+ All Categories
Transcript
Page 1: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

ACADEMIA ROMÂNĂ

Institutul de Virusologie Ştefan S. Nicolau, Bucureşti

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

STUDIUL MODIFICĂRILOR CITOMORFOLOGICE ALE

HEMATOPOIEZEI PRENEOPLAZICE LA SUINE ŞI BOVINE

SACRIFICATE ÎN CONDIŢII DE ABATOR

Conducător ştiinţific:

m.c. Acad. Nicolae MANOLESCU

Prof. Univ. Emerit h.c. Dr. h.c.

Membru Corespondent al Academiei Franceze de Medicină

Doctorand:

COMAN DRAGOŞ-CONSTANTIN

2016

Page 2: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

REZUMAT

CUVINTE CHEIE: hematopoieză, inflamaţie cronică, suine, bovine, adenopatie,

hiperantigenitate, prelimfom malign

INTRODUCERE

Hematopoieza reprezintă procesul fundamental de producere, multiplicare şi specializare

a celulelor sangvine pornind de la celula stem pluripotentă. Cadrul teritorial al acesteia este

format din trei zone, fiecare zonă fiind alcătuită din diferite structuri anatomice, astfel:

Zona teritorială centrală reprezentată de măduva osoasă hematoformatoare,

Zona teritorială periferică reprezentată de structuri organizate: limfonoduri, splină,

amigdala palatină şi amigdala cecală,

Zona structurilor limfoide diseminate situate de-a lungul tractului digestiv, respirator,

zona intradermică şi mucoasa conjunctivală.

În prezenta teză de doctorat noi ne-am propus să investigăm patologia preneoplazică a

zonei teritoriale periferice a hematopoiezei respectiv cea a structurilor limfonodale dat fiind

faptul că aceste organe hematopoietice sunt implicate în marea majoritate a proceselor

patologice de la nivelul organismului. Astfel, o parte a patologiei limfonodurilor privesc doar

ţesutul limfoid, cum este cazul bolilor limfoganglionare primitive, iar cealaltă parte rezultă ca

o consecinţă a hiperstimulării prelungite induse de patologia organelor parenchimatoase sau a

ţesuturilor mezenchimatoase care induc un ecou la nivelul limfonodurilor aflate în vecinătate

sau la distanţă. Aceste stimulări persistente şi de lungă durată pot duce, în unele cazuri, la

transformarea hiperplaziei limfoide reactive în neoplazii leucemice sau tumorale aşa cum am

demonstrat în prezenta teză de doctorat în care am reuşit să realizăm un film lezional

complet, descriind, etapizat, modificările citomorfologice ce survin la nivelul populaţiilor

limfonodale începând cu inflamaţia cronică persistentă, continuând apoi cu hiperplazia

limforeticulară simplă, hiperplazia limforeticulară agravată şi finalizând cu prelimfomul

malign.

Page 3: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Importanţa acestei teze de doctorat rezidă din faptul că examenul sanitar-veterinar la

nivel de abator este de o importanţă capitală pentru asigurarea sănătăţii societăţii umane,

consumatoare de carne de la speciile suină şi bovină şi nu numai, . Pentru acest motiv

strategic, teza noastră de doctorat trage un semnal de alarmă către autorităţile implicate în

industria cărnii pentru luarea unor măsuri cu privire la animalele depistate cu leziuni

precanceroase şi canceroase, de tipul prelimfomului malign şi a limfomului malign vera, în

cazul nostru, ştiut fiind faptul că acestea produc dezechilibre majore asupra metabolismului

întregului organism. Şi nu în ultimul rând dorim să implicăm medicul veterinar de abator în

aplicarea curentă a tehnicii citomorfologice limfonodale care este de mare valoare pentru

asigurarea unei salubrităţii cât mai înalte a cărnii date în consumul uman.

STRUCTURA TEZEI

Teza de doctorat este structurată în două părţi, respectiv Partea întâi – CERCETĂRI

BIBLIOGRAFICE şi Partea a doua – CERCETĂRI PERSONALE.

Prima parte a tezei, CERCETĂRI BIBLIOGRAFICE, reprezentând 41 pagini

(22,90 %) din lucrare este alcătuită din patru capitole, respectiv Istoricul sistemului limfatic,

Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine,

Celulele sistemului imunologic şi Morfopatologia adenopatiilor

În primul capitol al tezei, Istoricul sistemului limfatic, am făcut o trecere în revistă a

etapelor de descoperire şi descriere a sistemului limfatic începând cu primele observaţii din

Antichitate. Astfel, în Grecia Antică, Hipocrate a menţionat despre sângelui alb şi a utilizat

pentru prima dată expresia de chil şi a definit temperamentul limfatic. Diferenţierea clară a

vaselor limfatice şi cele sangvine a fost realizată în anul 1622 de către fizicianul şi chirurgul

italian Gasparo Asselli, lucrarea sa, publicată postmortem, De lactibus sine lacteis venis.

