ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE

INFORMATICA ECONOMICA SI ANALIZA TEHNICA

Strategia Romaniei - membra a UE – de construire a economiei bazate pe cunostinte

Profesor coordonator: Pana Adrian

Student: Bucura Catalin Adrian ANUL I

Seria: A

Grupa: 1402 2009

CUPRINS back

DEFINIREA CUNOSTINTELOR 3

ROLURILE CUNOSTINTELOR IN ECONOMIA CONTEMPORANA 5

ELEMENTE PENTRU STRATEGIA ROMANIEI DE CONSTITUIRE A ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE6

PRIORITATII SI DIRECTII DE ACTIUNE SECTORIALE 9

CAUZELE REVOLUTIEI CUNOSTINTELOR 14

CONCEPTUL DE ECONOMIE BAZATA PE CUNOSTINTE SI DEFINIREA ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE 16

TRASATURILE DEFINITORII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE 18

POSTULATE SI PRINCIPII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE 19

DATE DESPRE AUTOR20

2

BIBLIOGRAFIE21

ANEXE22 DEFINIREA CUNOSTINTELOR backFireste ca la baza revolutiei cunostintelor,a economiei bazate pe cunostinte se afla cunostintele.De aceea ,este necesar sa le abordam,dar nu in sine,ci corelativ cu data si informatia,concepte cu care se intersecteaza.Data este definita ca un semnal ce poate fi transmis de la un emitaor la un receptor-fiinta umana sau alt destinatar.Informatia reprezinta o data inteligibila pentru receptor,caruia ii aduce un plus de cunoastere,perceput de acesta.Asupra deosebirilor dintre informatii si cunostinte au scris mai multi autori.Astfel,potrivit lui Thomas Stewart(Stewart,1998),informatiile se deosebesc de cunostinte ca dimensiune,natura,derulare si inteligenta.Informatiile,in opinia sa,sunt mai mici decat cunostintele,ele reprezentand componente ale acestora,in mod similar reperelor sau pieselor care alcatuiesc un produs sau bucatilor de ceramica ce formeaza un mosaic.Cunostintele contin intodeauna “expertiza”,elemente care sunt aplicabile,generatoare de solutii si de substanta economica.Manifestarea “expertizei” proprii cunostintelor implica o derulare in timp,conferind acestora un caracter procesual.De regula,cunostintele au o viata mai lunga decat informatiile,uneori chiar nelimitata.Cunostintele confera obiectelor in care sunt incorporate mai multa “inteligenta”,iar rareori le reduce dimensiunile sau le face mai usoare.Exemplul cu recentele generatii de telefoane mobile inteligente, cum sunt cele produse de Nokia,este edificator in aceasta privinta.Cu toate aceste delimitari de principiu,Stewart subliniaza ca,in practica,separarea informatiilor de cunostinte nu este intodeauna usor de realizat,mai ales atunci cand sunt implicate mai multe persoane care interactioneaza.Sunt situatii in care ceea pentru o persoana reprezinta o informatie pentru alta,cu o alta capacitate si/sau alt rol,constituie o cunostinta.Alte abordari difera in buna masura de acestea .Astfel,in viziunea lui Jones(Jones,1999,pp. 12-16),cunostintele sunt definite ca stocuri cumulative de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor de catre receptor.O a doua precizare se refera la faptul ca,intodeauna,cunostintele se deosebesc de informatii prin capacitatea lor de a genera,prin utilizare,valoare adaugata.

3

Fireste,nu este facil a identifica si evalua aceasta capacitate,dar este intodeauna prezenta.Cand aceasta lipseste,practice,avem de-a face cu informatii sau date.Tinand cont de cele prezentate,putem afirma ca specifice cunostintelor sunt doua dimensiuni:umana si economica.La nivelul firmei,cunostintele se regasesc la forta de munca(capital uman),in cerintele si preferintele clientilor(capitalul clienti),in produsele,procesele,capabilitatile si sistemele sale(capitalul structural).Ca urmare,valoarea activelor de cunostinte poate sa depaseasca semnificativ valoarea activelor tangibile(Jones,1999).Evaluarile unor firme,cum ar fi Microsoft,sunt edificatoare in aceasta privinta. backLa nivel de mapamond,stocul cunostintelor creste mult mai repede ca in trecut.La aceasta crestere,o contributie substantiala are amplificarea cantitatii de date si informatii care se produce.Potrivit unor evaluari recente(Stewart,1998,p.8),anual se genereaza la nivel mondial intre 700 si 2400 de terabyte,un terabyte fiind echivalentul a circa un million de carti obisnuite.Precizam ca aceasta cantitate se refera numai la documente,fotografii,filme,difuzari prin mass-media si alte categorii similare de situatii informationale.Nu se include informatiile vehiculate sub forma de servicii de catre juristi,contabili,medici,consultanti manageriali etc.Fireste,nu toata cantitatea de date si informatii prezinta valoarea si/sau utilitate.O mare parte din ea este inutila,neavand nici o utilizare.

