Download - A 12-planeta part3

Transcript

--~-

306 ZECHARIA SITCHIN '

A masurat trestiile subtiri,In ele Ie-a pus... trestii ~i papiru~i.Enbilulu, Me~terul Canalelor,De ele grija saaiba, a fost pus.

EI carepune plasa, ~i nici 'un pe~te nu ii scapa,-De capcanele sale nici 0 fiara nu scapaDin cUrsele sale, nici 0 pasare nu scapa,. .. fiullui... un zeu ce iube~te pe~tiiAsupra lor sa vegheze, de Enlil a fost pus.

, Enkimdu, me~ter de diguri ~i canale,Sa Ie vegheze cu grija a fostpus.

El. " care tope~te,Kulla,cel care face caramizi, ,

Enki I-a pus mai mare peste breasla.

. Prin1£erealizarile lui Enki prezentafe de acest poem semai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1£uirea unui canalcare sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. Casa sa depe malul apelor a.fost dotatiicu un debarcader,pentru acostareaplutelor de trestie .

~l a rorcIlor. Casa a tosl numIta E.ABZU, {"Casa adancului").'Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii.

. Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau '\u exploratteritoriul. din jurul Eridului, dar se pare ca el prefera sa calato-

reasca pe aiJii. Mla~ti~ile, spune el in1£:untext, "sunt teritoriu1111"", i3pl" 111111","I vla~"I"-'11 UUlllU" . 111au l"Al, "I pvV"~l":;>l"

cum se plimba cu barca'sa MA.GUR (literal "barca pentru hoi~nareli"), adica, 0 barca de caliitorie. Mai spune ca "oameniimei, ca unul, la vble trageau", ~i ca obi~nuiau 'Sa "cante cante-cele vesele", ce "inima raului Iaceau sa se bucure". Intr-un ast-fel de moment, spune el "cantece sacre ~i descantece umpleauadancul apelor mele". Este consemnat chiar ~i un amanunt lip-sit de importanta~ cum ar fi numele 'capitanului. vastilui lolEnki:(Fig. 128)' '

A Douisprezeeea Planeta 307

.-~~'

Fig. 128

Lista sumerianaa .regilor indica faptul ca Enki ~i primulgrup de nefilimiaUstat pe Pamant 0 buna bucatiide vreme, opt

.' ~ar (28.800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandant," al coloni~ilor.' '. '

Dacaexaminamindiciileastronomice,Jucruriledevin si .

mai clare. Savanpi au fost uinUti de "confuzia", pe ~are ofiicea~m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~care ii era asociatii lui Enki. Se :pare ca semnul caprei-pe~te,care qesel1)llaZodia Capricotnului, era' asociat cu Enki (~i astaar explica titIul fondatonilui Eridului A.LU.LIM, care,ar puteainsemna "oaia 'apelor stralucitoare"). ~i totu~i EalEnki era re-prezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa - Varsa-tor; ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor, ~i deci asociat cu ZodiaPe~tilor.

Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand se

stradui~sC ~.~teleagacum .citito~ii in stele ~~nAntic~~te _re~-if"''''' ~"" uu. &.1..1 ca y ~'" u""'.'" W~,L&"-"'-""&&W ~&_., '-'_ a

cern, pe~tisau leu. 0 explicape rezonabila ar fi ca, de fapt, nu-mele lor nu provin de la forma lor, ci.de la activitatea principalasau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie.

, DaciiEnki a aterizat.pe.Pamant.- ~a cum credem noi-la inceputul Erei Pe~tilor, a fos! martorul unei precesii, a Pe~ti-lor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An' (anul de 25.920ani), piini la inceputul Erei Capricomului, atunci el a fost in1£-a-devar comandant unic limp de 28.800 de ani.

308 ZECHARIA SrrCHIN

Aceasta mi face decat sa confirme ipoteza noastra ca ne-_filimii au ajuns pe Parnan!ui .mijloculepocii gla,ciare.Oificilamuncade construirea digurilora inceputcandcondipileclima-'

terice erau inca grele. Oar dupa ccitiva~ar de la aterizarea lor,-perioada glaciariiincepea sa faca loe unei incalziri treptate"carea adus lI)ulteploi (circa430.000 de ani in urmii).Atunci, nefili-rnii s-au decis sa se mute mai in interior ~i sa-~iextindiidome-niuI. Pe scurt, anunnaki (nefilirnii de rand) au numit un nouconducator al Eridului, A.LAL.GAR("Vremea ploioasa aduca-toare de lini~e"). '- _ '

Oar, in timp ce pe Parnant Enki i~i continua munca depionier, Anu ~i ~elalalt fiu al sau, Enlil, urmiireau desia~urareaevenimentelor, de pe A Oouasprezecea Planetii. Textele meso-potarniene precizeazii in mod elar ca cel care conducea de faptrnisiunea de pe' Pamant era Enlil; ~i imediat ce s-a luat decizia.continuiirii misiunH, Enlil insu~i' a coborcit pe Pamant. PentrUel, EN,KI.OU.NU ("E~ sapa adcinc") a construit 0 noua colo-nie sau baza, nurnitii Larsa. Cand Enlil a preluat conducereapersonal, locul a fost nurnit ALIM ("Berbec'~),' coincizand cu,,Era Berbecului".

Colonia de la Larsa a marcat intrarea intr-o noua faza acoloniziirii Pamantului. A insemnat luarea deciziei de a conti-

nua experimentele pentru care veniserii ~i care necesitau aduce-rea pe Pamant a mai multor nefiljmi, unelte ~i echipamente,_precum ~i trimiterea pe planeta lor a unor "inciircatQri de prer'.

Uri~ele nave de trar.sport ale' nefilimilor nu mai puteauateriza in ocean, ca pana atunci. Schimbiirile climaterice mcu-sera terenul mult mai accesibil; era timp}!l pentru construireaunUI SpatlOport In centrul lVIesopoaalIlua. 111it\;CIj~JUum\;im, .uu-lil a venit pe Parnant ~i a inceput sa construiasca la Larsa un"Centru. de control al rnisiunilor spatiale", un centru_ de co-mandii sofisticat, de unde nefilimii de pe Pamant puteau sa co-ordoneze ciilatoriile spapale de la ~i spre planeta lor, pentru aputea realiza in bune con4itii atmziirile ~i decolarile.

, Locul ales de Enlil, cunoscuttimp de milenii sub numelede Nippur, a fost nurnit la inceput NIBRU,KI (,,Rascrucea Pa-rnantului"). (Sa ne reamintim ca punctut In care A Uouaspreze-

A DouisprezeceaPlanetii 309

cea 'Planetii se afla cel mai aproape de Parnant era nurnit ,,Ras-crucea CerUrllor",) Acolo, Enlil a stabilit OUR. AN,KI, "lega-tuni dintre'Cer ~iPamant", '

Aceasta sarcina era foarte. complexa ~i necesita foartemult timp. Enlil a stat in Larsa ~ase~ar,(21.~00 ani) cat timpNippurul se afla in constructie, Lucriirile de constructii de laNippur erau interminabile, lucru care se poate vedea ~i din cele-lalte nume ale lui 'Enlil, Asociat cu Berbecul, cand se afla laLarsa, ulterior el a fost asociat cu Taurul. Oeci, Nippur a fostintemeiat la inceputul Erei TauruluL' _ '

o odii inchinatiilui Enlil, "Imn lui Enlil, A Toate Binem-catorul" ce-l glorifica pe el, pe sotia lui, Ninlil ~i ora~ul sau,E.KUR., ne ofera mai nlulte informatii, despre Nippur~ Maiintcii,Enlil avea acolo ni~teinstrumente foarte sofisticate: "Un.ochi ridicat cu care cerceteaziifata pamantului", ~i 0 ,,razii ridi-catii care cautii inima pamantului". Nippur, spune poemul, eraapiiratde ni~tearme fantastice:"oftaiui lui te ingroze~te, te spe-rie de moarte"; din "afara lui, nici cel mai putemic zeu nu puteasa se apropie". "Bratul" ~au,,0 imensa plasa avea", iar,in mijlo-

.cui sau se afla 0 "pasiire iute" de care "celriiu ~icel viclean" nuputeau scapa. Era locul acesta protejat de un camp electronicsau de vreo raziimortala? Era oare in centrul sau ceva asemiina-

,- tor unor elicoptere, ,,0 pasare" atcitde rapidiica nimeni nu puteasa scape razei sale de actiune?

In centrul Nippurului, pe 0 platforma ridicatii, se afla car-tierul general allui Enlil, KI.UR (,,Loculunde se afla riidacinile

'~ Piimantului")- locul,in care se ridica "puntea dintre Cer ~i Pa-rnant",Era centruIde comunicapi,dincareanunnakide pe Parnan!h___'_:__"_n +~.~..:;,,:: I".. TnT nT { ("pi 1"1'1""<:P.intorc !IIivael").

aflati in navele ce erau pe orbitii.Aici se gasea, ne informe~ textul, "un stcilp inalt, ce

pana la Cer ajungea". Acest stcilpextrem de inalt, adcincinfiptin pamant "ca 0 platforma ce nu putea fi rasucitii" era utilizat deEnliJ "pentru a-~i rosti cuvantul pana in cer", Aceasta este 0descriere simpla a un,uiturn de emisie, 0 datii ce "cuvantul.luiEnlil" - ordinele.sale - "ajungeau la Cer"bel~ugulcadea asupraPimfultotui". U descriere mai simpbi a zborurilor care adUceau

310 ZECHARIA SrrCHIN

materiale, alimente speciale, medicamente ~i unelte in navetespatiale, 0 dati ce "cuvintuIlui Enlil", era dat, nici ca se poater

Acest centru de control de pe platforina ridicati, ,,nobilacad a lui Enlil" continea ~i 0 camera misterioasa, numitiDIR.GA.:

Misterioasaca apele de departe,Ori ca al ceruluizenit.~i printre aleei... emble~e,SimOOlulstelelor era

ME este adus la perfectiune.Cl!vintele sale sunt pentru a fi rostite...Cuvintele sale.sunt nobile oracole.

Ce era aceasti dirga?"Spirturile tiblitei ne impiedica saaflam mai multe date; dar numele ei vorbe~te de la sine, cad in-seamna "camera intunecati in forma de coroana", un loc in carese tineau hartile'stelare, unde se mceau prezicerile, unde me(comunkiirile mcute de astronauti) erau receptate ~i transmise.Aceasta ne aduce aminte de Controlul Misiunii de la Houston,'Texas, ce supravegheazii misiunile lunare, amplificii mesajelecomunicate de astronauti, stabile~te traiectoria navei ~i di ,,no-hUe oracole" - indicatii de zOOr.

Ne putem aduce aminte aid de povestea zeului Zu, cares-a strecurat in sanctuarullui Enlil ~i a fucat Tablita destinelor,dupii care "Oprite erau ordinele... camera ~i-a pierdut intreagastralucire a sa.. .Iini~tea s-a imp~tiat... ticerea cuprinsese to-tnl"

In "Epopeea Creatiei", "destinele"" zetlor-planete erau or-bitele lor. Este normal deci sa presupunem ca tiblita destinelor '

furati'de Zu, ~i care era vitala pentru functionarea "Centruluide Control al Misiunilor" allui Enlil, controla traiectoriile na-velor spatiale care pistrau "legatura dintre Cer ~i Parnant". Arputea fi 0 "cutie neagea" continand programele de computercare ghidau navele spatiale, lara de care contactul dintre nefili-mii de pe Piirnant ~inavele care fiiceau legatura cu planeta nata-Iii era intrerupt

A Douasprezeeea'Planeti 311

-Multi savanti considera,ca 'nu,mele EN,LILjnseamna"zeu al furtunii", lucru ce se potrive~tecu teoria, lor ca,anticii"personificau" elementele naturii ~ideci desemnau.un zeu care,siifie responsabil de vant ~i~rtuni. ~i totu~i,'0 serie de cer-ce-titori'au sugerat cii termenul LIL nu inseamna un vant de furtu-riiid "vantul" care iese din gum - buniioariiatunci cind rostim'un cuvant. Inca 0 dati, semnele pictografice sumeriene pentruEN - mai ahis in cazul lui Enlil - ~i pentru LIL ne ,lamuresc

". asupra acestui subiect. Pentru ca ceea ce vedem este.0 structura 'cu un turn inalt cu antene fixate de el, precum ~i un dispozitiv

,care seamanii foarte mult cu 0' giganticii plasa radar din zilelenoastre, pentru transmiterea ~ireceptarea semnalelor - ,Jmensaplasa" de care vorbea textul sumerian. (Fig. 129)

EN LIL

Fig.129

La Bad Tibira, intemeiat ca centru industrial, Enlilla ins-talat pe fiul sau Nannar/Sin conducator; in lista om~elor, el estemimit NU.GIG ("Cel de pe cerul noptii"). Aid s-au niiscut, cre-de,mnoi, gemenii Inannallshtar ~iUtul~ama~- evenimeqt mar-cat de asocierea tatiilui lor cu urmiitoarea coristelatie zodiacalii,'Gemenii. Ca zeu deprins cu tehnica rachetelor, ~ama~ a fost. . . 1 ,. '0 'ow r"'ITn I'':' ~_,t _fA:.. .-n,..".a,fX"_u","_a_.._ ;.._ __ , ".cat~i "foarfeciide crab", adicii,Zodia Racului), urmat de Ishtar~iLeu, pe spatele ciiruiaera reprezentatiiea in mod traditional.

Sora lui Enlil ~iEnki, "sora medicaUi"Ninhursag (SUO),nu a fost nici ea neglijatii: in sarcina ei, Enlil a pus ~urrupak,centrul medical al nefilimilor - eveniment marcat prin atribui-rea aces~i zeite a constelatiei Fecioarei. '

..," . Oupi ce au fqst intemeiate aceste,centre, a;fost construit '

fa Nippur un spatioport pentru netilimii de pe Pamant. Textul

312 ZECHARIA SITCHIN

spune clar ca Nippurul era locul de unde se diideau ordinele:Deci, "CiindEnlil a ordonat: Spre Cer! cel care straluce~te a t~-nit inainte ca 0 racheta cereasca". Oar actiunea a-avut loc, defapt "acolo unde rasare ~am~", iar acest loc era Sippar, or~ulcomandat de ~eful vulturilor, acolo unde erau lansate rachetelemultietajate,dintr-oenclava speciala, ,,locul siant". '

Dupa ce ~am~ a crescut suficient, i-a fost incredintatacomanda rachetelor, iar cu timpul a devenit ~i zeu al dreptatii ~ii-a fost desemnata constelatiiile Scorpion ~i Balanta.

Pentru a completa lista pninelor ~apte ora~e ale zeilor ~icorespondentele acestQra 'cu coostelatiile zodiacale, a maira-"mas Larsa, acolo unde Enlill-a pus conducator' pe Ninurta, fiulsau. Lista ora~elor it nume~te PA.BIL.SAG ("Marele protec-tor"); este ace1~i nume dupa care era cunoscutii ~i constelatiaSagetator.

Nu ar fi realist sa presupunem cii intemeierea celor ~apteora~e s-a lacut la intamplare. Ace~ti ,,zei", careerau capabili de

. calatorii interplanetare; ~i-au stabilit primele Jor colonii terestrein conformitate cu un anumit plan: acela de a putea ateriza ~ip\~ca de pe Pam~ot ioapoi spre planeta lor.

Care era acestplan?' ,

In incercarea de a riispunde la aceasta intrebare, 0 altaapare: Care este originea simOOlului astronomic ~i astrologic alPamantului, un cerc in care se atla 0 cI'Qce- acel~i simbol pecare it folosim astazi pentru a desemna 0 "tinta"?

~lmbolul poale n gasll m<.:aUt;la 1JU,;t;PULUIu:mVllvum..l~;astrologiei sumeriene ~i este identic cu hieroglifa egipteana cereprezenta cuvantul "loc".

Este aceasta 0 coincidenta sau un indiciu semnificativ?Insemna oare acest semn ceva 'special pentru nefilimi, ori eradoar 0 simpla "tintii"? '

Pe Pamant, nefilimii erau straini. Cand cercetau suprafataacestuia din spatiu, probabil ca au ac'ordat 0 atentie speciala'muntilor ~i lanturilor, muntoase. Acestea puteau crea probleme

A Douisprez~ea Planeti 313

in timpul ateriziirilor~i decolarilor, constituind in acel~i timp,~irepere de navigatie. ...

Daca riefilimii, atunci cand zOOraudeasupra OceanuluiIndian'au privit spreTinutul dintre Rauri, lQculales de ei pentrucolonizare,un astfel de reper Ie aparea in fata ochilor: MunteleArarat.

Muntele Ararat este de origine vulcahica ~i se intinde peplatoul pe care se atla astazi granitele dintre Turcia, Iran ~i Ar-menia. In partile estice ~i nordice, Araratul,atinge 3000 de pi-cioare peste nivelulmiirii,iar in nord-vest, 5000. Intregul masiv

~ are circa douiizeei si cinci de mile in diametru.. AJtetriisiituriale sale it fac interesant, nu numai privit depe Pamant ci ~idin cer. Maiintai, el se afla aproape la mijloculunei linii imaginare ce unc~te doua lacuri, Lacul Van ~i LaculSe-Van. AI doilea, are doua varfuri foarte inalte: Micul Ararat(12.900 de picioare) ~iMarele Ararat (17;000 de piqioare). Niciun munte nu rivalizeaza cu aceste doua varfuri solitare, caresunt permanent acoperite cu zapada. Ele sunt ca doua faruri~tralucitoareintre ~ele doua lacuri care, in timpul zilei, functio-neazaca doua retlectoare. -

Avem suficiente motive sii credem ca nefilimii ~i-au aleslocul de aterizare coordonandun meridian cu un reper imposi-bil de confundat ~iun teritoriu care sa contina un rau convena-bil. Nordul Mesopotamiei,cele doua viirfuri gemene ale Arara-tului ar fi fost reperul ideal. Un meridian tras printre cele douavarfuri ar fi intersectat Eufratul. Aceasta era tinta - locul ales.' ..pentruspatioport.(Fig.130) ,

~-ar 11 PUWI. 4L":l1L.C1 '1~ ~"'...v:_ .;~ _:_:7

Riispi7nsul este afirrriativ. Locul ales se atla in plina dim-pie; muntii care inconjoarii Mesopotamia se aflii la 0 distantaconsiderabila. Cele' mai inalte varfuri (aflate in est, nord ~inord-est) nu ar avea cum sa afecteze zOOrulunei navete spatialecate soar apropia dinspre sud-est.

Era pare acest loe accesibil - puteau oare ateriza aici na-vele care aduceau astronauti sau matenale'l

314 'j , ZEGHARlA Sn'CHIN.

Fig. 130

Din nou, raspunsulla aceasm intrebare este afirmativ.Aici se putea ajunge cu u~urinta, fiepe uscat, fie pe apele flu.viuluiEufrat. , '

~i inca 0 intrebare cruciala: exista p~in apropiere 0 sursade energie sau combustibil pentru iluminat ~i pentru motoare?Raspunsul este din nou "da". Malul fluviului Eufrat, acolo undeurma sa'se intemeieze ora~ul Sippar,era unul dintre cele maibogate surse cunoscute in Antichnate pemru bitumuri ~i pro-duse petroliere care ta~nesc singure la'suprafatii, mra a fi nevoiede escavari sau alte lucrari speciale pentruscoaterea lor la su-prafata." .

. Ni-l putem imagina pe Enlil, inconjurat de oamenii sai pe~_a.._4.__ ..I f::::: ...t ~ 1 ~..+... '1'1_ ~ _.0 ~n..+;;~

"Cum sa-i spunemlocului acesta?""De ce nu Sippar?" _

tn limbile din Orientul Apropiat, acest nume insemna"paSare".Sipparera locul in care "Vulturii"veneau la adapost.

Cum ajungeaunavetele spatialela Sippar?Ni-l imaginam unul din navigatorii spatiali directionan-

du-l~ pe cea maipotrivim traiectorie. tn partea stiinga se aflaEufratUl~i platoul muntos din vestul sau;,ladreapta, Tigrul~t .

~,J:

.A.Douisprezeeea Planeti 315

.MuntiiZagros la est. Daca 0 navi se api'opiade Sippar ~i-~ista-.pilea eursulla un unghi de 45 de gradedemeridianul care, trecep..inArarat, acesta,ar fi eondus-o cu u~urinti 'la locul de ateriza-

ocolind eele doua zOl1eprimejdioase. Mai mult, indreptan-;du-se spre aterizare ink-un asemenea unghi, naveta ar fi trecut

, eu u~urinti peste v,arfurile muntoase ale Arabiei, ~i ~i-ar fi in~e-put aterizarea chiar deasupra Golfului Persico Astfel, amt la ate-rizare, cat'~i la decolare, navetele ar fi avut cale libera ~i ar fi pu-tut comunica nestingherite cu Turnul de Control de la Nippur.. Apoi,oameniilui Enlil,au desenat0 schitiisumari ~ untriunghi de ape ~i munti, de fiecare parte,indiciind, ca,O sage a-'m, spre Sippar. Un ,,X" indica Nippurul, in centru; (Fig. 131)

Fig. 131, .

Oricat ar parea de incredibil, schita nu .a fost mcuta denoi; acest desen a fost inscriptionat pe un obiect ceramic, dez-gropat la Susa, datandcu aproximatie din jurul anului 3200

316 ZECHARIA SITCUIN

i.Ch. EI nereaminte~te de planisfera .ce descria traiectoriile ra-chetelor,care, ~iea, era impaqiti in segmentede 45 de grade. '

Intemeierea coloniilor nefilimllor nu' a fost mcuti la in~,

tamplare; Toate alternativele au fost st1;1diate,au fost evaluate'toate resursele, au fost luate in calcul chiar ~i toate evenimente-Ie neprevazute care ar fi putut interveni; mai mult chiar, plimulde colonizare a fost astfel intocmit, incat fiecare loc sa se in-serie intr-un model anume, al carui scop era sa sublinieze .trase-ul spre Sippar.

Ni~eni nu a mai incercat pana acum sa vada 'un anumeplan in impra~tiatele a~ezari sumer~ene. Dar daca privi~ lapnmele ~apte ora~e intemeiate, putem observa di Bad-Tibira,~urrupak ~i Nippur se gasesc pe 0 linie aftati la exact 45 degrade de meridianul Araratului ~i se intersecteaza cu acest me-ridian exact la Sippar! Celelalte doua ora~e, a caror pozitie estecunosc,:uti, Eridu ~i Larsa, se afla ~i ele pe 0 linie dreapti careintersecteaza prima linie ~i meridianul Araratului tot in Sippar.

Inspirandu-ne din schita antic a, ce face din Nippur cen-trul unui cere, ~i desenand 0 serie de cercuri concentrice din 'Nippur avand marginile, respectiv, in celelalte ora~e cunoscute, Jdescoperim ca un alt o~ sumerian, Lagash, era localizatexact . tpe wi astfel de cere '- pe,o linie echidistanti fatiide cele de 45'Jde grade, ca \iea Eridu-Lcil'sa-Sipar, de, pilda. Localizarea La-";gashului este diametraliopusacu cea a Larsei, '

De~i loculunde se afla LA.RA.AK. ("Vederea halouluistralucitor") ramane necunoscut, a~ezarea logica a acestuia ar fiin punctul 5, caci, in mod .logic, acolo ar trebui sa fi fost unul.. - t, -, ~4 _ _ _ '_1 1~_: 1:: In : 0...,,.,1

-..~ , r ."... ~

de ~ase beru: Bad-Tibira, ~uruppak, Nippur, Larak, Sippar.(Fig. 132)

Cete'doua liniiexterioare care "imbrati~eaza"linia cen-trala care trece prin Nippur, aflate la cate 6 grade de fiecareparte a acesteia,au rolulde marginiJaterale,sud-vest.~inord-vest,a traiectoriei de zbor. Numele LA.ARSA inseamna ,;se vedelumina ro~ie"; ~i LA.AG.A~ inseamna:,Ja ~ase se vede halo".O~ele de pe flecarelinie erau intr-adevarla ~aseberu (aproxi-

,~.A Douisprezeeea Planeti!i- \

317

l.ERIDU2. LARSA3. NIPPUR4. BAD-TIBIRA5. LARAK.6. SIPPAR7. SHURUPPAK8. LAGASH

-I

ORA~Ei.E CONFORM ROLULUI LOR:. spa\ioport. centroIde cootrol a1misiunilcr spa\iale

o cooturul coridorului de zoor

GOLFULPERSIC

Fig. 132

mativ ~izeci de kilometri sau treizeci ~i ~asemile) unul de ce-lalal1.

, Acesta era, credem noi, planul nefilimilor. Dupa ce auales eel mai bun loc pentru spatioportul lor (Sippar), au inte-

'&.&"_:_:__:_:_~:_ __'-~- _.; tt n_n: ~nAAI , f;J~ rlptprmin~ nirec-

pa de zoor spre a~esta. In centru, 'ei au.plasat Nippurul, acolounde Seafla "Iegaturadtntre Cer ~iPamant".

.&\.Douiisprezecea Planetii 319

>'pentru animale, dar aceasta explicatie este contrazisa de stAlpiii:'i~areiesdin acoperi~ulacestora. (Fig. 133a) .

.' Scopul acestor "stalpi" este de a sustine una sau mait ~p1ulteperechi de "inele~', a caror functie nu este precizata. Oar,!' ~c~toate ca aceste cbnstructii erau in plin camp, este indoielnic

~faptulca ele reprezentau adaposturi pentru animale. Pictogra-:l11elesumeriene (Fig. 133b); care insemnau cuvantul DUR sauTIJR (insemnand "liU;a~" sau "loc de adunare"), reprezentau cu

,:siguranta aceea~i constructie ce apare ~i pe sigiliile cilindrice;, dar ele precizeaza' in mod clar ca princip<11acaracteristica a lorriu,era "cabana" ci "antenele",Astfel de turnuri cu "inele" eraupuse la intrarile templelor, in interiorul incintelor sacre a16zei-19r,nu numai pe camp. (Fig. 133c) ,

Erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei ~i re-

'ceptiei?Erau perechilede ine1eemitatoare,plasate aco1oin camp

,.,..~~

318{

ZECHARIA SITCHIN'

Nici "Ora~ele Zeilor" originate, nici ruine1e lor nu mah .'~pot fi vazute de vreun om - ele au fost distmse de potopul care;' )~,a maturat ulterior Pamantul, dar putem afla aproape totul des-K.,pre ele, deoarece era datoria fiecarui rege mesopotamian de areconstrui ~ezari1e sacre in conformitate cu p1anurile origina1e,pe acele~i locuri. Cei care Ie reconstruiau aveau mare grija sa,consemneze fidelitatea lor fata de platlUrile originale, a~a cum 0demonstreaza ~i aceasta inscriptie (descoperita de Layard):

Planul etern al fundatiilor,Care pentru viitor inseamna,Cladirea acestui templu,[de mine a fost urmat].Este cel.care poartii .Desenele din Timpurile de demult~i inscriptiile venite din Cerul deSus.

Dad!. Lagash, a~a cumconsideriim noi, era unul din ora-~ele care servea drept far de semnalizare, atunci, mare parte dininformapile oferitede Gudea in mileniul trei inainte de Christoscapitii sens. Elscrie ca, atunci cand Ninurta i-a ordonat sa re-construiasca lac~ul sacru, un zeu care il insotea i-a dat planuri-Ie arhitecturale (desenate pe 0 tiiblita de piatra), iar 0 zeita (care"calatorise intre Cer ~i Pamant", in "camera ei") i-a aratat 0 ,Jhartii cereasca ~i I-a Jnvatat cum sa realizeie alinierea astrono-mica a structurii. '

Pe langa"pasarea neagrii a zeilor", au mai fost instalatein laca~ul sacru ~i ,,rnspaimantator al ztilor" ("marea raza careinrobe~te iritreaga lume puterii sale") ~i "supraveghetorul lu- ,. .,.. - . -.

IIUI" \41 "41W ~WI"~ ,,!""WI.. 1'1"'~ULUIU"'IU J. £11 "1<&1'1", UU "..",,-

tura a fostgata, ,Jnsemnullui U1o"a fostpu~ peel, cu fata spre"locul de unde Utu rasare" - spatioportul din Sippar. Toateaceste obiecte erau, se pare, de 0 deosebitii importanta pentruspapoportul zeilor, deoarece Utu in~~i ,,a venit cu bucuri.e"sainspecteze instalatiile, atunci cand acesteaau fost gata.

Unele din vechile desene sum,erieneprezinta frecventni~te constructii masive, din 1emn~i trestie, care se gasesc in ~

camp, printri: animale. Se considera ca acestea sunt adapos1ori

. I

cIff

Fig.i33

320~L

ZECHARIASITClIlN' ','

Fig. 134

pentro ghidarea navelor spatiale? Erau ace~ti smlpi "qchii a1ot-v~tori" ai zeHor, de care vorbesc amt textele sumeriene?

Ceea ce ~tim este ca echipamentele la care erau conectateaceste obiecte erau portabile, deoarece existii numeroase desenecare reprezintii "obiecte divine" in forma de cutii, care sunt trans-portate cu barca, ~i apoi, dupa ce corabia a acosta~ urcate in spi-narea animalelor ~i transportate in interiorul pnutului. (Fig. 134)

. Aceste "cutii negre" ne aduc aminte de Chivotul ~iCapa.cuI Ispa~irii coIistruit de Moise dupii instroctiunile Domnului.":Miezul acestuia trebuia sa fie din lemn, acoperit cu' aur ~i pe'dinafara ~i pe dinauntru - doua suprafete conducatoare de elec-tricitate izolate intre ele de lemn. Un kapporeth, tacut de ase-menea, din aur, urma sa fie pus deasupra chivotului ~i sustinufde doua vergi solide deaur. Natura acestui kapporeih (care in-seamna, considera cercetiitorii, "acoperamant") nu este clara,dar aceste doua versete din Biblie lamuresc problema: .,,Acoloma voi inmlni cu'tine; ~i de la inaltimea capacului ispa~irii, din-.. ,,_. . t ~ I. .. _ .__..

&&y &&&&&-..,--';'& r- ""-1'.1" , -j- -- c.-- .~

cile mele pentru copiii lui Israel."Rezul~ deci ca acest Chivot slujea drept cutie de comu-

nicare, electrica, dupa cum reiese ~i din instroctiuni'e referitoa-re la transportarea lui. Trebuia carat folosindu-se ni~te bare delemn, care erau trecute prin cele patru inele de aur. Nimeni nu.avea voic sa atinga parte a metalicii a chivotului, ~i cand, totu~i,un israelit I-a atins, el a murit-instantaneu - de parca ar fi fostelectrocutat

A Douiisprezeeea Planetii 321

Acest echipament, aparent, supranatural - care facea po-sibila comunicarea cu 0 zeitate care se afla in altii parte ~ a de-venit obiect de venerare, "simbol sacru de cult". Templele de laLagash, Ur, Maii ~ialte ora~eantice includeau printre obiec1elede cult ~i astfel de "ochi ai idolilor". Cel mai surprinzatorexemplu a fost descoperit la un "Templu al ochiului" de la TellBeak, in nord-vestul Mesopotamiei. Acest templJi din mileniul:patrui.Ch. a fost numit ~a nu numai datoritii sutelor de "ochi"'care au f<:>stdescoperiti aici~ci, in principal, datoritii faptului ca

'I' acesttemplunu avea decat ':Insingur altar, pe care era ~ezatii 0l ;piatrauri~a inscriptionatiicu simbolul "ocliiului-dublu'.'. (Fig.! 135)

Dupii toate probabilitiitile, era 0 reprezentare a unui obiect. divin - "ochiul inspaimantiitorallui Ninurta",.sau al celui de la:,~.Centrolde Control al Misiunii, allui Enlil de la Nippur, despre;,: care scribul antic nota "Ochiul sau ridicat cerceta tot Paman-

tul... RazasaridicatiicercetaintregPamantul." .

Campiile mesopotamiene, se pare,necesitau ridicareaechipamentelor spatiale.pe platforme speciale. Textele ~i repre-zentiirilepicturale ne indica, tara nici 0 umbra de indoiaUi,ca laaceste constroctii, incepand de la indepiirtatele "cabane" dispu-,se pe camp, pana la platformele etajate, se ajungea pe ni~te

", teepte,mai largi la baza, apoi din ce in ce mai inguste pe masu-:\:r~ ce se apropiau de varf. In varful ziguratului se construia 0 10-

Fig.135 Fig. 136

------

'l,'!ADouasprezecea Planetii.lit".' .323322 ZECHARIA SrrCHlN

HiJan,asexagesimala,numatul60, determinatoate dimensiunileUziguratelorinesopotamiene.Deci fiecare latura masura de trei ori ,

(~i'cate60 de coti la baza, iar in total erau 60 de gar. (Fig. 137)5:" Ce factor determina inaltimea fiecarui etaj? Stecchini aifdescoperitca, daca.se transforma .malpmea primului etaj (5,5',ar) in cop dubIi, se'obtine 33, exact latitudinea aproximativa a

abiIonului (care era 32,~ grade nord). Calculate in mod simi~~r,etajul al doilea mare~ unghiuI de observare de la 45 la 51

'4egrade, iar fiecare din etajele urmatoare il ridica tot cu 6~ape. (Fig. 137) Deci etajul ~apte se afla pe oplatfonna ridi-catiila 75 de grade deasupra linieioriiOntului latitudinii geo-

'aficea Babilonului. Acest ultim etaj It)ai adauga 15 grade, - .andu-l pe observator sa priveasca drept in sus, la un unghi dede grade. Stecchilliconcluzioneaza ca fiecare etaj at zigura-

:\U1uifuncpona ca un etaj al unui observator astronomic, cu > 0

:C}levatiepredeterminatii fatii de linia orizontuIui.: . Probabilca mai existau ~i alte semnificapi "ascunse" in

ce~tedimensiuni. Daca elevapa de 33 de grade nu era foarteexactiipentru Nippur, era insa precisa in cazul Sipparului. Sa fiJost oare vreo relatie mtre elevatia de 6 grade a etajelorsupe-rioare ~i distantele de 6 beru. dintre "Or~~ele ZeiIor"? Erau'(;ele~apteetaje legate mtr-un fel de locurile primelor ~apte ora-~, sau de pozipa Pamantului ca a.~apteaplanetii?

_ or. G. Martiny,in cartea sa Astronomischezur.babylonis- .:i:chenTurm (AstronomiababilonieniIor) demonstreaza cu~,~ac~stecaracteristici ale ziguratelor erau potrivite pentm obser-.~vapi astronomice ~ica vcirfulde la Es.agiIaera orientat spre pla-~' , -

"<o+n Q.._n f~~.. :..1~_+:4':~n+;: ~n 4'::_..1 D1..+~\ ~: ~_..~ ~~_~+~1n+:n_ ~..." .. J ... .

trMies(Berbec). (Fig. 138) , '

! Oar erau oare zigurateleconstruite:doar pentru observatii~~~1ronomicesau serveau ele ~i navelor spapale ale nefilimilor?~J'oateziguratele erau ridicate astfel incat colturiIe lor sa mar~~-9hezecele patru puncte cardinale, deci laturiIe lor formau un-i:ghiuride 45 de grade cu directiile punctelor cardinale. Asta in-f~seamnaca 0 nava spatiala put~a urman anumite laturi ale aces-~i1Qrzigurate~isa aterizeze tara nici 0 dificultate la Sippar!n

. 8"

..II

Fig. 137

cuintii pentru zeu,Jnconjuratii de 0 curte imprejmuitii cu ziduri'cate adaposteau "pasarea. sa" ~i '"armele sale'~. Un astfel de zi,gurat desenat pe un sigiIiu cilindric nu numai ca reprezintii obi~7nuita constructie etajatii, ci ~i doua "antene cu inele" a caror,~,inaltime ajuhge, se pare, pARala etajul al treilea. (Fig. 136) '-. . ~

Marduk pretinde ca ziguratele ~i templete construite in, ~Babilon (E.SAG.1L) au fost construite pe baza propriiIor sale~~indicatii, dar ~i in conformitate 'cu "inscrfsurile' din Cerul de,:,Sus". 0 tablita (cunosc~tii sub numele de "Tablita lui Smith";ddupa numele celui care a des.cifrat-o),analizati.de Andre.Parrot'in carteasa Zi~rats et Tour de Babel (Ziguratele ~i Tumul Ba,bel),spuneca un zlguralat:~apl~ ~U&J~ "14 \.&11l'~U'" l'v.:vv:, -:-primul etaj sau baza avand laturile de IS gar. Fiecare etaj supe-;~rior avea inaltimea ~i latura mai mica decat cel de dedesubt, cu ;

exceptia ul!imului, locuinta zeului, care avea 0 inaltime ceva'~mai marc. Inattimea totalii, tot~i, era de. 15 gar, astfel' ca in-treaga constmctie er~ IlUnumai un patrat perfect, ci ~i un cub. ,r

Aceasta unitate de masurii utilizatii aici, gar-uI, era egalii.'~

cu 12 coti .mid - aproximativ 6 metri, sau 20 de picioare. Doi cer-icetiitori, I I.G. Wood ~i L.c. Stecc~ini, au aratat ca baza sume.>

-.--

324ZECHARIA SrrCHIN

- , ,t ~~,I I','. \~I'. I

., 'I _ _....." ,', ,,-., \ .,~ . , .. ,"', I ; , . I' 1 _- I , , ,."

~ ' I" "' , 'I".,...

LJ.~1,.. . 'i, . . I' . I

, . I. ___ _ I' - I,

Fig. 138 "

Numele acadianolbabilonian pentru aceste constructii, :zukiratu, insemna "tubul srnntuluiduh". Sumerienii numeauziguratele-E~, termenul insenuiand "supremul" sau."cel mai;,inalt" - ~a cum, intr-adevar,~cesteconstructii erau. Poate de-nota ~i0 anumitlientitate mimeridi legatlide "dimensiunile"zi~guratelor. Ma~inseamna ~i"sursa de calduri" ("foc" in acadia-"na ~iebraica). .\

Chiar si cercetlitorii care au abordat acestsubiect lara a-i .