Novo invento, fiind considerată prima carte de anatomie cu fotografii color. Doisprezece ani

mai târziu de la descoperirea făcută de Asselli, Nicolas Claude Fabrice şi Principal Court

Judge confirmă prezenţa sistemului limfatic la om. Astfel, de-a lungul istoriei medicale, au

mai existat numeroase personalităţi ce au avut un rol important în descoperirea anatomică şi

funcţională a sistemului limfatic, precum: Jean Pecquet, Johannes van Horne of Leyden, Jan

Swammerdam, Olof Rudbeck, Bartholin, Niels Stensen, Frederich Ruysch, Anton Nuck, Jean

Louis Petit, William Hunter, Johann Friedrich Mekel, William Hewson, William Cruikshank,

Thomas Pole, Paolo Mascagni, Vincenz Fohmann, Astley Paston Cooper, Gabriel Andral,

Thomas Hodkin, Rudolf Virchow, Marie Philibert Constant Sappey, Louis Pasteur,Albert von

Page 4: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Koelliker, Dimitrie Gerota, Carl Sternberg, Florence Rena Sabin, Cecil K. Drinker , Joseph

Mendel Yoffey, si Frederick Colin Courtice, Macavei, Rubin Popa, Denis Parson Burkitt,

Peter Carey Nowell, Rappaport, Cabanas R.M., Bruno Chickly, etc.

Al II-lea capitol al tezei, Consideraţii generale privind anatomia şi topografia

sistemului limfatic la suine şi bovine cuprinde descrierea sistematică şi topografică a

limfonodurilor precum şi particularităţile de specie la suine şi bovine pe grupe regionale

astfel: limfonodurile capului şi gâtului, limfonodurile membrului toracic, limfonodurile

parietale ale cavităţii toracice, limfonodurile viscerale ale toracelui, limfonodurile parietale

ale cavităţii abdominale şi pelvine, limfonodurile viscerale abdominale şi ale bazinului şi

limfonodurile mebrului pelvin.

Al III-lea capitol al tezei, Celulele sistemului imunologic, descrie, din punct de

vedere citomorfologic şi funcţional celulele implicate în realizarea răspunsul imun, respectiv:

celula matcă, celulele sistemului mononuclear-fagocitar şi celulele sistemului limfocitar.

Al IV-lea capitol al tezei, Morfopatologia adenopatiilor, descrie atât aspectul

citomorfologic al populaţiilor celulare prezente în limfonodul aflat in repaus cât şi

modificările ce survin în cazul instalării unei adenopatii. Astfel sunt descrise tablourile

citomorfologice ale adenopatiilor inflamatorii, alergice, hiperplazice, parazitare, tumorale

primare, tumorale metastatice şi congenitale.

A doua parte a tezei, CERCETĂRI PERSONALE, desfăşurată pe parcursul a 130

de pagini (72, 62 %) este strucutrată în 6 capitole, respectiv: Scopul lucrării, Materialele şi

metodele de lucru, Rezultate şi discuţii, Concluzii, Observaţii şi recomandări, Bibliografie.

Al V-lea capitol al tezei, respectiv Scopul lucrării cuprinde prezentarea succintă a

cauzele ce ne-au determinat să pornim elaborarea acestui studiu al modificărilor

citomorfologice limfonodale induse de o hiperstimulare persistentă la speciile suină şi bovină,

aceasta fiind, de fapt, o continuare a tezei de doctorat a colegei mele, Burduşel Ana-Maria, în

care au fost prezentate detaliat modificările acestor structuri la speciile cabalină şi ovină.

În al VI-lea capitol al tezei, Materialele şi metodele de lucru, am prezentat o

descriere a cazuisticii precum şi a tehnicilor de lucru utilizate. Astfel, investigaţiile noastre s-

au desfăşurat într-un abator din Judeţul Prahova, pe o perioadă de patru ani, respectiv 2012-

2015, pe un număr total de 206 animale dintre care 168 suine şi 38 bovine. La examinarea

postmortem a carcaselor şi organelor acestor animale am decelat modificări anatomo-

Page 5: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

patologice pulmonare şi/sau hepatice, de tipul bronhopneumoniei cronice bacteriene sau

parazitare, hepatitei cronice parazitare, hepatitei necrotice, steatozei hepatice sau cirozei

hepatice atrofice/hipertrofice precum şi leziuni podale şi ale glandei mamare (la bovine),

alături de modificări limfonodale unice sau multiple. Aceste leziuni întâlnite au fost produse

fie de prezenţa unor bacterioze (în special la suine) fie datorită parazitismului cronic (în

special la bovine). Limfonodurile reactive decelate în timpul examinarii carcaselor au fost:

traheobronşic, mediastinal, retromamar, paraaortic, mezenteric, prescapular, popliteu, celiac,

etc.

