Acoperişul verdeîn legislaţia românească
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”
Acoperiş: componentă a anvelopei clădirii, care îndeplineşte aceleaşi roluri ca şi restul anvelopei:- protecţie împotriva apei- protecţie împotriva vântului - protecţie împotriva focului - luminare şi ventilare naturală a spaţiului interior- protecţie higrotermică- protecţie acustică- conservare şi producere de energie
Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:
1. la nivelul clădirii- un consum de energie mai mic în spaţiile de
sub învelitoare, diferenţiat pe anotimpuri: - vara ca urmare a reducerii costurilor de răcire
(respiro-transpiraţia plantelor determinând o scădere a temperaturii în imediata vecinătate a acesteia)
- iarna, ca urmare a reducerii costurilor de încălzire (straturile componente asigurând un aport
termic suplimentar) - protecţie acustică a spaţiilor de sub
învelitoare - realizarea unor spaţii pentru desfăşurarea
activităţilor comunităţii- reducerea presiunii asupra dispozitivelor de
scurgere a apelor pluviale
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:
La nivel urban
- reducerea insulelor de căldură - reducerea poluării - reducerea emisiilor de bioxid de carbon - reducerea radiaţiilor electromagnetice
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Prof. arh. Alexandru Stan, Curs Finisaj 2, IAIM 1989
1. Terminologie2. Elemente de proiectare3. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor
verzi4. Condiţii pentru respectarea prin proiectare a
cerinţelor esenţiale la clădiri cu acoperişuri verzi:
- rezistenţă şi stabilitate mecanică- securitate la incendiu - igienă, sănătate şi mediu- siguranţă în exploatare- protecţie împotriva zgomotului- economie de energie şi izolare termică
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai)
5. Prevederi specifice pentru acoperişuri în pantă 6. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate 7. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi 8. Consideraţii economice9. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE
elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai)
Analiza straturilor specificeStraturile specifice ale acoperişurilor verzi au rolul de a permite creşterea vegetaţiei, în acelaşi timp protejând hidroizolaţia împotriva atacului acid al compuşilor chimici dezvoltaţi în stratul vegetal şi împotriva penetrării rădăcinilor prin hidroizolaţie.Denumirile acestor straturi – legate de funcţiunile pe care le asigură – sunt:
- stratul vegetal- substrat vegetal- strat filtrant- strat drenant- barieră contra rădăcinilor
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Variante regionale climaticecentral – europeană (În NV şi centrul ţării):
climat mai umedvariaţii termice mai mici
est - europeană (în Podişul Moldovei): climat uscatsecete de vară foarte frecvente
sud europeană climat potrivit de umedveri calde, ierni mai puţin reci, cu frecvente perioade de dezgheţ
teritoriul carpatic climat de nuanţă central – europeană, cu
schimbare rapidă a climatului pe altitudine:
temperatură: 8-10 → - 2,5°C; precipitaţii: 500 – 1400 mm
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul vegetal:Acest strat este diferit, în funcţie de tipul de acoperiş brun sau verde (extensiv, semi-extensiv, intensiv). Vegetaţia de pe acoperişurile de tip extensiv este formată din ierburi, suculente şi muşchi. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale, adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se importă plante din alte regiuni geografice.Vegetaţia de pe acoperişurile semi-extensive sau intensive este formată din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe şi plante lemnoase (în cazul acoperişurilor verzi în sistem intensiv)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Iarba de şoaldinăSedum acre eplante.ro
Verzişoare de munteSempervivum montanum
de.wikipedia.org
Şoaldină aurieSedum hispanicum
gardendo.ro
Crassulacee(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
feriguţăPolypodium vulgare
craciunesti.ro
straşnicAsplenium trichomanes
egradini.ro
cicoareCentaurea cyanushome.earthlink.net
Erbacee(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Plante perene(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 6cm şi 10cm)
Garofiţă de câmpDianthus carthusianorum
brasovtourism.eu
CimbrişorThymus pulcherrimus
selene.ro
ClopoţeiCampanula Carpatica
egradini.ro
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Specii de plante cu bulbi, rizomi(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 10cm şi 20cm)
Ceapa cioriiMuscari comosum
eplante.ro
Răţşoară Iris pumilla
etchart.co.uk
Hajmă păsărească
Allium flavum botany.cz
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Specii de plante anuale(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 20cm şi 30cm)
Cosmos, MărăraşCosmos sulphureus
commons.wikimedia.org
Chica voiniculuiNigella damascena
gds.ro
Mac cornutGlaucium flavum west-crete.com
Arbuşti(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm)
Salcâm roşuRobinia hispida
casesigradini.ro
CaraganăCaragania frutex herba.msu.ru
DracilăBerberis vulgaris
blog-feminin.blogspot.com
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Arbori(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)
JugastruAcer campestrero.wikipedia.org
SălcioarăElaeagnus Angustifolia
gardendo.ro
Corcoduş decorativPrunus cerasifera
gardendo.ro
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conifere (arbori şi cultivaruri dwarf)(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)
Brad argintiuPinus sylvestri
121.ro
TisaTaxus baccata
plantsystematics.org
BiotaThuja OrientalisPlantpedia.ro
Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor, etajelor de vegetaţie)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Substratul vegetalUn substrat, în general, trebuie să aibă:
- capacitate ridicată de reţinere a apei- spaţiu poros pentru aer- structură stabilă- capacitate de schimb şi putere tampon mare
Pentru acoperiţurile verzi extensive mai trebuie asigurată şi o greutate specifică mică (prin utilizarea de pildă de amestecuri pe bază de turbă, perlit, vermiculit, pământ de frunze, material plastic expandat tip Hydromul, Polystirol
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Substraturi naturale, tradiţionale sau clasice: - sunt bogate în materie organică, cu o floră microbiană numeroasă, cu structură fizică şi mecanică instabilă
Substraturi artificiale: - provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din
sinteza substanţelor chimice, derivaţi organici din distilarea petrolului
- sunt mai uniforme, sărace în elemente nutritive şi materie organică, îşi menţin o perioadă îndelungată structura, nu
pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritiveSubstraturi mixte:
- includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Substraturi mixte: - includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe
Stratul filtrant face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie, contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Documentaţie Barret Roofs
Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici:- să nu degradeze mediul - să nu fie degradat de mediul înconjurător- să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito-toxicitate)- să fie rezistent la intemperii- să poată fi traversate de rădăcinile plantelor- să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor- să aibă rezistenţă la agenţi chimici
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:a. agregate
– pietriş şi spărtură fină de piatră– lavă şi piatră ponce– argilă expandată sau şistoasă, spartă sau
nu– gresie şi ardezie expandată, spartă sau nu
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:b. agregate obţinute din reciclarea altor produse:
– spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă, olane)
– sticlă spongioasă– zgură
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:c. membrane pentru drenare, din
– împâslituri structurate– din mase plastice, cu ploturi– ţesături din fibre– spumate
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul drenantCategoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:d. plăci de drenare, realizate din
– membrane din cauciuc cu ploturi– plăci rigide din plastic– plăci rigide din spume de mase plastice
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Strat filtrant din polietilenă reciclată
Documentaţie Barret Roofs
Strat filtrant din polietilenă de înaltă densitate, reciclată (HDPE)
Documentaţie Bauder
Strat filtrant din fulgi expandaţi de polietilenă cu
geotextil inclusDocumentaţie Beco-
Bermüller
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Stratul drenant trebuie să asigure:- compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de
altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) - compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare
atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice.
- compoziţia şi distribuţia granulometrică necesară- rezistenţa la îngheţ corespunzătoare- permeabilitatea la apă corespunzătoare- capacitatea de retenţie a apei corespunzătoare- valoarea pH corespunzătoare- conţinutul de săruri necesar- structura stratului drenant şi stabilitatea lui
Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu:
- stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă, în legătură cu substratul;
- stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi, din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei;
- stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă
pe întreaga suprafaţă;- stocare în straturi speciale
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Exemplu de sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de apă, barieră contra rădăcinilor, protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă, “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.
Documentaţie Barret Roofs
Bariera contra rădăcinilorExistă membrane hidroizolante cu bariera contra rădăcinilor inclusă: membranele din mase plastice (PVC) şi cele bituminoase cu folii de cupru sau de hidroxid de cupru caşerate, au o structură greu atacată de rădăcinile plantelor.
Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor.
Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini, în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Bariera contra rădăcinilor. Alcătuire.1. pelicule:
- PVC lichid (0,8mm)2. mase de şpaclu:
- poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat- răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate
3. membrane- mase plastice (1 – 2mm)- bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 –
3mm) - produse bituminoase + inserţie de cupru, criblură din
pietriş sau împâslitură poliesterică (4 – 5mm)
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Barieră contra rădăcinilor din polietilenăSursa: news.haverford.edu/ blogs/goinggreen
Straturi de stabilizare a versanţilor (la pante mai mari de 10° (18%)
Prevenirea alunecării straturilor poate fi făcută - local, cu pane sau profilaţii singulare;- unidirecţional, transversal pe pantă, cu şipci sau
elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia.
- uniform pe suprafaţă, prin utilizarea de - materiale profilate- covoare vegetale stabilizate- împâslituri textile- reţele tip fagure- reţele de şipci
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
www.geosyntheticsworld.comDocumentaţie Conwed PlasticsDocumentaţie Barret Roofs
myecohomeblog.com/ category/roof
Documentaţie ZinCoDocumentaţie Flag-Sopremamyecohomeblog.com/ category/roof
Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010
Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească
… pe când şi faţade verzi?
BHV Homme, Paris