In cadrul societatii economiei fiecarei tari,se produc patru procese majore referitoare al cunostinte:

dobandirea sau obtinerea de cunostinte ,care se realizeaza prin procesele de invatare ale oamenilor si organizatiilorcrearea de cunostinte,sub forma de inventii,inovatii,proiecte,sisteme tehnologice,manageriale,economice etc.utilizarea de cunostinte,prin deciziile si actiunile individuale si de grup,care se concretizeaza,in final,in produse,servicii,cunostinte noi sau modernizate ce se comercializeaza in conditii de profitabilitatepastrarea cunostintelor,sub multiple forme,cum ar fi baza de date,arhive,monografii etc.

back

4

ROLURILE CUNOSTINTELOR IN ECONOMIA CONTEMPORANA

Analizele efectuate de numerosi specialisti au relevant ca in economia actuala cunostintele indeplinesc patru roluri sau functii economice esentiale.Ca materie prima,cunostintele participa intr-o mare masura la obtinerea produselor moderne.Este evident pentru oricine ca fabricarea unui calculator sau a unui televizor incorporeaza nu numai metal,plastic si alte materiale,ci si numeroase cunostinte.Mai mult chiar,in valoarea acestor produse,cunostintele reprezinta ponderea cea mai mare.De exemplu,in costul unui calculator sofisticat de mii de dolari,costurile efective ale metalului si plasticului etc. incorporate si al energiei utilizate pentru obtinerea lor sunt de ordinul a zeci de dolari,reprezentand cateva procente din costul sau total.Cunostintele reprezinta si un esential factor de productie,intrucat ele participa,alaturi de ceilalti factori clasici de productie-forta de munca si mijloacele de munca-,la derularea tuturor fazelor proceselor de productie,incepand cu obtinerea materiilor prime,continuand cu procesarea lor si sfarsind cu comercializarea produsului obtinut.Una dintre modalitatile cele mai intense de manifestare a cunostintelor ca factor de productie o reprezinta firma-retea.O firma-retea este o organizatie alcatuita din cateva persoane care nu poseda spatii de productie si/sau comercializarea,dar care deruleaza cifre de afaceri substantiale.Cunostintele reprezinta si un produs finit,de sine statator.Formele cele mai cunoscute ale acestora sunt softurile,proiectele tehnice,brevetele de inventii,standardele de calitate,analizele si studiile de management,marketing etc.

5

De retinut ca se produce o diversificare a gamei acestor produse,concomitant cu cresterea ponderii lor in cifrele de afaceri ale firmelor si in PIB-urile economiilor nationale.Faptul ca numeroasele produse fizice tind sa incorporeze intr-o masura sporita cunostinte.Produsele de high-tech -calculatoare,aparate de fotografiat,sateliti,televizoare,telefoane etc.-sunt alcatuite predominant din cunostinte,ele conferind de fapt utilitatea si valoarea acestora.In valoarea de ansamblu a firmelor moderne,capitalul-cunostinte tinde sa detina o pondere din ce in ce mai mare.Desi intangibile,cunostintele personalului din cadrul firmelor,tehnologiilor,know-how-ul comercial,managerial,financiar etc. prezinta valoare,care,cu o frecventa sporita,este exprimata monetar.Cotarile la bursa ale firmelor de informatica sau aparatura electronica renumite-Microsoft,Alcatel,Nokia o demonstreaza din plin.

back

ELEMENTE PENTRU STRATEGIA ROMANIEI DE CONSTITUIRE A ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

Informatiile anterioare demonstreaza necesitatea stringenta a Romaniei de a aborda complexele si dificilele aspecte associate constructiei economiei bazate pe cunostinte intr-o optica total schimbata,daca se doreste,la modul operational,eliminarea decalajelor ce ne separa de cvasitotalitatea tarilor europene si obtinerea de performante adecvate.In fundamentarea acestei optici trebuie avute in vedere doua elemente esentiale:

a) Abordarea constructiei economiei bazate pe cunostinte in Romania trebuie sa porneasca de la realitatea ca,in perioada urmatoare,se suprapun trei transformari economice de o complexitate deosebita:construirea unei economii de piata functionaleintegrarea in Uniunea Europeanaconstruirea economiei bazate de cunostinte

6

b) Existenta unei sanse unice pentru Romania,reprezentata de derularea revolutiei cunostintelor,care ca toate revolutiile care au determinat trecerea de la un sistem economic la altul ofera posibilitatea de a recupera decalajele economice si sociale ce o despart de tarile dezvoltate intr-o perioada mult mai scurta.Valorificarea sansei unice pentru Romania,oferita de revolutia cunostintelor,depinde in cea mai mare masura de noi,de cei care conduc politic,economic si social aceasta tara.