Cazurile prezentate au fost examinate atât antemortem cât şi postmortem, în condiţii

de abator, şi s-au recoltat probe de limfonoduri pentru examinarea citomorfologică a acestora.

Pentru realizarea examenului citomorfologic limfonodal a fost necesară secţionarea

longitudinală sau la nivelul modificărilor decelate macroscopic a acestora, recoltarea sucului

limfonodal cu ajutorul unei lame trăgător şi etalarea acestuia pe lamă. Frotiurile astfel

obţinute au fost colorate panoptic prin metoda May Grunwald Giemsa.

Al VII-lea capitol al tezei, Rezulatate şi discuţii, cuprinde prezentarea şi interpretarea

tuturor datelor acumulate de-a lungul întregului studiu, date ce cuprind studiul epidemiologic

al animalelor studiate precum şi rezultatele examenului citomorfologic limfonodal. Astfel, la

examenul epidemiologic s-au urmărit atât vârsta animalelor luate în studiu cât şi sexul

acestora, leziunile decelate în urma examenului post-mortem al carcasei şi organelor şi

localizarea topografică a patologiei limfonodale.

Rezultatele comparative ale examenului citomorfologic limfonodal la cele două specii

luate în studiu, mi-au permis să realizez un veritabil film lezional al modificărilor

citomorfologice ce se succed la nivelul limfonodurilor ce suferă cronic agresiunea persistentă

a hiperanigenităţii induse de prezenţa unor boli parazitare sau bacteriene, cu evoluţie cronică,

la nivelul ficatului sau pulmonului. Acest film prezintă, pe specii, etapele ce se succed de la

statusul de inflamaţie cronică limfonodală până la statusul de prelimfom malign via

hiperplazia limforeticulară simplă şi hiperplazia limforeticulară agravată la specia suină,

alături de specia bovină.Astfel:

1. Citomorfologia inflamaţiei cronice persistente limfonodale are următoarele

caracteristici:

La suine aspectele surprinse au fost mai numeroase, astfel:

- Un prim lot de suine a prezentat valori quasi apropiate cu cele identificate la bovine, cu

modificarea coeficientului de blastizare care a fost mai scazut, oscilând între 2-6 %;

Page 6: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

- Un al doilea lot de suine a avut un tablou citomorfologic limfonodal total diferit faţă de

precedentul lot, în sensul că circa 90 % din populaţia de limfocite era reprezentată de către

limfocitele expuse antigenic;

- Lotul al treilea, în afara populaţiilor de limfocite egal exprimate, s-au identificat un număr

important de celule dendritice atât în lotul al doilea cât şi în al treilea, blastele limfocitate

nedepăşind valoarea de 6 %.

La bovine – a fost surprins numai un singur aspect, acela în care limfocitele virgine

alcătuiesc o proporţie dominantă (aproximativ 60%), limfocitele expuse antigenic,

aproximativ 30%, iar elementele limfoide blastice oscilează între 6-7 %.

2. Citomorfologia limfonodală în cazul hiperplaziei limforeticulare simple a prezentat

următoarele caracteristici:

La suine, în contrast cu bovinele, la care nu se decelează prezenţa celulelor plasmocitare

responsabile de reacţia imună mediată umoral, la suine prezenţa plasmocitelor este din plin

resimţită. La această specie am depistat existenţa a 3 forme citomorfologice limfonodale,

respectiv:

- forma limfocitară ce poate îmbrăca, la rândul ei, două faze, respectiv:

- faza limfocitară “liniştită”, identică cu bovinele, în care se observă prezenţa

dominantă a limfocitelor adulte expuse antigenic în detrimentul limfocitelor adulte

virgine pe de o parte, iar pe de altă parte, se remarcă prezenţa, în număr redus, a

celulelor reticulare, dendritice şi histiocitare macrofagice; coeficientul de blastizare

este oscilant, între 4-8 %;

- faza limfocitară “neliniştită”, de asemnea, identică cu bovinele, în care se constată

că populaţia limfocitară este în scădere, locul acesteia fiind luat de un număr de

celule limfoblastice şi reticulare aflate în vădită creştere; coeficientul de blastizare

atinge valori de până la 12 %;