~r..": .,, ,;~ "intprnrp.f!lrP. r.mlmidi" nu au '~utut evita con-Jcluzia ca aceste zigurate mai aveau ~i un alt rol decat cel de aoferi Q locuinta "inaltli" pentru zei. Samuel N Kramer r~zuma'aceste concluzii ale savantilor astfel: ,,ziguratul, turnul etaja~care a devenit semnul cara~teristic al arhitectudi mesopotamie- -

ne... era menit sa serveascadrept legatura, atat realacat ~isim-bolica, intre zeii din Cer ~imuritorii de pe Parnant."

Dupa parerea noastra, totu~i, adevarata functie a zigura-! ;

telor era de punte de legaturi intr-adevar,dar intre zeji din cer~izeii- numuritorii~ depe Pamant.

Capitolulll (

Revolta anunnakilor

Dupa ce Enlil in persoana a venit pe.piimant, ,,Putereaasupra Pamantului" a trecut de la Enki/Ea in mainile..sale. Dinacest moment, probabil, atributul sau numele lui Enki a devenitE.A. (,,zeul Apelor"), in locul ,,zeului Pamantului".

Textele sumeriene indica faptul ca zeii dizuseri de acord,cu putili timp inailite de sosirea lor pe Pamant, asupra sferelorlor de influentii:Anu urma sa ramana in "Cer" ~isa conduca ADouasprezeceaPlaneti, Enlil urma sa conduca uscatul, iar Enki .

primise AB.ZU (apsu in acadiana). Pornind de la semnificatianumelui E.A.~savantii au tradus AB.ZU prin ,,Adiinculapelor",presupumindca, la fel ca in mitologia greaca, Enlil il reprezentape Zeus cel cu.trisnetul, iar Ea era Pfototipullui Poseidon, ZeulMarilor.

In alte instante, domeniullui Enlil era considerat Lumea. Superioara, iar cel al lui Enki/Ea, Lumea: Inferioara; inca 0

"~.dati, cercetlitoriiau consideratcii primul era Stipanul Atmosfe-rei, iar cel de-al doilea era conducatorul domeniului "ape lorsubterane" - ceva asemanator cu Hadesul grecesc, in care se

"'.., ...:::::---~ ..-- --.. -.. . .. .......,.. .. _~r - '-"-. vv_ _, ~.I...,6060in foarte muIte limbi, abis (~i care deriva din apsu), desemneazao apa arlanca, intunecata ~i primejdioasa in care se' poate inecacineva ~i dispirea pe vecie. Deci, cand cercetitorii au descope-rit textele mesopotamiene ce descriau aceasti Lume Inferioara,ei au numit-o Unterwelt ("Lumea Subterana") sau Totenwelt

'. (,,Lumea spiritelor"). Abia in ultima vreme au reconsiderat cer-. 'cetatorii acest concept, revenind la traducerea lui prin termenul

de "Lumea Inferioara".

--- - -"'------.

326 ZECHARIA SrrCHIN.'

Textele mesopotamiene care sunt responsabile, in ceamaiomare parte, pentru aceasti confuzie sunt 0 serie de IitanWce deplang disparitia lui Domuzi, care este mai bine cunoscut.din textele bibIice ~i caanite sub numele de zeul Tammuz. Cu efa avot zeita Innana/Ishtar cea mm' cunoscuti poveste de dragos-te ~i cand el a d1sparut, ea s-a dos in Lumea Inferioari pentru a-Idiuta.

. Unul dintre cele mai mari studii despre epOpeaTammu-ziana, Tammuz-Liturgen und Verwandtes (Legendelele desprezeul Tammuz), allui P.Maurus Witzel, nu a iacut decat sa per-petueze aceasti cpnfuzie, pove~tile despre dilatoria zeitei Ishtarfiind considerate "Relatarea caIatoriei zeitei Inanna/Ishtar in lu-mea' spiritelor ~i revenirea ei in lumea celor vii."

Textele sumeriene ~i acadiene care descriu coborarea zei-tei in Lumea InfeJ;ioari ne informeaza ca ea s-a dus acolo pen-.tru a 0 vizita pe sora ei Ere~chigal, stapana domeniului. Ishtarnu s-a dusacolo nici moarta, nici impotriva vointei sale -ea a,venit vie ~i nepoftiti, foqand intrarea, amenintcindu-l pe paznic: . ·

Dadi tu nu;.mivei deschidepoarta ca sa pot intra,o voi zdrobi pe data, zavorul il voi smulge,Farameo voi face~iinauntru voi patrunde.

Una dupa alta, cele ~apte porti care .conduceau spre Hica...~ullui Ere~chigal s-au deschis in fata Inannei; cand a reu~it incele din urma ~i a vazut-o Ere~chigal, pur ~i simplu a ~t buznain fata ei (textul acadian spune ca ,,in fata ei, ca vantul ea a apa-rut"). Textul sumerian, destul de vag in ceea ce prive~te scopula""'H"'. '-'<LIa~vu. ..au ",aUL4 I1lal1l"'IIUI J..;1"''7",.116'''' U"'£YCl1U.'" la1'"

tol ca Inanna !Iea~eptala 0 astfel de primire. Ea avosese maregrija.sa informezepe celelalte zeitati despre aceasti calatorie ~isa asigurat ca ace~tiavor loa masuri'in cazuJin care Ere~chigalnu 0 va mai lasa sa pIece.

Sotul lui Ere~chigal - ~i Zeu al Lumii Inferioare - era"Nergal. Modul in care a ajuns acesta aici ~ia devenit stiplinulacestui domeniu nu numai ca arunca lumina asupra naturii

A'Douispr~ecea Planeti 327

.. {pmailea.acestor "zei"ci ~idescrieaceasti Lume Inferioara caf" "fiiDdonce altceva,in afara de "lume a mortilor". '.

· , Povestea,descoperita in mai muIte variante, incepe cu unbanchet la care invitati de onoare erau Anu, .Enlil ~i Ea. Ban-,.chetulaV~aloc ,,in' ceruri", dar nu' in laca~ul lui Anu de pe ADouasprezeceaPlaneta~Probabil ca el sa tinutpeuna din nave-

if tele-aflate pc orbita in jurul Pamantului, deoarece atunci canq,; Ere~chigaInu a putut sa Ii se alatUre,zeii iau trimis un mesager~. !! ,care "pe lunga scara de Ia cer, Ia poarta lui Ere~chigal a aparut".

Primind invitatia,ace~ta Ia instruit pe sfetnicul ei, Namtar:

"Urdi in cer, Namtar, pe lunga scara catre Ceruri;~i ia farfuria mea de pc masa, ia partea mea:Din tot ceea ce Anu lor Ie dii, sa imi aduci ~i mic."

Cand Namtar a intrat in sala banchetului, toti zcii, cue~ceptia "unuia ce capuI ple~uv navea ~i undcva in llmdul siiliistatea", s:au ridicat pentru a-I saluta. Nantar i-a raportat accstincident lui Ere~chigaI,Ia intoarcerea in Lurn,eaInferioara. Ea~i ceilalti zei inferiori de pe domeniul sau s-ausimtit ofensati.Ea a cerut ca 'zeul respectiv sa fie adus in lata ci pentru a~lpedepsi. .

Zeul era NergaI, fiul marelui Ea. Dopa 0 serie de mus-.Wri din ..partea tatilui sau, Nergal a .fost siatuit sa faca singurcalatoria;- inarmat doar cu ni~te sfatqri parinte~ti despre cum sa'se comporte. Cand Nergal a sosit Ia poarti, el a fost recunoscut

;. de Namtar ~i condos in "marea corte a luii Ere~chigal" "unde. afost pus Ia 0 serie de incercari.

IVlalaevreme sau mal tarZIU,zelta s-a dus sa-~i .taca baia. zilliica.

... corpul ei minunat i I-a dezvaluit.Ceea ce-i dupa datina intre-un biirbat ~i 0 femeie,El... in inimalui.... .. s-au imbrati~at,~i infierbantati au ajuns in pat.

328 ZECHARIA SrrCHIN

Au flicut dragoste vreme ,de ~aptezile ~i ~apte nopti. In'Lurnea Superioara insa, se diidusealarma dincauza dispariiieiprelungite a lui Nergal. ,,Da-midrumul,i-a zis ellui Ere~chigal,~iam sa ma intorc." Dar nu la foartemult timp dupa ce a plecatNergal, Namtar s-a dus la zeita ~iI-a acuzat ca nu are.de gandsa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o datii la'.Anu. Mesajul ei era cIar: '

Eu, a ta fiica, t3nara am fost;~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare...lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, .~i care eu'mine s-a imp~unat - ,Da-mi-l Tatii, inapoi, ea el sa-mi fie sot,Niitnri pe vecie ea sa stiirn.

Frobabil ca id~ca disiiloriei nll era eea mai apropiatii demintea sa, ciici Nerga! a organi7.at 0 expeditie militara ~i a ase-diat poqi!e lui Ere~chigal, inten~iol1!ind"sa-i taie caput". I}clfeaI-a implofa r:

.Fii so\uJ meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domniaAsupra intregii Lumi Inferioare.Tablita fntclepciunii, in mana ta 0 voi pune.Si 10vei fi Stiipanul, iar eu a ta supusa.. ,

Apoi, ca in toate pove~tile de dragoste sumeriene urmea-zahappy-end-ul: .

Uincl.Nergal VOrDele~I le-a auzu,Mana i-a luat-o ~i a sarutat-o,~i lacrimilc ei, Cl!dragoste le-a ~ters:"Tot ceea ce tll ai dorit, in lunile ce all trecut,De astiizi - sa se implineasca!"

Evenimentele relataie aici nu sugereaza deloc un tiiram aJ

moqilor, ci din contra: era un toe in care zeii puteau vcni .ii pIp.-

/;'

"..t.

" '

,~ ,:'..,

A Douisprezeeea PlaDeti 329

~ ca, un loc in care se mcea dragoste, un loc suficient de impor-tant pentru a fiincredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki.Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loc s1,llIlbru,W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in CaaniteEschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanitii)sugereaza di lac~ullui Dummuzi in Lurnea Inferioari era un"loe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «guracelor patru riiOO»,care a fost asociat curiind cu Hic~ullui Eadin Apsu."

'Locu) era indepiirtat .~igreu de atins, pentru mai multiisiguranti ~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar co siguranti; nuun loe din care nu temaiintorciniciodatii.LafelcaIoanna.sialte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i a~iplecand din aceastii Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit inAbzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea.veneadeseori in Abzu din Eridu, aducand cu el ,~tiinta navigatiei dinEridu"~iconstruindu-~iaici ,.unnobillaca~".

Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descrisca fiindun loc stralucitor,eu ape curgatoare:

Un tiiriimbogat, drag lui Enki;Plin de bogapi, aproape de perfectiune...Ale cami puternice raOO,udiitinu10lintreg.

Am vazut di existii numeroasc reprezentiiri care 11inmti-~aza pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, dintexttle sumericne ca astfel de ape existau cu adcvarat - dar nuin Surner, ci in'tumea Inferioara. W.F. Albright atrage atentiaasupra unui text care vorbeste desnre aceasta IlImp.r.1Ifiinc1nnn_!.UilUIUl.1U - "In vestul.. Sumerului. EI vorbe~te despre 0 ca-liUoriemeuta de Enki in Apsu:

La tine, Apsu, siant pitmant,Unde apele mati repede curg,Spre Lac~ul Apelor CurgatoareZeul pc sine se poarta...J.Aca~111Apel<wCurgatoare

328 ZECHARIASrrCHIN

Au flicut dragoste vreme ,de ~aptezile ~i ~apte nopti. In'Lumea Superioara insa, se daduse alarma dincauza disparitieiprelungite a lui Nergal. "Da-mi drumul, i-a zis ellui Ere~cbigal,~iam sa ma intorc." Dar nu la foartemult timp dupa ce a plecatNergal, Namtar s-a dus la zeitii ~iI-a acuzat ca nu are.de gandsa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o data la'

,Anu. Mesajul ei era clar: .

Eu, a ta fiica, tanara am fost;~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare. . .lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, .~i care cu'mine s-a impreunat - .Da-mi-l Tam, inapoi, ca el sa-mi fie sot,Alaturi pe vecie ca sa stam

Probabil ca ideea casatoriei nu era cea mai apropiata ckmintea sa, caci Nergal a organizat 0 expeditie militarii ~i a ase-diat porple lui Ere~cbigal, intentionand ,,sa-i taie capul". Dar eaI-a implorat: .

.Fii sotul meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domniaAsupra intregii Lumi Inferioare.Tablita Intelepciunii, in mana ta 0 voi pune.~i tu vei fi Stapanul, iar eu ~ta supusa.

'.'

Apoi, ca'in toate povestile de dragoste sumeriene 1,Jrmea-za happy-end-ul: . . .

Uind Nerg~l vorr>eleel le-a aUZl1,Mana i-a luat-o ~i a saI'Utat-o,~i lacrimile ei, cu dragoste le-a ~ters:"Tot ceea ce tu ai dorit, ,in lunile ce au trecut,De astazi - sa se implineasca!"

Evenimentele relatafe aici nu sugereaza deloc un tiiram al

mortilor, ci din contra: era un toe in carezeii puteau yeni ~iple-

A Douisprezeeea Planeti 329

ca, un loe in care se Iacea dragoste, un loc suficitmt de impor-tant pentru a fi incredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki.Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loe s1,lmbru,W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in CaaniteEschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanita)sugereaza ca lac~ullui Dummuzi in Lumea Inferioarii era un,,Joe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «guracelor patru liuri», care a fost asociat culind cu lac~ul lui Eadin Apsu." ,

Locul era indepiirtat ,~igreu de atins, pentru mai multasigurantii~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar cu sigurantii; nuun loe din care nu te mai intorci niciodata. La fel ca loanna, ~ialte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i apoiplecand din aceasta Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit inAbzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea veneadeseori in Abzu din Eridu, aducand cu el,,!itiinta navigatiei dinEridu" ~iconstruiridu-~iaid"un nobillac~". .

. Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descrisca fiindun loe striilucitor,cu ape curgatoare: '

Unmm bogat,dragluiEnki;Plin de bogatii, aproape de perfectiune...Ale ciiruiputemice liuri, uda tinutul intreg.

Am viizut ca exista numeroasc reprezentari care il infliti-,~aiii pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, dintextele sumeriene ca astfel de ape exi~tau cu adevarat - dar nuin Surner, ci in'Lumea Inferioara. w.F. Albright atrage atentiaasupraunui text care vorbeste desnre acea.qtii\ume C$Ifiinr1I1nl1_1UlIUlU'l.lU - "In vestut" Sumerului.EI vorbe~tedespre 0 ca-lame Iacutade Enkiin Apsu:

La tine, Apsu, stant pamant,Unde apele mati repede curg,Spre Lac~ul Apelor CurgatoareZeul pe sine se poartii.. .Laca!fU1ApelOtlCurgiitoare

330 ZECHARIA SUCHIN

Enki in loc stint a intemeiat:In mijlocullui Apsu,

_ Un templu stint el Iictitorit.

Dupa toate relamrile, locul se,aflasub mare. 0 litaniepentrU"fiul curat", tanirul Dumuzi, relateaza ca acesta,a fostadus in Lumea Inferioariiintr-o nava. Intr-o "LamentatiepentrudistrugereaSumerului"se descrie cum Inannaa reu~itsa se stre-coare Ja bordul unei navecare ~tepta. "Din tinutul ei, ea a mersinainte.Eas-ascoboratin LumeaInferioara." "

Un lung text, greu de inteles, deoarece nu a fost.descope-rim pana acum nici <>varianm intreaga, vorbe~tedespre lupteleduse intre I~ (titlullui Nergal in calitatea sa de Zeu al LumiiInferioare) ~i fratele sau Marduk. In decursul acestor bataIii,Nergal i~iparase~tedomeniul ~i se duce sa se lupte cu Mardukin Babilon; pe de aim parte, Marduk it ameninta: "tn 'Apsu euvoi cobori, pe anunnakisa-i supraveghez... armelemele mania-te, impotriva lor Ie voi ridica." Pentru a ajunge in Apsu, el a pa-rasit Mesopotamia ~i a calatorit peste' "apete care se ridica".Destinatia sa era Arali in "miezul" Pamantului, iar textul ofedindicii precise despre unde se afla acest ,,miez": "

In m1irilecele de departe, .la 0 sutii de beru [departare] ...Pamantullui Arali [se afli]. . .Acolo unde Piatra Albastra aduce boala,

.UndenavigatorulluiAnuPow Axa de Argint, ce toam ziua straluce~te.

, Beru, atAtunitate de masura pentru distanta, cat ~i pentrutimp, era utilizam probabil in cea din urma varianmin cazulcalatoriilor pe apa. In aceasta situatie el insernna0 ora dubla,deci 0 sum de beru insemna doua.s~te M orede navigatie.Nuavem cum sa determfnamvitezaprobabila cucare navigaunefi-limii, dar nu exism riici 0 indoiala ci acest, cu adevarat inde-piirtat,tinut se afla Iii0 distantade circa dOtia-treimii de mile.

A Douisprezeeea Planeti 331

Textul indici faptulci acest pnut se afla in vest ~i in sud,fata de,Somer.0 naviicare ar cilatori in directia sud-vest circadoua-trei mii de mile, nuputea ajunge deceitintr-un singur loc:tiinnurile Afticii de Sud

Numai astfel se pot explica termenii Lumea Inferioara,Lumea de Jos ca msemnandemisfera sudica, acolo unde se aflatinutul lui Arali, in opOzitiecu Lumea Superioarii, sau Lumeade Sus, emisfera nordica, in care se afla Sumerul. Aceasm im-piirtire a emisferelor intre Enlil (nord) ~i Enki (sud) este iden-tici cu impiirtireacerurilor intre Calea lui Eolil, (partea de norda cerul1;liPamantului)~iCalea lui Enki (partea de sud a ceruluiPiimantului).

Capacitatea nefilimilor de a intreprinde calatorii interste-lare' face ridicola intrebarea daca ei cuno~teau partea sudica aAmcii. Numeroase desene de pe sigilii cilindrice ce reprezintii

.- animate din acea regiune (de exemplu, zebre sau strop), scenedin jungla,' sau conducatori purtandpiei de leopard conformtraditiei amcane, toateacestea atestiiexistenta unei."filiere afti-cane". ' '

Ce fel de interesear fi putut avea nefilimii in acea parte aAmcii, suficient de Importantepentru a canaliza spre ea geniulcreator ~ lui Ea ~i a acorda zeului care era insircinat cu aceltinut 0 unica Tablitia Intelepciunii? '

TermenulsumerianARZU, pe care cercemtorii I-au con-siderat a insemna "adcincul apelor", necesitii 0 noua analizacriticii.Literal, termenulinseamna "sursa adancului primordial"- nu neapiirat al apelor. Conform regulilor gramaticale ale su-merienilor, cele douiisilabe i~iputeau schimba locnrilp. fliriir"~nl'jUICUVanUllWsa se schtmbe, deci, AB.ZU ~iZU.AB insem-nau acel~i lucru. Acestal doilea termen ne ~rmite sa descope-rim eorespondentulsiiu in limbile semitice, za-ab, care insem-na, ~i inca mai inseamna ,,metal pretios", in special "aur", inebraiea~iin limbileinruditecu ea. '

PictogramasumerianacorespunziitoaretermenuluiAB.ZU'era asemiinatoare unui instrUment de excavatii, in forma de. ,

sageata. .lJq:i, Ea nu era zeul unui "ad3nc al apelor" indetinit, ci

~...

332 ZECHARIA SrrCHIN

zeul insarcinat cu exploatarea mineralelor de pe Pamant. (Fig.139)

De fapt, cuvantul grecesc"abyssos, adoptat din acadian1.1Japsu, mai-inseamna ~i 0 prapastie extrem de adanca. Unu} dindic~onarele acadiene explica faptul ca "apsu inseamna nikbu ";sensul acestui c1.1vant~i cel a, echivalentul1.1isau ebraic,. nikba,fiind foarte precis: 0 adancitura' sa1.1excavatie mcutii de manaom1.1lui. '.-- P. Jensen, in cartea sa Die Kosmologie der Babylonier .

(Cosmologia babilonienilor), observa inca din 1890 cafoartedes irttalnitut Bit-Nimiku n1.1ar trebui trad1.1sprirt "casa intelep-ciunii~' ci mai degrabii prin "casa adanc1.1l1.1i".Elciteaza' un text(\ZR30, 49-50 ab) care sustine ca: "Din Bit Nimiku vin aurut ~iargintuL" Un att text (III.R57,35 ab),aratii et, explica faptul canumete acadian ,,Zeita ~ala din Nimiki" era 0 traducere a atri-butului sumerian,,Zeita care tine bronzut stralucitor". Termenul}acadian nimiku, ce fusese tradus prin "intetepciune", conchide-Jansen, "are de-a face cu metatete". Oar de ce,el recuno.a~te c1.1simplitateca,,nu~tie". -- 0 serie de imnuri sumeriene illa1.1daca fiind Bel Nimiki,tradus ca ,,Zeu aI intelepciunii", dar traducerea,corectiiar trebui'sa fie, mra indoiala~,,Zeuat mineritului".La fel cumTabliteleDestinutui continealJ date despre I)rbitel~plane!dor, T!n~E~aIntetepciunii incredintatii lui Nergal ~i Era~chigatcontinea, cusigurantii,datete despre minerit, despre operatiunile de excava-tii alenefilimilor. . '.

Ca stiipan allui Abzu, Ea era aj1.1tatde un alt fiu al sau,zeul GI.BIL ("Cel care arde solul"),cel care era insarcinat cufocul si cu tonirea metalelor.FieranilPamantului.el era desenatde obicei avand pe umerirazero~ii sau scantei, ie~inddin pel-mant sau tocmai intrand. Textele spun ca el a fost instruit deEnlil in "intelepciune", insemnandca Enlill-a initiat pe acestain tainele minerituluL(Fig. 140) -'

Minereurile'scoase din minele din Afiica de Sud-Est denefilimi erau aduse fnapoi in Mesopotamia cu ni~te nave detransport speciale numite MA.GUR URNO AB.ZU ("Navepentru minereurile dill'Lumea Intenmira"). Acolo,~mereunle

A &uisprezecea Planeti '333

..~.... &\. Fig.139 l(ig.140 Fig. 141

fig. 142

era~ duse la !3adTibira, c_areinseamnii,literal, "fundatia prelu-'. crarii ,metalelor".Topite~iprelucrate, metatele erau apoj turna-.' te in lingouri, a caror forma a ramas nesehimbatii timp de .mile-

nii..Astfelde lingouridescoperitein diferitefosteora~eantice) eonfirma faptul ca sum~rienii reprezentau eu exactitate obieete- .

Ie atunci cand.le "seriau"; semnulpictografic pentru ZAG ("pu-rlfieat''-~i"p~tios"), era imaginea unui astfel de lingou. In ve-chime, se pare ca avea 0 gaura de-a lungullungimii sale, princare se trecea 0 bam. rentriI a fi frnnj;Jnnrlllt",mil; l1<!nr fP;~ 1A1~

o serie de reprezentiiriale zeului apelor curgatoareil in-mti~eai.iiflancat de.doi astfel de purtatori de lingouri de metale

"pretioase, lucru ce indica faptul ca era ~i zeu al minerituhii.(Fig. 142) . ,

Oiferitele nume si atribute ale tinuturilor miniere ale lui. .Ea din Afriea ne ofera 0 n;lUlpmedeindicii referitoare fa natura~i loeul in eare se gaseau ele. Aceste tinuturierau cunoseutesub numete de A.KA.L1("LocuJ steJelor stralucitoare"), zona

334 ZECHARIA SrrCHIN

din care proveneau minereurile.feroase. Inanna, plinuindu-~icaIatoria spre emisfera sudica, se referli la acest loc numindu-I"tinutul unde metalele pretioase sunt acoperite cu piimant" -

. deci minereurile se aflau in subsolul pamantului. Un text-descoperit de Erica Reiner, ~i care in~ira muntii ~i riiurile dinSumer,sustine ca: "Muntele Arali: Este casa aurului"; iar un alttext, descifrat de H. Radau, confirmi cii Bad Tibira depindeadeacestpnut,Arali,pentruoperatiunilesale. .'

Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelordeclarand ca acesta .era un tinut muntos, cu platouri vaste aco-perite cu iarbii ~i stepi, cu 0 veget4pe luxurianti. Capitala luiEre~chigaldin Lumea Inferioari este.descrisa ca.aflindu-se inGAB.KUR.RA, "in. inima muntelui", mult in interiorul tinutu-lui. tn versiun~aacadiana a calatoriei lui Ishtar in Lumea Infe-rioarli;eel care piizeapoarta pnlitului0 intiimpinacu vorbele:

intra doamna mea,Fie ca Kutu sa se bucure de venirea Ta;Fie I;a palatul tinutului lui Nugia,Sa se bucure de venirea Ta.

. Traducandin acadianisensulde "eel care se afla in .ini-ma tinutului", termendl KU.Hl'mm msemna ~i "l'uminoasele p-nutun de sus". Era; deci, un tinut luminos, toate textele declarliacest lucru, scaldat in permanenti de razele soarelui. Termeniisumerieni pentru aur (KU.GI - ,;s1rilueirea seoasi din pamant")~i argint (KU.BABBAR - "aur s1rilucitor") pis1reazi asOciereauClgIuaut."111"'&a.l"'IVJ.}l1."t~VU~ ..:.., :~ ~:~_:~:£_- /V7n _1

lui Ere~chigal.. Semnele pictografice utilizate ea prime ,,litere" de'some-

rienidezvaluie0 marefamiliaritatenu numaicu diferitelepro- .cese metalurgice, dar ~i eu faptul ei sursele acestor metale erauminele, adiinc sapa~ in piimint. Termenul pentru arari ~i bronz(,,minunata piatrli strilucitoare"), aur ("supremul metal scos dininima pamantului") sau pentru metalul prelucrat ("eel purifieatce striluce~te") erau toate variante ale unei instatatii pentru sa-

A Douisprezeeea Planeti 335

IFig. 143

Fig. 144

pat in mina ("deschizitura/gura de-unde se scoate [metalul] ro-~u-intunecat").(Fig. 143)

Numele pnutului - Arali- putea ~ scris ~i ca varianti apictogrameipentru "ro~u inhinecat" (sol) sau a celei pentrU Ku~(tot ,,ro~u-intunecat",dar,Jn timp, a ajuns sa insemne ,,negro")ori ale diverselor metale extrase de acolo: intotdeaun~ .semnulpi~tograficreprezenta variante ale acelei instalapi pentru mine.rit. (Fig. 144) .

Numeroasele referinte care se fac in textele'sumeriene la!\ursau la alte metale denoti cunoa~tereametalurgieiinca dincele mai vechi timnllrL Rxij;fain Sumer 0 niata foarte activapt<ntrumetale de orice fel, chiar de la inceputul civilizatiei lor,ca rezultat al cuno~tintelordiruite sumerienilor de zeii lor, carese ocupau cu mineritul, marturie stand chiar textele mesopota-miene,de dinainte de aparitia omului. Numeroasele studii ~tiin-pfice care coreleazi pove~tilemesopotamiene cu lista biblici apatriarhilor de dinainte de potop demonstreazi ca, in conformi-tate eu relatiirile_biblice, Tubalcain fusese "fiiuritorul tuturoruneltelorde arama ~ide tier", eu mult timp fnainte de potop.

336 ZEcHARIA SITCHIN

Vechiul Testament nume~te tinutullui Oftr, care era cu. siguranta undeva in Africa,cafiind sursa din care se adtIcea in. Antichitate aurul. ConvoaieledecOl'abii ale imparatului-Solo-mon au calatorit pe Marea Ro~ie de la Eziongheber (astaziElath). ,,~i s-au dus in Oftr ~i de acolo au adus aur." ~nsa, ne-

"voin'd sa intarzie construirea Templului lui Dumnezeu de la Ie..rusalim, Solomon a rugat pe aliatul sau, Hiram, impfu'atul TIfU-hii, sa mai trimita un alt convoi spre Oftr, pe un aft drum:

~i imparatul avea corabii la Tar~i~~mpreuna cucorabiile lui Hiram. ~i 0 data la trei;mi veneau corabiilela Tar~i~incarcate cu aur, argint, filde~~imaimute~ima-gari.

Flota de la Tar~i~ avea nevoie de trei ani' pentrua facedrumul dus ~i intors. Lasand la 0 parte timpulnecesar inciircarii

. tuturor acestor bogatii labordul corabiilor, ar ramane un drumde cate un an de zile amt la 4us cat ~i la intors. Aceasta sugerea-.za un drum inult mai ocolit decat ruta directa prin Marea Ro~ie~i Oceamd Indian - 0 ruta in jurul Afrlcii. (Fig. 145)

Cei mai multi cercetatori localizeaza Tar~i~ul pe coastavestica a Mediteranei, probabil undeva foarte aproape de stram-tDarea Gibraltar. Acesta ar fi fost un loc ideal pentru a porni 0calatorie in jurul Afiicii. Unii sunt chiar de parere ca nUlJ.leledeTarsis ar insemna "topitorie".

, 'Multi cercetatoriai Bibliei au sugerat ca Ofirul ar trebui '

sa fie ideiltificat cu Rhodesia de astizL Z. Herman, in cartea saP~oples, Seas, Ships (Oameni, mm, corabii) descopera ca ve-chii egipteni i~i aduceau diverse minereuri feroase din Rhode-Sia, lnca <1lDcele mal VeCDlllmpun.mgmem ae mme am KOO-desia ~i din Afiica de Sud, din zilele noastre, deseori au cautataur incercand mai inmi sa identifice locul unde se aflau mineleantice.

- Cum se ajungea la laca~ullui Ere~chigal? Cum erau oare,transportate minereurile din "imina tinutului" panain porturilede la tarmul oceanului? Cunoscand faptul ca nefilimii se bazaufocirte mult pe fluviile navigabile, n-ar trebui sa tim surprin~i sa

A Douasprezeeea Planeti 337

Fig. /45

descoperim un astfel de fluviu in Lumea Inferioara. Povestealui Enlil ~i Ninlil spune ca atunci cand Enlil a fost exilat inLumea de Jos, el a trebuit sa fie trecut cu barca peste un raufoartelat. . .

Un text babilonian care se refera la originile ~i destinulomenirii aminteste de aced r:'in rlin T11m"'" Tnt'",..;""..::. ::'0 MM ~I

nume~te Habur, "Raul pasarilor ~ipe~tilor". Unele texte sume-riene confera regatului lui Ere~chigal'atributul de "Tinutul pre-riei lui HA.BUR"

Dintre cele patru mari fluvii ale Afficii,unul, NiIul, curgespre nord, varsandu-se in Mediterana; Congo ~i Niger se varsain vest in.Oceanul Atlantic, iar Zambezi izvora~te'din inimacontinentuluiafrican, descrie un semicerc spre est ~i se varsa inUceanul Indian, pe coasta estIca, printr-o delta una~a, un toe

I. II

338 ZECHARIA SITCHIN

ideal pentru porturi. tn interior, acest fluviu este navigabil pe',!distanta de cateva sute de mile. '

, EraZambezi,,RiulpiisarlIor!jipe!jtilor"dinLumea,Infe-. '

rioara? Sa fi fost oare maiestuoasa lui cascada Vi~toria ~ceacascadiidespre care un text mesopotamianspune ca se.giiseainvecinatateacapitalei luiEre!jchigal? ," t

~tiindca multedin ,.nou-descoperitele"bazineminiere ,ipromitatoare din Amca de Sud fuseseriifolosite !jiin Antichita- .

te pentru acelea!ji scopoo, corporatiile anglo-americane au adusla fata locului echipe de arheologi pentru a cerceta aceste 10-curi, inainte ca,modemele utilaje de minerit sa mature toate or- , '

mele striivechilor civilizatii. Prezentindu-!ji descoperirile in re-vista Optima, Adrian Boshier !jiPeter Beaumont au declarat caau descoperit straturi peste straturi de riimii!jite ale stravechiloractivitati miniere !ji numeroase fosile umane. Datarile cu car-bon, realizate la Universitatea Yale si la Universitatea din tJro-, ,

ningen (Olanda);au stabilit ca aceste artifacturi dateaza din cir-ca 2000 LCh. (plauzibil) mergind pana la uimitoarea data de7690 i.Ch.

Surprinsa de vechimea nea!jteptata a descoperirilor, echi-pa de cercetatori !ji-a marlt aria sapatwilor. La baza unui dealsituat in fata versantului vestic al Varfului Leului, 0 lespede de.ciaci tone de hematit bloca 4~cesul imr-o 'pe¥tera. Carbuniidescoperiti aici atesta faptul ca din aceasta pe!jtera se extrageaucarbuniin ji1rull~i 20.000-26:000 de ani tCh. Nevenindu-Ie sacreada, cercetatorii au extras bucati de carbune din locul de undesepresupune ca minerii din vechime !ji-au inceput operatiunile.o mostriia fost trimisala Universitatedin Groningenpentru.. ~ - .. . -

u_uc."w.. £"''''~,,&&"''''''u .V.:J' ~ .""'111111'"U4141IU Ulll JUIUI lUI "'l.~.JV

i.Ch., plus sau minus 1600de ani! '

Oamenii de stiinta din Africa de Sud au cercetat mineIeantice din sudul S~azitandului. tn minele cercetate de ei au

descoperit crengi, ftunze !jiiarbii,ba:chiar!ji pene ,- toateaduse'acolo, se presupune, de ,minerii ,din vechime pentru' a-!ji face 10.coo de odihna. tn,stratul datind dih'J5.000 LCh. au desooperitoase ,zgiriate care "arata capacitatea, omului de 'a ,fiumara, IDCa

A DouisprezeceaPlaneti339

din acele vechi timpOO".Alte obiecte descoperite duc virsta'iacareacea mina era activa pana in jurullui 50.000 i.Ch.

Considerind ca ,,adevaratavarsta a inceputurilor mineri-tului in Swaziland este ,mult mai probabil sa fie pe la 70.000,'SMOO i.Ch.", cei doi oameni de !jtiinta sugereaza ideea ca..parteade su~ a Afiicii... soarputea foarte bine sa fi fost avan-postul inovatiilor !ji inventiilor tehnologice, mult timp dupa100.000i.Ch:' ,

Comentind aceste descoperiri,dr. Kenneth Oakley, fostulconducator al sectiei de antropologiea Muzeului de Istorie Na-turala din Londra, vede 0 semnificatiecu totul diferiti in desco-peririle savantilor sud-amcani. ,,Ele arunca 0 lumina noua asu-pra originilor omului.,. este acorn posibil sa consideram parteade sud a Afiicii ca loe de n8'1tereallui Homo Sapiens, punctulde la care in~epeevolutiao~enirii."

~a cum YOmdemonstra, acesta este intr-~devir loculunde a apirut omul modem pe Pamant, datorita unui lant deevenime~tedetermiDatede nevoia de metale a ,,zeilor".'

Atilt0 serle de oameni de !jtiinti serio!ji,cat ~i unii autoride science-fictionau indicat faptul ca un motiv valabil pentru aCOIOrlluaIte planete sauasteroizi ar putea fi existenta pe acelecorpOOcere!jtia unor materiale rare sau al caror cost de extra-gere pe Pimint ar fi 'mult prea mare. Ar putea fi acesta !jisco-pul colonizarii Pamintului de catre nefilimi?

Savantii de asti7.i Imrnlrt vB,..,t"J,,""' 0_:..:: ~_ T>:_:__ __ ,J'latra, hpoca Bronzului, Epoca Fierului !ji8'1amai departe; inAntichitate,poetul grec Hesiod, de exemplu, diidea cinci virste- De Aur, De Argint,De Bronz, Virsta Eroilor, Epoca Fierului.Cu exceptia V4rstei Eroilor, toate traditiile din antichitate piis_treazii succesiunea aur/argintlaramilfier. Profetul Daniel a avut

, 0 viZiunein care a vizut "un chip mare" cu capul de aur, plep-" tullff brafelede algint, pintecele Ificoapsele de arama, fluierelepicioarelor, parte de fier, parte de lut.

,.--.

340 ZECHARIA SITCHIN

A~I, argintul ~icuprul fac parte din aceea~ifamilie insistemul periodic de clasificare dupa greutatea atOlhilor~i nu-mar; au acelea~iproprietiiticristalografice,chimice ~i fizice -toate sunt u~oare,maleabile ~i ductile. Dinire toate elementelecunoscute, ele sunt cele mai bune conducatoare_dedilduri ~i

; electricitate.Dintre cele trei, aurul este cel mai durabil; practic indes-

tructibil. De~i mult mai bine cunoscut pentru utilizarea lui camoneda sau bijuterii, este practic' inestimabilin industria elec~tronica. 0 societate sofisticatii are nevoie ,de aur pentru circuiteintegrate,cipuri sau microprocesoare. . .

"Goana dupa aur" a omenirii dateaza inca de Ia intepu~turile civilizatiei ~i religiilor sale - contactelor sale cu vechii,zei. Zeii din Sumer cereau ca mancarea sa Ie fie servitii in vase

de aur, apa ~i vinul in pocale de aur, sa fie imbracati in haine deaur. De~i israelitii au parasit Egiptul .in g9ana, atilt de 'repeqeincat nici painile nu au .avut timp sa se coaca, ei au gasit ragazulnecesar pentru a Ie lua egiptenilor toate obiectele'de aur ~i ar-gint pe care Ie puteau Iua cu ei. Acest ordin, a~ cum se va ve-dea ulterior, era necesar pentru strangerea materialului pentruconstruirea Chivotului ~i a componentelor sale electrice.

Aurtd, pe care noi il numim astiizi m~talul regilor, era defapt, in Antichitate, metalul zeilor.~Vorbindu-i profetului Hagai,Dumnezeu spune clar acest lucru: ,,Argintul este al meu ~i auruleste al meu."