Romania,in proiectarea constructiei economiei bazate pe cunostinte ,concomitent cu finalizarea economiei de piata si cu integrarea in Uniunea Europeana,este necesar sa porneasca de la urmatoarele patru fundamente:

stadiul de dezvoltare si realitatile economiei romanesti,indeosebi punctele sale forte si punctele sale slabe,evaluate si analizate obiectiv,cu accent pe identificarea cauzelor care le genereaza backcaracteristicile,oportunitatile si amenintarile potentiale oferite de revolutia cunostintele si de economia bazata pe cunostintestrategia Uniunii Europene de realizare a economiei bazate pe cunostinte,actualizarile sale si problemele cu care se confrunta in implementarea saabordarile si analizele efectuate in alte tari care abordeaza profesionist si eficace trecerea la economia bazata pe cunostinte,in special cele din Extremul Orient(Singapore,Coreea de Sud,Hong-Kong etc.),pentru a prelua si adapta anumite modalitati si metode de actiune la conditiile din Romania.

Conceperea si implementarea strategiei de construire a economiei bazate pe cunostinte este necesar sa se fundamenteze pe mai multe premise:

a) Conceperea si operationalizarea strategiei situand pe primul plan interesul national al Romaniei de a elimina decalajul economic si social care o desparte de cvasitotalitatea tarilor membre ale Uniunii Europene.

b) Cuprinderea in sfera de actiune a strategiei a tuturor ramurilor de activitate si a tuturor regiunilor si judetele tarii,intrucat toate sunt componente ale sistemului economiei nationale si influenteaza,direct si indirect,cu intensitate mai mare sau mai mica.

c) Abordarea corelativa a aspectelor economice si sociale,pornind de la primatul factorilor economici,de la pronuntata dimensiune

7

sociala a activitatilor economice si de la conditionarea puternica,a performantelor economice de factorii sociali.

d) Conferirea unor puternice dimensiuni formative si inovationale deciziilor si actiunilor privind functionarea si dezvoltarea activitatilor in toate domeniile,astfel incat capacitatea acestora de a asimila,genera,difuza,utiliza si valorifica cunostinte sa se amplifice substantial.

e) Imprimarea unui puternic character pragmatic si eficace optiunilor strategice si a actiunilor de construire a economiei bazate pe cunostinte.

f) Promovarea parteneriatului public-privat ca axa de operationalizare a majoritatii elementelor cuprinse in strategie,valorificand atat spiritual intreprenorial propriu agentilor economici private,cat si in viziunea sociala,resursele apreciabile si instrumentele de armonizare care sunt,de regula,apanajul statului si al organizatiilor publice.

g) Fundamentarea elaborarii si implementarii strategiei de construire economiei bazate pe cunostinte pe consultarea si implicarea de facto,intense,a partenerilor sociali back

h) Armonizarea obiectivelor,optiunilor strategice si a celorlalte elemente cuprinse in strategia Romaniei ci elementele incorporate in strategia Uniunii Europene de la Lisabona si cu actualizarile ulterioare.

Utilizarea TIC-ului este de natura a stimula dezvoltarea extensiva si intesiva a sectorului productiei de bunuri si servicii. In ceea ce priveste dezvoltarea extensiva, TIC-ul ofera oportunitatea firmelor romanesti de a accesa noi piete, pe plan regional si global sau de a promova si comercializa produse si servicii intern prin mijloace electronice. Nivelul scazut al veniturilor in Romania face ca achizitiile de calculatoare si conectarea la Internet  sa se mentina la un nivel scazut  asa cum arata si evolutia pietei IT. Decalajul actual intre Romania si UE justifica nevoia de extindere a programelor de co-finantare in sectorul IT.Pentru sustinerea sectorului TIC sunt necesare actiuni cum ar fi:- Sprijinirea furnizorilor de retele de comunicatii electronice pentru extinderea si modernizarea infrastructurii in zonele in care piata nu poate sustine acest lucru, astfel incat sa fie posibil accesul la Internet prin conexiuni broadband;- Sprijinirea construirii de telecentre in zonele in care piata nu a reactionat , prin care sa fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband;- Sustinerea accesului IMM la internet si la serviciile conexe

REPERE PRIVIND CONCEPEREA SI STRUCTURAREA STRATEGIEI DE CONSTITUIRE A ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTEFireste,Romania are nevoie de o strategie nationala profesionista elaborate,care sa directioneze,accelereze si eficientizeze contruirea

8

economiei bazate pe cunostinte in tara noastra.O asemenea strategie este obligatoriu sa contina urmatoarele componente:1) Misiunea,in care sa prezinta principalele caracteristici ale

economiei si societatii bazate pe cunostinte,pe care Romania isi propune sa le construiasca,fireste,conectate cu evolutiile internationale din Uniunea Europeana si de pe intreg mapamondul.