- forma limforeticulară dendritică a cărei element caracteristic este reprezentat de prezenţa,

în număr mare a celulelor dendritice până la un procent de 25 % alături de celulele

limfocitare adulte stimulate antigenic;

- forma limfo-reticulo-plasmocitară în care populaţiile celulelor limfocitare, reticulare şi

plasmocitare sunt în procente aproximativ egale, dominând câmpul microscopic; scorul de

blastizare se află, în medie, între valorile de 3-4 %;

La bovine – s-a identificat o singură formă citomorfologică, respectiv forma limfocitară, în

care populaţia celulară limfonodală predominantă este reprezentată de limfocitele adulte;

această formă poate îmbrăca două faze: prima fază, definită de noi ca fiind “faza liniştită”,

Page 7: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

caracterizată prin prezenţa dominantă a limfocitelor adulte expuse antigenic în detrimentul

limfocitelor adulte virgine pe de o parte, iar pe de altă parte, se observă, în număr redus,

celulele reticulare, dendritice şi histiocitare macrofagice. Coeficientul de blastizare este

oscilant, între 7-9 %. Cea de-a doua fază, denumită “neliniştită”, prefigurează iminenţa

trecerii în cealaltă etapă de evoluţie a procesului hiperplazic, respectiv statusul de hiperplazie

limforeticulară agravată. Această formă are drept caracteristici următoarele:

- Coeficientul de blastizare atinge valori de până la 12 %;

- Numărul de celule limfoblastice şi reticulare este în vădită creştere.

3. Citologia limfonodală în cazul etapei evolutive de hiperplazie limforeticulară

agravată prezintă aspecte diferite vis-à-vis de cele două specii investigate, astfel:

La suine, elementele sunt mai simplificate în sensul unei frecvenţe relative înalte de celule

blastice, în proporţie de maxim 20 % care se însoţesc de către limfocitele expuse antigenic în

cultură quasi pură, deoarece limfocitele virgine au dispărut aproape în totalitate.

La bovine – aspectele sunt mult mai complexe în sensul existenţei a 3 forme morfocitologice

distincte:

- Forma predominant limfoblastică;

- Forma predominant histio-macrofagico-dendritică;

- Forma predominant reticulară.

-coeficientul de blastizare în aceste forme variază între 12-25 %

În toate cele trei forme, populaţia limfocitară adultă este formată din limfocite expuse

antigenic în proporţie de aproximativ 75 % şi 25 % limfocite virgine.

4. Citologia limfonodală în stadiul de prelimfom malign îmbracă forme diferite,

respectiv:

La suine, tabloul citomorfologic al prelimfomului îmbracă trei forme:

1. Proliferea masivă (40 %) a limfoblaştilor;

2. Proliferarea histiocitară tumorală;

3. Proliferarea dendritică predominantă.

Desigur că toate aceste modificări nu apar pe întreagul cuprins al frotiului limfonodal aşa

cum apare în cazul unui limfom malign vera, leziunea fiind strict localizată sau apare din loc

în loc, de aceea am ales denumirea acestei leziuni ca fiind de prelimfom malign. Ceea ce este

important este faptul că în faţa acestei leziuni compostarea noastră să fie identică cu

compostarea în faţa unui caz de cancer-vera.

La bovine – imaginea microscopică este dominată fie de predominaţa unei intense şi masive

blastizări a celulelor limfoide, atingând valori curente de 40 % din totalul celular, fie de

Page 8: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

prezenţa unei proliferări sub formă de insule celulare nediferenţiate, de talie mare, cu 2-3

nucleoli, cu frecvente atipii şi monstruozităţi.

CONCLUZIILE TEZEI ce au rezultat în urma acestui studiu, prezente la capitolul

al VIII-lea al tezei sunt:

1. La suine, incidenţa cea mai mare a modificărilor citomorfologice limfonodale se află

în sfera hiperplaziei limforeticulare simple şi a hiperplaziei limforeticulare agravate;

2. Incidenţa modificărilor de prelimfom malign la suine ocupă un procent de 5,97 % din

totalul cazusticii investigate, iar la bovine aceasta atinge valori de 11%;

3. Vârsta suinelor luate în studiu precum şi sexul acestora nu reprezintă coeficienţi

obiectivi în aprecierea statusurilor afectiunilor limfonodale;

4. Leziunile viscerale decelate la suine, în cazul statusului limfonodal de prelimfom

malign, sunt dominate de afecţiunile pulmonare;

5. Cele mai dese adenopatii decelate la suine au fost localizate la nivelul limfonodurilor

traheobronşice şi mediastinale;