. Toate indiciile sugereaza ca atractia omului pentru acestmetal este legatii de nevoile nefilimilor. Ace~ia, se pare, veni,.sera pe Pamant pentru aur ~i pentru metalele inrudite cu acesta.Posibil sa fi venit ~i pentru alte metale rare, cum ar fi platina,~a.u; ~ !;C1;:')~,?~~uni tA<l,?U!5 in ;:')UUUi L'\.lli~n, \.aU; PV'IL" unau ~a-'

merele de ardere a combustibilului la motoare intr-o manieraextraordinara. Nu trebuie ignoratiinici posibilit!tea ca ei sa fivenit pe Pamant ~ipentru materiale radioactive,cum ar fi ura-niu sau cobalt - "piatra albastra care aduce boala" din LumeaInferioara, mentionatiiae un.text sumerian. Multe reprezentariil infiiti~eazape Ea - ca zeu al mineritului - ie~inddin nuna,iar de pe umerii sai apar 0 serie de raze-,se pare suticient de

A Douiisprezecea Planetii 341

. . Fig. 146

puternice, astfel indi! zeii care-I inconjoara sa poarte ni~te scu-turi masivede protectie; in toate aceste desene,Ea este infiiti~atpurmndin mana 0 sabie de miner. (Fig. 146)

De~iEnki era cel care a condus primul gtup de .nefilimiinsarcinat cu stabilirea ~i dezvoltarea expI9atiiriior din Abzu,meritul pentru tot ceea ce s-a realizat - a~acum de aitfel ar tre-bui sa fiecazulcu totigeneralii- nu ii apaqine numai Iui. Ceicare au lucrat de [apt, zi ~i noapte, erau membrii de rand ai

. grupuluide zei colonizato_ri,anunnakii. .

. Un text care vorbe~tedespre constructia centrolui lui En-IiI de la Nippur spun~:,,Anunna, z~il Cerului ~i ai Pamantului,Iucreaza. In mainile lor ei tin mistria si cosul cu care se cara ca-, " I

. ramizile pen~ ridicarea fundatiei ora~ului." .

T6,(teleantice ii descriu pc ace~ti.anunnaki ca fiind zeiide rand care au luatparte la .colonizareaPamantului - "zeii carefiiceau toate treburile". Textul babilonian pc care I.;am mai citat, .

EpOpeea Creatiei il crediteaza pc Marduk ca cel care ji com:Jn-

ua. ~uar, purem conslC1eraca, in mod sigur, originalul sumerian,care din nefericire mi s-a pastrat, it numea pe Enlil ca ~ef alacestui grup de astronauti.) .

.'Lui Anu incredintati,ordinele lui sa Ie-asculte,Trei sute a pus~in Cer !!astea de gardii; .

~i drumurile-sprePamant, de-acolo sa Ie arate.Pe Pamant, ~asesute, aid sa stea, el a adus.

t~;;;,;.~~~~

-"'1 . 01-.,.

itf" ..~f ' ~

342 ZECHARIA 8ITCHIN

~idupi ce toote ordinele Ie-a trasatAnunnakilordin Cer ~ide pc Pamint,La fiecare-nparte, ce1rebuie sa faci i-a spus.

Textul dezvwuie ca 1rei sute' din1reei - ,,anunnakii dinCer", sau 19i9i-:-erau astronaup care au r3mas la bordul naveispapale, tara a coboripropriu-zis pc Pamant.Aflati pc orbiti injurul Pamantului, aceasti nava urma sa primeasca ~ sa trimitinavete spatiale spreplaneta noastri.

Ca ~efal "Vulturilor", ~atna!iera primit cu mare pompala bordul "Maretei camere din Ceruri" a 19i9ilor.Un ,,Iron lui~a~" descrie cum Igigii urmareau.apropiereaacestuia in na-veta sa:

La a ta venire, printesele se bl1"":a;De sosireata top igigi se bucura.....In strilucirea luminii tale, calea lor...Mereu ei cata spre strilucirea ta...~i larg deschisaeste poarta, intreaga...Ofrandelede paine de la top igigi [~teapta ve~ ta].

Stand deoparte, Igigii nu erau, se pare, legati de omenire.1Tnele texte spun chiar ca ace~tia erau "prea sus, ca oamenii laei s-ajunga", din care caUL!,,in treburile oamenilor ei nu s-ames-tecau". Anunnakii, cei care coboraserape pimint erau cunos-cilti ~i venerati de oameni. Textul care spune ca ,,anunnakii dinCer erau trei sute..." mai spune ~i ca "cei de pe Pamant erau l~nomar ~ase sute".'I.. ,.. .__1_! __! J__ ~

.& ~&,&&& -- ---,- .---.---

"cei cincizeci de p-rinp". Daca despirtim acest nurne acadian insilabe, .a~a cum se scria de fapt el, obpnem an-nun-na-ki, ceeace dezvaluie imediat semnificatia lui: "cei cincizeci care au co-borit pe Pamint din Cer". C~ sa fie explicatia acestei conka-dictii aparente?

sa ne reainintim de acel text care vorbe~ despre cumMarduk s-a grabit sa-i anunte tatalui sau, Enki, disparitia uneinave care avea labord pe "anunnaki, care erau cincizeci", in

,~--'"....

..Aj.D,ouisprezeeea Planets'" .

J43

apropierea planetei Saturn; l.!n text de.e.x:ol'ciz!!redatinddinvremea celei de-atreiadlnastii 4in Ur Y'i?rbe~tede$p~.anunnaeridu ninnubi.("cei cjncizeci de anunn~,ai ora~uhd, Eridu").Aceasta sugereaza cu tacie fapful ca numwl nefilimilor care afoq4at ora~ul Eridu, su~ comanda lui Enki, era de-,cincizeci.AtUDci,sa' fi fost oaie acest cincizect pumarul fiecarui grup decolonizatori? .." . I.

. E81efoarteposibil,credemnoi, ca nefilimiisa fi coboritpePamint ingrupuri de cite cincizeci. Pe masu.race vizltetelor.au deveqit rt;gu1ate,coincizind cu lansarilein momenteleoportuqe de Pc A DouasprezeceaPlaneta"din ce in ce mai,multi

'. nefilimi'soseau pe Pamint. De fiecare 'data, '0.parte:dincei v~-Ii niti anterior se intorceau cu o'navem inapoi pe planeta 10r.Dar,<.de fiecare data, nurnarul celor veniti crestea, astfel ca,' din.ceicincizeci care au venit initial, numa~l nefllimilor de pc Pamnta ajuns la ~asesute. '

, I

- ,

Cum i~iinchipuiau nefilimii c1ii~ipot indeplini,misiunea- aceea de a extrage de pc Pamintmetalele de care aveau ne-

. voie, SaIe prelucreze ~isa Ie expedieze pe plant:ta lor - cu amtdeputittioameni? .,

Fara indoiala, ei se bazau pe 0 serie de cuno~tintt ~tiii1tifi-ce. Acesta este mornentul in care adevarata valoare a lui EnId este

pusain lumina ~ motivulpentru care el, ~inu fratele,luiEnlil, afost primul care a venitpe Parnint ~ia fost insarcinat cuAbzu.

. Un sigiliucilindricfaimos,expus acum la Mlizeul Louvre, .rt rn~ti~p~?;,) nP p~ 1"11 f"'3f'\"\iltrt.-.:.IA n~o ,..n,.,...:;."n...o£to A~n_,...::: ".J,...

data ace'asta, e-lepar a izvori, sau par ~fi filkate de'ni~te sticluteca de.labQrator.(Fig. 147)0 a81felde reprezentare a lui Ea aso-ciat cu apele ridica posibilitatea ca, la inceput, nefilimii. sa fi

,sperat ca vor obtine mineralele de care aveau nevoie din apa.. Intr-adevar, apeIe oceanelor npastre continnumeroase minerale,printre c~e.~i aor, dar ete sunt,amt <;ie.diluate i~c~t pentru extra-ger~a lor este nevoie.de tehnologii fo~te sCl,lrnpe.~i~osti~itoare.qste; de ~ernenea, cunoscutca al~iite rfuuilor ~ontin,cantitip

""..~,

3446-

ZECHARIA SrrCHIN~

Fig. 147

imense de minereuri sub forma unor pepite de marimea unorprune, care insa pot fi descoperite doar la marl adancimi.

Textele antice se refera de multe ori la un tip de ambarca-tiune utilizata de zei ~i numita elippu tebiti ("barca scufundata" J- ceea ce astazi noi numiIIl submarin). Am'vazut di sub co-manda lui Ea se aflau ~i "oamenii-pe~te". Sa fie toate acestea 0dovada a cercetarii adancurilor oceanelor in diutarea bogatiilor .minerale? Tinutul minelor, am mai spus, era numit in vechimeARA.LI - "tinutul apelor stelelor striilucitoare". Acest Iucmpoate insemna~i un tinut de unde aurql se' stdingea din albiaraurilor; se poate referi ~i la eforturile de a obtine aurul dinoceane. . , "

Daca acestea erau planurile initiale ale nefilimilor, cu si-guranta ca ele au dat gre~. Caci, la scurt timp dupa ce ~i-au In!~-)imeiat primele colonii, cele cateva sute de anunnaki au primit 0 f.

sarcina nea~teptata ~i foarte dificila: sa se duca in Amca ~i saextraga din adancurile pamanturilor de acolo mineralele de careera nevoie.

Au fost descoperite desene de pe sigilii cilindrice care re-prezinta 0 serie de' zei aIaturi de ceea ce pare a fi intrarile unornune; unUt mmre acesre aesene 11mIa!I~eaza pe ba lntr-un !mutunde Gibil este la suprafata ~i un alt zeu munce~te din greu subpamant, aplecat in genunchi, sprijinindu-se de maini. (Fig. 148)

tn vremurile ulterioare, ne dezvaluie textele babiloniene~i asiriene, oamenii - tineri sau biitnlni - eraucondamnati lamunca silnica in minele din Lumea Inferioara. Muncind in

intuneric ~i mancand doar praf ei erau destinati sa mi se mai m-toarca' niciodata la casete lor. Din aceasta c~lUzaau Iltribuit su-

A Dou~sprezecea Planetii 345

Fig. 148

merienii acestui tinut numele de KUR.NU.GIA - "locul deunde nu te mai 'intorci niciodata"; numele acesta insenuulndinsa literal, ,~tinutulin care z~ii-care-muncescscot la suprafata[minereurile]". Caci, atunci cand zeiiau coborat pe Pamant,toate sursele antice atestaacest lucru, omul nu fusese creat inca;

'in lipsa oamenilor, anunnakii au fost cei insiircinati cu mineri-tut. Ishtar, in ciilatoria sa spre Lumea Inferioara, descrie cumanunnaki,care munceau din greu, mancau mancarea amestecatacu tiirana~ibeau apa amestecatacu praf de carbune.

Cu astfet de conditii, putem intelege pe deplin un text.numit, dupa primul sau vers, cum se procedeaza de obicei, "Invremea in care zeii, ca ~iQamenii,trebuiau sa munceasdi".. , Adunand laolalta diversele fragmente ale versiunilorbabiloniene si asiriene, w.G. Lambert si A.R. Milan!, 1n o;art~a. ,.lor Atra-Hasis:TheBabylonianStory of the Flood (Atta-Ha-sis,Epopeea babiloniana a potopului), au reu~it sa obtina un textcoerent Ei au ajuns la concluziaca textul se baza pe un original'sumerian mult mai vechi, care la randullui era scris pe bazaunor traditii orale' foarte vechi despre coborarea zeilor pe Fa-mant, facerea omului ~idistrugereaomenirii prin potop.

ua\;a pt:mru lraUUCalOnIleXlUlUl,aceste versun nu audecat 0 valoare literara, noi Ie consideriimextrem de semnifica-tive, deoarece ele se coroboreazacu descoperirile ~iconcluziileI),oastredin capitolele precedente. In plus, ele explica circum-stanteIe care au condus la revoltaanunnakilor.

, Povestea incepe in vremea cand numai zeii traiau pe Pa-mant:

346 . -',' ;:ZECHARIASrrCHIN.:t.'.. "I,;""~, _y._, -', -, . _1;.'" . ,"".'.,

. Cant! ~ii, ca ~i,03meni~tce,builcls~mun~easca -! Suferind,pQvm:a;u.:udC?icarejs~ove~.-:-. . .; . -.

Muncazeilor era crooti, zi~i nbapte,lara incetare- " !

Oboseala mult!.

. ", .\.;: " f; . _' ~. .~;

In acel~vremuri, spuReepopeea, zeititile principa1e'i~iimpaqisera deja sarcinileintre-ele~

Anu, tatil anunnakilor,era zeullor ceresc;Mai mare peste ei, era razboiniculEnlil.Capeteniao~tilorlorluiNinurta-ifudati, ,

lar zeul Ennugi,Marele Strajer era.Zeiimainile ~i Ie-au strans, la softi au tras casii im-

pacta, . ,

Anu, in Cer apoi s~adus, PiimantWsupu~ilorsiii lii-sandu-I. -

Miirile,ce ca un inel il inconjoarii, -Printul Enlil, sii Ie stipaneascii le-a luat.

~u fost intemeiate ~apte ()r~e ~i textul se referii la cei,~p~'anunnaki care Ie guvernau. Se pare ciidisciplina era stric-ti, deoarece textul mentioneazii cii "Cei ~apte Marl Anunnaki,pt: cei mai mid, la niunciiii puneau".

. Dintre toate corvezile lor, 'sapatul~ra cea mai obi~nuiti,cea mai dificilii ~i cea mai detestati dintre. toate. Ace~ti .zei maimici in rang au sapat albiile niurilorpentru a Ie {ace navigabile,au siipat canale pentm irigatii ~i au siipat mine in Apsu, pe~ti1.ia

extrage minerale.. De~i,.larii indoialii, ~i ~sedau ~n~lte. s9fisti-"''''''''', """An,I.1"V1.V"'~", .." U.l.l 1vu..I"'u." uw... ""'.., " Wt.a.w... u.a.U4~ '"

stralucea ca soarele", chiar ~i sub piimant -, munca in sine eraepuizanti. Vreme indelungati- "timp de patru zeci de perioa- -de", ca sii fim l)1aiexacti -,: anunnakii "au indurat chinul";apoi,-au strigat: ,.Ajunge!" .

Ei mormiiiau continuu ~i.~op1e~u~tre,ei pe la,spate,De plansetele lor, tunelele de 'npna e~u, pline.

A Douisprezeeea p_ti 347

Un moment prielnic pentnJ revolti, se pare, a fost 0 vizi-ti laeuti de Enlil in zpna miniera. Viizindaceasti oportunitate,anunnakii fji-au spus unul altuia:

sa mergem sa ne plangem cipeteniei noastre,Caci el poate sa mai ufjUrezedin inrobitorul chin,Regelezeilor, eroul Eolil,La el siineducern, in palatul sau, sa ne plangem!

A fost ales imediat.un conducator al gmpului de revol-. tap. EI era un "ofitermare, din vremurile de demult", care avea,ci, .probabil, ceva de impirpt cu noul ofiter. Din pacate, numeleh siiunu a mai fost pistrat, deoarece fragmentul in care. se vor-l'be~te despre el a fost deteriorat, dar discursul sau are un mesaj'~ foarte clar: - . - -

,.Acurn, noi declaram 1i.zboi;Sa incepem dati, acoma, biitilia."

Descrierea acestei batiilii este atat de vie, incat, tara voie,te trimite cu gandul la asediul Bastiliei. din timpul RevolupeiFrance.ze de la 1789:

Zeii i-au ascultat cuvantul.

Uneltelor lor Ie-au pus foc.Cutitele lor uriafje, ce scobeau pamantul~iele in focaupierit. '

Pe zeul minelor I-au prins in tunele,- .

LJ"o "U". u .u....Pana la poar1aeroului Eolit.

Drama si tensiunea evenimentelor aflate in desfasuraresuntaduse la viatiisub pana poetului antic: .

Era noaptea, ceasul jumitateCasa lui era i'nconjurati -

pm;'It...,

348 ZECHARIA SITCHIN

Dar zeul Enlil nu ~ia.Kalkal apoi s-a trezit.A crapat putin u~a ~i a privit.Kalkall-a trezit pe Nusku; .

~i vuietul de-afara, inftico~ati I-au ascultatNusku, atunci, ,~i-atrezit stiipanul -din patul sall.afara I-a tras: .

"Stiipane, e ca~-ti inconjuratii,1izboiul a ajuns la pow."

Prima reactie a lui Enlil a fost acee~ de a-~i lua armele.Dar Nusku, sfetnicul sau, i-a spus ca ar fi mai indicat un Consi-liu al Zeilo(:

"Un mesaj transmite-i lui Anu, sa vina pe Pamant;"Enki are nevoie de ell1cum." .Mesajula fost transmis ~iAnu a fost adus; .Enki a fost adus in fata lui.Cu toti Mari Anunnaki prezenti la Corisiliu,Enlil s-a Cidicat... ~i astfel a grailTuturor zeilor adresandu-se.

. Considerand revolta ca un atac la propria persoana, Enliladorit sa afle: '.

;,tmpotrivamea v-ati ridicat?Trebui~sa ies ~isa mil lupt cu voiZCe-mivad ochii?Kascoala voasU'aa aJUIlSla lNiU id 111\<4:

Anu a cerut sa se faca 0 'anchetii. tnarmat cu autoritatea

lui Anu ~i impreuna cu ceilalti coman<:ianti, Nusku s-a dus lalocul in care erau stran~i riisculatii. "Cine-i cel ce a porDit re-volta?" - a intrebat el. "Cine-i cel ce va conduce?"

Dar anunnakii au ramas uniti:

A Douisprezecea Planeti 349 '

"Noi toti zeii, la lupta ne-am ridicat!Avem... in tunelele de mina;Munca inrobitoarene ucide zi de zi,Prea mult muncim, ~iostenim din greu."

. Cand a auzit Enlil raportullui Nusku despre aceste impi-liiri, "i-au dat lacrimile". Totu~i,elle-a datrevoltatilor un l111i-matum: ori este executat conducatorul rascoalei, ori el va demi-siona.,.Ia-ti inapoicomanda,~itoate puterile ce mi le-aidat", i-aspus ellui Anu~,,~ialaturi de tine, in Cer voi pleca": Dar Anu,.carevenis~~in Cer, le-a luat panea anunnakilor:

"De ce anume ii acuzi pe ei?Munca lor e grea, ~i osteneala mare!In frecarezi... .

~i jalea lor e mar~ ~inimeni s-o asculte nu-i."

Incurajat de vorbele tatalui sau, Ea insu~ia vorbit atunci,~ia repetat somatia lui Anu. Dar el a oferit ~i'()solutie: "Sa fa-cernun./ulu, un."muncitorprimitiv'" .

,,~i fiindca Zeita Na~terilor e aici,Sa faca ea un Muncitor Primitiv;~i el sa poarte jugul. . .Sa facael toate muncile zeilor!"

. Aceastii idee, de a se face un ,,muncitor primitiv" astfelincat acesta sa faca. toate muncile anunnakilor, a fost acceptata. f . .0.. _~! __ 6_4. , ~,(.._".: I..:"~.A .._ , __ __ ~

"Om sa-i ficnumele!", au spus ei:

Ei a.uchemat-o ~i au intrebat-o pe zeit~Moa~ zeilor, inteleapta Mami, [~i i';au spus]"Tu care e~ti Zeita Na~terilor fa un Muncitor!Creeaza un Muncitor Primitiv,~l el sa poarte jugul de azi inainte.L.

350 ZE~IA SITCHI&

Sa poarte el jugul dat de Enlil,Muncitorul sa faca de astiizi munca zeilor!"

Mami, Mama Tuturor Zeilor, a spus ca are nevoie de aju~torul lui Enlil, ,,mesterul murar". In Casa lui Simti, un loc ceslujea, se pare, de spital, zeii se aflau in ~tep~e. Ea a ajutat-O' .:;pJ.'tgatind amestecul din care Zeitel Mama a creat "omul". Zei~'dtele n~terii erau prezente ~i e(e. In timp.ce Zeitel Mama i~i com)tinua munca, ceilalti zei rosteau incantatH. Apoi, ea a strigat tri,;.,.'ummtoare: .'

,,L-am creat!Cu m!inile mele I-am mcut!"

Ea i-a chemat pe ,,Anunnakii, Marii Zei... ~igura a d~s., i

chis-o, spunandu-IeMarilor Zei": .

Mi~ati dat 0 portmca -acum am indeplinit-o...Munca cea grea am indepiirtat-o de la voi~i sarcinile voastre Muncitorului "Om" i Ie-am dat.Plansetul vostrua fost auzit: .

Jugull-am indepartat de la voi, ~i libertate v-am adus.

Anunnakii au primit cu mare bucurie anuntuI ei. "Cu 1otH.rlaolalta au alergat sa-i sarute picioarele." De acum inainte,omul primitivva fi cel ~are"va porta jugul". .

Nefilimii veniti pe Pamant pentru a-I coloniza ~i-au creat ~astfet nronriii sclavL nu imnortandu-i din alti narte. ci mcandu-i

pur ~i simplu.Astfel 0 revolti a zeilor a dus la facerea omului.

~,.,..

Capitolul12

Facerea omului

. . Aceasti ideeconformcaceianefilimiisunt cei care au creat

..~,omul, care apace pentru prima dati la sumerieni, la prima vede-{G "recontrazice atat teoriile'~tiintific~ciit ~i pe cele iudeQ-cre~tine

c~e stau la baza Bibliei. Oar, de fapt, informatiile continute'intextele sumeriene - ~i nu numai aceste informatii - confirmaatiitteoriile evolutioniste ciit ~iye cele biblice - c\emonstrandca nu existiinici 0 contradictie intre ele.

In poemul "Ciindzeii'ca ~ioamenii", in alte texte precum~i in referinte intiimplatoare;sumerienii destriu omul. ca fiindatiit opera zeilor, dar ~i 0 parte din lantulevolutiei vietii, ince-put cu evenimentele celeste descrise ill Epopeea Creatiei. Pas-triindu-~iferm credintaca Facereaomului a fos1precedatii de 0era in care numai ne~limii erau pe Pamiint, textele sumerienementioneaza, inaintea fiecarui eveniment (de exemplu inciden-tut dintre Enlil ~iNinlil) ca acestea au avot loc "pe eiind omul

,nuJusese inca meut, cand Nippurul er.lloeuit doar de zei". In-acela~i\imp, textele descriu facerea omului ~idezvoltarea vietiivegetale~ianimaleintermeniiteorieievolutioniste. .

, Inscrisurilesumerienesustinca. atuncieandau venit ne-tilm11l)?t:Pamant pentrupnma oara, agncultura ~Icre!1tereaVI-telor nu erau cunoseuteinca pe planeta noastra.Relatarea bibli-ca plaseaza, de asemenea, Faeerea inziua sau faza a ~asea aprocesului evolutionist.Cartea Genezei spune ea mai existasera~tadiianterioare.ale evolutiei: "

352 ZECHARJA SITCHIN

Nu era inca pe Pimant nici un copacel de camp ~inici 0 iarba de pe camp nu incoltise inca... ~inu era niciun om care sa lucrezepimantul.

Toate textele sumerienesustin ca omul a fost creat de zeipentru a Ie face muncile. Punand aceasta explica~e in gura luiMarduk, Epopeea Creatieiafirmi:

Voi face 0 fi.intaprimitiva;"Om" ii va fi numele.Voi face un muncitor;EI va face toate mundle zeilor,Ca ei sa se simta u~urati de povarii.

Chiar termenii utilizati de sumerieni ~i de acadieni pentru"om" denota statutul ~i menirea'acestuia: el era un lulu ("primi-tiv"), un lulu amelu (;,muncitor primitiv"), un awilum ("lucri-tor"). Ca omul a fost creat pentru a fi servitorul zeilor, aceastaeste 0 idee care nu i-a surp,rins deloc pe antici. tn vremurile bi-blice, Dumnezeu era "Domnul", "Suveranul", "fmparatul'\"Conducatorul", "S18panul". Termenul care este tradu~, de obi-cd prin "venerare" era de fapt avod ("a lucra"). Oamenii Anti-chit~tii ~i cei din vremurile biblice nu i~i "venerau" zeii, cimunceau pentru ei.

- Curand dupa ce zeitatea din Biblie a creat omul, la fel cazeii din Sumer, el a Iacl.it0 griidina ~i I-a pus pe om s-o lucreze:

Apol UUmnezeu a.saan 0 graama In taen, spre ra-sarit; ~i a pus acolo omul pe care-I intocmise.

Ceva mai tirziu, Biblia spune ca Dumnezeu"umbla priogriidina in riicoareazilei", cacinoua fiinti era acolo pentru a 0ingriji. Cat de departe este aceasta versiunede textele sumerie-ne care spun ca omul a fostcreat pentru a fi pus la mundi astfelca zeii sa se pda18odihni~irelaxa?

A Douisprezeeea Planeti 353

in versiunea sumeriana,decizia de acrea omul a .fost lua-18de Adunarea Zeilor. Semnificativ,Cartea Genezei - care sepresupuneca laudafapteleuneiunicezeita~- folose~te plura-lul Elohim (literal, ,,zeitati")pentru a denota "zeu", ~iface 0 re-marcauluitoare:

Apoi Dumnezeua zis:"Sa facem om dupi chipul ~iasemanarea noastra."

Cui se adresa aceasta zeitate unica, folosind pluralul (,,safacem"), ~i cine erau cei dupa ~hipul_~i'asemanarea carora afost tacut omul? Cartea Genezei nu ofera un raspuns. Apoi,cand Adam ~i Eva mananca din Copacul Cuno~terii, Elohimadreseazaun avertismentcolegilorsai nenumi~: "Iata ca omul aajunsunul ca Noi, cunoscandbinele ~iriiul."

Cum povestirea biblica a Creatiei, precum $i alte poves-tiri din cadrul Genezei se trag din origiiThlesumeriene, riispun-sui este evident. Strangand numirul mare de zei intr-o singuriiZeitateBuprema, relatarea biblica nu e decat 0 versiune scrisa aeelor sumeriene despre discutiiledin Adunarea Zeilor.

~.:,~ VechiulTestamentse straduie~teinca de la inceput sa<". clarifice faptul-ca omul nu era nici zeu, nici nu era din Cer.

"Cerurile sunt Cerurile lui Dumnezeu, mimenilorElle-a dat Pa-mantul". Nouafiinta a fost numita Adam, deoa,rece el a fostcreatdinadama,tirana.EIera,cualtecuvinteunpimantean. _

Lipsindu-i doar anumite "cuno~tinte"-~idurata divina deviata, Adam a fost creat dupa chipul (selem) ~i asemanarea(dmut) Creatorului (Creatorilor) s!u. Uzulacestor doi termeni.. , 1 _.~_ ~ _ :=' ~ I :"1;:; .._n 1"'........U& _I... wv._ - ---

tutuica omulera similarzeiloratat fizic,cat ~iemotional,at1t.

pe dinauntru, cat si pe dinafara.tn toate de~erteleantice,aceasta asemanare este evidenta.

. De~i mustriirile biblice la adresa veneriirii idolilor pagani pot. conducela ideea ca Dumnezeulbiblic nu avea nici chip nici"asemanare", numeroase alte ftagmente din Biblie demonstrea-za contrariul. Dumnezeulvechilor israelip putea fi vizut, intil-nit, se putea lupta cu et, putea fi auzit ~i i se putea vorbi; avea -I

J ".~,~.~;.(1<".'v;Iit~;:;;.u~~~_

354 ZECHARIA, SITCHIN

cap ~i picioare, miini. ~i degete ~i bust. Dumnezeul biblic ~iemisarii lui aratau exact ca oamenii ~i se comportauca'oamenii.- fiindcaoameniifuseseracreapca saaratela felcazeii. '

Dar acest lucru, aparent foarte simplu, ridica 0 problemadeosebim. Cum putea 0 creatura noua sa fie 0 replica perfecta,,din punct de vedere fizic, mental ~i emotional a nefiUmilor?Cum a fost, de fapt, creat omul? '

Occidentul a fost, mult timp, tributar credintei ca omul a'fost creat deliberat ~i a fost pus pe piimint sa smpineasca pestecelelalte creaturi. Apoi, in noiembrie 1859, un naturalist englezpe nume Charles Darwin a publicat un tratat numit On the Orl~gin of Species by Means of Natural Selection.' or the Preserva-tion of Favoureds Races in the Struggle for Life (Despreorigi~nea speciilor prin mijloacele selectiei naturale sau Supravietui-rea unor rase favorizate in lupta pentru viatii). tnsumind ap'roa-pe treizeci de ani de cercetari asidue, cartea se-adauga unor alteidei anterioare despre evolupa naturala, conceptului de selectiea speciilor ca 0 consecinta a luptei tuturor speciilor - aj>arti-'nand atAtvietii animale cit ~i vegetale - pentru existentii.

Lumeacre~tinaa fost zguduitapentruprimadata insai'l11ultmai devreme, in 1788, cind geologii au inceput sa-~i ex~prime oPiniile ca Pamintul este mult mai vechi decit cei 5560J.~ ani ai calendarului israelit. Deci, ,onceptul de evolutie niJfusese chiar a18t de exploziy: savanp mai vechi consemnaseriun astfel de proces incepind chiar din secolul patru lCh., ofe-rind date despre evolupa vietii animale ~i vegetale.

Bomba (efectiv it fost vorba de uneveniment crucial) luin"' ;n .. f""t rn,,;; ""n"lnon" "" 1'15tOllfp. 'fiinfp.lp. vii - ;nr/1J,dv

omul- erau produsul evolutiei. Omul, spre deosebire de teoriilein vigoare atunci, nu aparuse spontan.

Reactiainitialaa bisericiia fostviolenm.Darcum altedescoperiri ~intifice referitoare IIIadevarata varsm a PamintU-"ui, evolutia sa, precum ~i alte studii biologice ~i antropologiceau ie~it la iveala, criticile bisericii au fost reduse la mcere. Separea ca inse~i cuvin,tele Vechiului Testament it Iaceau de nea-pamt; cum pUtea un Dumnezeu care nu avea corp ~i care In per-

-----

A Doua8prez~ea PI~eti 355

manentiiera singur sa spuna ,$afacem om dupa chipul ~idupaasemanarea noastra?"

Dar oare suntemnoi doar "maimute evoluate"? Este ma-egarul doar 0 alta ramura a evolutiei, la mica distanta de noi, sauc'impanzeul,este el un om care inca nu s-a ridicat in doua pi-

, cioare ~i nu~i-a pierdut coada?, . ~ cum am aratat la inceputul acestei ciirti, oamenii de~tiintaau pus in discupe chiar ~i aceasm teorie. Evolutia poate

,.explica, in linii marl, cursid evenimentelor care au condus ladezvoltarea formelor de viatii, de la cele mai simple, unicelula-,re, pana la om. Oar evolupa nu poate explica aparit~alui HomoSapiens. care practic a aparut peste noapte, in termenii milioa-nelor de ani necesari evolutiei, ~i tara alte stadii anterioare caresa indice 0 trecere gradam de la Homo Erectus la Homo Sa-piens.

.HoIilinizii din specia Homo sunt produsul evolutiei. DarHomo Sapiens este produsul unei schlmbari revolu1ionare. Elaparebrusc, cu ~irca300.000 de ani in urmii, cu milioane de animai.devreme decit ar fi fost normal.

Oamenii <te~tiint8.nu au nici 0 explicafie. Dar noi am ga-:sit-o. La fel ~i textele sumeriene ~i babiloniene. La fe~~i Ve-chiul Testament' '

" Homosapiens- omulmodern- a fostcreatde zeii anti-cilor.

J. *

Din fericire, textele mesopotamieqe ofera indicii claredespre data la care a fost creat omul. Legenda de'spre muncagrea a anunnakIlor ~I<tespre'revol1alor ne spunc:1,;C1"UIllPucpatruzeci de perioadeau indurat povara muncii istovitoare, zi ~i.

. noapte"; hingii ani de trudiiau fost redap prin .ni~teversuri ~e-. petitive. '

Timp de zece perioadeAu indurat pova{a muncii istovitoare;'fimp de dow1zeci de perioade'

356 ZECHARlA'SITCHIN

Au induratpovara muncii istovitoare;Timp de treizeci de perioadeAu induratpovara muncii istovitoare;limp de patruzeci de perioade '

Au indurat povara muncii istovitoare.

, ' .Textele antice utilizeaza termenul dema pentru a denota

"perioada", ~i cei mai multi cercetatori I-au tradus prin "an".Dar conotatia lui era de "ceva care se completeaza singur ~iapoi se repeta singur". Pentru pimanteni, un an inseamna 0 ro-

18tiecompleta Ii Pamantului in jurulSoarelui. Dupa cum am. !

ara18t, orbi18 planetei nefilimilor dura un ~ar, adidi 3600 de ani' ;Jtere~tri. ' . ' ,

Dupa patruzeci de ~ari, 144.000 ani tere~tri, 'de la ateriza-rea lor, anurihaki au protes18t, "Ajunge!" Daca nefilimii au~ate-

. rizat pe Parnant, ~a cum credem noi, in urma cu 450.000 ani,atunci, facereaomului a avot loc in urm3.cu 300.00Qde ani! '

Nefilimii nu au creat mamiferele, primatele sau homini~zii. Biblicul ,,Adam" nu era din specia homo, ci fiinta care estestramo~ul nostru - Homq Sapiens. Omul modern, a~a CUinilcuno~tem noi, este cel care a fost creat de nefilimi. "

Cheia pentru a intelege acest fapt de 0 deosebita impor-,tanti se afla intr-o poveste care relateaza cum somnorosul Enlil '

a fost trezit pentru a i se comunica faptul ca zeii au decis safaca un adamu, ~ica sarcina lui e!:8sa ~seascii mijloacele pen-tru indeplini~a acestei sarcini. EI a replicat:

"Creatura al carui nume I-ai rostit - EXIST A!"

Apoi a adaugat: ,,Lipe~te-i" - adica pe creatura care deja. exis18- "chipul zeilor".

Aici se'afla raspunsulla acest mister: nefilimii n-au flicut .omul pornind de la zero; mai degrabii., ei au luat 0 creatura careera deja existenm ~i au manipulat-o genetic pentru a putea "lipi'~apoi "imaginea zeilor"

. Omul este produsul evolutiei, dar omul modern, HomoSapiens, este produsul ,,zeilor". Cacl, candva, in urma cu circa

A Douisprezeeea Planetii 357

300.000 de ani, nefilimii au luat un om-maimuta (Homo Erec-tus)'~iau modelat-o dupa chipul ~iasemii.narealor. '

Teoria evolutionistii.~ipovestirile din Orientul Antic des-pre facerea omului nu se afla deci ,in conflict, ci, mai d,egrabii.,ele se explica ~ise completeazauna pe cealaltii..Caci,.~ crea-tivi18teanefilimilor, omul soar fi aflat cu milioane de ani inUrm3. pe scara evoluti€;i. '

Sa ne intoarcem in timp ~i sa incercarp sa vizualizam <;ir-cumsiantele ~i evenimentele ~a cum s-au desfli~at ele.

Marea perioada interglaciarii. care a inceput acuin 435.000de ani ~i schimbii.rile climaterice petrecute cu acest prilej aucondus la proliferarea vege18tiei ~i animate lor. De asemenea, a

. gribit apariti~~iraspandireaunei maimute avansate fata de, suratele sale, Homo Erectus. ,

Privind in jumllor, nefilimii nu vedeau numai mamifere-Ie predominante, ci ~iprimatele -, printre ele fiind ~i Iriaimuteleumanoide. Probabil ca cetele de Homo El'ectus au fost atrase deobiectele stralucitoare venite din cer. Foarte posibil, ca nefilimiii-au observat, intalnit, ba chiar au ~i capturat 0 parte din acesteprimate. ,

Faptulca n~filimii~imaimuteleumanoides-au intalnit,este demonstrat cu tarie de numeroase texte mesopo18miene.. 0poves'te sumeriana care vorbe~te despre ,acele timpuri spune;

Cand omenirea a fost flicuta,CIIlU l1uau 1)4u~u':'."""" 1"':':.._,

Nici cu haine goliciunea sa-~i acopere;lerburile Ie pa~eau ca.oile;Din balp beau api., ca fiarele padurii.

o a~tfelde fiintii."umana" salbatidi apare ~iin Epopeealui Ghilgamesh. Textul poveste~tecum arata Enkidu, "cel nas-cut In stepa", Inamtede a ti "civilizat..:

358 ZECHARIA SITCHIN

Acoperit de par pe tropul tot,Pe cap avand par lung ca 0 femeie...

_ EI nu cunoa~ nici omul nici pimantul;~i e la fel ca cei asc~i in ierburi;Alaturi de gazele, el iarba grasa ~;Cu fiarele padurii el se hcirjone~te,in locurile de adapat.Cu creaturile ce mi~una prin apilnima sa ~i-o bucura.

Nu numai ca textele acadiene descriu un animal asema-

nator omului; ele descriu chiar ~i 0 inmInire cu 0 astfel de crea-tura:

intr-o zi un vanator, dintre aceia care pun capcane,La adapatoarea fiarelor padurii cu el s-a intalnit.Cand vanatorul I-a vamt,Chipul i-a ramas incremenit... -

(nima a inceput mai tare ca sa-I ham, ~i fata i s-a.innou-rat,

~i durerea in burta i-a intrat.

Dar a fost vorba de ~i mult decat 0 teama a "salbattcu-lui", ,;acest individ barbar din intinderile stepei" Ia vederea'va-natorului,caci "salbaticul"ii incurcaseplanurile:

Gropile pe care ~u multa truda Ie-am sapat, el le~a11 ""1"\1 lit

~i a sfiiramattoate capcanelepe careeu Ie-amintins;Fiarelepadurii ~ianimaleledin stepi ce eu Ie vanamLe-a alungatde !a mine,scapate le-a ficut.

Nici ca se putea 0 descriere mai bona i>entroomul-.mai-mut!: paros, nomad, "care 'nu cunoa~ nici oamenii nici pi-mantul", adapostindu-se in tufi~uri, "ea animalele din stepa",hranindu-se cu iarba ~i triind in mijlocul ammalelor satbatice.

,I.

A Douisprezeeea Planeti 359

-IFig. 149

Totu~i,el nu este complet lipsit de inteligent!, did ~tie cum safamme capcanele,sa umple gropiJesapatc pentru prinderea ani-malelor. De Capt,el nu ~cea decat sa-~i apcre prietenele saleanimale, ca sa nu fieprinse de vanatorii extratere~tri.MuIte dinsigiliile cilindrice care au fost descoperite pana acum ii-infiip-~eazape ace~i oameni-maimut! printre prietenii ~oranimalele.(Fig. 149)

Apoi, avandnevoie de brate de munca, nefilimii si-au ob..tinut "muncitorul"domesticind,pur ~isimplu, animalu! eel maipotrivitpentruaceasta. .- '

',,Animalul" ern disponibil -:-dar Homo Erectus punea 0problema. Pe de 0 parte era prea inteligent pentru a deveni doarun simplu animaLde' povara, pe de alta parte insa, eI nu eraintru totul potrivit pentru aceasta sarcina. Fizicul sau trebuiamodificat - trebuiaadaptat, astfel incat el sa poata manevra

.uneltele nefilimilor, sa mearga ~i sa se mi~te asemenea lor, pen-tru a-I puteainlocui cu succes in mine sau la mundle eampului.