2) Obiectivele fundamentale,atat cantitative,cat si calitative,privitoare la economia si societatea romaneasca in ansamblul sau.Din randul acestora nu trebuie sa lipseasca obiective cum ar fi:nivelul productivitatii muncii si capitalului,indicele de crestere a valorii adaugate,numarul absolventilor de studii superioare la 1000 de locuitori in varsta de 20-29 de ani,numarul firmelor si,respective,al persoanelor care folosesc internetul la 10000 de locuitori,numarul cercetarilor si proiectantilor la 10000 de locuitori,numarul de brevete la 10000 de locuitori,numarul brevetelor la USPTO(United States Patent and Trademark Office),respectiv EPO(European Patent Office)la 1000000 de locuitori,cresterea gradului de ocuparea resurselor umane s.a. back

3) Optiunile strategice,privitoare la principalele directii de actiune pentru construirea economiei bazate pe cunostinte la nivel global si pentru principalele ramuri de activitate.

4) Resursele care sunt necesare si ce pot fi atrase,pornind de la obiectivele si optiunile strategice preconizate.Resursele trebuie structurate atat in functie de natura lor –cunostinte,resurse umane,tehnico-materiale si financiare,cat si in functie de provenienta acestora:surse autohtone,din care,de stat si private,surse atrase si surse imprumutate.Construirea in ritm rapid a economiei bazate pe cunostinte este conditionata de cresterea rapida a cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea,care reprezinta,in prezent,0,4-0,5%,la 3% pana in 2010,asa cum si-au propus tarile Uniunii Europene prin strategia de la Lisabona.

5) Termenele,atat pentru strategia in ansamblul sau,cat si pentru optiunile strategice,trebuie precizate tinand cont de posibilitatile efective existente.Avand in vedere complexitatea de dificultatea construirii economiei bazate pe cunostinte-care,in cazul Romaniei,se suprapune cu alte doua procese aproape la fel de dificile si complexe,construirea economiei de piata si integrarea in Unuiunea Euopeana-orizontul strategiei se recomanda sa fie de 10-15 ani.

9

6) Avantajele competive statueaza elementele prin care economia romaneasca va rezista concurentei straine pe piata interna si cu care va concura eficace,pe pietele straine.Avantajele competitive trebuie sa fie abordate in consonanta cu specificul economiei bazate pe cunostinte si sa se refere la principalele ramuri ale economiei Romaniei,care pot sa ii asigure dezvlotatrea sustenabila in contextual evolutiilor internationale actuale si viitoare.

PRIORITATII SI DIRECTII DE ACTIUNE SECTORIALE

Pe baza analizelor proprii si a celor efectuate de alti specialisti(Daianu,Panca,Paslaru,Turlea,Voinea,2004;Gheorghiu,Paslaru,Turlea,2004),anumite prioritati si directii de actiuni sectoriale,care se recomanda sa fie integrate in viitoarea strategie a Romaniei de construire a economiei bazate pe cunostinte.

back

A. In domeniul invatamantului sau sistemului educational

amplificarea dimensiunii pragmatice,diminuand continutul predominant teoretic prin care se caracterizeaza majoritatea disciplinelor la nivel elementar,liceal si chiar universitare;o expresie esentiala a pragmatismului o reprezinta dezvoltarea deprinderilor si abilitatilor informatice,absolute necesare fiecarui individ in prezent.imprimarea unui puternic continut creative,diminuand substantial metodele si abordarile pedagogice care pun accentual pe memorarea si reproducerea de cunostinte.cuprinderea in cadrul sistemului educational,cel putin la nivelul invatamantului gimnazial,a tuturor persoanelor,indiferent de zona,etnie,putere economica a familiei etc.armonizarea continutului si metodelor educatinale din invatamantul romanesc cu cele din Uniunea Europeana.Cresterea numarului de absolventii cu studii superioare si a proportiei lor in totalul populatiei.

B. In domeniul invatarii continue sau a trening-ului pe parcursul intregii vieti

10

dezvoltarea invatamantului la distanta,pentru actualizarea pregatirii adultilor si pentru recalificarea lor,in functie de necesitati.Proliferarea,in toate judetele tarii,a centrelor de training specializate pe anumite domenii,bazate pe parteneriat public-privat.Introducerea obligativitatii firmelor de a cheltui un procent din venituri-minimum 1% pentru inceput-in vederea pregatirii personalului.Asistarea organizatiilor patronale,sindicale si profesionale in initierea si desfasurarea de programe de pregatire pentru membrii lor si pentru alte persoane.Fundamentarea trening-ului continuu pe metode si tehnici activeIntroducerea,intre criteriile principalele de evaluare si puncture la toate licitatiile de stat si publice si trening-ului salariatilor de catre firmele participante

C. In domeniul cercetarii-dezvlotarii

desfasurarea intregii activitatii de cercetare-dezvlotare finantate de stat pe baza de proiecteproliferarea ca numar si cresterea gradului de dotare si functionalitate a incubatoarelor,parcurilor industriale,clusterelor,retelelor de firme inovative etc.