6. Ca şi în cazul suinelor, la bovine, statusurile de hiperplazie limforeticulară simplă şi

de hiperplazie limforeticulară agravată sunt în topul afecţiunilor limfonodale cronice,

iar statusul de prelimfom malign are un procent uşor mai ridicat decât în cazul

suinelor;

7. Vârsta bovinelor cu adenopatii luate în studiu a variat între 4 ani şi 16 ani, iar sexul

acestora a fost dominat de femele;

8. La bovine, statusul de prelimfom malign a fost diagnostic la animalele cu mamite,

pododermatite şi hepatită cronică parazitară;

9. Incidenţa cea mai mare a leziunilor viscerale la bovine, a fost similară cu cea a

suinelor, respectiv bronhopneumonia cronică, urmată de afecţiunile glandei mamare şi

a regiunii podale;

10. La bovine, ca şi în cazul suinelor, cele mai afectate limfonoduri au fost cele

traheobronşice;

11. La suine citomorfologia inflamaţiei cronice persistente limfonodale a îmbracat trei

forme, respectiv: 1. limfocitele virgine alcătuiesc o proporţie dominantă, 2. limfocitele

expuse antigenic reprezintă majoritatea populatiei limfocitare, 3. Prezenţa populaţiilor

de limfocite aproximativ egal exprimate alături de un număr important de celule

dendritice;

Page 9: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

12. La bovine, inflamaţia cronică persistentă este dominată de prezenţa, în număr foarte

mare, aproximativ 60% a limfocitelor virgine;

13. Hiperplazia limforeticulară simplă, la bovine, a prezentat 2 forme de exprimare,

respectiv: o formă :liniştită”, caracterizată prin prezenţa dominantă a limfocitelor

adulte expuse antigenic în detrimentul limfocitelor adulte virgine şi prezenţa unui

număr redus de celulele reticulare, dendritice şi histiocitare macrofagice; o formă

“neliniştită”, în care se constată creşterea numărului de celule limfoblastice şi

reticulare, iar coeficientul de blastizare atinge valori de până la 12 %;

14. Comparativ cu bovinele, la suine inflamaţia cronică persistentă este dominată de

prezenţa plasmocitelor reactive implicate în răspunsul imun mediat umoral. Formele

citologice limfonodale depistate au fost: forma “liniştită”, şi forma “neliniştită”,

identice cu cele ale bovinele, precum şi formele de hiperplazie limforeticulară

dendritică şi de hiperplazie limfo-reticulo-plasmocitară;

15. Citologia limfonodală în cazul hiperplaziei limforeticulare agravate prezintă forme

diferite în funcţie de specie, astfel: la bovine, aspectele morfocitologice îmbracă 3

forme, respectiv: forma predominant limfoblastică, forma predominant histio-

macrofagico-dendritică şi forma predominant reticulară, iar la suine se constată doar

forma predominat limfoblastică, celule blastice limfocitare însoţind limfocitele adulte

expuse antigenic în cultură quasi pură.

16. Citologia limfonodală în cazul prelimfomului malign diferă, de asemenea, între cele

două specii astfel:

- La suine, imaginea microscopică poate îmbraca trei aspecte: 1. proliferea masivă a

limfoblaştilor, 2. proliferarea histiocitară atipică, 3. proliferarea dendritică.

- La bovine, imaginea microscopică este dominată fie de predominaţa unei intense

şi masive blastizări a celulelor limfoide, fie de prezenţa unei proliferări sub formă

de “insule celulare” nediferenţiate, de talie mare, cu 2-3 nucleoli, cu frecvente

atipii şi monstruozităţi;

17. Necesitatea implementării unui act normativ cu privire la darea în consum de carcase

şi organe ce provin de la animale cu leziuni preneoplazice sau neoplazice dat fiind

faptul că metabolismul acestora este profund modificat de prezenţa acestei patologii

sistemice.

Page 10: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Capitolul al IX-lea al tezei, Observaţii şi recomandări, este structurat pe două pagini

şi conţine un număr de 3 observaţii şi recomandări respectiv:

1. Această teză de doctorat reprezintă un veritabil abecedar pentru medici veterinari

oficiali de abator precum şi pentru cei din laboratoarele de citopatologie, util în

orientarea spre un diagnostic de certitudine al leziunilor limfonodale, în special al

celor cu evoluţie cronică, leziuni ce sunt premergătoare dezvotării unei bolii

neoplazice cu implicaţii majore întregului metabolism;