'F,1frehni!Jsa aiM uminte" mai multa ca sa intcleaea vorbirca si

.astfel sa prieeapa ordinele date de ,,lei". EI trebuia insa sa tieintCligentdoar amt cat sa poata fi un alumelu -. servitor -ascultator~i folositor.' .

Dadi, a~ cum 0 indica sursele antice - iar ~tiintamoder-, na pare s-o confinne - viata pe plancta noastri a germinat de pe

A Douasprezecea Planeta, atunci evolupa vietH pe Parnant ar fi,trebuit sa unneze 'acela~i curs eu cea de pe A.DouasprezcceaPlaneta. Fha indoiaia ea au avut loc m:utati1,variatii, acceler3ri

360 ZECHARIA SITCHIN

sau incetiniri de ritm datorate ,condipilor locale, dar acelw;i codgenetic, aceew;i ,,alchimie a vietii" descoperita in toate plantele,~i animalele terestre a ghidat ~i dezvoltarea formelor de viati depe Pamant in aceew;i direcpe ca ~i pe A Douaspre~cea Planetii.

Observand diferitele forme de viati de pe Pamant, ne~ili-mii ~i conducatorul ~tii~tific al expeditiei lor, Enlil, nu au avotnevoie de prea mult timp pentru a descoperi ceea ce se intam-plase: in timpul coliziunii cere~ti, planets: lor "insamantase" Pil-mantul cu viati. Din aceasta cauza, fiintaaleasa pentru "domes-ticire'~ era deci asemanatoare nefilimilor - ce-i drept intr-o.forma mai putin evoluata~

Un proces gradat de domestic ire prin cre~terea ~i selecta-rea exemplarelor,ce~ mai bine dezvoltate, pe parcursul mai mul-tor generatii, nu, era nimerit. Era nevoie de un proces rapid,unul care 'sa permitii obtinerea in cel mai s.curt timp a unu;. nil-mar cat mai mare de ,,noi muncitori". Oeci, problema a fost tri-misii spre rezolvare lut Ea, care a vazut imediat raspunsul: s.il,,imprime'~chipulzeilor pe fiintadeja existentii. .

Procesul recomandat de Ea pentru obpnerea unui progresrapid allui Homp Erectus a fost, consideriim noi, manipulareagenetica. . .. ..

~tim acorn ca procesul biologic cOJIlPlexprin care UQOr-ganism viu se reproduce, creand 0 progemtura care seamana cuparintii ei, este posibil datoritii codului genetic. Toate .organis- ..mele vii - de la cele mai simple pana la cele mai complexe -, ..poseda.in celulele lor cromozomi 'care contin instructiunile . .ereditare complete ale acelui organism. Cand celulele mascu-.line (polenul, spermatozoizii) fecundeaza celulele feminine cele

1_n~ : ...1 ,.._,..,___: n.no n_o"" (1' ...nn; cpo rl1"''7P~"7; fnr.

. ~d noiceiulecarecontintoatetrasiturileereditarealepann-tilor.. Inseminareaa~ificiala, chiar la om, a devenit astiiziposi-bila, dar adevarata incercare constii in fertilizarea incruci~ata, in .

cadrul membrilor unor familii diferite din aceea~i specie, saucIpar intre spedi diferite. ~tiinta moderna a strabatut.0 calelunga pana la pbpnerea primelor exemplare de porumb hibridsau imperecherea cainilor din Alaska cu lupi, sau' "crearea"

A Douisprezecea Planeti 361

catarului (imperecherea artificiaIa intre 0 iapa ~i un magar),pana a ajunge la stapanirea reproducerii umane.

Procesul numit clonare (de la cuvantul grecesc /don -;,altoi") incearca sa aplice la animale procesul de altoire. Posi-bilitatea aplicarii acestei tehnici la animale a fost demonstratain Anglia, unde dr..John Gurdon a inlocuit nueleul unui ou debroasca fecundat cu un alt nueleu, de la 0 alta celuHia aceleia~ibrow;te.Succesul operatiei, formarea unui mormoloc de broas-

. ca normal dezvoltat, a demonstrat ca oul se poate dezvolta, di-.viza~i forma apoi 0 progenitura, indiferent de unde i~i procurasetul adecvat de cromozomi. .

Experimentele realizate de Institute of Society, Ethicsand Life Sciences de la Has~ingson-Hudsoridemonstreaza caexista deja tehnicile necesare pentru elonarea fiintelor umane.Este posibil asmzi sa se ia material genetic de la opersoana (nuneapirat de la organele sexuale) ~i, introducandu-se cele doua-zeci ~i trei de seturi complete de cromozomi intr-un ovar, con-ducand astfella conceptia ~ina~tereaunor indivizi "predetermi-nati". In conceptiile normale, cromozomii "tatalui" ~i ai ,,ma-mei" se unesc, apoi trebuie sa se divida pentru a ramane doua-

.zeci ~i trei de perechi de cromozoni, pc' baza unor combinatiiintamplatoare. Oar in cazul clonani, se obtine 0 copie perfectaa individului de la care s-a obtinut setul de cromozomi. ,,Pose-. .

dam acurn, scrie dr. W. Gaylin in The New York Times, inspai-mantatoarea putere de a face copii exacte ale oricarei fiinteumane" - sa-i multiplicam la infinit pc Hitler, Mozart sau Ein-stein (daca posedam un nueleu celular de-allor).

Oar ~tiinta ingineriei genetice nu se limiteaza doar la unsinlrur oroces. Cercetatori din diferite tiri au dezvoltat un altdomeniu, numit "fuziunea celulara", care lace poslDua lUZIUUCi1unor celule, in locul URiriiseturilor de cromozomi in cadrulunei singure celule. Ca rezultat alacestui proces, celulele pro-venind din sorse diferite pot fi combinate intr-o singura "super-celula", care posedii doua nueleee ~i doua perechi de seturi decromozomi diferiti. Cand celula aceasta i~iincepe procesul nor-mal de diviziune, amestecul de nuclee ~i de cromozomi poate<btnw;tereunor celuie compiet diferite de ,,modelul" celulelor

II.' .f"'''''''!:

362 ZECHARIA SrrCHIN

sursa. Rezultatul poate fi.~areaa doua celule noi, fiecare com-pleta din punct de vedere genetic, dar fiecare cu un nou cod ge-netic, diferit de eel ale surselor.

Acest lucru inseamna ca, practic, celule provenmd de laorganisme vii, incompatibile intre ele, :- de pildii, provenind dela 0 gaina ~i de la un ~oarece -, pot ficombinate intre ele intr-onoua celula'cu un amestec genetic care produce. un animal nou,care nu este nici gaina, nici ~oarece, a~a cum cunoa~tem noiaceste animale. Dezvoltat, acestprocedeu va permite selectareacelulelor care sa fie combinate sau "fuzionate".

. Astfel.a fost deschis un nou drum pentru cercetii(iledinvastul camp al "transplantuluigenetic". Esteposibil acum sa seia de la 0 anumita bacterie 0 gena specifica, 'pentru a fi intro-

. dusa in celulele unui alt organismviu, chiar ~i la om, <landast- ,fellirma~iIornoi trasaturi.

. .

Este.normal deci sa presupunem ca nefilimii - capabilide ciilatorii spatiale in urma cu 450.000 de ani - erau, in ace-e~i masura, avansati, in comparatie cu nivelul nostru, ~jJn do-meniul ~tiintelorvietii. Putem presupune ca ei c~o~teau diver-sele moduri in care se pot combina doua seturi preselectate decromozomi pentlu a se obtine un anumit rezultat ~i ca, indife-rent care a fostprocesul, clonarea, fuziuneacelulelor, transplan-tul genetic sau un aItproces necunoscut inca de noi, ei. cU-'no~teauaceste procese ~i Ie pbteau utiliza atatpe mostre de la-k".."tn.. ,,&t QI tV! (\rlJjlni~me vii.

Descoperim marturii despre astfel de experimente, malprecis despre rezultatele lor, in ~umeroase texte an*e. DupaBerossus, zeul Belus (,~u") - numit ~i Deus ("zeu") - a pro-dus diferite "fiinte hidoase, care au fost create din doua bucatidiferite".

Oamenii apiireau cu doua aripi, unii co patru ~i cudoua fete. Aveau un trup, dar doua capete,. unul de biirbat ..

A Douisprezecea Planets ,363

~i celiilalt de femeie. La reI ~i piirtile celelidte ale trupu-lui, de oorbat si de femeie. .·AItii e~u cu picioare ~icoarne de taP. AItii cu pi-cioare de cal; altii;hipocentaurii, erau pe ju~tate oa-mem, pe jumiitatecai. ~i taOOcu cap de om erau, ~i diinicu cozi ca de pe~te. Mai erau ~i cai ce aveau capete dedini, ~ioameni ~ialte animale aveau capete ~itrupuri decal ~i cozi de pe~te. Pe scurt, erau imbinari de toaOOflip- .

turile pamantului...Toate aceste ciudiitenii se pastrau in templullui

Belus din Babylon.

Uluitoarele detalii al~ acestei relatiiri pot contine un ade-var important. Este foarte normaLca, inainte de a purcede la fa-cerea unei fiinte dupa chipul ~i asemanarea lor, nefilimii sa in.cerce sa faca un servitor "creat in laborator" incer,cand maimulte variante: crearea unui 'hibrid om-maimutii - alt animal.Probabil ca 0 serie de astfel de animale a~.supravietuit pentru 0vreme, dar, cu sigurantii, ele nu erau capabile sa se-reproduca.Enigmaticele animale "omul-taur'" (centaurul) sau ~,omul-Ieu"(sfinx.ul) care impodobesc temple Ie din Orientul Antic potfoarte bine sa nu fie doar produsul imaginatiei artistului antic,ci fiinte reale aparute din laboratoarele biologice ale nefilimilor- experimentenere~ite, comemorate in arm ~iprin statui. (Fig.150)

I-E

Fig. 150

~i textele sumeriene vorbesc despre fiinte umane defor-mate cfCatede Enki ~i Zeita Mama (Ninhursag) in incercarilelor de a face un Muncitor Primitiv.Un text spune ca Ninhursag,

364 ZECHARIA SrrCHIN

a carei sarcina era de a ,)ipi peste amestec, modelul zeilor din. ~er", a baut cam mult ~i ,)-a chematpe EnlO", .

"Ciit de bun ori ciit de mu, trupul"'omului 'sa fie?Caci inima meaimi spune, .

Ca pot sa-i fac soarta ~i buna, ~i rea."

Rliutacioasa apoi, dupa CUJIlne relateaza textul ~ dar pro-babil de neevitat, in cadrul procesului facerii omului - Ninhur-,sag a fiicutun om care urineitot,timpul,0 Jemeie care nu pu~apurta sarcina, 0 fiinta care nu avea.nici organe feminine, nicimasculine. Cu totul, ¥se astfel de ,,rebuturi" au fost fiicutedeNinhursag. Enki era ficut responsabilpentru crearea unui omcu ochi bolnavi; cu miiini care if tremurau' ~i cu probleme laficat ~iinima;un altul suferea de imbatriinireprecoce ~.a.m.d.

Oar, in cele din urmii; a fost fiicut~i omol perfect - cel.nurnit de Enki, Adapa, de Biblie Adam, de oamenii de ~tiintii,Homo Sapiens.Aceasta fiinta era foarteasemanatoarezeilor, iarun text merge chiar mai departe si spune ca Zeita Mama adii-mit creaturiisale,omol' ,,0piele ca'pieleazeilor"~ 0 piele luciOll-sa, lipsita de par, complet diferita ~e cea a parosului om-mai-muta. . .

. Oat fiind acest produs fmal, nefilimii erauperfect coni-'patibili cu flicele pamiintenilor ~ipu~au sa se casatoreasca ~i saaiba copii de la ele. Oar 0 astfel de compatibilitate era posibilanumai daca oamenii proveneau din acela~i "material genetic"ca ~i',,zeii", iar textele, toate, atesta ca, intr-adeviir, a~a au statlucruPle. .

n J ~",..., , ~.:... "t.a., .& , -- 'fa _w ... ~&-

bliei, a fost fiic~t din amestecul unui element ,,zeiesc" - siingelesau "esenta" unui zeu =- ~i "tiiriina"terestrii.fntr-adeviir,teone-nul de lulu, pentru "om", pastriindu-~i semnificatia de "primi-tiv", literal, inseamna "cel care a fost amestecat". Chemata safaca omul, Zeita Mama "Miiinile ~i le-a spaJat, tiiriina a luat, instepa a amestecat-o". (Este interesant de remarcat aici precaup-ile sanitare luate de zeitii. Ea "miiinile ~i je-a spalar'. Vom mai

A Douisprezeeea Planeti 365

rntiilni astfel de masun de precautie ~i in alte texte referitoare la. actu}creatiei.) .

,. Ca pentrufacereaomuluis-a folosit"tariinii"amestecatacu "siinge" divin, este un lucru asupra ciiruia sunt de acord toatetextele surneriene. Vnul dintre acestea,'care relateaza cum a fostchemat Enki sa "indeplineasca 0 mare lucrare de intelepciune",spune ca acesta nu a gasit prea dificila sarcina de a "fiuri seryi-tori pentru zei". "Se poate face!" anuntii el. Apoi ii dii ZeiteiMama instructiunile necesare:

Amesteca-ntr-un vas tiiriinaDe la Capitul Lumii adusa,Chiar de deasupra lui Abzu -~i modeleaz-o dupa forma.Zei buni ~i pricepup eu voi chemaS-aduca tariina ~a cum trebuie.

Capitoluldoi al Genezei ne ofem urmatoarea varianta:

~i DomnulD~mnezeua ficut pe om din tariinapamiintului,'i-a sufIat in nari sufIare de viatii ~i omul s-a. '

fiicut astfel un sufIet viu.

Termenul ebtaic tradus in mod curent prin "sufIet" estenere~,acel ,,spirit" care anima 0 fiinta vie ~i care 0 piiriise~te, separe, atuhci ciind aceasta moare. Nu din intiimplare, in primelecinci ciirti ale Vechiului Testament se interzice in mod repetatvarsarea de. siinge omenesc ~i consumarea siingelui animalelor,,_:_: :..6"':'" "'".'" "r;,r;~ . ,tA,\.I,VCl1S1UIIcaUlOllcaa racenl omu-lui echivaleazanere~("spirit", "du!,1","sufIet") cu siingele.

Vechiul Testament ofera ~i un alt indiciu pentru rolul ju-cat de sange in facerea omului. Ternienul adama (de la careprovine ~i numele de Adam) insemna Iii.inceput nu oric;e fel detariina, ci anume sol ro~u-inchis. La fel ca echivalentul sau aca-dian, adamatu, ("pamiint ro~u-inchis"), termenul ebraic adama~i numele ebraic ai cuiorii ro~ii (adom) I~i au mdiicina In cuvin-

366, '

ZECHARIA SITCHIN

tul "sange": adainu,dam. Cand Cartea Genezei nume~e.creatu,-ra tac~ de Dumnezeu,.Adam",'ea utilizeaza obi~nuituljoc decuvinte sumerian. "Adam" poate insemna atat "cel de pe pa-mant" .(pamantean),"cel tacut din pamant ro~u-inchis" cat ~i"cel Iacut din sange". ' ,

Aceea~i relatie intre elementul esential al unei fiinte vii ~isange,t;xista ~i in relatarile mesopotamiene despre facerea omu-lui. Casa aceea cu rol de spital unde Ea ~i Zeita Mama s-au dus.pentru a crea omul era numita Casa lui ~imti~ cei mai multi sa...,,;vanti traduc asta prin "casa unde estedeterminata soarta omu-lui" dar termenul $imti provine cu siguranta din cuvantul

.sumerian ~I.IM.TI, care, luat sHaM cu silaM, inseamna "rasu-flare-vant-viata". Bit $imti insean;ma, literal, "casa in care rasu-.flarea vietii este suflata inaUOtru". Acest lucru este practic iden-tic cu relatareabiblica. . ,

tIitr-adevar, termenul acadian folosit in Mesopotamiapentru a traduce cuvantulsumerian~I.IM.n, era napi~t~-identic cu nere~. Iarne(e~ ~i napi~tu era "ceva" imposibil de de-finit aflat in sange. " ,

Daca Vechiul Testament ofeca foarte putine indicii, tex-tele mesopotamiene sunt foarte explicite in acest subiect. Nuriumaica specificafaptulca sangeleera necesaramestecului,

din care a fost creat omul, ci mentioneaza ~i faptul ca acestatrebuianeaparatsa fiesangede zeu,sangedivino '

Cand zeii s-au decis sa faca omul, conducatorul lor aspus: "Sange voi da,ce da oaselor viata." Sugerand caacestsange sa fie luat de la un zeu anume, ,,Primitivii sa fie fii:uriti,dupa modelullui", a spus Ea. Alegand zeul, ,

Din sangele lui, ei au tacut omenirea;La munca apoi au pus':o, ca zeii sa se odihneasca.. .A fost 0 lucrare ce mintea omului, putinii,Nu poate sa 0 inteleaga.

Dupa epopeea "Cand zeii,. ca ~i oamenii ... ", zeii au che-mat-o apoi pe ,,zeita N~terii" (Zeita Mama, Ninhursag) ~i i-aucerut sa indeplineasca sarcina:

A Douisprezecea Planeti 367

Cum Zeita Mama, aici este de falii,Sa faca ea omul ea,Cum Mama Zeilor este de fatii,S~facaeaUnlulu; .'

Muncitorul sa faca, de-acum inainte, a zeilor muncaSa faca un Lulu Amelu,Jugulsa-lpoarte. . "

tntr-un text vechi babilonian paralel, numit, "Facereaomul.ui de catre Zeita Mama:', zeii au chemat-o pe "Moa~aZeilor, cunoscatoarea Mami" ~ii-au spus:.' ,

Tu e~ti cea care in pantec i-ai purtat pe zei:Tu e$ti cea care poti face'omenirea.Fa-l deci pe Lulu, el jugul sa-lpoarte.

Din acest moment, textul "Cand zeii, ca oamenii" ~i tex-tele paralele, incep descrierea detaliatii a actului propriu-zis alcreatiei. Acceptand insarcinarea, zeita (numitii.aici NIN.n ~"cea care da viata") a cerut 0 serie de "ingrediente", inclusiv.ni~tesubstante chimice '("bitumurile din Abzu"), ce urmaU safieJolosite .pentru"purificare'!j~i "tarana din Abzu" i '

Orice ar fi fost aceste matefiale, Ea ,a inteles despre ceeste vorba; acceptiind,ela zis: '

. ,

"Voi pregati 0 baie pentru purificare,Sange sa luam de la un zeu...Din carnea sa ~i din sanp;ele sau, ....

'Ninti sa amestece tiiriina."

.....

Pentru formarea omului din tlirana amestecatii. se pare camai era nevoie ~i de 0 anumitii asistenta femininii, precum ~i depurtarea sarcinilor.Enki a oferit serviCiile~otieisa1e: '

, '

~inki, zeita ce-mi este sotie,In pantec sarClDa0 va purta.

368 ZECHARIA SITCHIN,"

~apte zeite alena!7terii sa fieAlaturi de ea pentru ajutor.

Dupa amestecarea "sangelui" ~i "taranei", urma sarcinapropriu'-zisa, care completa procesul acordarii "am9rentei"divine asupra noii creaturi.

rSoarta celui nou-nascut, e timpul s-o decizi;Ninki va pune asupra lui Wichip de zeu;

. lar ~eeace va fi el, va fi un "om".

Fig.151 Fig.152

Impncarea supel IUl nnKl, l'lIllKl, III la~t:n;a pnmululexemplar reu~it de om ne aduce aminte de povestea lui Adapa,care a fost analizatii mai devreme:

. In zilele acelea, in anii aceia,Inteleptul din Eridu, Ea,~i-a Iacut singur un model de om.

A Douispr~eceaPlaneti 369

'. Savantii au crezut ca desele referiri la Adap~ ca fiind"fiu" allui Enki sunt 0 indicatie a faptului ca acest zeu il iubeaamt de InuIt pe acest muritor,incat I-a adoptat. In acela~i text,Anu il nume~te pe Adapa "odrasfa muritoare.a lui Enki". Se

. pare ca implicarea sotiei lui Enki in procesul facerii lui Adapa,"modelul Adam", a creat 0 anume relatie de rudenie intre nomom ~izeii sai: Ninkia fost cea care a fost insarcinatiicu Adapa!

Ninti a binecuvcintatnoua fiinta ~i i-a prezcmtat-o lui Ea.Existii unele sigilii cilindrice care in:Iati~eaza0 zeita, flancatiide Copacul Vietii ~i ni~te vase de laborator, tinanctin mana unnou-nascut. (Fig. 153)

Fig.153

Fiinta care fusese astfel creatii, numitii in mod repetat de"textele sumeriene ,,model~lde om" sau "forma", era, dupa toa-te probabilitiitile,creatura care trebuia, caci ceilalti zei au cerut~i altele. Acest lucru, aparent neimportant, nu numai ca lamu-re~teprocesul prin care a fost creat omul, ci ~i lumineaza 0 apa-rentii contradictiedin textul Bibliei.

1 lUUUl \.-4pUUl WU '-'41 ~\.-4'U"'U"'L.~l ~pUU"'.

Dumnezeu I-a :Iacutpe om dupa chipul Siu, I-a :Ia-cut dupa chipullui Dumnezeu; parte barbiiteasca ~i partefemeiascai-aIacut. .

Capitolul 5, care este numit "Urma~ii lui Adam... ", spil-ne rosa:

'370 ZECHARIA SITCHIN

In ziua candDumnezeu I-a tacut pe Adam, I-a fi-cut dupa chipul ~iasemanarealui Dumnezeu;

I-a tacut parte barbateasca ~i parte femeiasca, i-abinecuvantat ~i le-a dat"numele de ,,Adam", in ziuaincarei-a flicut. '

Ceva mai devreme i~.ni se spune'ca Dumnezeu a creat,dupa chipul' ~i asemanarea lui, 0 singura fiinta, "Adam", inaparenta contradicpe cu ideea c~ atat barbatul cat ~i femeia aufost creati Simultan. Contradictia este adancita ~i de faptul ca nise spune, in Capitolul 2, ca Adam a fost singur pentru 0 vreme,

'pana cand Dumnezeu I-a adormit, i-a luat 0 coasta ~i a creat-oastfel pe Eva. .

Aceasta contradicpe, care i-a intrigat atat pe savanp, cat~i pe teologi deopotriva, dispare imediat ce observam ca textelebiblice sunt, de fapt, condensari ale textelor'sumeriene. Acesteane informeaza ca, dupa ce a incercat sa creeze un Muncitor Pri-mitiv prin incruci~area oamenilor-maimuta cu diverse animale,nefilimii au decis ca singurul ,,amestec" ce ar sluJi interesele loreste cel dintre oamenii-maimuta ~i nefilimii in~i~i. Dupa 0 seriede expenmente nereu~ite, un "model" - Adapa/Adam - a reu-~it.La inceput deci a fost un singur Adam. ,

o data ce Adapa/ Adam s-a dovedit a fi creatura potrivita,el a fost folosit ca model genetic sau ca "forma" pentru creareacelorlalti, iar ace~tia nu au fost doar barbati, ci ~i femei. Dupacum am aratat anterior in aceasta carte, "coasta" biblica dincare a fost flicuta femeia era de fapt un joc de cuvinte, ,pornindde la sumerianul TI ("coasta" ~i "viatii") - confirmand ca Eva afod c.rp.~t~tiin uesenta vietii" lui Adam.

Textele mesopotamiene ne ofera 0 relatare completa aevenimentelor care au condus la facerea ~i.multiplicarea luiAdam. .

, Instructiunilelui ,Eilkiau fost urmate, In casa lui ~imti -unde este suflata inauritrurasuflarea vietii -,s-au adunat Enkl,

A Douisprezecea Planeti 311

I Zeita Mama ~i paisprezece zeite ale na~terii. Fusese obtinuta"esenta" zeilor ~i fusesepregatita baia "purificarii". ,,Ea a cura-tat tiircinain fata ei,-mereurostind incantatii."

Zeul care purifica Napi~tu, Ea, a vorbit.In fata ei a~ezat, 0 indemna inainte.Dupa ce ea a recitat incantapa .

Mainile ~i le-a pus in tiir.ina, amestecul tacandu-l.

Asistam acum la procesul de facere in masa a oamenilor.Cu cele patrusprezece zeite ale n~terii prezente,

Ninti a modelat paisprezece bucati de lut;~apte dintre ele, in dreapta le-a pus,Pe celelalfG-n'stanga. .Intre ele.a pus, apoi, forma.... piirul ea.... .. cutitul pentru taierea ombilicului.

Este evident ca zeitele n~terii au fost impartite in douagrupuri. ,,Intelepte~i~tiut()are,de doua ori ~aptezeite ale n~te-rii s-au adunat", explica textul mai departe. Apoi, Zeita Mama apus in pantecele lor "tiirana amestecatii". Sunt ~i unele indiciidespre 0 .probabilaoperape chirurgicala - indepiirtareasau ra-derea piirului, prezenta unui instrument chirurgical, un cuti~.Nu mai rimiisese altcevadecaf sa a~tepte.

7A:tA1A ""ofp..ii ~,. FnQttinl.tp_mnrplln~. .. -Ninti a sta~ lunile n~marand.Luna a zecea, sorocul, incet s-apropia.A zecea luna a sosil

Vremea deschiderii pantecelor trecuse;Zeita a inteles ce se-ntamplase.~i-a acoperit capul ~i a-nceput mo~itul.Bustul ~i I-a mcorsetat ~i a pronuntat birlecuvan:tarea..A teas 0 iorma; in ea era viatii.

---

372 ZECHARIA SrrCHIN

Deci omenirea a avut parle de 0 na~tere intarziata. Ames~ t ,,:tecul de "tirana" si "sauge" a fost folosit pentrua induce sarci-

, na in cele 'paispre~ece zeite ale n~terii. Dar trecuse luna a noua~i incepuse luna' a ze.cea. "Vremea deschiderii pantecelor tre-;cuse". Intelegand. de ce este nevo;e, Zeita Mama "a-l1ceput '0;

mb~itul".Ca ea a procedatla.un fel de operatiechirurgicala lreiese ~i mai clar dintr-~ text paralel, de~i este mai fragmentat:

Ninti... numaralunile.:.. Cele zece luni sorocitele~auchemat.

,,zeita ale carei maini deschid" a venit.Cu. :. ea pantecull-a deschis.Fata de bucurie i s-a luminat.

. Capul ii era acoperit; -. , .A Iacut 0 deschizatura. .

~i ceea ce era in pantec a ie~it.

Cople~iti de bucurie, Zeita'Mama a tip~t.

.' "L-am IacUt! .

Mainile mele I-au IaC~t!"

Cum a fost «reatomul? .

Textul "Cand zeii ca ~i oamenii" contine un pasaj carepare sa aiba rostul dea explica de ce trebuiau amestecate "san-gelen zellor ~l ,,~arana-'. mememUl "OlVID ~ece:>arnu cunSlapur ~i simplu din luarea de sange de la unul dintre zei, ci cevamult mai esential ~i mai important. Zeul care fusese ales pentruacest lucru, ni se spune, avea TE.E.MA - un cuvant pe care 0 .serie de autorititi in materie (W.G.Lambert ~i A.RMillard de laOxford, de exemplu) it traduc prin "personalitate". Dar terme-nul antic este mult mai clar; el inseamna, literal, "ceea ce' ada-

poste~teceea ce este legat de memone". Mai mult, .acei~itcr-

.ADouiisprezecea Planetii . 373

men apare in versiunea acadiana ca etemu, cuvant ce este tradusindeob~te prin "spirit" sau ;,duh".' .

In ambele instante avem de-a face cu acel "ceva" dinsangele zeului care defi~e~te individ~alitatea lui. Toate acestea,

, suntem siguri de asta, nu sunt decat feluri ocolite de a spune caEa cauta de fapt, atunci caud a pus sangele zeului int["-o serie de"bai purificatoare",genele zeului. .

.Scopul amestecarii complete a elementului divin cu de-mentul pamautean este ~i el explicat in detaliu:

In tarana, zeul si o~ul vor fi amestecati,t ., . t

Caunulsafie. .

~i paua la star~itul zilelorCarnea si sufletul

Care m ~u a fost copt -Acel suflet, prin fratia de sange sa fie uniti.La semoul sau, viatasa triumfe.Ca asta sa nu fie uitata m veci,"Sufletul" pe veci prin fi'atia de sauge sa fie legat.

. Aceste cuvinte nu au fost intelese deloc de savanti. Tex-.tul spune clar ca sangele'zeului a fost amestecat cu tmana pen-tru a lega'genetic "pana la siar~itul zilelelor" pe zei ~i pe oa-meni astfel mcat amt carnea (,;chipul"),cat ~i suiletul ("asema-narea") zeilor sa se imprime in om intr-o rudenie de sange caresa nu poata finiciodata despaqite.

Epopeea lui Ghilgameshspune ca atunci cand.zeii au tre-buit sa faca 0 pereche pentru Ghilgamesh, care era partial deorigine divina. Zeita Mama a amestecat ..tirana" cU..esenta"zeului Ninurta. Mai departe in text, puterea nemaipoineniti alui Enkidu este atribuita faptului ca avea in el "esenta-lui Anu",un elementpe care it obtinuse tot prin intermediullui Ninurta,nepotullui Anu. .

. Termenul acadian k~ir se refera la 0 ;,esenta", un "con-centrat" pe care it wsedau zeii. E. Ebellingrezuma toate efor-turile sale de' a afla cu exactitate ce mseamna acest ki~ir spu-nand ca "Esenta,sau 0 aIm nuantila acestui termen, ei putea ti

374 ZECHARIASrrOlIN "

aplicat foarte bine atit zeilor cat ~i rachetelor din cer." E.ASpeiser adauga ideea ca acest termen implica ~i "ceva care avenit din cel"; ,.Are0 conotatie", continua el, "de parci ar fi fo-losit acest termen intr-uncontext medical".

lata-ne ajun~ila cel mai simplu ~i mai corec! echivalental acestui cuvant:gene. .

Indiciile din textele antice, precum ~icele din Biblie.su- ,

gereaza ca procesul adoptat pentru unirea celor doua seturi degene - cele ale unui zeu ~icele ale unui Homo Erectus - impli-ca uzul genelor masculine ca element divin ~ia celor feminineca elementterestru. . '.

Spunand in mod repetat ca Dumnezeu I-a fiicut pe Adam'dupa chipul ~i asemanarea sa, Biblia spune insa, ceva mai tar-ziu, cand descrie n~terea lui Set: .

La varsta de 0 sum treizeci de ani, Adam a nascut unfiu, dupi chipul ~iasemanarea lui, ~ii-a pus numele Set

. Terminologia folosita este cea utilizam ~i pentru descrie-rea facerii lui Adam de catre Dumnezeu. Oar Set a fost cu sigu-ranta nascut de Adam printr-un proces biologic normal ~ fertili-zarea unui ovul, conceptia, sarcina ~i apoi n~terea. Terminolo-gia identica vor~~e il)~i!de II!! proces identic, iar singura ex-plicatie plauzibila ar fi aceea ca ~i Adam a fost niiscut de Zeita-tea din Bilbie prinprocesul de fertilizare it ovulului unei pa-mantence de catre un zeu.

Oaca "tiircina" cu care a fost amestecat elementul zeiescera elementul terestru - ~a cum subliniazii toate textele - atuncisingura concluzie care sepoate tra~e este ca speima unui zeu - simatenalul sau genetic.- a lost mtrodusa In ovulul unei lemei-mai-mutii!

Termenul acadian pentru "tarana" - ori, mai degraoo, "lut"- este IiI. Oar el se seria in original TI.IT ("ceea ce este cu via-tii"). In ebraica, til inseamna ,,noroi"; dar sinonimul sau este bo~,

care are acee~i radacina cu b~a (,,ml~ti,na") ~ be~a ("ou"). \~Povestea creatiei este pima de jocuri de cuvinte. Am va-

zut dubla, ba chiar tripla semniiicatie a lui Adam-adama-ada-

A Douisprezecea PlaDeti ..375. .

malu-dam. Atributul Zeitei' Mama, NIN~TI, itlsemnaatAt ,,zeitaVietii" cat ~i ;,zeitadin Coasta"; Atunci, de.ce nu~i bo~-b~~-'be~a (lut-noroi-ou)pentru ovul? . . ",

Ovulul unei femelede Homo.Ereclus, fertilizatde genele'unui zeu a fost apoi implantat in pantecul sotiei l~i Eilki ~i,dupii ce a fostobtinut ,;morl;elul",copii ale'acestuia au fost im-plantate in.pantecele celor paisprezece zeite ale n~terii, pentrua trece'prinprocesulbiologicnormal. .

Cele intelepte ~i invatateDe dQua ori ~apte zeite s-au adunat. .

~apte dintre ele au nascut barbati,~apte dintre ele au nascut femei.Zeita il~terilor a adus apoi,Suflarea Vietii.In perechi ei' s-au adunat,In perechi s-au adunatin fata ei.Creaturile erau Oamenii -Creaturile Zeitei Mama.

Homo Sapiens fusese creat.

Legendeleantice,informatiiledinBiblie~i~tiintamOder--na sunt compatibile ~i in ceea ce prive~te un alt aspect' Con-form descoperirilor antropologilor moderni, omul a:aparut inAfrica. Textele mesopotamiene sugereaza ~i ele ca facerea, uwhw~ n rnn1t 1" ;'n An'-'l1 - ;-n T l1ft'1P~ Tnfprin~r; ~~nln11nrlp Ci.'!p

aflau rninete zeilor. Paralel cu Adapa, "modelul de om", uneletexte . vorbesc despre "stanta Amama, femeia de pe' Pamant,"

. care i~i avea Hica~ulin Apsu.. . Intextul"Facereaomrilui",Enkiii da urmatoareleinstruc-

tiuni Zeitei Mama: ,,Amesteca-ntr-unvas tiirc1nade la Capatullurnii, de deasupra lui Apsu." Un imn pentruopel'ele lui Ea,care ,,Apsu I-a fiiurit,pentru a locui acolo", incepe cn cuvintele:

376 ZECHARIA SrrCHIN

Divinul Ea in ApsuA luat 0 bucati de lut,Pe Kulla din ea I-a Iacut

Templele sa Ie refacii.

Imnul continua in~irand speciali~tii in constructii, pre-cum ~i pe cei insarcinati cu strAngerea"bogatelor roade dinmunti ~idin man", care au fost creati de Ea - toti, se sugereazi\in text, din bucati de "Iut" culese din Abzu, tinutul minelordinLumea Inferioara.

Textul subliniaza cu tirie faptul ca, in timp ce.Ia Eridu,Enki ~i-a Iacut 0 casa din ciiramida,in Abzu el a construitunaimpodobiti cu pietre pretioase ~iargint. pe acolo a ie~itcreatu-ra sa, omul:

Zeul din AB.ZU, regele Enlil...Din argillt ~i lapislazuli ~i-a Iacut casa:Argintul.si lapislazulice sdinteiaza, .Tatal cu i~cusintii le;a potrivit.

. Creaturilecu inIati~areastriiluCitoare,le~inddin AB.ZU .

Stau cu totii in fata zeului Nudimmud.

Se poate conchide din textele mesopotamiene chiar caaparitia omului a creat zazanie printre zei. S-ar parea ca, cel pu-tin la inceput, noii. Muncitori au fost trimi~i in Tinutul Minelor.Din aceasti cauzii, anunnakii care munceau in Sumer au fostftustrati de rioua foqa de munca. Un text enigmatic, botezat deoamenii de' ~tiintii .Lee;enda tamacoDului". este de f:mt 0 inl'P._gIstrare a evemmentelor care i-au tacut pe anunnakii care lu-crau in Sumer sa-~i obtina ~i ei parte a lor de Capete Negre.

Cautfuld sa stabileasca "ordinea lucrurilor", Enlil a luatdecizia extrema de a intrerupe contactul dintre "Cer" (A Doua-sprezecea Planeti. sau 0 nava spatiala) ~i Pamant ~ia luat 0 seriede miisuri drastice impotriva locului de unde "Caqlea sMaim- .p~tiat".-

A Douiisprezecea Planetii

Zeul, .

Ceea ce este potrivit a Iacut.ZeulEnlil,Ale ciirui porunci mi pot fi schimbate,Cu repeziciune a separat Cerul de Pamant,Caceicreatisa poati ie~ila lumina. .Cu repeziciune a despaqit Cerul de Pamant.In "Iegatura dintre Cer ~i Pamant" a Iacut 0 tiieturii,Ca cei creati sa iasa la lumina .Din locul-de-unde-s-a-impra~tiat-carnea.

377

. .Impotriva "Tinutului Co~ului ~i Tarnacopului", Enlil a

Iaurit 0 arma grozava numiti AL.A.N! ("axul care produce pu-tere"). Aceasta arma avea un "dinte" cu care ~,ca un rinoceruria(, putea ataca ~i distruge zidurile ~ele mai groase. Dupiiaceasti descriere se pare caera un fel de perforator mecanic,montatpe ceva aseiniinatorunui buldozer care distrugea totul incale:

Casa care se ridicase impotriva zeului,Casa care nu se supune puterii sale,AL.A.N! a fiicut-o sa se supuna.Dintre rilL.. capetele plantei Ie zdrobe~te,Ii calca radacinile, ii sfarma coroana.

Incarcandu-~i arma cu un "sIaramator de pietre", Enlil i~ilanseaza atacul:

'7 1 _ _1 '"- - r - .. , 1' &- --...

Ca pe 0 coroana, pe cap i-a pus sfiiramitorul de pie-tre.