backdezvoltarea parteneriatelor universitate-industrie,universitate-agricultura,universitate-constructii,universitate-transporturi,universitate-comunicatii,universitate-informatica.Stimularea universitatilor in a-si dezvolta capacitatea de inovare intr-o viziune pragmaticaStimularea dezvoltarii capitalului de risc in Romania,capital care,in SUA si alte tari,are contributii majore la realizarea inovativa a activitatilorStimularea infiintari firmelor in ramurile de varf in care Romania are sau poate avea avantaj competitive si asistarea dezvoltarii lorOrganizarea de programe de training antreprenorial,managerial si marketing pentru cercetatorii,proiectantii,inginerii care realizeaza activitati inovativeDeductibilitatea,in anumite proportii,a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe care le efectueaza firmeleIntroducerea,intre criteriile principale de evaluare si puncture la toate licitatiile de stat si publice,a desfasurarii de activitati inovative reflectate in brevete,licente

D. In domeniul informaticii

11

infiintarea de catre stat de centre,parcuri industriale si clustere specializate pe produse de soft,in care sa se foloseasca cat mai multi tineri absolventi de facultate foarte buni,care altminteri emigreazastimularea infiintari de noi firme informatice si asitarea dezvoltarii lor in primii ani de activitatestimularea crearii de aliante strategice,de societati miste etc.,intre producatorii de soft si hard din Romania si parteneri din strainatateintroducerea de standarde si norme informatice corelate cu abordarile internationale din domeniu,pentru a facilita asimilarea si/sau exportul noilor tehnologii informationale,dezvoltarea comertului electronic,a banking-ului electronic etc.organizarea de programe de training antreprenorial,managerial si marketing pentru informaticieni

E. In cadrul industriilor de varf

selectionarea,pe baza analizei SWOT aprofundate,a acelor subramuri industriale de varf in care exista un stoc de cunostinte valoros si/sau care au si alte avantaje strategice competitivestimularea infiintari de noi firme din subramurile de varf cu avantaj competitive si asistarea dezvoltarii lor in primii ani de activitate

backelaborarea unor programe speciale de promovare si dezvoltare a subramurilor de varf selectionate,prin intermediul incubatoarelor de afaceri,clusterelor,retelelor de firme etc.organizarea de programe de training antreprenorial,managerial si marketing pentru inginerii din profilul ramurilor industriale de varf cu avantaje competitive

F. In domeniul telecomunicatiilor

continuarea dereglementarilor in domeniul comunicatiilor si stimularea concurentei stimularea infiintari de noi firme specializate pe telecomunicatii si asistarea dezvoltarii lor in primii ani de activitateincurajarea crearii de parteneriate si aliante strategice intre firmele romanesti de telecomunicatii si cele straineintroducerea de standarde si norme aliniate la abordarile de varf in domeniul telecomunicatiilor pe plan mondialorganizarea de programe de training intreprenorial,managerial si marketing pentru specialisti in domeniul telecomunicatiilor.

G. In domeniul comertului electronic

12

crearea unui “task force” national care sa se ocupe in mod sistematic de ansamblul problemelor implicate in dezvoltarea comertului electronic in Romaniaelaborarea unei strategii,concretizata intr-un plan national de cinci-sapte ani,de promovare a comertului electronic,cu obiective,cai de actiune,resurse,responsabilitati si termene precis definiteacordarea de stimulente pentru infiintarea de firme de comert electronic si asistarea lor in primii ani de activitate

H. In domeniul banking-ului electronic

definitivarea cadrului legislative necesar utilizarii banking-ului electronic in toata complexitatea sadezvoltarea cu prioritate a elementelor de banking electronic conditionante pentru comertul electronicpromovarea prin varii mijloace a extinderii utlizarii cardurilor,platilor electronice si a celorlalte produse bancare moderne

Desigur,elementele prezentate par a fi exhaustive.Puncatarea lor are mai mult rolul de a oferi repere indicative si de stimula cautarile,analizele si reflexiile specialistilor interesati in construirea economiei bazate pe cunostinte in Romania.backImpactul economiei bazate pe cunostinte reprezinta o optiune pentru succesul intreprinderilor deoarece acestea pot sa-si utilizeze rapid o informatie precisa in interesul afacerii, iar resursele materiale tind sa treaca in plan secundar. back

In America, inca din scoala, educatia este foarte pragmatica si orientata catre business, oamenii de acolo sunt mult mai tentati sa mearga catre libera initiativa. Americanii sunt primii care se indreapta catre acest tip de economie, au avantajul ca stiu cel mai bine sa foloseasca instrumentele pe care le furnizeaza tehnologia IT. In UE sunt state care au o baza de IMM–uri bine organizate, care functioneaza in asociatii puternice si exista strategii politice pentru a ajuta acest segment sa utilizeze cele mai bune solutii IT pentru a-si crea avantaje competitive.

In Romania inca exista o serie de probleme legate de infrastructura si probleme legate de costul implementarii unor solutii IT avansate. Nu este de neglijat nici aspectul referitor la modul in care mediul educational raspunde acestor provocari din punct de vedere al organizarii procesului de educatie,al infrastructurii existente,al

13

curiculei si nu in ultimul rand al resurselor umane disponibile pe piata educatiei si formarii profesionale continue.