2. Acestă teză reflectă realitatea din teren cu privire la starea de sănătate de animalelor

abatorizate şi implicit a cărnii ce se dă în consumul populaţiei. De aceea, concluziile

prezentului studiu ne determină să tragem un semnal de alarmă asupra importanţei

capitale pe care o are medicii veterinari din ferme, cei de circumscripţie şi, mai ales,

cei de abator cu privire la asigurarea şi menţinerea sănătăţii umane;

3. Ca urmare a rezultatelor obţinute ce se regăsesc şi în doctrina noului concept medical

global one health care a început să prindă cotur şi la noi în ţară şi care susţine

importanţa asigurării sănătăţii umane prin asigurarea unei alimentaţii cât mai salubre

şi cu o valoare nutritivă ridicată, precum şi a unui mediu de viaţă sănătos, propunem

implementarea unui proiect legislativ cu privire la depistarea şi înlăturarea de la

consum a tuturor carcaselor şi organelor ce provin de la animale cu un tablou lezional

limfonodal de tip preneoplazic sau neoplazic, dat fiind faptul că această “molimă a

secolului nostru” produce modificări ireversibile la nivelul întregului organism animal

cu implicaţii, probabil, şi la nivelul consumatorilor, în special a celor cu un sistem

imunitar debil.

Astfel, această propunere legislativă de completare a legii sănătăţii animalelor

presupune introducerea unei metodologii noi de examinare specială a teritoriilor

limfonodale adiacente unor procese inflamatorii cronice de la nivelul organelor

parenchimatoase (pulmon, ficat, rinichi, glandă mamară) precum şi de la nivelul

extremităţilor podale, în conformitate cu datele realizate în cuprinsul tezei noastre de

doctorat. Această metodologie de examinare va lua în considerare, în exclusivitate,

numai acele structuri limfonodale mărite în volum (adenopatii) satelite proceselor

inflamatorii cronice.

Evaluarea structurilor limfonodale se va face atât macroscopic prin aprecierea

dimensiunii, formei, consistenţei, aspectului pe secţiune, cât şi microscopic prin

realizarea de frotiuri din sucul limfonodal exprimat pe suprafaţa secţiunii (similar cu

frotiul de sânge periferic).

Page 11: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Frotiurile realizate din suc limfonodal vor fi colorate folosind metoda de

colorare May-Grunwald Giemsa şi apoi examinate la un microscop fotonic, iniţial la o

mărire de ocular de x10, obiectiv x40, pentru o examinare citomorfologică de

ansamblu,iar apoi, la o mărire de x100, cu obiectivul de imersie, pentru o examinare

amănunţită a caracterelor morfologice celulare. În urma acestui examen

citomorfologic, medicul veterinar de laborator va clasifica adenopatiile în funcţie de

cele 6 statusuri, respectiv:

- Statusul de inflamaţie cronică

- Statusul de hiperplazie limforeticulară simplă liniştită

- Statusul de hiperplazie limforeticulară simplă neliniştită

- Statusul de hiperplazie limforeticulară agravată

- Statusul de prelimfom malign

- Statusul de limfom malign vera

Astfel, dintre aceste statusuri depistate de noi la examinarea limfonodală, doar

ultimele două stadii reprezintă un potenţial pericol pentru sănătatea consumatorului

uman, de aceea noi propunem ca atât carcasele cât şi organele animalelor cu astfel de

leziuni limfonodale să fie interzise consumului uman, permiţand totuşi utilizarea

acestora în obţinerea de făinuri animale.

Teza conţine un număr de 21 de grafice, 21 de tabele şi 99 de imagini

fotografice şi 146 de referinţe bibliografice. Un procent de 4,48% din teză, respectiv 8

pagini, este ocupat de titlul tezei, cuprinsul acesteia precum şi de introducere.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Akin C., Valent P., Metcalfe D.D., 2010, Mast cell activation syndrome: Proposed

diagnostic criteria, Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 126 (6): 1099–

1104

Andrieş L., Olinescu A., 1992, Compendiu de imunologie fundamentală, Ed. Ştiinţa,

Page 12: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Chişinău

Ardavin C., Martinez del Hoyo G., Martin P., 2001, Origin and differentiation of

dendritic cells, Trends in Immunology, vol. 22: 691-700

Ariff B. Eng Hin Lee, 2005, Stem cells: their definition, classification and sources, Stem

Cells: From Benchtop to Bedside. World Scientific

Baba A.I., 2002, Oncologie Comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti

Baba A.I., Cătoi C., 2007, Comparative Oncology, The Publishing House of the

Romanian Academy

Balint E., 2010, Hematologie veterinară şi Oncologie comparată, Ed. Curtea Veche,

Bucureşti

Balint E., 2011, Ghid practic de hematologie şi citologie veterinară, Ed. Curtea Veche,