~i I-a manat spre locul de unde sMaimpril~tiat carnea.tn groapa era capul omului.Din piimant ie~eau oamenii spre Enlil.Privirea sa asupra Capetelor Negre ziibovea.

378 ZECHARIA SITCHIN

Recunoscatori, anunnakii i-au intftmpinatpe Muncitorii '(Primitivi ~i nu au mai pierdut timpul, puniindu-iimediatla .'

lucru.

. Anunnakiau ~it spreel,Btatele ~iIe-au ridicat multumind,Ungiindinima lui Enlil cu laud~.Capetele Negre ii ceruserii.CapetelorNegre .

Ei Ie-au dat~macopul sa-I poarte.

. La fel, ~i Cartea G.enezei spune ca Adam a fost Iacut inaim parte, in vestul Mesopotamiei ~iadus acolo pentru a IucragriidinaEden: . '

~i Domnul Dumnezeu a sadit 0 griidina in Eden,.'spre rasarit... ~i I-a luat pe Adam, I-a pus in gradina '.

Edenului, s-o munceasca~is-o ingrijeasca. .

Capitolul13

Sfir,itul pimintenilor

Credinta autoamagitoare a omului ca a existat 0 Viirsti, deaurin istoriaumanitatiinu se poatebazape amintirileoame-; nilor, deoarece acest lucru s-a petrecut cu prea mult timp in\ urIDi,ciind omul era mult prea primitiv pentru a.insemna vreo1. informape concreta pentru generatiile viitoare. Daca omenireai are un sentiment incon~tient cafu zorn istoriei sale a, trecut" printr-o perioadii de pace ~i buniistare, de fericire deplina, este

pentru ca omul no ~tiealtceva. ~a stau lucrurile ~i din cauzafaptului ca pove~tile despre acele vremuri fericite le-aJ,1fostspuse oamenilor, rfude catre striimo~ii,lor,ci chiar de .nefilinii.. Singurarelatare completa a evenimentelor care is-au in-

tiimplatomului dupii transportarea sa in Laca~ulZeilor din Me-sopotamia este povestea biblica a lui Adam ~i Eva in GriidinaRaiului:

Apoi Dumnezeu a siidit0 griidina in Eden, spre ra-sarit; ~ia pus acolo pe omul pe care il intocmise.- ..

1..IlJUWW .1..IU.l11J"'~u C&.a."",""",,,..:K& A._ _&&£ .t" &&..

tot felul de pomi pliicuti la vedere ~i buni la miincare; ~ipomul viepi in mijlocul griidinii~ipomul cuno~tintei bi-netui ~iriiuhii... .

Domnul Dumnezeu a luat pe om ~i I-a a~ezat ingradina Edenului, ca sa 0 lucreze ~ica sa 0 pazeasca.

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta:, ',P0ti sa mantincidupa piacere din once porn din gnidina;

380 ZECHARIA SrrCHIN .,.dar din pomul euno~tinteibinelui~iraului sa nu maminei,.diciin ziua in care vei n:taneadin el, vei.muri negre~it."

De~iin Eden se aflau doi porriivitali, pihruintenilornu le-a fost interzi~aeeesul deeat.la unul dintre ei, Copaeul euno~tin-tei. Zeitatea - in momentul aeela - nu parea preocupamde fap-tul ca omul ar fi putut gusta ~idin Cppaculvietii. Orieum, omul.nu a fost in stare sa respecte nici macar aeeasm singura inter-dictie, drept pentru care a urritattragedia.

Tabloul idilie nu avea insa sa dureze foarte mult, el Iii-sand loe la evenimentelepe ea~ cereemtorii BibIiei ~i teologiiil numese"PaeatulluiAdam". . .

Aparand ea din painant, ~arpele nesoeote~te poruncile'~Domnului:

Apoi~arpelea zis femeii:"Oare a zis Dumnezeu.

eu adeviirat:«Sa nu mancap din toti pomii din Gradina?))Femeia a raspuns ~arpelui:"PutemSa maneam din

rodul tuturorpQmilordin gridina,Dar din rodul pomului din,mijloeulgridinii, Dum-

nezeua zis:«Sanu maneati~inieisanu va atingetide el, .ca sa nu muritb)"

Atunci~Ie a zisJemeii: ,,Homratca nu yeti muri;dar Dumnezeu ~tieca, in ziua eand yeti manca din

el, vi se vor desehide ochii, ~i.veti fi ea Dumnezeu eu-noseandbinelesi rauI." . .

Femeia a'vaiut ea pomul era bun de maneat ~ipla-cut de privit ~ica Pomul era de dorit ea sa i se desehi~

. . .. .. .. . ! _ .'6_~'___4.. _ ..1_4 :,",UJ'" .&.IJJ.I&~ &_-~ --",- -. " r

barbatului ei care era langa ea, ~i barbatul a maneat ~i eI.Atunci Ii s-au desehis ochii la amandoi; au eunos-

cut eii sunt goi ~i au eusut laolalm frunze de. smochin ~i~i-au meut ~orturi din ele.'

Citind ~f reeitind aeeasm povestire eoneisa, dar totu~ipreeisa,nu puteni sa nu rieintreoomcare este Sensulei. Fiindu-leinterzisa, sub amenintareapedepsei eu moartea, ciuar ~latmge-

A Douisprezec:ea Planeti 381

rea ftuetelor, eei doi pamanteni, totu~i,mananea din Pornul eu-noa~rii, care iffaee ,,asemeni zeilor". Cu toate aeestea, singu-iulluerureare se intampla este ea eei doi reaIizeaza dintr-o dameasuntgoL .

Starea de goliciune era un aspect eu adevatat importantal intreguluiincident. Povesteabibliea a lui Adam ~iEvaineepecu euvintele: "Omul ~inevasta}ui erau amandoi goi ~inu Ie eratu~ine".Erau, trebuie sa intelegem, la un nivel inferior .de dez-voltare al fiintei umane eyoluate: nu numai ea erau goi, dar nurealizaunici implieatiileaeestei goIiciuni.

o examiJiaremai atenm a aeestei pove~tireleva faptul eatema aeesieia 0 reprezinm dezvoltarea la om a instil)ctelor se-.xuale. "Cuno~tintele" care ii erau interzise omului nu erau denatura ~tiintifiea, ci era eeva legat de diferentele dintre celedoua sexe; caei, imediat ee au "gustat" din Pomul eunoa~terii,"ei au ~tiut ca sunt goi" ~i ~i-au.aeoperit organele sexuale. .

Continuarea naratiunii biblice eonfirma eonotatia dintregoliciune ~i neeunoa~tere,caci Dumnezeu nu a avut nevoie de

. prea mult timp pentru a-~i da seama de ee se intamplase: .

Atunei au auzit glasul lui Dumnezeu, care. umblaprin gridina in.raeoarea zilei; ~iomul ~i nevasta lui s-auascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii dingradina. . .

. Dar Domnul-Dumnezeua ehemat pe om, ~ii-a zis:"Unde e~ti?"

El a raspuns: "Ti-am auzit glasul prin gradina; ~imi-afostftieapentrueaeramgol~im-amaseuns." .

lar DomnulDumnezeu'azis: "Cine ti-a spus ea .estl gOlf l'1U ~UU1VC&.&1111411\,....::.. 1'~'''_: '::u : :;-- -~: -~~eisem sanu mananci?" _ . .

Reeunoscand adevarul~ Muneitorul Primitiv a dat vina penevasta lui, care, la randul ei, a dat vinape ~arpe. Grozav de.maniat, Dumnezeu I-a blestemat pe ~arpe ~i pe.eei doi pama~-teni. Apoi - surprinzator - Yahweh "le-a fieut eelor doi hainedin piei de animate ~l i-a imbraeat".

382 ZECHARIA SITCHIN

Evident, nu se poate presupunein mod serios di scopulacestui incident - care a condus la alungarea omului din gddi-na Edenului - este doar acela de a explica felul in care'""kuajunsoamenii sa poarte haine. Purtarea hainelor nu a' fost decat 0manifestare exterioara a doMndirii noilor ,.cuno~inte". Cheiaintregului episod'0 reprezinta dobandirea acestor ,.cuno~tinte"de catre pamanteni ~i incercaJjlezeului de a Ie impiedicaacce-~~.. . .

Cu toate ca pana acum nu a fost descoperit coresponden- .tul mesopotamian al acestei povestiri, nu exista nici 0 indoialaca aceasta - ca de altfel toate celelalte istorii din Biblie referi-

toare la creatie ~i preistoria olnului - este de 'origine sumeriana.Avem locul: Laca~ul Zeilor din Mesopotamia, avem obi~nuituljoc de cuvinte, tipiC sumerian, din numele Evei (,.femeia [flicu-ta] dinesenta vietii" ~i "femeia [flicuta] din coapsa") ~i avemcei doi copaci vitali, Copacul cuno,a~terii ~i Copacul vietii, lafel ca in Laca~ullui Anu.

Chiar ~i cuvintele lui Dumnezeu reflecta originea sume-rian~ a povestirii, cad zeitatea unica ebraicii trece din nou lafolosirea pluralului, adresandu-secolegilor sai divini care apar,darnu in Biblie,ci in textelesumeriene: .

. Apoi, DomnulDumnezeua zis: ,,lata ca omul aajuns ca unul din Noi, cunoscand binele ~iriul. Sa-I im-piedicam dar, acurn, ca nu cumva sa nu intinda mana saia ~i din Pomul vietti ~i sa minance din el, ~i sa triiasciiin veci."

De aceea I-a izgonit Dumnezeu pe Adam din Gra-UUIQ. UlU L.A,& ,.u.

~a cun:tne indica numeroase desene sumeriene,la ince-put omul ii servea pe iei gal. Era ,gol atunci cand servea man-carea ~i bautura zeilor, gol cand muncea pe dmp sau in con-structii. (Fig. 154, 155)

Ceea ce rezulta de aici este ca statutul omului pe langazei era similar celui al unui anima]domestic.'pur ~isimplu, zeiiadaptasera un animal deja existent pentru a Ie sluji nevOlle.

A Douisprezecea Planeti

Fig. 154

383

I'~Fig. 155

Fig.156

Oare aceasta lipsa de ,.cunQ~tinte"nu implica ~i faptul ca, golca un animal, nQu-murita.fiinti avea relatii sexuale !1icu ani-malele? Unele deserie mai vechi par sa sugereze tocmai,acestlucm. (Fig. 156) .. T~xtele sumeriene, cum ar fi Epopeea lui Ghilgamesh,

par sa indice ca acesta era felul in"care se mcea diferenta intreomul saIbatic ~i omul evoluat. Cahd oamenii din Uruk au vrutsa-I civilizeze pe salbaticul Enkidu - ,.barbarul acela, din intin-U'-'111\1I3INY"":'" ...: __ _r:~_4 1_ , :,...::IA un,:.! f~m~.i nentru nla-ceri" ~i au trimis-o sa se intalneasca cu Enkidu la adapatoareaunde acesta se harjonea cu prietenele sale animale !1iac.olo,.cuel sa se dezmierde".

Din text reiese ca punctul de cotituri in ,.civilizarea" luiEnkidu a fost respinge~a acestuia de animalele alaturi de care

,triise pana atunci;Era foarte irppommt,i-au spus oarnenii dinU111ktetei, ca ea sa ri oiere ,,temele~tideZmlerdan.., pana.dinci

384 ZECaAR,IASrramt

"fiarele salbatice,ce-alaturi de el au crescut in stepa, de la ~Isase indepirteze". Renuntarea lui Enkidu la sodomie era un pasimportant in procesul"civilizirii" sale.

Atunci el a imbritisat-o si sanii i-a dezvelit,, , ,Acolo, pe loc, co ea s-a impreunat. ..PCel, salbaticul, I-a dezmierdat cu farmecele ei feme-

ie~ti. ' , ,

Se pare ca trucul a reu~it. Oupa ~ase zile ~i ~apte nopp~"dupa ce el de farmecele ei s-a saturat", ~i-a amintit de anima-lele lui.' ,

Fata ~i-a indreptat-o sprefiarele salbatice;Oar la vederea lui gazelele fugeim.Fiarele salbaticedin stepa '

De trupul sau, acum, se depirtau.

, -

Declaratia este expliciti. tmpreunarea cu 0 fiintiumanaI-a schimbat profund pe Enkidu, amt de mult incat fo~tii saitova~i de ,,harjoneala""s-au indepirtat de la trupul sau". Nuau fugitpur~isimplu,eleevitaucon~etulfiziccu Enkidu.. ,

Vluit, acesta a ramas nemi~cat pentru 0 vreme, "Cacianimalele salbatice disparusera." Oar sehimbareanu era regre-tati, dupi cumexplicamaidepartetextul: ~

Acum el vazuse, intelesese pe deplin.. .Femeia ii spuse lui Enkidu:"J-u;uma ~UInIlKlUU;Si ca si zeii esti!", , - ,

Cuvinteledin acest text mesopotamiansunt aproapeiden-tice cu cele din povestea bibliea a lu Adam ~i Eva. A~a cumspusese ~arpele,mancand din Pomul cuno~terii, ei deveniseri- in ceeace prive~teaspeetul sexual - "Ia fel ea zeii" - eunos-cand ,;binele~iriul".

A Douisprezecea Planeti 385

Oaca asta inseamna ca omul a ajuns sa recunoasci faptulca a face sex cu animalele era necivilizat si rau, de ce au maifost pedepsip Adam ~iEva fiindca au ren~tat la sodomie? Ve-chiul Testament este plin de amenintari impotriva celor carepracticau sodomia, iar faptul ca doMndirea unei virtuti atragedupa sine mania zeilor,este de neconceput.

, "Cunoa~terea"doMnditide omimpotrivavointeizeititii.- sau a uneia dintre ele -' trebuie sa fie de 0 natura mult maiprofunda. Era ceva bun penku om, dar pe care ereatorii lui nudoreimea acesta sa-I posede.

Trebuie sa citim cu atentie printre randurile ble~temuluilui Dumnezeu impotriva Evei, pentru a descoperi natura aeelui~,ceva": '

IFemeii i-a zis: "Voi mari foarte mult suferinta ~i

insarcinarea ta; eu durere iti vei na~te copii ~i dorinteletale se vor tinedupa barbatul tau, iar el va stipani asuprata"... '

Adam a pus nevestei sale numele Eva; caci ea a fost ..mama tuturorcelot vii. '

Acesta este, intr-adevar, momentul-cheie,transmis nouade povestea biblica: amt timp cat Adam ~iEva nu au avut accesla "cunoa~tere",ei au trait in Gradina Edemilui tara a avea ur-ma~i.Dupa ce "au ~ustat din fructul oprit", Eva a doMndit ca-pacitatea (~i chinul, in acela~i timp) de a avea copii. Nuniai

, dupa ce audobiindit "eunoa~terea",,,Adam a cunoscut-o pe Eva,nevasta lui, ~iea a ramas insarcinati ~i I-a nascutpe Cain".

n"': n 111'1'-'_11'11~...t..~.-n11n; "pro"'; TpC!'t~." pnt fprmpnn1 ~rn_- -noa~te"este'folositpentru a denota impreunarea dintre barbat ~i._femeie in seopul de a avea copii. Povestea,lui Adam ~i Eva inGridina Edenului este povestea unui pas crucial in dezvoltareaomenirii: dobiindireacapacitiiliide a procrea.

,.. Nu trebuie sa ne sUfprindafaptul ca primeIe exemplare: din Homo Sapienserau incapabile de a se repro'duce.,Indiferent

care a fost metoda folositi de nefilimi pentru a adauga materia-lul ior genetic In materiaiui biologic aihommizllot selectatl de

ei pentru acest scop, noua fiinta era un hibrid, 0 in,cruci~are in~tre doua specii~ chiar daca inrudite, totu~i. diferite. Asemeneacatarului (incruci~are mtre iapa ~i magar), aceste mamifere'milbridesunt sterile~Putemproduce oriciiticatari dorim prin insa,-11

mantare artificiala sau prin procedee mai complicate de ingin~-rie genetica, chiar ~i tara impreunarea efectiva dintre cele dou~animale, dar niciun catar nu poate procrea ~ida na~tereunui alt ii,

catar.. Nu cumva, la inceput, nefilimii pur ~i simplu i~i produ-

ceau doar numiirul de '~,catariumani" care Ie era necesar? . ,

Curiozitatea noastra este marita ~i de 0 scena gravata peo piatra descoperita in montii din sudul Elamului, Ea inlati~ea-za un zeu care sta ~i care tine in mana ni~te vase ciudate dincare curg ni~te lichide - 0 reprezentare familiara a lui EnId. .f1iAlaturi de el se afla 0 alta Mare Zeifii,ceea ce indica faptul ca~'.i~mai' degraba e~.il ajuta la muneasa,deciit faptul ca es.teso~a ~,j<~ilui; ea nu poate fialta deciitNinti, Zeita Mama sau Zeita N~te- t",cr!rilor. Cei doi sunt inconjurati de alte zeite mai miciin rang ~ '.

probabil zeitele n~teriidin pove~tile Creatiei. In fata aeestorcreatori ai omului se afla mai multe ~iruri de fiinte umane, a ca-ror principala ~i foarte stranie caracteristica este faptol ca totiarata la fel, de parca ar fi fost lacuti dupii acel~i tipar. (Fig. 157)

"~ M~"'~

_~~C~.. .,'-= . '.. ~..~,~~ .':'a;~ ~i - '"

. :i - .". ' "". '3.,'~..Ji8I J . r.~ -. "1 ~.'. Ii .. -

~.~

. Ie' .,. .f f;). . p-. 'I' I jI ... r

-I' ~. 'i :\' .lk~{~ F"_~ ,

.~ . 1L:iij r~' ~u . :u- ~.~ -Fig. 157 .

386 ZECHARIA SITCHIN

. Atentia noastra se indreapta din nou asupra primelor run-te create de Enki ~i de Zeita Mama, care erau lara organe sexu-ale sau incomplete din ponet de vedere sexual. Nu cumvlt acest .

text vorbe~te despre 0 prima fazii a existentei omului hibrid - 0 .

,.' -.

A Douisprezecea Planeti 387

fiinta dupa chipul ~i asemanarea zeilor"dar din punet de vedere.sexual,incomplete, adica lipsindu-Ie"cuno~tintele"?

Dopa ce Enki a' reu~it sa produca un ,,model perfe,:t" -pe Adapa/Adam .,...,a inceput procesul de "productie. in masa",ne indica textele sumeriene: implantarea unor ovare tratate ge-netic in "pantecele" zeitelor n~terii, ~tiindu-sedinainte ca ~ap-

" te dintre ele vor n~te femei, iar celelalte ~apte,biirbati. Acestlucru, nu numai ca descrie procesul prin care a fost tacut omul,ci demonstreaza -cucertitudine ca primele exempiare de HomoSapiensnu puteauprocrea. . '.

. Incapacitatea hibrizilor de a procrea ~ s-a descoperit abiarecent -:-se datoreaza unor deficiente ale celulelor reproduca-toare. In timp ce toate celulele contin doar un singur set de cro-mozomi, omul ~i alte mamifere sunt capabitisa se reproducadeoarece celulele lor sexuale.contin fiecare caie doua seturi.Dar aceasta unica tri'isaturalipse~tehibrizilor. Se fae acum efor-turi prin ingineria geneticii pentru rezolvarea acestei deficientea hibrizilor, in dorinta de a-I face normali, din .punet de vedere .

. sexual.Nu cumva acest lucru a fost realizat, pentru oameni, de

zeul al ciirui titlu era ,,~arpele"?Cu siguranfiica ~arpele din Biblie nu avea nimic in co-

mun cu fiinta pe care 0 numim noi astfel - caci el a putut vorhicu.Eva, el cuno~ea adeviirnldespre Copacul cun9~terii ~iaveacu siguranfii un statut foarte inalt, din moment ce ~i-a permissa-l faca mincinos pe zeul care a creat oamenii. Sa ne reamin-

. tim ca in toate traditiile antice zeitatea principala se lupta cu ~zeu~arpe ~ traditii care i~iau radacina, cu sigt,U'anti,in Sumer.

. PnVP<;1tp~ hihlirii nfPNI mnltp ~ltp int1idi t1p.<;1-nrenri(Jinp.~

sa sumeriana, inclusivprezenta unor alte zeitati: "Omul a deve-nit unul ca Noi." Nil este exclusa pOsibilitatea ca disputa dinBiblie dintie Dumnezeu ~i ~arpe sa fie nimic altceva deciit dis-puta dintre zeii sumerieniEnlil ~iEnki. .

Disputa dintre cei doi, a~a cum am descoperit, s-a tras. din numirea lui Enlil ea ,,rege" al Pamiintului, de~i Enki fusesecel care tacuse munca cea mai dificila. tn ti.mpce Enlil statea ineo~fortabiiul Centru de Control ai Misiuniior de ia Nippur,

388 ZECHARIA SrrCHIN

Enki eratrimis sa organizeze muncile din Lumea Infetioara,operatiunile miniere ale zeilor. Revolta anunnakilor a fost in-"dreptata impotrivalui Enlil ~i a fiului sau Ninurta; zeul care avorbit in numele lor a fost Enki. Tot Enki a fost cel care a p.ro-pus ~i s-a ocupat de dificil~ munca a creani Muncitorilor Prirni-tivi; Enlil a trebuit sa utilizeze forta pentru a obtine 0 parte, dinace~ti muncitori.A~a cum inregistreaza textele sum€:riene, incursul istoriei omenirii Enki apare caun protector al oamenilor,'in timp ce ftatele sau este corisiderat mult mai aspru fata de oa-meni, daca nu de-a dreptul un prigonitor. Rolurile zeului careincearca sa menpna noi~efiinte "incomplete" dinpunct de, ve-dere sexual, ~i cel al ,,~rpelui" care ii indeamna pe oameni saguste din ;,ftuctul oprit" al cuno~terii se potrivesc perfect celordoi zei. '

fnca 0 qata, nevine in ajutor cunoscutul, de-acurn, joc de'cuvinte sumerian, pastrat ~i de traditia biblica. Termenul biblicpentru ,,~arpe" este naha~, care inseamna ,,~arpe". Dar cuvantulse trage din radacina NH~, careinseamna "a descifra,a afla";deci, naha~ poate insemna ~i "cel care descifteaza, cel care aflalucrurile", un atribut care i se potrive~te perfect lui Enki, savan-'tul zeilor, Zeul Cuno~tintelor Nefilimilor.

Facand 0 paralela cu povestea mesopotamiana a luiAdapa (care a dobandit "cunoa~terea", dar nu a reu~it sa obpnaviata eterna) ~i'soarta lui Adam, S. Langdon, in cartea sa Semj-'lie Mithology (Mitoiogie semitica) reproduce un desen desco-perit in Mesopotamia careinfiiti~eaza, cu siguranta, secventabiblica: un ~arpe inla~urat in jurul unui copac, inaicand fructelesale. Simbolurile celeste sunt semnificative: foarte sus se aflaPlaneta Crucii, care il simbolizeaza pe Anu iar langa ~i111>eseafla semiluna, care era simbolullui Enki. (Fig. 158)

O:1r c.P.! m!li ~p.mnific.!ltiv nP.ntn! tP'Or1!1 nO!l,;,tr<i '",,;,t,,, f!lntt1!

ca textele mesopotamiene il indica cu claritate pe Enki, ca fiindzeul care a oferit "cuno~terea" lui Adapa:

Cu multii intelegere a lacut pentru el. ..fntelepciimea [i-a daruit-o]Lui i-a dat cuno~tintele;Oar viata eterna nu i-a dat-o.

A Douiisprezecea Planetii 389

Fig. 158

r- ~.

~. !1

~[~

~!" 0;. 1.. , ...""!f__.I', ,. .....' .' ~~1iiIt:''!I- ; 11::- , "

I~~) ..0..

' :;!l

r.~ ~"! ..,-: ' \;';t"..;I .:.. ~\.. . , -. -' .' . .

I 1:\1_

('J '. .: . ..

I" '\ J '..~ !~. . ' ~..-'".KL

"'\ ~. ~Iof.

~. .1

1.\ '" . ,...J.". '-' ~ ..8r,i:. ,..:I.JJ "I:L

~. 'f'~"

'" . ..'riJi!\'

\'~':

~iP" :1

I.y~ .~~ I ~ ~.&~ ' ~ "/I Jj ,r-:,' . . ~ -:l" ..~..s..) ... ". .I';" ." ~.~

i1y J " ~...\- " )~

N- .. ': ~ ,'.!); :!

~ -\ r'. '-VI V:\,". '," . .1- i ~. I .': .'l. If r,\,;\, '~~lf~t~.. ~~.. .~ .,. . ~~. .."..,. ;,(.", ,- -'~ .--

Fig. 159

o poveste in imagini descoperita la Mari poate fi foartebine 0 ilustrare a versiuniimesopotamiene a Genezei. Gravurilearata un Mare Zeu care stii pc un pamantridicat deasupra ape-lor - 0 reprezentare clara a zeUlUIbnKl. ue.pe necare pane a"tronului" sau ies ~erpide apa. \ -

Alaturi de aceastii figura centrala se,afla doi zei-copaci.Cel din dreapta, ale caroi ramuri sunt in forma de penis, pne inmana un castr()n,care se presupune ca ar contine FructuI Viepi.Cel din stanga,ale caroiramuri'suntin formade vagin,ofera cren-gile sale incarcate de ftucte, reprezentlind "Copacul Cunoa~te-rii'. - ~rul procreariloierit de zei.

390 ZECHARIA SITCHIN

Alaturi, se afla un al~zeu; noi sugeriim ca el este Enlil.Supiirarealui pe Enki este evidentii.(Fig. 159)

Nu yom sti nicioda1iice Imume a cauzat conflictul din" .

Gridina Edenului, dar, oricare ar fi fost motive Ie sale, Enki itreu~it sa perfecponeze Muncitorul Primitiv ~i Sa creeze un HomoSapiens, capabil sa se reptoduca.

. Dupa ce omul dobande~te"cunoa~terea"originalul ebra-ic inceteaza sa se mai refere la el ca "Adam", acest nume fiinddat unei persoane anume, un om numit Adam, primul patriarhbiblic. .Dar acest punct din istoria omenirii marcheaza ~i sepa-rarea zeilorde oameni. .

Separareadrumurilor,dupa care omul nu mai era doar tinservitor idiot al zeilor, ci 0 persoana care i~i ca~tiga singuraexistenta "cu sudoarea fruntii sale" cum spooe Biblia, atribuindinsa aceastape seama pedepsei divine: pentru a nu dobandi ~iviata eterna el va fi alungat din Gradina Edenului. Conformacestei surse, primele a~eziiriindependenteale oamenilor nu aufost intemeiate in sudul Mesopotamiei,unde'se aflau ora~ele~igriidinilenefilimilor,ci in est, in Muntii Zagros: ,,~i I-a alungatpe Adam din Gradina Edenului sa munceasca pamantul din

. care fusese mcut." 'tnca 0 dati, in10rmatiilebiblice sunt confirmate de des-

t;operirile ~tiin!ifj('p.'dvi1i~~tia 0!!!o:"neasd2 mceput !!l !im.lt'.!ri-Ie muntoase care inconjoari campia mesopotamiana. Ce pacatca relatarea biblica este atat de sumara, caci ea ofera informatiinepretuite despre ceea ce a fost prima c.ivilizatie omene~ca. .'

Alungat din Laca~ulZeilor, sortit unei vieti sctirte, darcapabil sa se reproduca, omul a inceput sa faca exact acest lu-___ n~ 1 A.-.J " .J_ __ ~ n~1..1~_ _ _ ___

. n ..;. - ~- L .~ -~-'':':'~ 77- ~;, -.. --: I:

sotia lui, Eva", ~i ea a nascut un fiu, Cain, care era plugar. Apoi,Eva I-a nascut pe Abel, care a fost pastor. Sugerand ca posibilacauza homosexualitatea, Biblia relateaza ca "atunci Cain s-:ari-dicat impotriva fratelui sau ~i I-a omorat".

Temandu-se pentru viata lui, Cain a primit din partea zei-lor un "semn" protector, ~i i sMaporuncit sa se mute mai spre ri-sarit.La inceput, a dus 0 viatii nomada, apoi sMastabilit in "TaraNod" ("fuga") la risarit de Eden. ACOIO,ei a avut un iiu, pe

A Douiisprez~ea Planetii . 391

care I-a numit Euoh (,;inceput") ,,~ia iniem<;:iat0 <,:et:itepe carea nurrut-o dupa numele fiului Jui Enoh".Acesta, in' schirqb, aavut copii, nepoti ~i stranepoti. in generatia a ~asea,dupa Cain,sManascut Lameh. Fiii acestuia sunt creditati de Biblie ca iute-meietori de ."popoare": Iabal ;,a fost tatal celot care locuiesc incorturi ~i pazesc vitele"; Iubal "a fost tatal tuturor celor carecanta cu alauta sau cavalul"; Tubalcain"a fost muritorul tuturorunelteIor de arama ~ifier."

Dar ~iLameh, la fel ca stramo~llui, Cain, a fost ameste-.cat intr-unomor .- de data aceasta.,.iltat al unui om,cat ~i alunui copil. Se poate presupune ca ace~tia nu erau doar ni~testraini oarecare, caci Cartea Genezei insista asupra acestui inci- .dent si il considera un punct de cotitura in lista urmasilor luiAda~. Biblia spune ca Lameh ~i-aadunat celedoua soiii~i eeitrei fii ~i ~i-a miirturisitcrima, declarand: "Cain va fi razbunatde ~apteori, iar Lameh de ~aptezecide ori cate ~apte." Aceas1iiciudatii declarape, putin inteleasade cercetatori ~i teologi, poa-te sa aiba de a face cu succesiunea; credem ca prin aceasta, La-meh spune, de fapt, ca speranta lor ca blestemul cazut asupraneamului lui Cain s~ seincheie la a ~apteageneratie (cea a co-piilor lor) a fost naruita. Un nou blestem, mult mai mare, cazu-se peste casa lui Lameh.

Confirmand presupunerea noastra, versetele urmatoarestabilesc 0 noua linie succesorala, instauratiiimediat dupa acest"blestem": . .

Adam a cunoscut-o din nou penevasta lui;Ea a nascut un fiu, ~i i-a pus numele Set ("inlo-

cune ); "caCI , a ZIS c:a, ,,uUIIlllC:ZC:U HU-i1 WU U C1Ui1~i1-

manta in locullui Abel, pe care I-a uci.s Cain".

Vechiul Testament i~i pierde, din acest moment, orice in-teres in spita lui Cain ~i Lameh. in continuare, povestirea des-

. pre evenimen~le din istoria omenirii este ancorata ip spita luiAdam, fiului sauSet ~iprimului nascut allui- Set, Enos, al caruinume a <tatIn ebralca conotat1agenerala de "timta omeneasca".

392 ZECHARIA SrrCUIN

,,Atunci, ne spuneBiblia, au inceput oamenii sa cherne Numele" Domnului:' ".

. Aceasta stranie afirmatiaa nedumerit~ cercetatori~ipe'teologi deopotriva ani intregi. Este unnata de un capitol care in-~ira urm~ii lui "Adam, prin fiullui," Set, ~i Enos vreroe de zecegenerapi, siar~indu-se cu Noe, eroul potopului.

Textele sumeriene, care descriu evenimenteledin vremea ..

cand doar zeii locuiau in Sumer, povestesc ~i vietile oamenilor 'in epoca urmatoare, dar piina la potop. Povestea sumeriana (defapt, originalul) despre potop are ~i ea un "Noe" al sau, "un omdin ~uruppak", al ~aptelea ora~ intemeiat de nefilimi de la veni-rea lor pe Pamant. .

. La un moment OOt,fiintelorumane - alungate din Eden-Ie-a fost ingaduita intoarcerea in Mesopotamia, pentru a'iocuialaturi de zei, pentru a-i sluji ~i a-i venera. A~a cum interpremmnoi pasajul biblic, acest lucru s-a petrecut in vremea lui Enos.Atunci Ie-au permis zeii oamenilor sa se intoarca ~i sa-i. slu-jeasca ~i sa "cherne numele ztiilor".

Nerabdatoar~ sa ajunga la urmatorul eveniment impor-tant din istoria omenirii, potopul, Biblia nu ofera prea multeinformatii despre patriarhii care i-au urmat lui Enos, in afari denumele lor. Oar seIrihificatia numelui fiecarui patriarh poate'sugei-aevenimentele care au avutloc in timpul vietii lor.

Fiul lui Enos, prin care se continua linia inceputa cuAdam, a fost Cainan ("micul Cain"); unii cercetatori consideraca acest nume inseamna "fierar". Fiullui Cainan a fost Maha-lalel ("cel care se roaga Domnului"): EI a fost urmat de. lared("cel care s-a scoborat"); fiul siiu a fost Enoh "eel dedicat Dom-n..l,,;"\ ",U'P 1<1"6",,t<l ifp 11\.4\ifp "ni "fo<:t hl"t tip Ollmnr.7r.1I

Oar cu trei sute de ani mai devreme, el oascuse un fiu,"numitMetusela; numero~i. cercetatori, pornind de la cele spuse deLettia D. Jeffteys in cartea sa Ancient Hebrew Names: Theirsignificance and Historical Value (Vechile nume ebraice: sem-nificatia ~i valciarea lor istorica) traduc Metusela prin "omul dinracheta".

FiuUui Metusela s-a numit Lameh, insemnand, "cel carea fost umil". ~i Lameh I-a miscut pe Noe {,,mangalere"), spu-

A Douasprezecea Planeta 393

nand: "Acesta ne'va miingaia pentru osteneala ~i truda miiinilornoastre, care vin din acest pamant pe care I-a blestemat Dumne-zeu." "

Se pare ca omeriirea trecea printr-o perioada de marl su-"ferinte in vremea in care s-a nascut Noe. Truda grea ~i muncane~~)fitenitanu duceau nicaieri, caci pamantul, care trebuia sa-ihraneasca, fusese blestemat de zei. Scena era pregatita pentru

. potop - care urma sa ~teargade pe suprafatapamantuluinu. numai rasa umana, ci ~i toate creaturile vii de pe acesta.

. Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pePamant~i ca toate intocmirile giindurilor din inima luierau indreptate in fiecare zi numai spre rau.

I-a parut rau lui Dumnezeu ca amcut om pe. Pa-mant, ~i S-a mahnit in inima Lui.

~i Domnul a zis: ,,Am sa ~terg de pe fata Pamantu-lui pe omul pe care I-am mcut."

. Acestea sunt acuzatii grave, prezentate ca"justificarepen-tru drastica masura de a "termina toata carnea", dar ~n cauzalipsei de alte specifican, cercetatorii ~i teologii deopotriva nuau descoperit raspunsuri satismcatoare referitoare la "pacatele"

'omenirii, care ar fi putut sa-I supere atilt de tarepe Dumnezeu.Folosirearepetataa cuvantului"carne"in versurileacu-.-

zatoare sugereaza, desigur,ca "pacatele" trebuie sa fie legate deaceasta. Dumnezeu deplange reaua "into~mire a gandurilor dininima" omului. Se pare ca omul, dupa ce a descoperit sexualita-tea, a devenit maniac sexual. .

O"r P<:tr.tip<:t1l1lir. ureu lie accentat ca 7.eufs-a decis sa

~teargaomenirea de'pe fata pamantului doar pentru ca oorbatiise iubeau prea des cu femeile lor. Textele mesopotamiene vor-besc deseori, pe ~leau, despre sex ~i dragoste printre zei. Suntnumeroase poemele ce descriu dragostea dintre zei ~i zeite;adultere, violuri par a fi ceva normal printre zei. Zeci de texte

.descriu impreunarile dintre zei ~i sotiile ~i concubinele lor, cusurorile ~i fiicele lor ~i chiar cu nepoate (a face dragoste cuaceasta din urma se pare ca era distrac!la favontaa lui Boki).

394 ZECHARIA SITCUIN

'Astfel de zei ~u greu s-ar fi suparat ca oamenii fae ceea ce fa-'ceau ~iei. .

Noi credemca adevaratulmotival zeilor a fostnu moralapamaotenilor. Dezgustul a fost cauzat de decaderea morala azeilor in~i~i.Pus astfel in lumina, straniul inceput al Capitolului

, 6al Genezeidevineclar: ',.. .

Cand au inceput sa se inmulteasca oamenii pepa-mant ~ili s-aunascut fete .

fiii lui Dumnezeu au vamt ca fetele oamenilor erau

ftumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe cele care ~ile.,.auales. .

Dupa cum indica aceste versete biblice, Dumnezeu a stri-gat: ,.Ajunge!" abia cand fiii zeilor au inceput sa se impreunezecu pamiintencele.

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul Meu nu va mairiimane pucurea in om, caci ~iomul nu este decat camepacatoasa." .

Aceasti declaratie a ramas 0 enigma timp de milenii. Ci-tita in lumina descoperirilor noastre'referitoare la manipularea.genetica ce a fost pusa in joc la facerea omului, aceste versete ,~poartii un mesaj pentru oamenii no~tri de ~tiintii..,,Duhul" zeilor- innobilarea adusa de ei genelor umane - incepuse sa.se dete-rioreze. Omenirea se ,,raticise" din aceasti cauza intorcaodu-seinapoi la fiinta alcatuiti doar din "carne"- reapropiindu-se de-"''&0''&&'&'&''~u..1"" AlI11114J\.I.

. Astfelse poateintelegedistinctiace era facutiintreNoecare .era "un om neprihiinit ~i tara pati" ~i ,,Pamiintul care erastricat". Casatorindu-se cu biirbati ~i femei pamiinteni, de 0 pu-ritate genetica din 'ce in ce mai niica, zeii in~i~i se aflau in peri-col ca specie. Aratfu1d ca Noe singur continua sa fie, genetic,pur, povestirea biblica justifica astfel contradicpa biblica: toc-mai hot1irandu-se sa ~tearg~ toate vietuitoarele de pe lata pa-

A Douisprezec:ea Planeti 395

maotului, el a decis sa-l salveze pe Noe ~ipe urm~ii lui ~i"toa-te dobitoacele curate...~i din piisarile cemlui", "ca sa Ie tii viisamiinta pe toati fata piimaotului".