Romania va incerca sa grabeasca etapele in procesul de convergenta cu Uniunea Europeana, insa o va face fara a pierde din vedere un proces de dezvoltare competitiva coerent. Cu alte cuvinte, obiectivul de dezvoltare a unei economii inovative trebuie sa fie prioritar pentru Romania, insa temeliile construirii unei astfel de economii trebuie sa fie cu adevarat solide. De aceea, in perioda 2007-2013 Romania se va concentra pe investitiile care sa-i permita crearea fundamentelor solide ale unei viitoare economii bazate pe cunoastere.La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, mijloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus. Aceasta se datoreaza atat cererii deficitare, determinata partial si de puterea scazuta de cumparare a populatiei, de educatia TIC deficitara cat si disponibilitatii reduse a infrastructurii din punct de vedere al accesului si al tarifelor.Avand in vedere ca Romania beneficiaza de un sector TIC activ si in crestere (in special pe latura software), stimularea cererii de produse informatice sustine in aceeasi masura acest sector productiv care este deja remarcat ca unul dintre cele mai competitive. La stimularea cererii trebuie insa adaugate masuri care sa stimuleze in mod competitional furnizorii locali.backContributia pe care utilizarea TIC o aduce la cresterea economica se realizeaza prioritar prin utilizarea sa la nivelul firmelor.

Pentru multi,formularea ”revolutia cunostintelor” este inedita.Unii pot sa considere chiar ca ea reprezinta o simpla inlocuire a revolutiei informationale si/sau informatice,o tautologie.Desi exista o stransa conexiune intre revolutia informationala,la care specialisti se refera de peste trei decenii,si revolutia cunostintelor,ultima este sensibil diferita din punctual de vedere al sferei de cuprindere,naturii si fnalitatii.Rezultatul revolutiei cunostintelor il constituie economia bazata pe cunostinte.Se apreciaza ca,in prima parte a secolului al XXI-lea,revolutia cunostintelor se va intensifica si,ca rezultat,economia cunostintelor se va extinde rapid in zona dezvoltata a omenirii si.treptat,in celelalte.Revolutia cunostintelor face trecerea de la economia capitalista la economia bazata pe cunostinte,un process deosebit de complex.

14

CAUZELE REVOLUTIEI CUNOSTINTELOR

Intodeauna cand se produce un fenomen relevant sunt esentiale decelarea,identificarea si analiza cauzelor care il genereaza.Aceasta abordare rationala se impune,cu atat mai mult,in cazul revolutiei cunostintelor,mutatie deosebit de ampla si complexa,cum putine au fost in decursul evolutiei omenirii,cu cunostinte profunde si multiple asupra tuturo sferelor de activitate umana si nu numai.Revolutia cunostintelor este generate,in principal,de trei categorii de cauze:

A) Cauzele de natura tehnica si tehnologica,ce rezida in schimbarile de esenta produse la nivelul anumitor categorii de mijloace de munca si de obiecte ale muncii,atat sub forma de hard(echipamente),cat si de soft(tehnologii).Schimbarile tehnice si tehnologice majore care contribuie la generarea revolutiei cunostintelor se produc,in principal,in:

a) procesele informationale,bazate pe tehnica si tehnologie informatica,ele determinand o amplificare si accelerare fara precedent a culegerii,inregistrarii,transmiterii,prelucrarii si depozitarii informatiilor si cunostintelor explicite.

b) procesele de comunicatii,ce au ca efect cresterea substantiala a capacitatii de a transmite si recepta informatii si cunostinte deosebit de complexe.

c) procesele la nivelul atomului,prin nanotehnologii,concretizate in diverse materiale ce creeaza noi materii prime,materii prime inteligente,mecanisme etc. cu proprietati si randamente deosebit de performante.

backd) procesele la nivelul celulelor vii prin biotehnologie,oferindu-se

posibilitatea producerii de schimbari genetice,practice in toate componentele regnului animal si vegetal.

B) Cauzele de natura umana,care exprima schimbarile de esenta produse la nivelul resurselor umane,al fortei de munca,al muncii prestate,al capacitatii si modalitatilor de a genera valoarea adaugata.Aceste mutatii pot fi sintetizate in maniera urmatoare:

a) schimbari in nivelul de pregatire si in cunostintele resurselor umane,in plan cantitativ si calitativ.

b) ansamblul acestor schimbari in procesele educationale se reflecta in mod direct dobandirea de catre intreaga populatie,fireste,in proportii diferite,a unor apreciabile capacitate de creare,retinere,utilizarea si valorificarea cunostintelor.

c) in acest context,remarcam faptul ca disponibilitatea spre inovare a resurselor umane se amplifica intr-un ritm accelerat.