Bucureşti

Berceanu S., 1967, Immune hyperstimulation and the relation to malignant

lymphoproliferations and autoimmune disorders, IInd Symposium on Cancer

Immunotherapy (abstracts), Bucharest

Berceanu S., Gociu M., Coliţă D., 1967, Autoimmune syndromes within

lymphoproliferations by reactive stimulation and within malignant lymphoproliferations,

IInd Symposium on Cancer Immunotherapy (abstracts), Bucharest

Burduşel A.M., 2016, Studiul modifcărilor citomorfologice ale hematopoiezei la cabaline

şi ovine ca element de semnalizare a posibilităţii de transformare neoplazică – Teză de

doctorat, Academia Română, Bucureşti

Constantin N. (coordonator), Crivineanu M., Crivineanu V., Gâjâilă G., Goran G.,

Răducănescu H., Ţogoie I., 2005, Tratat de Medicină Veterinară, vol. IV, Ed. Tehnică,

Bucureşti

Page 13: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Constantin N., 2006, Elemente fundamentale de fiziologie a animalelor domestice, Ed.

Coral Sanivet, Bucureşti

Cornilă N., 2001, Morfologia microscopică a animalelor domestice, Ed. MedicALL,

Bucureşti

Coţofan V., Palicică R., Ganţă C., Hritcu V., Enciu V., 2000, Anatomia animalelor

domestice, vol III, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara

Coţofan V., Predoi G., 2003, Anatomia topografică a animalelor domestice, Ed. Bic All

Epelman S., Lavine K.J., Randolph G. J., 2014, Origin and Functions of Tissue

Macrophages, Immunity, vol. 41(1): 21–35

Frandson R.D., Lee Wilke W., Dee Fails A., 2009, Anatomy and Physiology of Farm

Animals, seventh edition, Willey-Blackwell

Frieri M., 2015, Mast Cell Activation Syndrome, Clinical Reviews in Allergy and

Immunology, vol. 70(1): 1230-1238

Gheţie V., 1967, Anatomia animalelor domestice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Ghosh S.K., 2014, Johann Vesling (1598-1649): seventeenth century anatomist of Padua

and his Syntagma Anatomicum, Clinical Anatomy, vol. 27(8):1122-1127

Girolomoni G., Caux C., Dezutter-Dambuyant C., 2002, Langerhans cells: still a

fundamental paradigm for studing the immunobiology of dendritic cells, Trends in

Immunology, vol. 23: 6-8

Hălălău F., Ardeleanu C., 2003, Anatomie patologică, Ed. Medicală, Bucureşti, vol. 1:

115-117

Kleinzeller A., 1996, "William Hewson's studies of red blood corpuscles and the evolving

concept of a cell membrane", The American Journal of Physiology, vol. 271(1): C1-C8

Page 14: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Kumar V., Abul K.A., Nelson F., Jon A.C., 2010, Robbins and Cotran Pathologic Basis

of Disease, Ed. Saunders, Philadelphia

Loukas M., Bellary S.S., Kuklinski M., Tubbs R.S., 2011, The Lymphatic System: A

Historical Perspective, Clinical Anatomy, vol. 24(7):807-816

Macavei I., Simu G., 1977, Diagnosticul citologic şi histologic al adenopatiilor, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca

Manolescu N. (coordonator), 2000, Compendiu de anatomie patologică clinică

veterinară, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

Manolescu N., 1976, Citomorfologia măduvei hematoformatoare şi a

leucocitoconcentratului la animale, Ed. Ceres, Bucureşti

Manolescu N., 1980, Citologie normală şi patologică la animale, Ed. Ceres, Bucureşti

Manolescu N., 2003, Introducere în Oncologia Comparată, Ed. Universitatea “Carol

Davila”, Bucureşti

Marcu E., 1997, Compendiu pentru studiul microscopic al celulei şi ţesuturilor, Ed.

Cerma, Bucureşti

Maverakis E., Kim K., Shimoda M., Gershwin M., Patel F., Wilken R., Raychaudhuri S.,

Ruhaak L.R., Lebrilla C.B., 2015, Glycans in the immune system and The Altered Glycan

Theory of Autoimmunity, Journal of Autoimmunity vol. 57 (6): 1–13

McKenna K., Beignon A., Bhardwaj N., 2005, Plasmacytoid Dendritic Cells: Linking

Innate and Adaptive Immunity, Journal of Virology vol.79 (1): 17–27

McKinnell, Gilmore R., 2006. The biological basis of cancer. Cambridge, UK:

Cambridge University Press

Moon T.C., Befus A.D., Kulka M., 2014, Mast cell mediators: their differential release