. Planul imaginat de Dumnezeu pentru salvarea intentiilorsale initiale a fostacela de a-:-lavertiza pe Noe asupra catastrofeicare urma 'sa vina ~i ghidarea acestuia pentru construirea uneiarce incapatoare,in care sa intre toate creaturile.~ioamenii careurmau 'Safie salvati. Avertismentul a fost.dat lui Noe cu circa~aptezile inainte. Cumva, acesta a reu~it sa se descurce cu ~on-struirea vasului, striingereaanimalelor ~i piisarilor,apoi s-a im-barcat impreuniicu familia sa intimpul indicat de Dumnezeu."Dupa cele ~apte zile, au venit apele potopuhii pe pamant."Apoi a urmat potopul:

tn ziua aceea s-au cupt loate izvoarele Adanculuicel mare ~is-au rupt stivilarele cerului.

. Ploaia a cazut pe piimaot patruzeci de zile ~i patru-zeci de nopti... Apele au crescut ~i au ridicat corabia, ~iea s.-ainiiltatdeasuprapiimantului.

Apele au ajuns foarte mari ~i au crescut pe pa-miint,~icorabiaplutea pe deasupra apelor.

Apele au ajuns din.ce in ce mai mari ~i toti muntii~alti care sunt sub cerul intreg au fost acoperip. .

Cu cincisprezece coti s-au inaltat apele pestemuntii careau fost acoperiti. .

~i a pierit toati carnea...Toate mpturile care erau pe fata pamaotului, de la

om paoa la vite, paoa la tiiratoare~ipaoa la'piisarile ceru-lui: au fost nimicite tie nP.mm6nt 1\Lo..:i Ao~A. M__

~ice era la el in corabie.

Vremede 150de zile au cazut ploile pe piimiint,paoacaodDumnezeu: .

396 ZECHARIASrrdilN

A fiicu(sa sufle un vant pe' pamant ~i apele s-aupotolit ,:

, Izvoarele Adancului ~i smvilarele cerurilorau fostinchise, ~i ploaia din cer a fost oprim.

Apele au scazut de pe fatapamantului, scurgandu-se ~i imputinandu~se ~i, dupa 0 sum cincizeci de zile,apele s-au mic~orat. '

- tn luna a ~aptea,in ziua _a~aptesprezeceaa lunii,corabia Seaoprit pe munteleArarat. '

Conform versiunii biblice asupra evenimentelor;tfagedili'\Iomenirii a inceput in "at ~asesutelea an al vietii luiNoe, in adoua luna, in ziua a ~aptesprezeceaa lunii". Arca sea opritpe~Muntele Ararat ,,in luna a ~aptea,in ziua a~aptesprezecea a lu-nii". Talazurileapelor~i ,,sciiderea~iimputinarealor" ~ sufi-,

cient pentru ca area sa poati acostape varful muntelui Ararat -a durat deci cinci luni. Apoi,,,apele au ,mers scazand paoa inluna a zecea. tn Irina:a zecea, in ziua intai a lunii s-au vazut var-furileIpuntilor",cu treilunimaitarziu. ,

Noe a a~teptat inca patruzeci de zile, apoi atrimis un, corb~iunporumbel"sa vadi daca,scazuseradepe fatapamao-

'tului". tn zlua a treia~'porumbelul Seaintors purtind in cioc 0ramuri de mislin, indicand cii apele scazuserasuficient pentruca sa se vada vatfurile copacilor. Dupa inca 0 vreme, Noe atrimis din nou porumbelul,dar acesta nu s-a mai intors. Potopulse terminase.

. ,

Noea ridicat invelitoarea corabiei:' s-a uitat ~i iam1"'; .rat'2 Mft'\,sntnln;:"p 11C'~~CtP

,In luna a doua, in a douazeci ~i ~aptea zi a lunii, paman-tol era uscat de tot" Era amil ~ase sute unu al vietii ,Iui Noe.Tragedia durase un an ~i zece zile.

Apoi, Noe ~i animalele din area au ie~it afari. EI Ii Jacutun altar ~i a adus jertfe zeului.

It. Douiisprezecea Planetii ' 397

" Dol11Qula simpt miros placut; ~i Domnul a zis ininima lui: "Nu voi mai blestema pamantul din pric;.na oa-menilor, pentru caintocmirea gandurilor din .inima omu-lui sunt rele din tineretea lui; ~i nu voi mal lovi tQt ce esteviu,cumamJacut" "

Acest "happy-end" este la' fel de plin de contradictii ,caintreaga poveste a potopului. Capitolul incepe cU0 lungain~ira-'re a pacatelor omenirii, plus cele ale zeilor mai tineri. Se ia 0decizie de maXimi importanta, care pare pe deplin justificam,aceeade a "sIa~i cu toam carnea pacatoasa". Caod totol s-a ter-

, 'minat,zeul este atrasde mirosulplacut al mpturilor ~i, uitandu-~ihotararea sa initialiide a distruge totol, expediaziitotul printr-oscuzii,blamaod "intocmirile gaodurilor din minteaomului, caresunt rele din tinerete". '

, Serioaseled~bii privind veddicitatea acestei Pove~ti dis-par insa imediat ce realiziim ca ea nu este decat 0 versiune u~or

, modificam a uneia sumeriene, mult anterioare. Ca ~i in celelalte '

cazuri pe care Ie-am aratat mai inainte, Biblia monoteisti com-prin).aintr-un singur zeu rolurile jucate de mai mulpzei, nu tot-deauna ~flatUn acord~

, Paoa 'caod au fost completate descoperirile arheologice,referitoare la civilizatia ,mesopotamiana~i descifrarile textelorliterare sumeriene ~i acadiene, relatarea potopului in versiuneabiblica era singulari, cu exceptia unor elemente mi.ologice im-prii~tiatela diverse popoare. Descoperirea "Epopeii lui Ghilga-mesh" plaseazii povestirea biblica intr-o succesiune normala aevenimentelor,completan4-0 fericit, ~i intirind-o~ mai tarziu

- nrin ciesconerire:l IInor texte si m:li ve~hi nre~lIm si II imor

fragmentepretioase din originalul sumerian.Eroul povestiriloi mesopotamiene'despre potpp este Ziu-

sudr~ in sumeriana (Utnapi~tim in acadiana), care, a fost luatdupa potop in Laca~ulZeilor pentru a Wi fericit ~a la SIar~i-tol zilelor sale. Caod, in cautarea nemuririi, a aju~ in acest loc,ell-a intrebat pe Utnapi~timdespre secretul vietii ~i mortii. Ut-napi~~imi-a dezviiluit lui Ghilgamesh - ~i prill el intregii ome-niri de dupa potop - secretul supravietuirii saie, ,,0 treaM as-

398 ZECHARIA SITCHIN

cunsa, al zeilor secret" - adevarata istorie (putem spune) a po-topului.

Secretul dezvwuit de el consta in faptul ca, inainte decatastrofa diluviana, zeii au tinut un consiliu ~i au votat distru-gerea omenirii. Votul ~i hotirarea au fost tinute secrete, darEnki I-a cautat pe Utnapi~tim,impiratul ~uruppakului, pentI1ia-I informa de apropiata calamitate.Venitin secret, zeul s-a as-cuns dupa un panou de trestie, ~i de dupa acesta i-a vorbit luiUtnapi~tim. La inceput, avertismentul lui a fost criptic. Apoi,mesajul~isfaturilesaleau devenitfoarteclare: .

Om din ~urupPak, fiu allui Ubar-Tutu:LasiHi casa, ia 0 corabie!Lasa-ti averea, cati la viata talViti de bogatiile tale, salveazi-ti sufletul!In corabie cu tine strange sam!ntaLa toate ciite pe pimint vietuiesc;Corabia ce-o vei construi -

Misurile ei, p Ie voi da eu.

Paralela cu textul biblic este evidenti: potopul trebuie savina, un om este avertizat, el urmeaza sa se salveze prin con-s1ruireaunei rorabii de un tip deosebit~iel trebuiesa ia in aceas-ti corabie "siimiintatuturor vietuitoarelor Pamiintului."Totu~i,povestea babiloniana este mult mai credibila. Decizia de a dis-truge omenirea ~ieforturile de a 0 salva nu sunt acte contradic-torii.ale acelei~i zeitip, ci aparpn.unor zei diferip. Mai multchi~, decizia de a avertiza ~i de a salva omenirea este' gestul~fi~t~( al ~.u~ zeu.(E~),Jacut in secret ~i impotriva decizieiA___ t"- w.a..I~".I.

De ce a riscat Enki, sfidiindu-iastfel pe ceilalti? Era elpreocupat doar de salvarea ,,maiestuoaseisale opere de acta",sau a actionatdoar datoriti rivalititii dintreel ~iftatele lui Enlil?

Existenta unui astfel de conflict major intre cei doi ftatieste subliniati deseori in povestiriledespre potop..

Utnapi~timi-a pus lui Enki 0 intrebare evidenti: Cum arputea cl, Utnapi~tim,sa explice ceioriaiti ioculton din ~urup-

A Douisprezecea Planeti 399

pak construirea unei coribii amt de ciudate ~i abandonarea in-tregii sale averi pentru a se imbar~a la 1?<>rdulei? Enki I-a sm-tuit:

Tu atuilci sa Ie spui lor:,,Am aflat ca Enlil imi este du~man,~i in or~ul acesta, deci, nu mai pot ramiinea,Si nici piciorul meu pe pimiintullui sa calce.in Apsu deci, de azi voi cobori,Alaturi de Ea, zeul, stipiinul ":leu."

r~Deci, explicatia giisita era aceea ca, fiind adept al lui

Enki, Utnapi~tim nu mai putea locui in Mesopotamia ~i con-struia aceasti corabie pentru a pleca in Lumea Inferioari (AJii..ca de Sud, dupa descoperirile noastre), ca sa .1ocuiascaacolo cu

.stipiinulsau,zeulEa/Enki.Versurileurmatoare.spunca aceazona suferea de seceti sau/~i de foamete; Utnapi~tim (1asfatullui Enki)' trebuia sa-i,asigure pe locuitorii or~ului ca, daca En-lil il vede plecat, "pamiintulse va umple din nou de roade boga-te"..Aceasti scuza a fost perfect credibila pen~ locuitorii ~u-ruppakului. .

. . As.tfel inselati . oamenii dln oras nu au, mai pus alteJntre-

t ,""0 t .

bari; ci chiar au'dat 0 mana de ajutor la construirea corabiei.Taind ~i oferindu-le berbeci ~i oi .in fiecare zi ~i diil1du-le "must,vin ro~u, ulei ~i vin alb", Utnapi~tim .i-a incurajat sa munceascadin greu. Chiaro~i copiii participau-la aceste munci, carandsmdalapentrucalaiatuireacorabiei. .

.J n ziua II slintell r.or~ hi~ Ponl ~nfrp!Ong T !On."' i .. f'"..t

dificila, astfel inciit au trebuit sa schimbe scandurile podelei de8US~i de jos, pina cand doua treimi din corabie a intrat in apaEufratului." Apoi Utnapi~im ~i-aurcat la bord intreaga familie~i rudele sale, luand ~i"din toate mpturile vii, cu el in corabie"atiitpe cele bliinde,cat ~i"fiarele salbatice ale ciimpiei" ~i "toa-te animalele din stepa". Este clad asemanarea cu povestirea bi-blica -, pana chiar ~i numarul zilelor in c~ a fost construiticorabia, ~apte, tliDdacela~l. Mergand chiar mai departe decat

400 ZECHARIA SrrCHIN

Noe, Utnapi~tim a reu~it sa strecoare la bord ~i 0 parte din pa-menii care au ajutat la constructia corabiei.

EI insusi trebuia sa se urce la bord numai dupa un anum it, semnal, a ca~i natura,de asemenea, ii fusesedezvaluitde Enki:

la "timpul potrivit", stabilit de ~ama~,zeul insarcinat cu rache-tele.OrdinulluiEnkieraclar: ",

"Cand ~ama~ cel care porun.ce~te'cutremur la apusva face sa curga 0 ploaie de eruptii -la bordul corabiei atunci sa te sui, inchide bine u~a!"

Nu ni se explica ce legaturi era intre accastii probabilalansare a unei rachete, momentul urcarii fui Utnapi~tim la bor-dul corabiei sale ~i inchiderea etan~a a u~ii. Oar momentul sosi-

. se; racheta spapala a cauzat, intr-adeviir, "un cutremurin apus"~i a fost 0 ploaie "de eruptii". Utnapi~tim "cu mare grija a in-chis corabia" ~i "a pus toam constructia ~i tot ce era inauntru "sub conducerea lui "Puzur-Amur, Navigatorul". - .

Furtuna a inceput 0 data cu "prima luminii a zilei". A fostun tunet ingrozitor. Un nor negro a apiirut la orizont. Furtuna amaturat acoperi~urilecaselor ~iconstructiilcde pe chei, apoi au .cedat digurile. S-a tacut intuneric in plina zi, "intunerieul in-J!hitetot cc inainte a fost lumL'1a";"tot Piimantl!1a fost matumtde ploi".' . .

Uraganul din sud a tinut ~ase zile ~i ~ase nopti.Din ce in ce mai"tare uraganul biitea,Zguduind chiar ~imunti, ,

(!oru J:_A ,.._~: -'_ 1 ,..

Cand a venit ~i ziua a ~aptea,Uraganul din sud, ce-aduce potopulPeste piimanta venit, '

~i-a inceput s-acopere pamantul intreg.Marea cre~tea in meere,Furtuna se mai lini~tise,Potopul seletrigea.Am privit atunei afara.

A Douisprezecea Planeti 401

Pacea revenise peste Pamant.~i toam o~enirea se intorsese ili pamant.

Vointa lui Enlil ~ia Adunirii Zeilor se indeplihise.Oar, tari ~tirealor, planullui Enki rcu~ise~i el: riticind

peste apele agitate, un vas purta in pantecele lui oameni, copii~ialte fiinte vii.

Cand s-a terminat furtuna, Utnapi~tim a deschis u~a ~i"lumina mi-a cizut pc fati". A privit in jur; "ca un acoperi~drept,erau apele in jur". Cazand in genunehi, el a stat ~i a plans, ,)a-crimile curgand pe obrajii mei". A cercetat cu privirea cautandun tirm unde sa acosteze; nu a vizut nici unw. Apoi:

tntr-o zona eu munp au ajuns,Pe muntele salvarii eorabia s-a oprit;Muntele Ni~ir ("salvare") cu grija tinea corabia,Sa se mai mi~te deloc nu-i mai da voie.

~ase zile a stat Utnapi~tim pe corabia nemi~cam prinsaintre varfurile Muntilbr Salvarii - varfurile 'biblicului Ararat:Apoi, ca ~iNoe, a triinis un porumbel ca sa caute un loc uscat,dar acesta s-a intors. Apoi. a fost trimis un corb - acesta zbu-rand ~igasind useatul.Utnapi~tima eliberat atunci toate anima-lele ~ipasarile care Ie luase eu el ~ia ie~itel insu~idin corabie.A construit un altar ~i "a adus sacrificii zeilor" - la fel cum atacut ~iNoe.

Darin acest moment i~i fac aparipa diferentele intre po-vestirea monoteistiibiblica~icea sumerianapoliteista. Cand Noea Ult:nL"amen aetor' pe altar, "Uomnul a mirosit un miros pla-cut"; dar cand Utnapi~tima oferit sacrificiile sale, "zeii au sim-tit mirosul; zeii au simtit mirosul placut.~i ei s-au strans camu~telein jurul lui".

tn versiuneabiblici, Dumnezeu a spus ca nu va mai dis-truge niciodatii omenirea. tn cea mesopotamiana, Zeita-Mama a ,

fost cea care a zis: "Nu voi uita niciodam, ".Aceste zile m-au fli-cut mal i'nJeleapta ~inu ie VOlUlta mClodati:" ,

402 ZECHARIA SrrCHIN

!iI

Oar, nu aceasta era problemaimediata. Caci, atunci canda sosit ~i Enlil in locul acela, nu iiera gandul la mancare. Era.negro de suparare ca unii pamanteni supravietuisera. "A scapatvreun sufIetviu? Niciunul n-ar fi trebuit sa scape!"

Ninurta, fiul ~i mo~tenitorullui.Enlil a aratat cu un degetacuzator spre Enki. "Cine altul decat Ea poate face un plan caacesta? Ea sirigure cel care cunoa~tetotul." Departe de a negaacuzatia, Enki s-a lansat in, poate, cea mai importanta pledoariea aparnrii din istoria umanitatii. Apeland la intelepciunea luiEnlil, sugerand ca' acesta ar trebui sa fie mai rational, Enkiamesteca negarea faptelor cu confesiunea."Nu am fost eu acela.care sa dezvaluie'al reilor',secret" ci doar I-am filcutpe un om,"peste masura de intelept", sa priceapa, cu mintea lui care estesecretul zeilor. ~i daca acest pamanteana fost amt de inteligent,Enlil ar trebui sa nu ignore calitatile acestuia. "AcOrn darn,soarta lui tu trebuie s-o decizi!"

Acesta a fost, ne spune Epopeea lui Ghilgarnesh,secretulzeilor spus de ,Utnapi~timlui Ghilgamesh.Apoi, urrneaza rela~tarea ultimului eveniment, care incheie povestea potopului. Fi~ind convinsde argumentele lui Enki:

Dupa ce toate aces~ea se petrecura,Enlil a urcat pe corabie.Tinandu-mi de mana, ei m-a iuat ta bord.~i pe nevasta mea, el a urcat-o pe corabie,Si in genunchi a pus-o sa ~ada langa mine.Intre noi el atUnci s-a ~ezat ~i cu mila,Fruntile noastre le-a atins ' ,

~i oe-a binecuvantat:..Pana acurn UtnaDistim a fost doar om:lJe-aIcllnamte el ~i nevasta lui,

, Aserneneazeilor, ~iel va fi. , '

Utnapi~tiD:1va locui in Indepartatul Loe,.La Gum Apelor!"

~i Utnapi~tim ~i-a incheiat povestea. Oupa ce a fost pus, sa locuiasca in IndepartatulLoc, Anu ~iEnlil

A D~uisprezecea Planeti

I-au dat viata lunga, cat cea a unui zeu, ,

L-au inaltat la viata ve~,nica,asernenea zeilor.

403

, Oar ce s-a intarnplatcu omenireade rand? Povesteabi-blica se incheie cu aseqiunea ca Dumnezeu a permis oarnenilorsa "creasca ~i sa se inmulteasca".Versiunile rnesopotamiene seincheie ~ielecu versuri care vorbescdespre proereape. Acesteavorbesc despre impirtirea oamenilor pe "categorii":

...Sa fie 0 a treia categorie )'rintre rnuritori:Sa fie printre oamenii de pe pammtFernei care pow in pantecele lor rod~i femei care nu pot sa rodeasca.

Acestea erau, se pare, noi i.ndicatii pentru cornportamen-101sexual: ,I

Poruncile pentru rasa umana:Biirbatul... cu fecioara.:.Tanarafecioara. ..~i tWIarulcu fecioara...Cand patul este intins,BiirbatuIcu femeia lui sa se uneasca.

'Enlil fusese invins. Ornenirea fusese salvati ~i i se.permi-sese sa se inmulteasca. Zeii ofereau Pammtul oamenilor.'

-.-.---

Capitolul14

Cand zeii'pleaca de pe Pam ant

Ce a'fost potopul, ale ciirui ape,au acoperit intreg Paman-tul?

Unii explica potopul prin inundarea anuala a clmpiilof', dintre Tigrt! ~i Euftat. Una din aceste inUndatii,se pare, a (ost'fQarteserioasa. Campii ~io~e, oameni ~i animale au fost ma-turate de apele revarsate ~i oamenii primitivi, vazind in acesteveniment tragic 0 pedeapsa din partea zeilor, au inceput sa ras-pandeasca legendapotopului. '

In cartea sa, Excavations at Ur (Sapaturile arheologicede la Ur), Sir Leonard Woolley poveste~te cum, ,in 1929, pecand lucriirilede la Ci~tirnl Regal din Ur se apropiau de final,

',muncitoriicare sapau intr-UBloe unde fusesecl descoperite ni~-te cioburi de vase antice ~i fragmente de caramizi. Adc1ncindgroapa cu inca trei pi~ioare, ei au datpeste noroi intiirit - sem-..nulcare m~cheazii de obicei punctul in care a ipceput civiliza-tia din locul respectiv..Dar trei milenii de civilizape urbana nulasasera decat straturi in ~dancime de doar trei picioare? SirLeonard le-a cernt muncitorilor sai sa sape mai departe. Au maisapat inc~trei picioare; apoi inca dnci. Dar nimic, doar pamant"YU&11 .HII>4uupea ~c 4U lSiiP'UWI:SPW:t::t:Ct:plcloare pnn namo-

, lul intiirit, ei au descoperit un strat ce continea bucati de vaseceran,ice de culoare verde ~i unelte de cremene. 0 civilizatiemult mai veche fusese ingropatii sub'unsprezece picioare denamol! ,

Sir Leonard a cobonit in groapii pentru a examina desco-peririle. I-a intrebat pe asistenpi siii ce opinie au, dar nimeni nua putut oferi 0 exphcatIe plauzlbIla. Apoi, sotia lui Sir Leonard

406 ZECHARIA SrrCHIN ;

a facut, intamplitor, 0 remarci, ,.Pii, desigur~ sunt urmele poto- ,,:

pului!" . . . ',iJ

'AIte expedipi arheologice in Mesopotamia totu~ipun laindoiali aceasti inmipe minunati. Straturile de nimol cenucontin nici 0 urmi de habitare umani indici, intr-adevir poto-pul: dar, in timp ce straturile din.Ur ~i al-Ubaid indici datapotopului ca fiind in jurul anului 3500-4000 i.Ch., straturi sirni-lare -descoperite ulterior Iii Cush indici aceasti dati ca fiind2800 tCh. Aceea~i dati a fost estimati ~i pentru straturil~denimol descoperite la Erec ~i~uruppak,ora~uleroului sumerian..al potopului. La Ninive, arheologii au descoperit, la'adancimeade nu mai pupn de ~aizecide picioare, treisprezece straturi suc-

, cesivedenimol ~inisipdeIiu, datanddinmileniulpatrutCh.Cei mai multi savanpconsideri acum ci ceea ce a desco-

perit Woolleynu erau decat inuildatii locale - evenimentefrec-vente in Mesopotamia, unde desele ploi torentiale, revirsirilecelor doui fluvii, p~cum ~i desele lor schimbiri de albie cau-zau astfel de evenimentetragice pentru locuitorii tinutului.Toa-teaceste straturi diferite, au concluzionat savantii, nu erau innici un caz calamitatea ucigitoare, evenimentul preistoric mo-numental care se presupuneci ar fi fost potopul.

VechiulTestamenteste o,caj>odoperide concizie literacl~iprecizie. Cuvintele sunt intotdeaunaashel alese pentru a ex-prima 0 idee foarte precisi, versetele sunt la obiect, ordinealoreste clara, lungimea lor nu este niciodati mai mare decat este'necesar. Meriti semnalat faptulci intreaga perioadi de la Face-rea lwiUipaoi la alungarea lui Adatn din Eden este relatati iIroptzeci de versete. fntreaga istorie a lui Adam ~i a urma~ilor";;: _no: ~ ::: _..:_ ~ :_ _::_~ 1 T L : : "'_.. 1... C1......

, , ... I ~

~i Enos pani la Noe este relatati in cincizeci ~i opt de versete,dar povestea potopului a meritat nu mai putin de optzeci ~i ~ap-te de versete. Dupi orice standard, este clar ci avem de a facecu un eveniment major, nu un eveniment local; ci 0 catastrolace a afectat intregul Pi mint, intreaga omenire. Textele mesopo-tamiene' mentioneazii in mod clar ci au fost afectate "toate celepatrucolturialelumii". .

A Douisprezecea Planeti 407.

A~adar, a fost un eveniment crucial. irt'istorla.'lumii:' Sevorbe~tedespre evenimentele,cetitile ~ioamenii de dinainte depotop '~icele de dupii potop. Se vorbe~te,despre toate fapk11ezeilor ;~ide fmpiritia cobonlti dii1,ceruri 'inaintede potop, ~iistoriaevenimentelor zeie~ti~i.umaneciind fmpiri!ia Cerurilora cobOriitdin nou pe Pimaot. Acesta 'era momentul de referiJ1ti,in functiede care se facea impirtirea timpului. .' . .

Nu numai cuprinziitoareleliste de regi, ci ~i textele refe-ritoare la un anume rege ~i strimo~ii lui mentioneazi acesteveniment.Unul, de exemplu, ce vorbe~tedespreimparatul Ur-Ninurta, aminte~tepotopul ca fiind un eveniment.indepirtat intimp:" .'

fn acea zi, in acea zi de demult,'fn acea noapte, in acea noapte dedemult,fn anul acela, in anul acela de demult -:Caod it avut loc potopul.

fmpiratul Asiriei, Asurbanipal,care a fost un protector al~tiintelor~i a strins 0 biblioteci uria~i de tiblite de lut, spuneintr-o inscriptie comemOJ;ativici a gisit ~i a reu~it si' citeasci"inscriptii pe piatri, de dinainte de potop". Un text acadian carevorbe~tedespre nume ~ioriginile lor explici fapful ciin~iri nu-mele regilor de dinainte de potop. Un iIi1piratera liudat ca fl-ind "din simaota pistrati de din~intede potol'''. Unele texte ~ti-intifice declari ci sursele lor sunt "vechile inscrisuri,ale inte-.leptilorde dinainte de potop". '

Nu, potopul nu a fost un eveniment local sau oinundatie~e~odic~,.a fost, c?nf?rm t~turor relatirilor, un.eveniment zgu-__a._a., _w V &.1 6" "\..1.1.1"",1."1." }lJ."""",,",U,",l11., V ""ata3"I.~la \,.u .'-'(tlt;;

nici oamenii, nici zeii nu s-au mar.intalnit, nici inainte, nicidupi.

408 ZECHARIA SITCHIN

Textele biblice ~i cele mesopotamiene pe care Ie-am dis-cutat paoa acum contin cateva intrebari la care trebuie g~sit unriispuns. Care era tragedia suferitii de omenire in- vremea luiNoe, dupa care a primit acesta numele (care inseamna, a~a cumam aratat, -"mangaiere") in speranta ca na~terea lui va semnalas~itul acestei tragedii? Care era "secretul" pe care zeii jurase-rii sa-I pastreze, ~i de dezvaluirea caruia a fost acuzat Enki? Dece lansareaunei rachete spatiale -din Sippar urma sa fie sem-nalul pen~ ca Utnapi~tim sa intre in corabie ~i s-o inchidii bine?Unde erau zeii cand apele acopereau ~i cei mai inalti munti? ~ide ce s-au repezit ei la carnea arSii oferitii lor de Noe/Utnapi~-ti. ? .m.

Pe miisurii ce incercam sa descoperim riispunsurile aces,-tor intrebari, yom descoperi ca potopul nu a fost 0 pedeapsapremeditatii din partea zeilor. Yom descoperi ca -potopul, de~iera un eveniment care fusese.prevazut, el era ~i unul inevitab~l,in care zeii au avut mai degraba 1,10rol. pas iv, decat !lnul activoYom arata ca. secretul pe care zeii au jurat sa-l pastreze era o.conspiratie impotriva omenirii - ~i anume, neanuntarea oame-nilor despre cataclismul care urma sa loveasca PamAntul,astfelca, in timp ce nefilimii sa scape nevatiimati, omenirea sa piarii.

Multe qin informatiile despre potop ~i evenimentele careI-au precedat provin din textul intitulat "Cand zeii ca ~i oame-nii". In acesta, eroul potopului se nume~te Atra-Hasis. tn frag-mentul despre potop din Epopeea lui Ghilgamesh, EnId it nu-me~te pe Utnapi~tim "eel peste masurii de intelept" - care ii?-acadianaesteatra-hasts. .

Savanpi considerii ca textele in care Atra~Hasis este eroupot fi piirti dilJtr-unul sumerian, mult mai vechi. Cu timpul, aufost cie!':coTIP.ritp. nl1mprn,,,,p 'tl'vt.. h..h;I~";..,: nn:":n__, nnn..:'_

~i chiar tiiblitele sumeriene originale, lucru ce a permis reface-rea aproape integraIa a epopeii lui Atra-Hasis, 0 mundi foartelaborioasa datoratii, in speciallui w.G. Lambert ~i A. Millard,Atra-Basis: The Babylonian Story of the Flood (Atra-Hasis:Epopeea babiloniana a potopului).

Dupa ce descrie munca grea a anunnaldlor, revoita lor ~ifacerea Muncitorului Primitiv, epopeea reiateaza cum omul ta~a

A Douasprezeeea Planeta 409

cum.~tim ~i din versiunea biblica) a inceput sa procreeze ~i sase inmulte~ca. Astfel, cu timpul, omenirea a inceput sa-I supe-re pe.Enlil. .

. Pamaotul se marise ~i oamenii se inmulteau;Pe campuri, ca taurii salbatici ei erau.De-mpreunarile lor, zeii au fost deranjati;'Zeul Eniil a auzit cuvintele lor,~i le-a spus celorialti Mari Zei:"SupariitQare-au devenit cuvintele oamenilor;hnpreuniirile lor, noaptea somnul mi-l alunga."

. I

EnIil - care, inca 0 datii, este prezentat ca persecutor alomenirii - a ordonat apoi pedepsirea oamenilor. Nea~teptiim sacitini acum despre venireapotopului, dar nu e a~a.SUfPrinzator,Enlil nici macar nu aminte~tedespre ~a ceva ori ceva asemana-tor. tn schimb, el cere decimarea omeniriiprin epidemii ~iboli.

Versiunile acadiene ~i asiriene vorbesc despre "dureri,amet~li, friguri ~i febrii"precum ~ide "boli, epidemii, ciuma ~iholera" care au afectat omenirea dupa pedeapsa lui Enlil. Darplanul acestuia nu a functional. Cel care era "peste masura deintelept" - Atra-Hasis - se afla, intamplator, in relatii foartebune cu ~ul Enki..tn unele versiuni, spunaodu-~iel.insu~i po-vestea, el ii zice zeului ,,Eu sunt Atra-Hasis; ~i stau in templulzeului Ea, stiipaoulmeu". Cu "mintea atentii la zeullui Enid",Atra-Hasis apeh:aziila el pentru a desface cea ce mcuse ftateleI~: .

'Qn Tn C'4~_~_.... .~. -.., , ... ~ .; - -* 0 '

Mania zeilor priipade~te pamantul.~i totu~i, Tu e~ti eel care ne-ai mcut!Fa sa inceteze durerea ~i boala,Frigurile ~i febra!"

Paoa cand nu vor fi descoperite ~i alte tiiblite mai putindetenorate, nu yom ~tt care au lost slatunJe JUthnkI. El a spus

410 ZEcHAktA SITCHIN.

ceva de genul '1'..sa apara pe Paniant':'~ Indifer~ilt'ce-o' ~fifost,.se pare ca a dat tezuitatele scontate. 'Curanddupaaceea, Enlilse plangea amarat celorlalti iei Cll'"oamenii nu s-aU imputinat;ci chiarmaimultica inaintesunt!'" ,'" , " "

Apoi a inceput exterminareaomenirii prin foamete. "Fieca hrana, la oameni sa nu ajunga; burtile lor sa ceara fructele ~ilegumele!" Foametea trebuia realizatii prin mijloace naturale,'prinlipsaploilor~iintrerupereairigatiilor. '

Ploile zeilor, in Laca~ul Lor sa ramana; .Jos, pe pamant,apeie sa nu mai curga din izvoare.-~i vantul sa batii, pamantul sa usuce:~inorii sa se faca mari,dar apa sa nu-~i lase.

Chiar ~i hrana din mari ~i'oceane urma sa Ie fie ,interzisaoamenilor: Enki primise ordin sa "puna zavoarele; sa-nchidamarea" ~i s-o "piizeasca" de oameni., CuniQd seceta a inceput sase impra~tie.

De sus, caldura nu era. ..Jos, apele nu mai curgeau illn izvoarele lor.Pantecul pamantului nu mai purta rodul.lerburile nu mai cre~teau...Campurile verzi acum erau uscate;Campia intinsa era sufocatiide sare.

Foametea care aurmat i-a adus la disperare pe oari1eni.Conditiilede trai d~veneau din ce in ce mai grele, 0 data cu tre-o ."'...1 1IoJ..IJ.l.ywawJ...I..""""""'''''''&.&.a~uv.t'v a"'&.1."""'&"'"""'...,.., w -- "f_V- "1- -..

tam - un termen pe care cei mai multi savanti it tradu~ prin"ani", dar care literal inseamna "treceri", ~i versiunea ,asirianaspune in mod elar "ani ai lui Anu" - care aufost din ce in cemai grei:_

Timpde un ~a"at-tamei au mancat iarba pamantului.Tintp de doi~a-at-tam au suferit pedeapsa zellor. '

'~,

A Douisprezecea Planeti 411

A venit ~i cel de-al treilea ~a-at-tam;Fetete oamenilor,erau miicinate de foamete,Fetele oamenilor,crapasera... '

Traiau cu rasuflarea mOrtii in spate,Cand a venit ~i celde-al patrulea ~a-at-tam,Fetele oamenilor erau verzi ca iarba;Ametitiei ratiiceaupe strazi; ,

Margiilile lor [umerii?]au devenit inguste. .

La it cincea "trecere", viilta umana incepuse sa se dete-rioreze. Mamele incuiau u~ile in fata pJ:"optiilorfiice infometate.Fiicele i~i spionau mamele, pentru a vedea daca nu cumva aces-tea au ascUQsceva mancare.

La a ~aptea "trecere", canibalismul era in fIoare:Cand s-a mcut al ~aptelea ~a-at-tamEi i~imancaupropriile lor fiice. '

Copiii erau gatip ~i mancati...o casa 0 manca pe cealaltii.

'Textele vorbesc d~sprerepetatele interventii ale lui Atra-Hasis pe langa zeul sau, Enki. "In casa zeului lui. .. a pus picio-rul; ... in fiecare zi plangea, aducand sacrificii zeului... chemanumele domnului sau", cerandu-i ajutol\ lui Enki pentru inde-partareafoametei. .

Enki, totu~i, se pare ca se simtea, intr-un fel, legat de ho-tiirarea celorlalti zei, caci, la inceput~ el nu a raspuns chemiiriilui Atra~Hasis. Foarte posibil, el chiar s-:a ascuns de servjtorulsau credincios, parasindu-~itemplul ~i stabilindu-se in apelet .. '" 4 _ _. ..

.r- v '-I."" .aa.a""J.IIo.",--,q..IJ.U VUI1.1"'.1JI1 .:»'" A.11aU Ul

pragul moqii", Atra-Hasis ,,~i-apus patul pe maluJ raului',', darzeul nu ii riispundea. '

, Imaginea omenirii aflate in agonie, degeneratii prio info-metare, cu pariotii care i~imancau propriii copii, a condus, infinal, la ceea ce era de neevitat: inca 0 ceartii intre cei doi frati,Enlil ~i Enki. fntr-a ~aptea "trecerc", cand barbatii ~i femeilecare mai nimasesera ajunsesera "ca m~te umbre ram(;itoare pe

412 . ZECHARIA SrrCHIN

pamant", ei au primit un mesaj de la Enki.-"Faceti riizmeritiimare.pe pamant", a spus el. Sa se trimitii vestitoriin toate celepatru colturi ale lumii: "Nu va mai inchinati zeilor, nu va mairugati zeitelor." 0 revoltiitotala impotriva zeilor!

La adiipostulacestor tulburari, EnId a pliinuit~ialte ac~-uni mult mai concrete. Tex.tele, foarte fragmentate in acestpimct al epopeii, dezvaluie'faptulca leul a strans in templul sauun ,~sfatal biitranilor".,,Ei au intrat... la sfat in casa.lui Enid."Mai intai, acesta ~i-acerut iertare, aratand cum s-a opus hotiini-rii celorlalti zei, apoi a stabilit un plan de actiune; se pate caacesta ave~ ,ceva de-a face cu marile ~i tinut~rile din LumeaInfefioarii,aflate sub comandasa.. . .

Putem deduce detaliliilesecrete ale acestui plan din frag-mentele de texte care s-au pastrat: "In noapte... dupa ce... ", ci-neva trebuia sa fie "pe malul fluviului", la 0 anumitii-datii,pro-babil pentru a a~teptaintoarcerea lui Enki din LumeaInferioa-rii. De acolo, acesta trebuia "sa aduca razboinicii apelor", pro-babil tot pamanteni, care lucrau in minele din Lumea Infe-rioara. In momentul hotiirat,au fost date poruncile: "Inainte!...porunca. . ."

In ciuda versurilor care lipsesc, ne putem da seama ce s~aintamplat, din reactiile lui Enlil. "S-a umplut de manie." EI aconvocat Adunarea Zeilor ~i a trimis pe unul din ofiterii lui sa-laJuca pe Enki. Apo~ s-"aridicat ~i I-a acuzat pe fratele san di iisabotat planurile hotiiriite.de Adunarea Zeilor:

Cu totH, Noi, Marii Anunnaki,Am hotiinit atunci un lucru. ..Am poruncit ca, inPasarea Cerului,. I t ow __~1___ T . n

,- . -g .~--r ,

Ca Sin siNergal trebuie sa vegheze,Asupra ~giunilor din mijloc ale Pamantului.~i ca ziivorulde la PoartaApe~or,Tu [Enlil] sa-l piize~ti,.curacheteletale. .

Dar ai lasat sa ajunga la oameni hrana din mare!

!.-

A DouispreZecea Planeti 413

Enlil tI acuziipe ftatelesau ca "a deschispoarta miirii",dar Enid neaga ca acest lucru s-ar fi petrecut Cuconsimtamantullui:

Zavorul de la Poarta Miirii,Cu rachetele mele, eu I-am pazit. _

IDar] cand. .. au scapat de la mine. . .Multime de.pe~ti.. .-au disparut;Au spart ziivorul. . .Au ucis paznicii miirii.

EI a pretins ca i-a prins pe riiufiiditori ~i i-a pedepsii, darEnlil J;lUa fost satisfiicutd~ acest lucru. EI i-a cerut luiEnki "sa /1nu mai hraneasca poporul sau" ~isa nu mai dea "ratiile de po- Irumb, cu care ace~tia zilele i~i tin". Reactia lui Enki a fostuluitoare: . .