15

Rezultatul acestor evolutii o reprezinta transformarea radicala a resurselor umane si a capacitatii lor de a produce,de a crea atat in domeniul economic economic,cat si in alte domenii.Natura muncii insasi este diferita fata de cea care a dominat timp de milenii.Intr-o masura din ce in ce mai mare,procesul muncii consta in obtinerea,combinarea,generarea si utilizarea de cunostinte,diminuandu-si substantial ponderea proceselor de munca fizica ce constau in actionarea nemijlocita asupra anumitor materii prime,materiale etc.Munca tinde sa se bazeze atat cantitativ,cat si calitativ,predominant pe informatii si cunostinte,intelectualizandu-se.Munca intelectuala devine,in cvasitotalitatea activitatilor economice,predominanta si/sau cu contributie decisive la obtinerea performantelor.

C) Cauzele de natura manageriala,ce exprima schimbarile produse in procesele si relatiiile manageriale,in modul in care acestea combina si utilizeaza mijloacele de munca si resursele umane.Managementul genereaza valoarea adaugata,in general,in urmatoarele trei moduri:potentarea muncii de executie la nivelul de executie la nivelul fiecarui loc de munca,reflectata in sporirea productivitati,datorita asigurarii,ca urmare a deciziilor si actiunilor manageriale,de utilaje cu parametric tehnici superiori,a alimentarii ritmice cu materii prime corespunzatoare integral,din punct de vedere cantitativ si calitativ.amplificarea functionalitatii globale a firmei,generate de rationalizarea ansamblului de conexiuni dezionale,informationale si organizationale,reflectata in cresterea gradului de folosire a capacitatilor de productie,dimensionarea judicioasa a stocurilor de materii prime,materiale,semifabricate,productie neterminata si produse finite,accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante etc.

backintegrarea la un nivel superior a activitatilor organizatiilor,piesei si economiei nationale,pe baza de criterii economice,ceea ce are ca urmare economisiri absolute si relative de munca vie si materializata atat la nivel de organizatie,cat si la nivelul suprasistemelor in care aceasta este integrate.

Studiile cunoscutului specialist american Domar,care,pe baza analizei dezvoltarii SUA pe parcursul a 125 de ani in secolele al XIX-lea si al XX-lea,cand aceasta tara a devenit prima putere economica,militara si politica a lumii,sunt edificatoare.Ele au aratat ca principala contributie la aceste performante au avut-o managementul si invatamantul,inaintea tehnicii,capitalului si pamantului,factori considerati,indeobste,ca vectori ai dezvoltarii economice.

16

Managementul profesionaist conturat in ultimele decenii contribuie la derularea revolutiei cunostintelor si la construirea societatii si economiei bazate pe cunostinte prin noile sale modalitati de actiune:

previzionalametodologico-aplicativainovationalaflexibilamotivationalainformatizataformativaparticipativasistematicainternationala

CONCEPTUL DE ECONOMIE BAZATA PE CUNOSTINTE

Inainte de definirea si caracterizarea economiei bazate pe cunostinte,este oportuna prezentarea celor trei elemente care in opinia lui Thomas Stewart(Stewart,1998,pp. 14-18) reprezinta pilonii sau fundamentele economiei bazate pe cunostinte,care constituie esenta acestui nou tip de economie si faciliteaza intelegerea si construirea sa.

a) Cunostintele devin continutul proceselor de cumparare,vanzare si productie.Pentru a ilustra aceasta trasatura,el foloseste numeroase exemple:suma cheltuita anual in SUA pentru reclama este de 73 miliarde USD;in pretul pastei de dinti,cheltuielile de cercetare-dezvoltare si reclama reprezinta peste 50%;ziarul Ney York Times,publicat zilnic,contine 150000 de cuvinte,la fel ca o carte groasa etc.

backb) Activele-cunostinte,componenta a capitalului intelectual,au

devenit mai importante decat activele financiare sau tehnico-materiale.

c) Valorificarea cunostintelor,a capitalului intelectual,obtinerea proprietatii in cadrul economiei de piata necesita o noua tehnologie,noi metode si tehnici manageriale,noi tehnologii si noi strategii.

DEFINIREA ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

Opiniile specialistilor referitoare la definirea economiei bazate pe cunostinte sau a noii economii difera inca intre limitele foarte largi,de la un specialist la altul.

17

Spre exemplu,Daniela Archibugi si Bengt Ake Lundvall,intr-o recenta carte(Archibugi,2001),definesc noua economie ca fiind economie ca fiind o economie dominanta mai mult de influentele globale si de viteza,adesea in timp real,a comunicatiilor si informatiilor,indiferent de distanta.Specialistul Thomas Stewart abordeaza mult mai profound economia bazata pe cunostinte,denumind-o ca atare si neutilizand termenul de noua economie.Astfel,el precizeaza(Stewart,1998,pp. 12-14) ca “economia bazata pe cunostinte are in vedere-fiindca e o economie-banii,in contextual cumpararii,producerii,si vanzarii cunostintelor”.Bine-cunoscuta organizatie internationala OCDE(OCDE,1996) a formulat,prin specialistii sai,urmatoarea definitie a economiei bazate pe cunostinte:”economia bazata in mod direct pe productie,distributia si utilizarea cunostintelor si informatiilor”.Aceasta varianta de definire a economiei bazate pe cunostinte aduce in plus,fata de precedentele variante,urmatoarele elemente:

indica rolurile,functiile economice pe care le au cunostintele in cadrul proceselor economiceprecizeaza tipurile de transformari,de operatii,la care sunt supuse cunostintele in cadrul circuitului economicstatueaza relatia de conditionalitate ce exista intre obtinerea de performante economica si asigurarea sustenabilitatii economiei si derularea ansamblului in proceselor de utilizare a capitalului intelectual.

