bază
BTS Base Transceiver Station Stație de bază emisie-recepție
C
COA Coverage Area Zona de acoperire
CP Concentrator photovoltaic Acumulator fotovoltaic
CPE Customer Premises Equipment Echipament la domiciliul clientului
CS Circuit switched Comutare de circuite
D
DB Data Base Bază de date
A-2 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
DC Direct Current Curent continuu
DSL Digital Subscriber Line Linie digitală de abonat
DSLAM Digital Subscriber Line Access
Multiplexer
Multiplexor pentru linii de acces
DSL
E
EDGE Enhanced Data rates for
GSM/global Evolution
Viteză de transmisie îmbunătăţită
pentru GSM / evoluţia globală
EE Energy Efficiency Eficiență energetică
EE Environmental Engineering Ingineria mediului
EER Energy Efficiency Evaluation Evaluarea eficienței energetice
ESS Energy Saving System Sistemul de economisire a energiei
ETSI European Telecommunications
Standards Institute
Institutul European pentru
Standarde de Telecomunicaţii
E-UTRA Evolved UTRA UTRA evoluat
E-UTRAN Evolved UTRAN UTRAN evoluat
EV Electric Vehicle Vehicul electric
F
FC Fuel Cell Celule de combustibil
FDD Frequency Division Duplexing Duplexare cu diviziune în
frecvenţă
G
GGSN Gateway GPRS Support Node Nod suport GPRS poartă
GHG Green House Gases Gaze cu efect de seră
GNS Goods, Networks and Services Produse, rețele și servicii
GPP General Purpose Processor Procesor general
GSM Global System for Mobile
communications
Sistem global pentru comunicații
mobile
A-3 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
H
HEMS Home Energy Management
System
Sistemul de management al
energiei la domiciliu
HGW Home gateway Poartă de domiciliu
HLR Home Location Register Registru de localizare de
apartenenţă
HN Home network Rețea de domiciliu
I
ICT Information and Communication
Technology
Tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor
IEC International Electrotechnical
Commission
Comitetul Electrotehnic
Internaţional
IMS IP Multimedia Subsystem Subsistem IP multimedia
IMT International Mobile
Telecommunications system
Sistem internaţional de
telecomunicaţii mobile
IMT-Avansat International Mobile
Telecommunication system-
Advanced
Sistem internațional de
telecomunicații mobile avansat
IO Internet of Objects Internetul obiectelor
IP Internet Protocol Internet Protocol
IPTV Internet Protocol Television Televiziune prin protocol Internet
IRP Integration Reference Point Integrarea punctului de referinţă
IS Information Service Serviciul de informaţie
ISO International Organization for
Standardization
Organizaţia internaţională pentru
standardizare
IT Information Technology Tehnologia informaţiei
ITS Inteligent Transport System Sistem de transport inteligent
ITU International Telecommunication Uniunea Internațională pentru
A-4 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
Union Telecomunicaţii
ITU-T International Telecommunications
Union – Telecommunications
Uniunea Internaţională pentru
Telecomunicaţii - Telecomunicaţii
J
JBRC Portable Rechargeable Battery
Recycling Centre
Centru de reciclare pentru baterii
portabile reîncărcabile
K
KPI Key Performance Indicator Indicator de performanță cheie
L
LHV Low Heat Value Valoare a căldurii scăzute
LT Line Termination Linie terminală
LTE Long Term Evolution Evoluția pe termen lung
LTE-A LTE-Advanced LTE avansat
M
MBMS Multimedia Broadcast Multicast
Service
Serviciu multicast de
radiodifuziune multimedia
MGW Media GateWay Poarta media
MME Mobility Management Entity Entitate pentru managementul
mobilității
MN Mobile Network Rețea mobilă
MNO Mobile Network Operator Operator de rețea mobilă
MRN Mobile Recycle Network Rețeaua de reciclare pentru mobile
MS Mobile Station Stație mobilă
MSAN Multi Service Access Node Nod de acces multiservicii
MSC Main Service Channel Canalul serviciului principal
MSC Mobile Switching Center Centru de comutare mobilă
N
NEV Networked Electric Vehicles Vehiculele electrice în rețea
A-5 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
NGN Next Generation Network Rețea de generația viitoare
O
OLT Optical Line Terminal Terminal optic
ONU Optical Node Unit Unitate de nod optic
P
PBDE Polybrominateddiphenyl ethers Eteri difenili polibromuraţi
PF Power Factor Factor de putere
PF Platform Platformă
PFC Power Factor Correction Corecție factor de putere
PGW Proxy Gateway Poartă proxy
PS Packet switched Comutare de pachete
PUE Power Usage Efficiency Eficienţa consumului de energie
PV Photovoltaic Fotovoltaic
Q
QoS Quality of Service Calitatea serviciului
R
RAN Radio Access Network Rețea de acces radio
RBRC Rechargeable Battery Recycling
Corporation
Corporația de reciclare pentru
baterii reîncărcabile
RBS Reconfigurable Base Station Stație de bază reconfigurabilă
RC Radio Controller Controler radio
RF Radio Frequency Radiofrecvenţă
RFID Radio Frequency IDentification Identificare în radiofrecvență
S
SGSN Serving GPRS Support Node Nod suport de serviciu GPRS
SGW Signalling Gateway Poarta de semnalizare
SW Short Wave Unde scurte
A-6 Proiect nr. 141/2015, faza 1, decembrie 2015
Acronimul Semnificația în limba engleză Echivalent propus în limba română
T
TDM Time Division Multiplexing Multiplexare cu divizare în timp
U
UE User Equipment Echipament de utilizator
UMTS Universal Mobile
Telecommunications System
Sistemul universal de
telecomunicații mobile
UNFCCC United Nations Framework
Convention on Climate Change
Convenția cadru a Națiunilor
Unite asupra schimbărilor
climatice
UNI User Network Interface Interfața de rețea pentru utilizator
UPS Uninteruptible Power Supply Sursă de curent neîntreruptibilă
W
WCDMA Wide-band Code Division
Multiple Access
Acces multiplu de bandă largă cu
diviziune de cod
WCDMA Wideband CDMA CDMA de bandă largă
WiMAX Worldwide Interoperability for
Microwave Access
Interoperabilitate la nivel mondial
pentru acces de microunde