Zeul s-a saturat sa stea jos;In Adunarea Zeilor,Rasetele I-au cople~it.

Ne putem imagina paniiemoniul. Enlil era fOOos.A avutun furtunos schimb de cuvinte cu Enki ~Tau tipat unulla cela-lalt. ,,Minciunaeste in mainile sale!" Cand, in s~it Adunareaa fostadusa la ordine, Enlil ~i-areluat cuvantul. Elle-a reamin-

. tit colegilor ~i subordonatilor sai ca trebuia luatii 0 decizie una-nima. El a -re.amintitevenimentele care au condus la facereaMuncitorului Primitiv, subliniind numeroas!?leocazii in care.J1nlr; <II~n,..<iI"'<IIt 1..,.;1.. "

Dar, a spus el, mai este 0 ~ansa pentru a distruge omeni-rea. Un '"potop ucigator" urma sa vina..Catastrofa care seapro-pia trebuia tinutii secretii fatii de oameni. EI a cerut membrilorAdunarii sa jure ca vor pa$a secretul ~i, ceea ce era cel maiimportant, "sa-lIege pe Enki printr-un legamant".

-;---

414 ZECHARIA SITCHIN

Enlil a deschis guni ~i astfel a graitTuturorzeilor stran~i in Adunare:"Veniti acum cu totii, sa facem legamantCu privire la acest UcigatorPotop!" .

Anu a jurat primul;Enlil a jurat; ~i fiii sai apoi.

. La inceput, Enki a .refuzatsa faca legamantuI."De ce s~ma legatiprintr-unlegamant?",a intrebatel. "Sa-miridic eumanaimpotriva poporului meu?" Dar a fost fortat sa faca acest""jur~mant. Unuldin texte specifica in mod elar ca: "Anu, EnIil,Enki ~i Ninhursag, zeii Cerului ~i ai Pamantului, au Iacut lega~mant.". . '

Zarurile au fost aruncate.

Care era legamantul prin care s-au legat zeii? A~a cum I-a.interpretat Enki, el a jurat sa nu destiiinuiasca secretul oameni-

lor; dar, putea sa-I destiiinuiasca unui zid, nu? Chemandu-I peAtra-Hasis in templul sau, ell-a pus sa stea in spatele unui scutde trestie. Apoi, pretinzand ca vorbe~te cu scutul, ~i nu cu devo-tatul sau slujitor, <I;spus: .

Scut de trestie,Baga de seama la ceea ce-ti spun.Tgate case Ie oamenilor ~i toate ora~ele,De 0 furtuna mare vor fi maturate.C1'::!'n_A ~

J- a ..- 1" "'.....

Aceasta-iultima lege,Cuvantul Aduniirii Zeilor,Cuvantul rostit de Anu, Enlil ~iNinhursag.

(Acest subtrefugiu explica de ce a putut sa se apere maitarziu Enki, atunci cap.da 'fost descoperitii supravietuirea luiNoelUtnapi~tim, caci eJ nu ~i-a calcat legamantul - ci omui

A DouaspFezeceaPlaneta 41.5

....

Fig. 160

"peste masura de intelept" [atra-hasis]a descoperit singur se-cretulapropierii potopului, interpretand corect semnele.) Un si-giliu cilindriccare reprezintii aceastiiscena infiiti~eazatin sluji-tor al templului tinand un scut de ~estie, .in timp ce Ea ""':dese-

nat ca zeu-~arpe- ii dezvaluiesecretullui Atra-Hasis.(fjg. 160).Sfatullui Enki a fost ca slujitorul sau cr~dincios sa con-

struiasca0 corabie,iar cand acesta ii sptinezewui, "Dar eu n-amrnai Iacut 0 corabie niciodatii... Ia-mi desenul pe pamant sa potvedea cum", Enki i-a oferit instructiuniprecise referitoare lacorabie, dimensiunile ~i modul de constructie al acesteia. Dinlectura Bibliei, ne imaginam aceastiicorabie ca fiind uria~a, cunumeroase punti ~i suprastructuri. Dar' cuvantul biblic pentru"area" - teba - se trage din radiicinacuvantului "scufundat" ~ideci se impune coneluzia ca Enki I-a instruit pe Atra-Hasis saconstruiascaun submersibil - un submarino

Textele acadiene it citeazii pe Enki ca ar fi cerut 0 cora-bie "cu acoperi~sus ~i jos", inchisa emietic cu "smoala intiiri-ta". Nu urma sa aiba punti, oici deschizaturi, "astfel ca Soarele.,A UU 13\1 un.\,;' UJAUUI.1U . U.lUJA j3A ll". V UA.l\,.A "A~""U.l"'U"a ~"JV.l

din Apsu", un ~ulili; este eXact acela~i term~n utilizat astiizi inebraica pentru a denota "submarin" (.!joleleth).

"Fie ca vasul," spune Enki, "sa fie un MA.GURGUR!'- ,,0 corabie care se poate rasuci ~i rasturna". Intr-adeviir, nu-ma~0 astfel de corabie puwa sup~vietui avalan~ei de ape.

~i versiunea Atra-Hasis, ca.t9ate celel~I~, xeiteJ;e~zii fap~to1 ca, de~i cata~iismul era ia doar ~apte zlle departare., Qamenii

. J

416 ZECHARIA SITCHIN

nu erau cOIl#tientide prezenta lui. Atra-Hasis a folosit dreptscuziipentru construirea "vasului'pentru Apsu" faptul ca unnasa piece in Iac~ullui Enki, pentru a -abateastfel mania lui En-iiI. Aceasta scuziia fost acceptata mra nici <>intrebare,caci sta.. _rea lucrurilor era intr-c1devarfoarte grea. Tatallui Noe a speratca mi~terealui va insemnas~itul indelungateiperioadede su-ferinte. Problema oamenilorera seceta - absenta ploii, scadereanivelului apelor.Care om cu mintea intreaga ~i-arfiputut inchi-pui di peste cattwazile unnau sa piara cu totii, tocmai din cau-za apelor?

Dar, in timp ce oameniinu puteau intelege semnele,nefi-, limiiputeau.Pentruei, potopulnu eraun evenimentne~teptat;

de~i era inevitabil, ei ii detectasera apropierea. Planul lor de adistruge omenirea oferea acum zeilor un rol pasiv, nu unul ac-tiv. Nu ei au cauzat potopul, ci doar au tinutapropierea lui se-cretafatadepamanteni. ' ,

Prevenip ~eci de calamitatea distrugatoare ce uqna sa vina,nefilimii au luat masuripentru a-~i salva propriile lor vieti.Cum intregul Pamant urnla sa fie acoperit de ape, ei nu aveaudecat un singur loc in care sa se dudi: in cer. Cand au inceputfurtunile care au precedat potopul, nefilimii s-au urcat in navelelor spatiale ~i au ramas pe orbita in jurul Pamantului, pana candapele au inceput sa scarla.

A~a cum ;yom anita, zma potopului a fost ~i ziua in careau plecat zeii de pe Pamant. '

Semnul pe care trebuia sa-I ~tepte Utnap~~tim inainte dea se urca in area impreuna cu ai sai ~i cu animalele a]ese ~i sa 0inchida ermetic era:

vauu ';'Q.UJ.aq,

Careporunce~te un cutremur la apusul soarelui,Va ploua din cer cu eruptii -La bordul corabiei sa te sui,~i bine intrarea s-o inchizi.

~a cum ~tim, ~ama~ era insarcinat cu spatioportul de laSippar. Deei, nu exista nici un dubiu in mmtea noastra ca hnki

A Douiisprezecea Planetii 417

I-a instruit pe Utnapi~timsa unnareasca primele semne ale lan-sarii rachetelor de la Sippar. ~uruppak,ora~~l in care se afla Ut-napi~tim,era la numai 18 beru (circa 180 de kilometri, ori 112

, mile) la sud de Sippar. Cum lansarile aveau loc pe inserat,"ploile de eruptii" pe care racheta lansata Ie mcea sa "cada pepamant" puteau fi vazute fua nici un lei de problema.

De~inefilimii era pregatiti pentru potop, venirea acestuiaa .fost 0 experientii inftico~toare chiar ~i pentru ei: ,,Zgomotulpotopului... ii mcea pe zei sa tremure", dar cand a sosit mo-mentul sa paraseasca Pamantul, zeii "au intors spatele ~i au ur-cat, in cerullui Anu". Versiuneaasiriana a epopeii Atra-Hasisspune ca zeii au plecat de pe Pamant cu rukub ilani ("careIe '

zeilor"). ,,Anunnakiau ridicaf' rachetele lor ca tort,ele, care "audat stralucirePamantuhiidin stlilucirea lor."

Aflati pe orbitii in jurul Pamantului, nefilimii au fost zgu-duiti de scenele de distrugere pe care Ie-au vazut. Epopea lui '

Ghilgamesh spune ca, nu 'numai"o~ul nu mai putea sa-l vadape eel ce langa el statea", dar oamenii nu mai puteau fi vazuti"de-acolo de sus, din ceruri". tnghesuiti in navele lor spatiale,zeii se chinuiau sa vada ce se intampla,jos, pe planeta pc caretocmai opariisisera.

tn patru labe ca ~i cainii, zeiiSe-nghesuiau catre peretele'de-afara.Ishtar plangea ca 0 femeie in toiul facerii;,,Zilele bune, toate, acum se terminara. . ."~i zeii anunnaki plangeau cu ea,Toti zeii, sarmanii, sta ~i plangea;Cu buzele lipite, toti ca ~i unul...

Epopeea Atra-Hasis este doar 0 variatiune pe aceea~itema. Zeii, in timp ce fugeau, priveau ~i distrugerile din unnalor. Dar, situatia de pe navele lor nu era nici ea tocmai incura-joatare. Se pare, ei fusesera imbarcati pe mai multe nave; Ta-blita a III-a a epopeii Atra-Hasisdescne conditiile de la borduluneia din aceste vase, pe care mai multi anunnaki 0 impart,eau~..Z~:.o l\,fo_ a

"'" "1t" .&.y & .

___J

418 ZECHARIA SITCHIN.Anunnakii, Marii Zei,Stiteau suferind de foame ~i de sete...Ninti plangea ~i suferea;Plangea sa-~i u~eze marea durere.Zeii plangeau ~iei aHituri de ea, pentru Pamant.Era cople~Wide marea durere,

. ~i setea cea.crunti 0 incoltea.Acolo unde ea stitea, zeii plangeau;Ca oile strcinseuna intr-alta stiteau.Buzele lor de sete erau arse, ,lar burta lor de foame gemea.

Zeita Mama. ins~i, Ninh1irsag, era ~ocati de amploare'ape care 0 luasera distrugerile. Ea deplangea ceeate vedea:

Zeita a vazut ~i-a plans...Oe febra buzele-i erau aprinse...Ca niu~tele-s mpturile, de mine mcute -Ei umplu raurile, sunt hrana...pentrupe~ti,Sunt inghititi cu totii.demarea furioasa. .

Putea oare ea ~-~i salveze viata in timp ce onienirea, la acarei creare a participat ea insa.~i,piere'l Putea ea oare sa.para-seasca pa.mantul pentru totdeauna, s-a intrebatea cu voce tare:

~i sa ma urc la Ceruri,sa. stau in Casa Oarurilor,

" Cuma poruncitAnu?

Ordinele nefilimilor erau clare: abandonarea Pamantului,"urcarea la cer". Era se pare 0 perioada in care A Douiispreze-cea Planeti se afla in apropierea Pa.mantului, in centura de aste-roizi ("Cerul"), dovada ca.Anu insu~i a putut participa la Adu-narea Zeilor de dinainte de potop. '. .

EnIil ~i Ninurta - insotiti probabil de anunnaki earepopu-lasera Nippurul - erau intr~onava spatiala., phinumd, mai mult

A DouispreZecea Planeti 419

ca sigur, unirea cu nava mama. Oar alti zei nu erau "chiar atit dehotiirap. Fo$ti de imprejurari sa.pa.raseasca.Pa.mantul, ei din!r-odati au'realizat dit de legati de acesta ~i de locuitorii hli deve-nisera.: Intr..una din nave, Ninhursag ~i anunnakii ei dezbateauoportunitatea ordinelor date de An!l. In alta, Ishtar plangea ,,zi-l€!lefericite" care pieri sera; anunnakii care erau cu'ea ;,plangeau .~i ei." . _.'

Evident; EnlQ era intr-o alti nava., altfelle~ar :fidezva.luitacestora ca. reu~ise sa salveze semintia umana. Cu sigurantii cael avea suficiente motive pentru a nu se simti atit de trist caceilalp, pentru ca. indiciile oferite de ~ceste texte sugereaza ~a.el este cel care a pus la calc intilnirea de pe Muntele Ararat.VersiuiUle an~ce par sa. indice ca. area a fost pur ~i simplu pur.;tati de ape in regiunea muntilor Ararat, iar 0 "furtuna din sud"ar fi purtat mtr-adeviir c0l11biaspre nord,.dar textele" mesopota-miene reitereaza faptul ca.Atra-Hasis/Utnapi~tim a loat cu el un,,navigator"penumePuzur-Amurri ("cel din vest care cuno~te .

secretele"). Luii,.a mcredintat. Utnapi~tim "toati construcpa ~itot ce e.mauntru" s-o conduca, imediat ce a inceJ>utfortuna. Dece mai era nevoie de un navigator cu experientii, decat daca.arca nu tiebuia dusa. la 0 anume destinatie?

. ~ cum am aratit anterior, nefilimii utilizau,Araratul careperinca. de la prima lor debarcare pe Pa.mant.Fiind cel maimalt varf din acea parte a lumii, era de a~teptat ca el sa.aparaprimul de sub a1J<:-,Cum EnId, "Gel mai inteIept, Atoate~tiu-torul", putea sa-~i dea seama de acest lucru, putem presupuneca ell-a instruit pe navigator sa.duca.arca spre Mimtele Ararat;planificand deci de la bun inceput intilnirea. .

Versiunealui Berossus asuDranotoDului.asa cum este eapreluati de Abydenus, spune: "Kronos i-a dezvaluit lui Sisi-

. thros ca va fi potop pe pamant in ;ziuaa cincisprezecea a lunii.' Oaisos [a doua luna. a anului] ~i i-a ordonat sa. adune in Sippar,

or~ullui ~~, toatemscrisurile pe care Ie putea giisi. Sisi-thros i-a indeplinit poruncile, a piecat spre Armenia ~i apoi s-aintimplat eeea ce zeul a prezis ca.se va intimpla.

Berossus repeti detaliul referitor la eliberarea celor doua.plisari.-Oind Sisttirros (care, de tapt, este Atra-HaSls Clttt tn-

-I

--.--- _...

420 ZECHARIA SrrCHIN

vers) a fost Iuat de zei in Uica~ulIor, eIIe-a explicat celorlalti.oameni de pe corabie ca erau ,,in Armenia" ~ii-a trimis;pe jOSfspre Babilonia. Descoperim in aceasta versiune nu numai Ic~ga-tura cu Sipparul, spatioportul !lefilimiIor,ci.~i confirmar~a caSisisthros a fost sflituit"sa piece imediat in Armenia" - pnutulin care se ~flaMuntiiArarat .

Imediat ce Atra-Hasisa acostat, el a tajat ni~teanimale ~ile-a fript. Nu e de mi~ ca zeii epuizati ~i infometati "s-auadunat ca mu~teledeasupra jertfelor". Ointr-o data, ei au reali- .

zat ca omul ~i vitele pe care Ie cre~tea acesta erau vitale pentru .existenta lor. "Cand la locul acela .Enlil a venit ~i arca a.vazut-o, .peste masura de maniat a fost." Oar Iogica argumentelor luiEnki ~i situatia in care se aflau ei I-au cOlwins; 'Enlil a flicutpace cu ce mai ramasese din omenire ~iI-a luat cu el in Lac~ul .

Etem al Zeilor pe Utnapi~timlAtra-Hasis... Un alt factor'decisiv pentru aceasta hotarare de a face

pace cu omenirea trebuie sa fi fost ~i rapida scadere a apelor ~i .reaparitia vegetatieipe suprafatapamantului.Am viizutca ,nefi-.limii ~tiaude apropiereaacesteicatastrofe;dar era un eveni-mentatat de singularin experientalor, incat ei s-au temutcaPamantul va deveni imposibil de locuit pentru totdeauna. Cand

. au aterizatpe Ararat, ei au descoperitca lucrurile nu stau chiar. atat de rau. Pamantul era inca Iocuibil, dar pentru a Wi aici,nefihmll aveau nevoie de om. .

bila?. Ce era aceasta catastrofli - previzibila, dar totu~i inevita-

o cheie importanta pentru explicarea aceRtlli fennmf'!"""n",uaLa U~ 1D~t:legereaIaptulul cll el nu a fost doar un eveni-ment izoIat, brusc, ci punctul culminant al unui intreg lant deevenimente.

Boli neobi~nuite care au afectat omenirea ~i animalele ~io secetii teribila au precedat tragedia potopului -un proces carea durat, conform textelor sumeriene, ~apte "treceri" sau ~ar.Aceste fenomene pot fi explicate numai pnn schimbariie cllma-

t.,..'i A I}ouisprezec:eaPlaneti 421

, terice majore care au afectatPamantul. Astfel de schimbiiri aufost asociate in trecut cu perioadele de glaciapune ~i intergla-ciatiune ce au dominat trecutul imediat.al Terrei. Diminuarea'pre~ipitatiilQ1',reducerea nivelului apelor raurilor, mi4iIor ~i la-curilor ~iuscarea izvoarelor.subteraneau fost semnele uneiapropiate ere glaciar:e. Cum potopul care a incheiat brusc aceas-ta perioadii a fost urmat de inceputul civilizatiei sumeriene, ~iimplicit al celei modern~,era post-glaciara,rezulta ca glaciapu-nea in cauziieste ultima.

.' ConcluzianoasWesteca evenimentelecareau conduslapotop suntlegate de ultima era glaciara ~isfiin;itulcatastrofic al

. acesteia. ..,Sapan4 in adancuriJe.calotei de gheata din AntarCtica, "

oamenii de ~tiintiiau reu~it s~ masoare .cantitatea de oxigenprlnsa in anumite straturi ~i au det~nat 'Pe aceastiibazii cli-matul din diferite perioade ale istoriei Pamantului. Mostre desol de pe fundul mariIor,cum ar fi cele din Golfld Persic, con-tribuie la stabilirea perioadelor de proliferare sau de stagnare avietii acvatice, permitindu-Ie cercetatorilor sa determine astfeltemperaturile din erele anterioare. Pe baza acestor descoperiri,oamenii de ~tiintiiau reu~it sa stabileasca faptul ca ultima pe-rioadii glaciara a inceput in urma cu circa 75.000 de ani conti-nuatii de 0 scurtiiperipadiide relativa incalzire in urma cu .circa40.000. 'Cu circa 38.000 de ani in urma, a fost insii 0 perioadIl,de racire accentuatii. ~i apoi, cu circa 13.000 de ani in urma,aceastiiperioadiiglaciara s-a incheiat pe ne~teptate, pe Farnant .

instaurindu-se clima de azi. '.Comparand textele sumerienecu relatarea biblica, aflam

ca Pamantul a fost ~,blestemat"in timpul tatiilui lui Noe, La-...",;.. "'}A'.4nt"'J\J 3aJ~ ,",CiI1C1:1l~[~allUIUl sau,. ~"mangalere") vamarca incheierea acestei perioade dificile pentru omenire, aufost indeplinite intr-un mod ne~teptat.

Numero~isavanti considera ca, intr-un fel, cei zece patri-. arhi-biblici (de Ia Adam la Noe) sunt identici cu .cei zece regimesopotamieniprediluvieni din listele deregi sumeriene. Aces-te liste nu utilizeaziitermenul divin de OIN.GIR sau EN pentruultnnii doi dttltre ace~tla~111trateazape ZiusudralUtnapl~tIm~l

422 ZECHARIASITallN

tatal lui, Ubar-Tutu, ca fiind oamen.i.Ultimii doisunt identicicu Noe ~itatilsau, ~eh. In confornUtatecu listele sumerie;ne, eei doi au domnit 64.800 de ani pAnala potop. Ultima eraglaciati a durat, din 75.000 pAnain 13.000, deci 62.000 de 81li.Cum perioada de ingheta inceput in vremea domnI"eilui Ubartu-tulLameh, cei 62.000 de ani intra perfect in perioadade 64.800.

. Maimult,perioadaceamaitragici a omeniriia durat,inconformitate cu textele sumeriene, ~apte -Far,adica 25.000 deani. Savantii au descoperitrecent dovezile unei perioade extremde severe; cuprinsa intre 38.000 ~i 13.000 i.Ch. - adica exactcei 25.000 de ani. tnca o ,data,descoperirile arheologice ~i tex-tele mesopotamienese coroboreazaunul cu ceiaiall

Deci, stradaniiIenoastre de a descifra misterul potopului. trebuie sa se orienteze asupra schimbarilor climaterice ale Pa- .

mantuh.i.i, ~i, in special, asupra coiapsului acesteia, in urma cu13.000de ani. .

Ce a putut cauza 0 schimbare climaterica de 0 asemenea .

magnitudine? '.Dintre numeroasele teorii avansate de oamenii de ~tiintii,

se desprinde cea a dr. John T. HoUin de Ia UniversitateaMaine.EI considera ca, pe~iodic, din .calota glaciara a Antarcticii sedesprind bucati uria~e, care cre'eaza 0 maree uri~a!

Aceasta ipotezi - acceptata ~i dezvoitata ulterior de altii- sugereaza ci, pe masuti ce calota glaciara se ingroa~ din cein ce mai muIt, nu numai ca 0 parte din ce in ce mai mare dindildura pamAntului este prinsa sub aceasti calota, ci ea creem(prin presiooe ~i ftecare) ~i un strat noroios, foarte alunecos subea. ~unctionAnd ca un Iubrifiant, acest strat face c~ mai ,devre-me sau mai tarziu, 0 parte mai mica sau mai mare din calotaIrlaciari ~a all1nf~r.p.in Ot'ponll' DI"'"6''''_

Hollin a calculat ca, daca numai jumitate din calota gla-ciati a Antarcticii (care este, conform caiculelor actuale de cir-ca 0 mila) ar aluneca in ocean, imensa maree astfel creata ar ri-dica 'nivelul tuturor marlior Pimantului cu circa ~aizeci de pi-cioare, inundAnd toate coastele ~iterenurile mai joase.

In 1964, A.T. Wilson de Ia Universitatea Victoria dinNoua Zeelanda a venit cu teoria ca era gIaciara s-a lncbelat brusc

A Douasprezecea Planeta 423

cu astfelde aIunecari,nu numai in.Antarctica, ci~iin Arc~ca..Noi credem ci diferitele texte ~i fapte pe care Ie-am descoperitpana acum sugereazaca,Jntr-adevar,ultima era glaciara s-asfiiIlitprintr-oastfelde alunecare.inapeleAntatcticiia miliar-de de tone de apa. .

Evenimentul a atras dupa sine 0 maree imensa. Inceputiin apele Antarcticii, aceasta s-a impca~tiatrapid spre nord, inoceanele Pacific, Atlantic ~i Indian. Schimbarile bru~te de tem-peratura trebuie sa fi creat furtuni violente acompaniate de to-rente de ploaie. Mi~Andu-se mai repede decat apele, furtunile,norii ~icerul intunecat au vestit avalan~aapelor.

Exact aeeste fenomenesunt descrise in textele antice.~ cum i-a poruncit EnId, Atra-Hasis a.trimis pe'toata

lumea la bordul corabiei, in timp ce el a asteptat afari seninaIuIpentru Ii se imbarca ~i a inchide etan~ na~a. Oferind amanuntede 0 "curiozitate omeneasca", textul ne relateaza ca Atra-Hasis,de~i i se poruncise sa stea afati, ,;ntra ~i ie~ea din corabie; nuputea sta jos, nu putea sta in picioare... inima-i era zdrobiti;era plin de-amiraciune". Dar, apoi:.'

... luna disparuse...Vremea incepusesa seschimbe;Norii pe cer se adunau a ploaie...VintQrileau devenit salbaiice...... potopul se pregatea,Puterea sa a dizut peste oameni ca macelul.Oameniinu se mai v~deauunul cu altuI,

. Nu se mai distingeau printre ruine~Potopul mugea ca un taur turbat;Vllnhlril.. ""; 011''''

Intunericui puteai sa-I tai cu cutitul;Soarele fusese inchis dincolo de nori.

. Epopeealui Ghilgameshne ofecachiar ~idirectia din carebateau vinturiIe: din sud. Norii, vAnturile~i intunericul au pre-cedat, intr-ad~vir, potopul care,:,mai intai, a distrus "posturile!ui Nergal" .dinLumeaInferioara:

424 ZECHARIA -SrrCUIN

tn. strilucirea amUrgului,Un nor negro apare la orizont:tn el e zeul furtunilor furios...Tot ce inainte era lumina,tn intuneric negro s-au transformat...o zi intreaga, vantul diD sud a hatut,Din ce in ce maiotare, zguduind muntii. ..~ase zite ~i ~ase nopti a batut viintul:Pe cand furtunile din sud maturau pamiintul.Cand cea de-a ~aptca zi a sosit,Potopul furtunilor din sud a urmat.

Referintele la "vanturile din sud" ~i "furtunite din sud"indica in mod clar directia din care a venit potopul, norii ~i viin-turile sale, "vestitorii furtunii"; in mi~care "peste dealuri ~i .campii" pentru a ajunge in Mesopotamia. fntr-adevar, 0 furtuna~i 0 avalan~a de ape provenind din Antarctica ar ajunge inMesopotamia prin Oceanul Indian dupa ce a acoperit dealurilePeninsulei Arabice inundiind apoi campia dintre Tigru ~i Eu-ffat. Epopeea lui Ghilgamesh ne mai spunt ~i ca inainte ca oa-menii ~i pamiinturile sa fie inghitite de ape, "digurile care apa~rau uscatul" ~i smvilarele au fost ,,sparte" de ape: drept urmaretarmurile au fost maturate de ~uvoaiele de apa.

Versiunea biblica asupra potopului ne informeaza ca ,,ru-perea izvoarelor Adiincului" a precedat "deschiderea stavilare-lor cerului". Mai intili, apele ,,Adiincului" (Ce nume potrivitpentru cele mai sudice mari, apele inghetate ale Antarcticii) au .ie~it din -"inchisoarea lor de gheatli"; numai dupa aceea au. in-ceput sa purga ploile din cer. Aceasta confIrmare a teoriei noas-tre. referitoare la nomn este intiiritii <Iit1P f<>nt,,1,,:; AntA M_~._.=lOvers,ciind inceteaza potopul. Mai intai au "fost inchi;e Iz-voarele Adiincului",apoi "ploaia din cer a fost inchisa".

Dupa prima maree uri~a, apele sale continuau ,,sa umbleincolo ~i-ncoace"in valuri imense. Apoi, ele au inceput "sa setraga inapoi" ~i ,,sa se imputineze" ~i dupa 150 de zile arca aacostat pe viirfurile Muntilor Ararat. Avalan~ade ape, venind.din sud, se intorcea in manle sudului.

---;.~~

.~.\~)

.J~:

'1.'

A Douisprezeeea Planets 425

Cum puteau calcula neillimii cand vor izbucni apele dinAntarctica? .

'. Textele mesopotamiene~ am aratat lucrul a~esta, leagapotopul de schimbarile climaterice care I-au precedat cu ~apte"treceri" - tara indoiala, trecerile periodice ale planetei nefili-'milor prin apropierea Pamintului. ~tim ca pana ~i Luna, miculsatelit al Pamiintului, exercita un camp gravitational sufIcientde puternic pentru a crea mareele. Atilt textele mesopotamiene,cat ~i Biblia descriu cum era zguduit PamAntillla apropierea

. ~. DomnuluiCeresc.Nu cumvanefIlimii,observiinds~himbarile. climaterice§i instabilitateacaloteipolaredin Antarctica,~i-au

;; dat seama ca urmatoarea "trecere" a planetei lor, cea de-a ~ap-tea, va atrage dupa sine catastrofa?

Texteleanticespunca ~a staulucrurile. .Printre cele mai remarcabile dintre aceste texte este unul

descoperit la Ashur, 0 tablitli de mai putin de un inch lungime.pe care sunt inscriptionatetreizeci de versuri cu litere cuneifor-me miniaturale. Numiirul mare de cuvinte sumeriene din textulacadian nu lasa nici un dubiu cu privire l~ originea sa sumeria-na. Dr. Erich Ebeling a-stabilit ca este vorba de un imn recitafin Casa Mortilor;drept UrmareI-a inclus in remarcabiIa sa carteTod und Leben (Moarte ~i Viatli) despre credintele mesopota-miene referitoare la moarte.~iinviere.. La 0 examinare mai atenta insa, descoperim ca aceasta .

poezie "cheama numele" Dumnezeului Ceresc, A Douaspreze-cea Planeta. Ea ~ira semnificapa diferitelor epitete ale plane-tei legandu-Iede trecerea ei pe la locul bataliei sale en Tiarruft-

.1I

-_..--- -- r--r-'

Textul incepe prjn aanunta ca, in ciuda p1:lterii''1imarimii... sale, planeta ("eroul") totu~iorbiteazli in jurul Soarelui. Potopul

. era "arma" acestei planete.II

Arma lui este Potopul;, Zeu a carui arma aduce moartea celui slab.

Supremu1,.:supremu1,:stralucltoruI...

426 ZECHARIA SrrCHI)II

Celcare:. asemenea Soarelui. traverseaza Pamantul;Soarele. zeulsau, de el este inspaimantat.

Chemand "prenumele" acestei planete - care din neferi-cire este ilizibil-, textul descrie trecereaplanetei pe langa Jupi-ter, spre locul batiliei cu 'llama!:

Prenume:...Care inelul spart I-a pus la locullui;Care pe Cuceritoare a impirtit-o in doua, ~i a imp~-

tiat-o. .

Zeu, care in vremea AkitiLa locul batiliei cu Tiamat se odihne~te. . .Din a carui samanta sunt flii Babilonului;Cel care de planeta Jupiter OIlpoate fl suparat;Cel care prin stealucirea lui va crea:

Venind mai aproape, A Douasprezecea Planeti este nu-miti ~ILIG.LU.DIG ("Putemicul coi;l.ducatoral planetei ferici-te"). Ea este acumin apropiere de Marte: "Prin stralucirea zeu-lui [planeta] Anu zeul [planeta] Lahmu [Marte] este imbracat."Apoi, el i§i varsa potopului peste Pamant:

Acesta este numele Zeului

Care din cea de-a doua luna pana in luna AddarApele le-a adu.nat pe Pamant.

Cele doua nume date de text zeului ofeca remarcabile in-fnrm~t1i r~lpnrl~"lotl"'P A T'\n.11;;C'"..a~A~onnln_, ~ 1~.._:=!. - .& ...,Jupiter ~i se apropie de Pamant ,,in vreIIJea Akitt', cand incepeAnul Nou mesopotamian. to luna a doua ea se apropie de Mar- it<te. Apoi, "din luna a doua pana in luna Addar" (luna a doua- .sprezecea), i~i varsa Potopul asupra Pamantului:

. .Acestlucruestein perfectiarmoniecu relatirilebiblice,care declara ca "izvoarele Adancului s..au deschis" in ziua a~ptesprezecea a lunii a doua. Corabia a ajuns pe 1\1ui1teleAm-

A.Douisprezecea Planeti 427

rat in luna a ~ptea ~i alt pamant uscat a fost vizibil in luna a ze-cea; potopul s-a incheiat in luna a douasprezecea "7" caci ,,in pri-

.ma zi a primeiluni"a anuluiurmator,Noe a deschisu~ cora-oiei.. .

Trecand la faza a doua a potopului, cand apele au. inceputsa se retraga, textol nume~te planC(ta~UL.PA.KUN.E.

Erou, zeu pazitor,Care aduna laolalti apele:Care in varfurlle gemene ale munteluiA tacut sa se opreasca. .. .;.. pe~ti, fluviu, fluviu; potopul se retrage.tn monti, inte-un copac, 0 pasare s-a oprit.Ziua in care... spune.

to ciuda iligibilititii unor versuri deteriorate, asemanareadintre textele biblice ~i celemesopotamiene este clara: potopula cedat, area s-a oprit pe vcirfurile ..gemene" ale Muntelui Ara- #

rat, caurile au revenit in matca, ducand cu ele inapoi. apeJe in .oceane, au reaparut pe~tii, 0 pasace a, fost trimisa de pe arca~Tragedia se terminase.

A DouaspI'ezecea Planeta trecuse de ,,rascruce6', ,se apro- .. piase de Pamant ~i a inceput sa se indeparteze, insotita de sate,"

litii siii:

.!' Ccind inteleppi vor striga: ,,Potopul!"-Este zeul Nibiru [,,Planeta Riscruce"];EI este eroul, planeta cu patru capete.- ... . -&.j _w __a._. &A&Wuwaa..a. &A..." .&.Vl.Vl'UI.UI.,

Se va.intoarce;

Spre locul sau de odihna el se va.lisa.

(planeta se retrage, consideri tex~,. ~i i~i regiise~ calea14ngaSaturnin luna lui Ululu, a ~asealuna a anului.)

VechiulTestament se referi deseori la momentul in careDumnezeua tacut ca Pimintui sa fie acoperit cu apele potopu-

428 . ZECHARIA SITCHIN

lui. Psalmul 29 descrie "chemarea" ca ~i ,,retragerea" ,,apelormari~'de catre Dumnezeu:

Fiii lui Dumnezeu,dati Domnului,Dati Domnului slava ~icinste...Glasul DomIiuluiriisuni pe apeDumnezeulslavei face ~ bubuietunetul:'Damnulestepe apelemarL.. .

Glasul Domnului este putemic,'. GlasulDomnului este Maret.

Glasul Doninului sfarmacedrii...ti facesa saraea ni~tevitei, '

~i Libanul~ Siriortulsar ca ni~tepui de bivol.Glasul Domnului face sa ~neasci flacm de foc,Glasul Domnuluiiace sa se cutremurepustia.,.~iDomnulspunepotopului:"lntoarce-te!" ,

~i Domnulimpiriite~in vecipe scaunulluide domirie.( .

to magnificulpsalm77 - "La Domnuleu ma plfutg"-psalmistul~i aminte$teaparitia~idisparitialui Dumnezeuinzilele de demult:

Ma g~desc la zi!~b de dem~t,La anii lui Olam...tmi amintesc fapteleDomnului,Mi-aducaminte de minunileTalede odinioara...Caile Tale,Doamne,sunt sfinte; ,

Care Dumnezeu este mai mare dedit Dumnezeul noStru?

Cand Te-au viizut apele, Dumnezeule,:.:...: ':'. -- .~... 04.P"~'"~-Cl.U"UU~11Iun1t,~i'adancuriles-aumi~cat..Norii au Jurnat apii cu galeata,Tunetul a riisunat in nori;Sagetile Tale au zburat in toate partiteTunetul Tau a izbucmt in vartejul de vfutt,Fulgereleau luminat lumea, .Pamfuttul s-a mi~at'~i s-a cutremurat

A Douisprezeeea Planeti

. Ti~ai eroit. drumprin mare,o cwe prinapelecelemari, .~inuTi s-aucunoscuturmele~ilor Tai.

429

Psalmul 104, laudand faptel~ Domnului, i~i aminte~tedespre vremurile cfutd oceanele acopereau cont!nentele ~i aufost mcute sa se intoarca:

Tu ai a~ezat Pamantul pe temeliile sale,~iniciodatinusevaclatina. .

Tu it acoperise~i cu adancul cum I-ai acoper;i eu 0haina. '.,

Apa stitea pemunti. '1$'

.' Dar la amenintarea vocii Tale au fugit "

La glasul tunetului Tau au luat-o fa fuga;Suindu-sein munti ~ipogorandu-se in vaiPfutala locul pe care-Ihotarase~iTu.Le-ai pus o'margine pe care nu trebuie s-o treacaPentru ca sa nu mat acopereniciodati Piimantul.

Cuvintele profetului Amos sunt chiar mai expl~cjte:-Necazul vine la tine in ziua lui Dumnezeu; la ~

bun s~itul acesta? . .Caci in ziua Domnului nu este nici lumina ~i nici

intuneric... '

EI preface intunericul in zori, iar ziua in noapteaneagrii; EI cheama apele mirii ~i Ie revarsa pe suprafatapiimantului.

Acestea deci au fost evenimentele din zilele "de demult".. ,,ziuaDoinnului"fuseseziuapotopului.

*~.

430. ZECHARIA SrrCHIN

~a cum am aratat in capitolele anterioare, aterizfu1d.pePamant, nefilimii au asociat primele ora~e pe care Ie-au inte-meiat cu erele zodiacale - <land zodiilor atrlbutele zeilor aso-

ciati cu acestea. Constamm. acum ca textul desc~perit de Ebe-ling, nu numaidi ofera informapi calendaristice despre omeni-re, ci ~i despre nefilimi. Potopul, ne spune acest text, a awt locin "Era constelatiei Leului":' .,

Supremul, Supremul, cel mai mandru dintre zei;Zeu a cami coroana stral~cim, teama inspira.Planeta suprema: un tron ea ~i-a lacuttn fata orbitei date planetei tb~ii [Marte].tnfiecare-zi din Leu, el.este in fl8ciiri.Lununa sa hotar~te strilucitoarea sa impadtie pe Pa-

mant..

Astfel, putem intelege acum un vers enigmatic din ritu-alul de Anul Nou, care spune: "ConstelatiaLeului masoaraape-Ie Adancului". Aeeasta declaratie plaseaza potopul intr-o pe-rioada clara de timp.caci, de~iastronomiinu pot spune cu sigu-rantii unde anume situau sumerienii inceputul fiecarei ere ZO-.diacale, se considera, in general, ca tabelulpe care it prezenmmmai jos este cel mai aproape de cel sumerian.

60 i.Ch. - 2100 d.Ch.- EraPe~tilor2220 i.Ch. - 60 i.Ch. - EraBerbecului4380 i.Ch. - 2220 i.Ch. - EraTaumlui6540 i.Ch. - 4380 i.Ch. - EraGemenilor~/UUI.Cb. - 654Ui.Ch. - EraRacului(Cancer)

10.860i.Ch. - 8700 i.Ch. --:EraLeului.