Page 15: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

and the secretory pathways involved, Frontiers in Immunology, vol.5: 569

Niemiec M.J., De Samber B., Garrevoet J., Vergucht E., Vekemans B., De Rycke R.,

Björn E., Sandblad L., Wellenreuther G., Falkenberg G., Cloetens P., Vincze L., Urban

C.F., 2015, Trace element landscape of resting and activated human neutrophils on sub-

micrometer level, Metallomics, vol. 7 (6): 996–1010

Paştea E., Coţofan V., Chiţescu T., Miclea M., Cornilă N., Nicolescu V., Radu C.,

Popovici I., Palicică R., 1985, Anatomia Comparată a Animalelor Domestice, vol. II, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Pârvu G., Barna I., Caprin A, 1984, Hematologie veterinară practică, Ed. Ceres,

Bucureşti

Pepper M. S.; Skobe Michaela, 2003, Lymphatic endothelium: morphological, molecular

and functional properties, The Journal of Cell Biology, vol. 163 (2): 209–213

Polyzoidis S., Koletsa T., Panagiotidou S., Ashkan K., Theoharides T.C., 2015, Mast

cells in meningiomas and brain inflammation, Journal of Neuroinflammation, vol. 12 (1):

170

Popa R., Quai I., Simu G., 1958, Septicemii postabortum cu stafilococi antibiorezistenţi,

Obstetrică şi gynecologie, vol. 6: 69-76

Rădoi I., 2007, Ghid practic în clinica porcinelor, Ed. Printech, Bucureşti

Răducănescu H., 1999, Compendiu de Imunopatologie Veterinară, Ed. Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din

29.04.2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea

conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu

normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor;

Robbins C.S., Hilgendorf I., Weber G.F., Theurl I., Iwamoto Y., Figueiredo J.L.,

Page 16: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

Gorbatov R., Sukhova G.K., Gerhardt L.M., Smyth D., 2013, Local proliferation

dominates lesional macrophage accumulation in atherosclerosis, Nature Medicine, vol.

19:1166–1172

Rozenberg G., 2011, Microscopic Haematology: A Practical Guide for the Laboratory,

Ed. Elsevier, Australia

Samokhvalov I.M., 2014, Deconvoluting the ontogeny of hematopoietic stem

cells, Cellular and Molecular Life Science, vol. 71:957–978

Sappey M.P.C., 2010, Recherches Sur L'Appareil Respiratoire Des Oiseaux (1847),

Kessinger Publishing

Savu C., Georgescu M., Boncea L., Savu O, 2009, Controlul şi expertiza alimentelor de

origine animală, Ed. Transversal, Bucureşti

Savu C., Georgescu N., 2004, Siguranţa alimentelor-riscuri şi beneficii, Ed, Semne,

Bucureşti

Savu C., Petcu C., 2002, Igiena şi controlul produselor de origine animală, Ed. Semne,

Bucureşti

Skandalakis J. E., Colburn G. L., Weidman T. A., Foster Jr R. S., Kingsworth A. N.,

Skandalakis L. J., Skandalakis P. N., Mirilas P. S., 2004, Skandalakis' Surgical Anatomy,

Ed. Paschalidis Medical Publications

Soare T., 2007, Aspecte clinice şi morfologice ale limfomului la câine şi pisică, Teză de

doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agronomice Şi Medicină Veterinară, Bucureşti

Tinică G. Bărbieru M., Managementul coagulării şi terapia cu derivate de sânge, Suport

de curs, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Iaşi, accesat de pe site-ul

http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/Chirugi

e%20Cardiaca/MANAGEMENTUL%20COAGULARII%20SI%20TERAPIA%20CU%20

DERIVATE%20DE%20SANGE%20Prof%20Dr.%20Grigore%20Tinica,%20Dr.%20Bar

Page 17: ACADEMIA ROMÂNĂ - virology.ro Coman Dragos 2017/rezumat... · Consideraţii generale privind anatomia şi topografia sistemului limfatic la suine şi bovine, ... la nivelul ficatului

bieru%20Mihaela-signed.pdf

Valli E. V., 2007, Veterinary Comparative Hematopathology, Wiley-Blackwell

Publishing

Valli V.E.O., 1993, The hematopoietic System in Pathology of Domestic Animals, Ed.

Jubb., Kennedy and Palmer, Academic Press, New-York, vol. 3:101-265

Vasilescu C., 2005, Dimitrie Gerota. Istoria lucrului bine făcut, Chirurgia – Revista

Societăţii Române de Chirurgie, vol. 100 (2): 103-108


Top Related