back

TRASATURILE DEFINITORII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

primordialitatea cunostintelor in toate sferele activitati economice,datorita impactului decisive pe care il au asupra functionalitatii si performantelor organizatiilor.in procesele de productie,cunostintele reprezinta adesea un input mai important pentru obtinerea performantelor decat pamantul,banii sau munca.proprietatea intelectuala detine o pondere apreciabila in patrimoniile nationale,in continua crestere,iar granitele dintre

18

proprietatea intelectuala si proprietatea clasica tind sa se estompezeconcentrarea activitatilor economice nu asupra producerii de bunuri,ci asupra tratarii informatiilor,acumularii cunostintelor si producerii de bunuri-cunostinte.capitalul-cunostinte,continutul principal al capitalului intelectual,este un capital,intangibil,fluid,a carui posesiune in exclusivitate de asigurat si care,adesea,poate fi preluat si reutilizat de alte organizatii fara acordul proprietarului sau.fundamentarea activitatilor economice nu in primul rand pe resurse tangibile(pamant,cladiri,echipamente),ci pe resurse intangibile,reprezentate de cunostinte si de mintile oamenilor competenti.proliferarea echipamentelor si produselor simbolice,concomitant cu diminuarea relativa a produselor fizice;produsele simbolice se bazeaza pe informatii,a caror valoare este independenta de caracteristicile fizice ale acestor bunuri.intelectualizarea crescanda a proceselor de munca,in general,si a celor economice,in special.demasificarea productiei,in sensul eliminarii necesitatii de a concentra cantitati mari de resurse fizice si umane intr-o organizatie,pentru a putea genera performante economice vizibile.disparitia treptata a frontierelor dintre activitatile din cadrul firmei si dintre firme la nivel sectorial,regional,national si international.generarea,exploatarea si perfectionarea tehnologiilor devine o activitate foarte raspandita si importanta.ponderea majoritara,in continua crestere,a sectorului de servicii in ansamblul economieidezvoltarea si amplificarea exporturilor,ca urmare a estomparii diferentelor dintre pietele nationale si eliminarii treptate a barierelor institutionale,de timp si spatiu dintre tari.multiplicarea rapida a intreprinderilor mici,concomitant cu reducerea relative a firmelor mari. backproliferarea si diversificarea formelor de asociere economica intre organizatii.globalizarea,tendinta deosebit de puternica in ultimul deceniu,se va intensifica. fundamentarea avantajului competitive la nivelul tuturor formelor de organizare sociala.

POSTULATE SI PRINCIPII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOSTINTE

19

Cu cativa ani in urma,un cunoscut specialist in domeniu,Jerry Useem(Useem,2001),a formulat un set de principii si postulate referitoare la noua economie bazata pe cunostinte:

valoarea organizatiilor este determinate,in principal,de valoarea activelor intangibile. diminuarea substantiala a importantei impactului distantelor geografice asupra amplasarii si derularii afacerilor.perioadele necesare inovarii si penetrarii inovatiei s-au comprimat considerabil.Oamenii posesori de cunostinte devin valoarea cea mai mare a unei tari si/sau organizatiiaccelerarea dezvoltarii si cresterii economice prin utilizarea retelelor de firme(“networking”)valoarea produselor creste exponential cu valoarea segmentului de piata ocupat.importanta nivelurilor intermediare in economie se amplificacumparatorii dobandesc o mare putere,iar vanzatorii noi oportunitati.tranzactionarea produselor si serviciilor devine din ce in ce mai personalizata.disponibilitatea oricarui produs pretutindeni.

back

Date despre autor

Am 19 ani,am absolvit Scoala Superioara Comerciala “Nicolae Kretzulescu”,profil economic.Am ales aceasta tema deoarece consider ca in orice domeniu lucram trebuie sa aplicam niste cunostinte,oricat de banal am putea spune ca sunt unele domenii de lucru.

20

back

BIBLIOGRAFIE

Carti: :“Societatea cunoasterii” Ion Gh. Rosca si colab., EdituraEconomica,Bucuresti 2006

Site-uri: www.mcti.ro www.euractiv.ro www.ectap.ro

21

www.gea.org.ro www.topbusiness.ro

back

ANEXE back

22

23

24

25

26

27

back

28