Daca potopul a avut loe in Era Leului, adica intre 10.860~i 8700 j~Ch, atunci data se potrive~te perfect cU descoperirilenoastre: conform ~tiintei de astazi, ultima perioada glaciara s-atermiriat bmse in emisfera sudica, cu circa doisprezece sau teci-

A Douiisprezecea Planeti 431

spreze<;emii de ani.in unna, iar in emisfera nordica 0 mie saudoua mii de ani mai tArziu. .

Fenomenul de precesie ofera 0 c<;>roborare ~i mai evi-denm eu tcoria nO/lstra. Am afinnat mai devreme ca nefilimii au

aterizat pe Pamant cu 432.000 de ~i inaintea potopului (120 d.e~ar), in Era Pe~ti1or.tn tennt:nii eiclurilor preeesionale,432.000de ani inseamna ~aisprezece astfel de cicluri complete, sau AniMari, plus mai bine de jumitate din eiclul unnator, sau MareAn, adica exact in ,,Era" constetatiei Leului.

Astfel, putem reconstitui cronologia completa a eveni-menteior descrise in aceasm carte.

Data EVENIMENTUL445.000 Nefilimii, condu~ide Enki, sosesc pe Parnant de pe

A Douasprezecea Planctii. Se intemeiaza Eridu -Stapa Pamant I "7'in sudul Mesopotamiei.

430.000 Marile calote glaciare incep sa se topeasdi. In Od-entul Apropiat, climatul devine ospitalier.

415.000 Enki se mum in interioml tinutului, intemeind Larsa.400.000 Perioada interglaciara se intinde peste tot. Ehlil so-

se~tepc Pamant ~iinfiiteazacentrul de la Nippur.Enlil ealatore~te spre Africa ~i organizeaza acolooperatiunileminierealezeilor. .

360.000 Nefilimii intemeiaza Bad-Tibira, centrul lor meta-lurgie, pentru topirea ~i preluerarea metalelor. Sunte~nstmite Sippaml, spatioportul nefilimilor ~i alteora~e.

:::.::: :-w,v:..."UU1Ul'U~J1Vl.ljlUU1i11''jmnursagrauresc omul- Muncitoml Primitiv.

250.000 ,Homo Sapiens se inmulte~te~i se impr~tie pe toamsuprafata Pamantului.

200.000 Viata pe Pamant regreseaza in timpul unei noi ~regla~iarc' .

100.000 Clima se inealze~tedin nou. Fiii zeilor iau de neves-te fiieelepamantenilor ~ifae copii eu ele.

432

77.000

75.000

49.000

35.000

13.000

ZE<"''HARIA SITCHIN

Ubartutu/Lameh, un om nascut dintr-un zeu ~i0 pa-manteanca, devine primul rege pamantean in ~urup-pak, sub protectia zeitei Ninhursag. ,

"Blestemarea " Pamantului de zei - 0 noua era gla-ciara incepe. Tipuri degenerate de om. ratacesc pesuprafata Pamantului.fncepe domnia lui Ziusudra (Noe), "slujitor crcdin~cios~' alluf Enki.

fnrautatirea climatului incepe. sa decimeze omenireain timpul celor ,,~apte treceri". Omul din Neander-thal dispare din Europa, supravietuind numai Omulde Cro-Magoon (din Orientul Apropiat).Nefilimii, avertizati de marea uri~a pe care urma s-oatraga dupa sine apropierea planetei lor decid sa laseomenirea sa piara.Potopul matura intreg Pamantul, s~ind dintr-c dataera glaciara.

\,!.

Capitolul15,

Regatn) de pe Pam ant

Potopul nu a fost 0 experienta traumatica doar pentruomenire, ci ~ipentru .,zei" --nefilimi.

Ca sa folosim cuvintele unei liste sumeriane a regilor,"PotQpu!a maturat totul de pc rata pamantului" ~i 0 mundi d~12Qde -Fara fost ~tearsa peste noapte. Minele din Africa deSuel,ora~eledin Mesopotamia,Centrul de Control a1Misiunilor .Spa~ialede la Nippur,spatioportulde fa Sippar- toate ziiceau .ingropate sub. ape ~i noroi. Plutin(,1in navetele lordeasupra Pa-mantului de"vastatde furia ape lor, nefilimii ~teptal;1 ca acesteasa se retraga pentru a putea pune din nou piciorul pe Pa~nt.

Cum aveau ei sa supravietuiasca pc 0 planeta striiina candora~ele Ctl"toate facilitatile lor disparusera, ~i chiar ~i fO$ lorde munea -=- omenirea - fusese complet decimata?

Cand, infometati, inftic~~ati ~i epuizati, nefilimii au ate-rizat pe vlirfurile,,Muntelui Salvarii" au fost, cu sigurantii, u~u-rati sa descopere ca omenirea ~ianimalele deopotriva, nu pieri-sera eu totul.Chiar~iEnlil, la inceputfuriossa descoperecaplanurile sale fusesera.dejucate, ~i-a schimbat curand gandurile.

Decizia luata de 7.ei ;J rod nnJl nrnC'tiC'iin"t.. flin~ nrn_

pria lor situatie, nefilimii au dat la 0 parte prejudecatile lor des-pre oameni ~i~i-aureluat sclavii dupa care, nemaipierzand nicio elipa, i-atrinvatat pc oameni cu~sa ctdtive grane ~i sa creas-ca animale. Cum supravietuirea, fiiriinici 0 indoiaIa, depind~ade viteza cu care se dezvolta agricultura ~i cre~terea vitelor~pentru a raspunde nevoilor nefilimilor ~i ale .omenirii care seinmultea cu rapiditate,nefilimii au aplicat ~tiintalor avansata ~icuno~tintelelor deosebite pentru a rezolva aceasta problema.

~ :1

434 ZECHARIA SrtCHIN

Hili sa cunoasca informatiileoferite de textele biblice ~icele sumeriene, multi savanp care au studiat originile agricul-turii au ajuns la concluzia ca ea a fost "descoperitii"de omenirecu circa 13.000 de ani in urmii, ~id aceastii descoperire estelegatiide climatul cald care a urmat incheierii ultirriei ere gla-ciare. Cu mult inaintea savantilorde astazi, Biblia plaseaza in-ceputul agriculturii in perioada care a umiat polopului. "Sema~natul~iseceratul"suntprezentate'deBiblieca da~ 1icutede .Dumnezeului Noe ~iurma~ilorsai, ca parte din legamantul.tacut de Dumnezeucu omenirea in perioada de dupa potop:

Cat va fi pamantuI, nu va incetil semanatul ~i secera-tul, mgul ~icaldura, vara ~i iatna, ziua ~i.noaptea.

Primi,nd din parte a zeilor ,,secretele" agriculturii, "Noe ainceput sa fie luclitor al pamantului ~i a sadit 0 vie": el fiindprimul agricultor postdiluvian, angajatdeli~rat in lucrarea pa- .mantului. '

~i textele sumeriene atribuie zeilor dezvaluire~. "secretu~lui" - atat al agriculturii' cat ~i alcre~terii vitelor.

Cercetand inceputurile agriculturii, savantii moderni audescoperit ca ea a aparut mai intai in Orientul ApJ:opiat, dar nuin campiile fertile ~i u~or de lucrat sau in vai, ci, mai degraba,ea a aparut.in tinuturile muntoase. .De ce oare au preferatagri-cultorii de atunci aceste ,zone dificile pentru agricultura in loculcelor mult mai usoare de la ses?. .

Singurulraspuns plauzibil este ca aceste tin".,," tt,. I" O.!PO.!c;H1U,la vremea cana a lost ;,descoperitii" agricultura, nelocui-bile; cucirca 13.000 de ani in urma, sesurile nu 'erau inca sufi-, .cient de uscate dupa polop. A trebuit sa maitreaca mii de anipana ce campiile ~i'vaile s-au uscat suficient pentru, a permiteoamenilorsa coboare.d.ih muntii:ca~e ,inconjoaraMesopotamiasi sa se:stabileasca la'campie. ,Exact acest luom il 'descrie,\'!i Bi~jblia:Lamultegeneratiidupapotop,oalJleniivenitl"dinr~r:

A Douisprczecea Planeti 435.,'

- din zonele montanedin estul Mesopotamiei- "au gasit 0campiein Tara~inear[Sumer],~is-au stabilitacolo"~ '

Textele sumeriene declaIi cii Enlil a oferit cerealele "intinutul dealurilor" - in munti"nu in campii -. ~ia mcut posibilaagricultura in munti tinind deoparte apele potQPului. ,,A pusstavila apelor, ca sa nu intre in munti." Numele tinutului mun-tos din riisiiritulSumeruIuiera E.LAM; care inseamna ~,casadeunde au ie~ittoate ierburile". Mai tarziu, doi dintre asistentii luiEnlil, zeii Ninazu ~iNimada,.au lispaildit cultivarea plantelor ~iin~esuri, astfel incat, "Surner, tara care nu cunoscuse semanatuI~isece~ul, a cunoscutactim pete".

Savantii, care au-stabilit ca agricultura.a inceput pri~cre~tereaunei plante salbatice in locul graului ~iorzului, nu:potsa explicecum primele pe (cum ar fi cele descoperite in pe~-tera ~anidar) erau deja uniforme ~i foarte deosebite.Milioanede generatii de selecpe genetica sunt necesare pentru a obpnechiar ~i 0 minima schimbare intr-o spec!e oarecare. ~i t<?tu~i,perioada de timp ~ilocul in care un astfel de proces indelungat~i foarte gradual ar fi avut loc, nu este de gasit nicaieri. Nuexistiidecat0 singuIi explicape peQtruacest miracol botano-ge-netic: dacii nu a fost vorba de un proces de selectie naturala,atunci este vorba de manipidare artificiala.

Cercetatcu atentie, un spic bine dezyoltat de gdu este unmister ~i mai mare. Este produsul unui ,,amestec neobi~nuit degene botanice""~inu produsul dezvoltiiriigenetice Iiinici muta-tia genetica a unei singure sutse. Este, cu siguranti, rezuItatuIamestecului,genelor mai multor plante. tntreaga idee 'ca omul,

~ in cateva mii de ani, a reU'iitsa transforme animalele prin do-mesticireeste,de asemenea,discutabil~. 'C1.'!-~ . - . - .

...___,_ ~_ ~_ .. ...,"'.""c&p<&UUAp<U1i1iI\;UIII~ raspun-da acestor intrebiiri, ~i nici aflora, de exemplu, de ce semicerculmuntos din OrientuI Apropiat a devenit 0 sursa continua de noivarietiiti de plante ~i'cereale, pomi, fructe, legume ~i animaledomestiee.

. Sumerienii~tiauriispunsul..Semintele,spun ei, erau undar trimis pe Pamant de Anu, din Lic8'iul Ceresc. Gdul, ,orzuI~lcjnepa au fost aduse pe Pamant de pe A.Douasprezecea Pia-

III

. I

436 ZECHARIA .SrrCHIN

nem. Agricultura ~i cre~erea animalelor au fost darurile lui En-IiI~i,respectiv,Enki. ,

Nu numai pl'ezen~ nefilimilor, ci ~i sosirile periodice ale, planetei lor in vecinataUm Pamantului se pare c~ se afla in spa-tele 'a trei faze cmciale din dezvoltareacivilizatiei post-diluvie-ne: agricultura, circa 11.000 tCh., cultura neolitica, circa 7500tCh. ~iapripa ~sca a civilizatieimesopotamiene, 3800 i.Ch.,toate la intervale de 3600 qe ani.

Se pare ca nefilimii, dezvaluindoamenilor cuno~tinte,in., doze bine stabilite, 0 Jaceau~ila intervalecare marcau apropie-rea planetei lor de Pamant, de parca era nevoie de ni~te inspec-pi "de la centru", $i consulmri intre iei, posibile numai in pe_rioada cand A Douasprezecea Planem venea in apropierea PIi-mantului, inainte'de a se da aprobarea pentru inca un pas pe ca-

. lea curioa~terii umane."Epopeea lui Etana" ne ofera una din aceste consultiiri

intre zei. Intr-una diJ.1zilele care au urmat potopului, spune tex-tuI: '

iII

Marii Anunnakicare decid 80artaau tinut sfat, ,

Soarta PamantuluLs-o hotarasca.

Cei care au Jacut-cele patru colturi ale lumii,Care au intemeiat toate tiirile,Care supravegheazii Pamantul,Erau prea nobili pentru omenire.

Nefilimii, ni se spune~au ajuns la concluzia ca aveaune-voiede un intermediarintreei ~maselede oameni.Ei trebuia,.I'au decis ei,' sa fie zeii - e/u in acadiana, insemnand ,,nobilii".(""'n.,.~._+ ,.a 1 ~4-A_':!tA . ft... .- ... --- --- --~"'~'" ,_. ~I UIU"I1I1C,Cl au In-trodus ,,impiiratia" pe Pamant: au numit un 'conducator umancare sa asigure serviciile pe care trebuia sa Ie fuca oamenii zei-

lor ~i canalul prin care se diideau oainenilor invatiiturile ~i legile~oc '.

Un text care vorbe~te "despreacest subiect descrie situapade dinainte ca tiara ~i coroana sa fie puse pe vreun cap de om ~isceptrul dat in miinile acestuia; toate aceste simbolun ale rega-

~,)-

/;,

.,~"J~

:.~l.~.."

..",

,;.

0."

,'~. !~

0',:-.,'.~

A Douisprezecea Planeti 437

tului - plus toiagulpastorului,simboluldrepmpi- "stiiteauinfata lui Anu, in cetiui". Dupiice zeii au luat hotiirarea, ,Jmpiirii-tia a fost coborcimdin Cer pe Pamant".

Atat textele sumeriene, cat ~i cele acadiene declarii cazeii ~i-au mentinut "domnia" peste Pamant ~i i-au pus pe oa-meni sa reconstruiasca mai intciior~ele de dinainte de potop,exact i~ locurile acestora ~i dupa planurile originale: "Sa sepuna toate ciiramizile or~elor din vechime in locurile in c~au stat ele~toate ciiramizilesa stea in sfintele lor locuri." Oeci,Eridu a fost-primulor~ reconstruit.

'Apoi, nefilimii i-~u ajutat pe oameni sa-~i construiascaprimul ora~-regat, ~i I-au binecuvantat. "Sa fie ora~ul aCestacuibul in care oamehii sa se odihneasca. Fie ca regele sa fie pas-torullor."

. Primul ora~-regat al oamenilor, ne spun textele sume-riene, a fost Cush. "Ccind tmpiirapa a coborcit iara~i din Cer,tmpiiriitiaera in Cush." Din nefericire, listele sumeriene ale re-gilor sunt mutilate exact in locul unde se afla numele primuluiom care a fost numit ae zei, rege. ~tim totu~ica el a inceput Qlunga dinastie, ale carei ora~e de re~edintii s-au schimbat dinCush in Uruk, Ur, Avyan:t,Hamazi, Acsac, Acad ~i apoi, inAshur ~iBabilon ~iin alte capitale mai recente. .

" CarteaNeamurilordin Biblieil pune pe Nimrud- patri-arhul regatelorUruk, Acad, Babilon~iAsiria - ca fiind din Cush.Ea inregistre!lziiriispandirea omenirii, tiirile,~i regatele, ca re-zultat al imt*tirii ei in trei ramuri dupii potop. Triigandu,;se~inumindu-se dupa numele celor trei fii ai lui Noe, era1,1impiirtitiin pamanturile ~ineamurile hli Sem, care locuiau in Mesopota-mia ~i Orientul Apropiat, Ham, care locuiau in Africa ~i piirtium n:mnSUlal\l'aDica ~I lare1, mao-europenn d.1nAsia Mica,Iran, India ~iEuropa. ,

Aceste trei grupuri maj~re erau, cu siguranti, cele trei,,regiuni" ale caror intemeieri au fost discutate de Marii Anun-naki. Fiecare dintre cele trei au fost ~credintate unui zeu prin-cipal. Una din aceste regiuni' era, evident, Sumerul, regiuneapopoarelor semitice, locul in care a inflorit prima civilizatieuman~.

438 ZECHARJASrrailN

Celelaltedouaau devenit~ ele leagiioulunorciVilimpi -.infIoritoare. Circa 3200 i.Ch. ,- aproapct0 jumatate de mileniudupa civilimtia sumeriana - statuI, regatuI ~i civili2'Bpa~i-aumcut aparitia ~i'in valea Nilului, conducand in timp la mareacivilimtieegfpteani. - ' _

Pana acum circa cinciuci de ani, nu s-a ~tiut nirnic .des-pre cea de-a treia mare. civilimtie, cea indo-europeana, dar secQno~te acum existenta unei civili2'Bpiavansate, cuprinzandora~e 'marl, 0 agricriltura dezvoltati, un comeq infIoritor, in va-lea Indului, cu circa 0 mie de ani dupi infIorireacelei sumerie- ,

ne. (Fig. 161)

......\,1A

VU.

.Fig. 161

"-;

_ A Doui!jprezecea Planeti 439

, 'Texteleantice" precwn ~idesc9peririle. arheoldgice atestilegaturile: fOaI1~apfopiate pe plan ~1tlQ;a1.~i:economkexisten-ie iI1treJ.~esf¥.doua' ciyiUzatii :d~;zvoltatepe J:n.ait,lril~;celor douamarl fluvii, ~i civili.7.atia..sumeriana. .Mai"mult, a!AtdpveA'cir-cumstantiale, t:at ~i directe I-au convins pemajorit3.teasav~J1.p-19r ca civilizat~a din zona Nilului ~i din cea a Indulu,i nu numaica eraulegate de cea sumeri~ii;.ci, de fapt, ambete.i~i aveau

..J ,,-, ... .' ,.

leagl".luLin Sunier. ."...', ....'. . . S"a descoperit ca cele mai'impozc1.l).te hio,i1umeritedin

Egipt, pirimudele, sunt, sub 0 ,,masca"depia.tri~'replici aproapePerfecte ale ziguratelor mesopotamiene ~isunt suficiente moti-ve pentru.a se erede ca ingeniosul' arhitect care a desenat planu-

.rile pentru marilepiramide ~i'a supervimt constructia Ipr a fostun sumerian venerat ca zeu. (Fig. 162) ..

.. ItFig. 162 .

Vechiul nume dat de egipteni tirii'lor era "pa.mant~lridi-cat" ~iamintirile lor desprepreistoria acesteia retineau ideea ca"un zeu foarte mare a venit in vremurile de' demult"~i a gisittinutullor acoperit de ape ~inoroi.''Er~i..aasunmt dificila sarci-na de'a ,,rechema", a ridica literalmente'Egiptulde sub ape. Le-

gen~A~sc~e~minuptit .~~le,~tii!JlI}:l~Ae..1¥pip;o:t?P;:,~st zeuvechl,~e poate demonstra,nu era altul decat Enltl, mgmerul-~efat netillrrulor. .

;-~

440 ZECHARIA SrrCHIN

0.Fig, 163 Fig. 164

De~i se cunosc relativ putin~ lucruripana astazi desprecivilizatia din valea Indului, ~im ca ~i ei venerau numarul doi- .:.sprezece ca numarul divinitatii supreme, ca ei i~i ~prezentauzeii ell figuri umane purtlindpe cap bonete cu coame ~i di eivenerau simbolul crucii - semnul planetei nefilimilor. {Fig.163,164)

Daca aceste doua civilizatiierau de origine sumeriana, dece sunt diferite limbile ~i semnele lor scrise?Raspunsul ~tiinp-fie este ca limbile sunt diferite. Acest lucru a fost demonstratinca din 1852, cartd reverendul Charles Foster a scris 0 carte;The One Primeval Language (Limba primordiala), in care ademonstrat ca toate limbite antice desciftate pana at4nci, inclu-siv chinezaveche ~ialte limbi din OrientulAntic, se trag dintr-.osingura sursa - care, s-a uemonstrat ulterior,era sumeriana.

Pictogramele similare nu au numai aceea~i.semnificatie,ceea ce ar DUteafi doar 0 cninr.it1pn!1i1';:; :",I:M_:~ ~ " L:original, ba chiar ~iacee~i forma fonetica - ceea.ce sugereazain mod clar originea comuna. Mult mai recent, savantii au am-tat ca primeleinscriptiiegiptenCfutilizau un limbaj care indica 0dezvoltareanterioaraa scrisului, ~isinguruf loc in care limbajulscris existaseinainte era Sumerul.

Dee avem 0 singura limba scrisa care, din anumite moti-ve, a fost diferentiata in trei limbi: mesopotami~na, egiptea-

,',<i~:.

-')r

A Douisprezeeea Planetii 441

nalhamitica ~i indo-europeana. Astfel de diferente pot s,a fi apa':rut singure de-a lungul timpului, datoriti distantei .~i separiriigeografice. ~i totu~i, textele sumeriene sustin ca ele au aparutca.urmare a unei decizii deliberate a zeitor, inca 0 dati initiatide Enlil. Povestirile sumerienepe acest subiect sunt identice cubinecunoscuta legenda biblica a Turnului Babel, care ne spuneca "tot Pamantul avea 0 limba ~iacelea~icuvinte." Dar dupa ceoamenij din Sumer, invatand actaconstrucpilor <lincaramizi, auconstruit o~e ~i au ridicat turnUri inalte (zigurate), ei au pla-nuH sa construiasca un ~em ~i un turn pentru a-I lansa. Dinaceasta cauza "a amestecat Dumnezeu limbile Pamcintului".

Ridicareadeliberataa Egiptului de sub ape, dovezile ling-vistice, relatarile Bibliei ~icele sumeriene, toate confirma ideeanoastra ca cele doua.civilizatii satelit nu !i-audezvoltat din in-tamplare. Dil)contra, ele au fost planificate ~irealizate prin de- .cizia deliberataa nefilimilor.

Temandu-se,in mod evident, de 0 civilizatie umana uni-; ficata cultural ~i avand acelea~i scopuri, nefilimii au adoptat po-

litica tipic colonialista "Divide et impera'~ (Dezbina ~i stapa-ne~4:).Pentl11ca, in timp ce omenirea ajunsese la un nivel careii permiteachiar sa incer.cesa construiasca0 navi spati~lii-'dupa care ,,nimicnu i-ar fi impiedicat sa faca tot ce ~i-au pus ingand" - nefilirilliin~i~ise aflau .intr-unputemic declin. rn mile-niul al treilea i.Ch., copiii ~inepopi, ca sa nu mai vorbim de oa-menii cu unul din parinti zeu, cople~iseraca numar vechii zei.

Adanca nvalitate dintre cei doi frati, Enlit ~i Enki, a fostmo~tenitade fiii lor, dand nll§tereunor lupte sangeroase pentrusuprematie. Chiar ~i fIii lui Enlit - a~ cum am vazut in capi-tolele anterioa~ - se luptau intre ei.la fel cum mceau. de altfe!~l Illl IUIbOK1.~a cum s-a mtamplat deseori ~i in istoria ome-'.nirii, zeii cei mari au incercat sa-i impace impirtind pamantulintre mo~tenitoriilor. In eel putin 0 iristanti inregistrati in tex-tele sumeriene, un astfel de fiu (I~kur/Adad) a fost trimis inmod delibetat de Enlil in Tinuturile Muntoase, cu rolul de zei-tate locala. .

Pe masum ce trecea timpul, zeii au devenit din ce in cemai gejo~i unii pe ceilalti, pazIDdu-~icu stra~ilicie teritonuJ,

441 ; ~ ." ,ZEtiIARJAStrclilN

'me~e~gut'sau meseriape care 0 Patronau:Regii erau' interme~diarii dintieace~tia ~i~omenireadin cein ct mai numeroasa,Declaratiile regilor ootici cum ci pomeau la rizboi penttu'cuce~rirea de noi teritorii ~ia supune alte popoare,penttu di unnau"poruhca zeului ~istiI$tul meu", Text dupi text demonstreazacu claritate cii lucmle stiteau inti-adeviir~, Zeii i~ipiistiase~rii penttu ei controlul EOliticiiexteme, dici asta;privea,de faptrelatiile cu ceilalti zei, In conformitatecu aceasta, ei aveab ulti-mul cuvint in declararea rizboiului sau incheiereapacii.

o dati cu inmultirea ~i riispandireaoamenilor, in din cein ce mai multe tiri, or~e ~i sate, trebuiaugiisi1eem penttu a Iereaminti acestora cine Ie sunt stap!nii, cei ,,nobili". VechiulTestament reflecti acest lucru la tot pasul, cerand:oanienilor sanu se ,,inchinela zeii altor popoare". Solutiaa fost construirea adin ce in ce mai multe liic~uri de cult, ~ipunerea in fiecare din-tie ele a simbolulzeului "corect",

Era piganismului incepus~."

Dopapotop,ne informeaza'textelesumeriene,nefilimii"au tinut lungi adunaripenttu a hotiiridestinuloamenilor ~izeilor pe Parnant. In urma acestor consilii, ei au luat decizia de,,a face cele pattu regiuni". Treidintre ele - Mesopotamia, va-lea Nilului ~ivalea Indului - au fost populate cu oameni.

, A patra regiune era considerati "sfiinti" - un termen carela inceput insemna ca zona era "interzisa, restransa". Dedicatinumai zeilor, era un "piimint pur", 0 zona de care oamenii seputeau apropia numai cu autorizatie; trayersarea acesteia Dutea

. ...u ."'..~u "'4U£4l~lV1ilnlunor "arme IDsp~i1mantitoare"de catre ni~te paznici fioro~i. Acest tinut sau regiune era numitiTIL.MUN ("Tinutul in care sunt rachetele"). Era zona in carei~i stabiliserii nefilimii baza spatiala dupa ce cea de la Sipparfusese distrusade apele potopului. '

Din nou, aceasti zona a fost pusa sub comanda lui UtuJ~a-ma~, zeul care, era insiircinat cu rachetele. Eroii epopeilor.anti-ce, cum ar .fi Ghilgamesh, s-au luptat din greu pentru a ajunge

~;_f'_

A Douitprezecea PlaDeti 443

aici, pentrua fi purtapapoi de un ~emsau un Vultur p4ni inLi~ul CerescalZeilor.Ne amintimrugaluiGhilgameshcatre~ama!I:

Lasi-ma sa intru in pout, lasa-ma sa-mi ridic ~em-ul...Pe viata zeitei care m-a nascut,A cinstituluirege, tatil meu.Indromi-mi ~ii spre Tara 'fa!

Pove~le ootice - de fapt pora istorie - relateazi efortu-rile neincetateale oamenilor de a ajunge'"in acest s:fiintpout",penttu a giisi,,PlootaViepi", ~ide a obpne viata ve~nica printreZeii Cerului ~iPimintului. Acesta a fost idealul omenirii, careapare in toate religiile ce i~i au riidicinile in Sumer: sperantaca, daci duc 0 viati cinstiti ~icorati pe Parnant, acest lucru vafi riisplitit printr-o "viat8,de apoi" in Laca~1 Divin, alaturi dezei. - ,

Dar unde se afla aceasti Tara a Zeilor, care mcea legatu-ra 'cu Cerul? ~

Rispunsulla aceasti intrebare este cunoscut. Existi toateindiciile. Dar, dincolo_deacest lucru apar alte intrebiri. Au maifost intdlnitinefilimii de atunci? Ce se va intdmplacand ne yomreintdlni cu ei?

~i daci nefilimiierau~,zeii"care au ,,flicut"omul de peParnant, oare numai evolufia viepi pe A Douasprezecea Planetai-a creat pe nefilimi?

IIIII

" ",'

,>,

.-~t

-:;

Bibliogratie"

'1. Princlpalele sune pentru textele bibUee:A. De la.Genezii la Deuteronom: The Five Books of Moses, editie

nouii,reviizutiidedr.M.Stern,StarHebrew~ook Company,nedatatii. .

B. Pentm traduceri ~i mterpretiiri mai noi, bazate pe texteie sumeriene~i acadiene: "Geneza" din The Anchor Bible, trad. de E.A. Speiser, GardenCity, N.Y.: Doubleday &Co, 1964.

C. Pentru culoarea "arhaicii": The Holy Bible, King James Version,Cleveland ~i New Yorlc The World PublislUng Normande Co., nedata,tii.

D. Pentm verificarea interpretiirilor modeme ale versetelor biblice:The Torah, noua traducere a Srmtei Scripturi, in conformitate cu textele ma-soretice, New York: Jewish Publication Society of America, 1962; The NewAmerican Bible, tradUsii de membrii Catholic Biblical Association o( Ameri-ca, New York: P.J. Kenedy & So~ 1970; ~i The New English Bible, editatiisub indrumarea ~i patronajul Bisericii Angliei, Oxford: Oxford UniversityPress; Cambridge: Cambridge UniversityPress, 1970. '

E. Peniru referinte'uzuale ~i compamrea traducerilor: Veteris Testa-menU Concordantiae Hebraicae Atque Chaldaicae, Solomon, Mandelkem,lemsalim: Schocken Books, Inc., 1962; Encyclopedic Dictionary of the Bible,traducere ~i adaptare de A. van den Born, Catholic Biblical Associations ofAmerica, New York: McGraw-Hill Book Co., hic., 1963; ~i Milton-Hatanach(Ebmicii), Hebrew-Ammaic de Jushua Steinberg, Tel Aviv: Izreel PublislUngHouse Ltd., 1961. .

II. PrinelpaleIe sune pentru textele din Orientul Aproplat:Barton, George, A. The Royal Inscriptions of Sumer and Akkad, 1929.jjorger,J\.lc;JU:;I.o;,UU"".uu__"..:'-wJ':__'" .."!_L_InJ:'J:Budge, E.A. Wallis, The Gods ofth"e Egyptians, 1904Budge, E.A. W. ~i King, L.W. Annals of the Kings of Assyria, 1902.Chiem, Edward, Sumerian Religious Texts, 1924.Ebeling, E.; Meissner, B; Weidner, E., (cd) Reallexicon der Assyrolo-

gie undVorderasiatischenArchiiology,1932-1957. .Ebeling, Erich, Enuma Elish: die Siebimte Tafel des Akkadischen

WeltschOp{ungsliedes,1939Ebeling, Erich, Tod und f-eben'nam den Vorstellungen der Babylo-

nier, 1931.

.jI

446 ZECHARlA SITCHIN

Falkenstein, Adam ~i W.von Soden, Sumerische und AkkadischeHymnem und Gebete. 1953.

Falkenstein,Adam, Sumerische Gatterlieder, 1959.Fossey, Charles; La Magie Syrienne. 1902. ,

Frankfort, Henri, Kingship and Gods, 1948.Gray, John, The Canaanites. 1964. ,Gordon, Cyrus H., "Canaanites Mythology" in Mythalagies a{the An-

cient Warld.l961. ' "

Grossman, Hugo, The Develapment a{the Idea a{God in the Old Tes-tament. 1926

Grossman, Hugo, Altarientalische Texte und Bilder zum alten Testa-mente. 1909 '

Gunterbock, Hans G., "Hittite Mythology" in Mytholagies a{ the An-cient Warlds. 1961 ' ,

Heidel, Alexander, The Babylanian Genesis. 1969.Hilprecht, Herinan V., (ed). Reparts a{the Babylanion Expeditians: .

Cuneiform Texts. 1893-1914, Jacobsen, Thorkild, "Mesopotamia" in The Intellectual Adventure a{

Ancient Man. 1946.

Jastrow, Morris, Die Religian Babylaniens und Assyriens.l905-19i2jeari,. Charles-F, La Religian Sumerienne.1931 .Jensen,P., Texte zur assyrisch-babylan1schen Religian. 1915.Jensen,P.,DieKasmalagiederBabylanier.1890. '.

Jeremias, Alfted, The Old resta"'ent in the Light a{the Ancient NearEasU911.

Jeremias, Alfred, Das Alter.der babylanischenAstranamie.1908.Jeremias, Alfred, Handbuchder Altari~talische Geiskultur..Jeremias, Alfred ~iWinckler,Hugo, 1mKamp{eum deralten Orient.King, Leonard W., Babylanian Magic and Sarcery being: "The Pra-

yers a{the Lining a{the Hand". )896. " '

,King, Leonard W., The Assyrion Language. 1901.King, Leonard W., The seven Tablets a{Creatian.1902.King, Leonard W., Babylanian Religian and Mythalagy.1899.Kramer, Samuel N. The Summerians. 1963.K1'IImp.rSAmllp.1N (p.t!) M1Jthnlnoip,~n(thp A"rip"t Wnrld 1961.

Kramer, Samuel N.,Hystary Begins in Sumer. 1959.Kramer, Samuel N., Enmerkor and the Lord a{ Aratta. 1952.Kramer, Samuel N., Fram the Tablets a{Sumer. 1956.Kramer, Samuel N., SumerionMythalagy.1961.Kugler, Franz Xavier., Sternkunde und Stemdienst in Babylan. 1907-

1913.Lambert,W.G. ~i Millard, A.R., Atra-Hasis. the Babylanion Story a{

the Flaod. 1970. '

Langdon, Stephen, Sumerian and Babylonion Psalms. 1909.Langdon, Stephen, Tammuzand Ishtar. 1914.

~,'~'

,-f'

.A D()uisprezeeea Planetii

447

Langdon, Stephen,(00): Ox{ardEditians a{Cunei{arm Texts. 1923Langdon, Stephen, "Semitic Mythology" in The Mythalogy a{ all Ra-

ces. 1964.Langdon, Stephen, Enuma Elish: The Babylanian Epic o{ Creatian.

1923.

,~'

Langdon, Stephen, Babylanian Penitential Psalms. 1912.Umgdon, Stephen, Die Neu Babylanischen Konigsinschriflen. 1912Luckenbil, David D., Ancient Recards a{ Assyria and Babylania.

1926-'27.

Neugebauer, 0., Astranamical Cunei{arm Texts. 1955.Pinches, Theophilus G., "Some mathematical'Tablets in the British

Museum" in Hi/precht Anniversary Valume.1909.Pritchard, James B., (ed). Ancient Near Estern Texts Relating to. the Old

Testament.1969. -Rawlinson, Henry C., The Cunei{arm Inscriptians a{ Western Asia.

1861-'84. ' ,

, Sayee, A.H.,-The Religian a{the Babylonians.1888.Smith, George, The ChaldeanAccaunt a{Genesis. 1876.Thomas,D.Winston (ed), Do.cuments fr()m Old Testament Times.

~ ~

1961.

ItThompson, R. Campbell, The Reparts a{ the Magicians a"d Astrala~

gprs a{Niniveh and Babylan. 1900. "

Thureau-Dangin, Franc;ois, Les Inscriptians de Sumer et Akkad. 1905.Thureau-Dangin, Franc;ois, Die sumerischen un akkadische Konig-

sinschriflen. 1907.Thureau-Dangin,Franc;ois,RitueJesAkkadiens.1921. ,.

Virolleaud, Charles., L 'astranamie Chaldeenne. 1903-1908.,Weidne{, Emst F., Alter und Bedeutung der Babylanischer Astrana-

mie und Astral/ehre.1914.Weidner, Ernst F., Handbuch der Ba.bylanischen Astranamie.1915.Witzel, P. Maurus.l'ammuz-Liturgien un4Xerwandtes. J935.

III

\IIII

~~;:'.-

'J'f~'

III. Au fost cercetate,studli ,I articole din urmitoarele periodice:Der Alte Orient (Leipzig) ,. ,,.,, , _-'.''"' :_..:1"A \

__n."

".o~1.

American Jaurnal a{Semitic Langu,agesand fjteratures (Chicago)Annual a{the American Schoals a{Oriental Research (~ew Haven)Archiv fUr Keilschrifl{ar~chung (Berlin)Archiv fUrOrient{arschung(Berlin) .

.4.rchiv Oriel/talni (Praga)

.4.ssyralagische Bibliothek (Leipzig)

.4.ssyralagical Studies (Chicago)Das Auslqnd (Berlin) ',...'..,"" ,,'

Babylaniaca (Paris),'

I\or,~'~'.' ,.

448 ZECHARIA'SITCUIN

Beitriige.zur ASsyrlologie Und semiiischen Spra"chwissenschatl (L~ip.;~ ~

III

IIII

:rig)" .

Berliner Beitriige ZIp"Keilschrlf()rsch,ung{Berlin) .Bibliolheca Orienlalis(LeiiJa) "

Bulletin of the Amerlaln Schoo.ls o/,Oriental .Research (Ierusali$~r.Bagdad) "., DeutschesjMorgen/iindiSChe Gasellsthatl, Abhandiungen (leipzig)

HtlTVardSemitic.Series (Canlbridge ~8sS) ,

Hebrew Union"CollegeAnnual (Cincinnati)Journal Asiatique,(paris)--Jourrral f)ffhe Am~rican:OrieiJtaISociety (New Haven)Journal of Biblical ~iterat'9'e ani/,Ex,egesis (¥iddletown)Journal ofCimeifo , 17n'studies (New Haven

, ). ' -jJournal of Near Eastern Studies (Chicago)JOurlJal.ofRoyal -.4swticSoc:iety (L()~dra)Journal of the Society ,ofOrieirtal Research (Chicago)

JoUrnal ofS~1JIitic StUdi~ <¥anch~ster)' , ,Kei/i~chritl/iche Bibliothet (BeJ.'lin)' ,

Ki!nigliche Milseen' zu ,1J~~/in:Aiiii¥llungeli aus der Oriefltalis~en&immlungen (B~lin) ~

Leipziger Semitische Studfen (Leipzig)Mitteilungen der alt;"'ientalischen Gesellsch~tl (Leipzig)Mitteilungen des Instituts fUr Orientforschung (Berlin)Orienialid(Roma)- .' . ,\,Orieilialfsche Liieratw-zeitung (Berlin)Pr.oceedings'ofthe AmeriCl1nPhilosophical Society (philadelphia)

Proceedings of Society of Biblica/Archaeology (Loncp-a)Revue D 'Assyorologie et d 'archeologie orientale (Paris)Revue biblique (Paris) ..

Sacra Scriptura Antiquitatibus Orientalibus l/Iustrata (Vatic~)StudiaOrientalia (Helsinki) i .TransacJions of the Society ofBib/iCLl/Archaeology(Londra)Untersuchungen zur Assyriologie und vorderasiatischen Archiiologi'e

(Berlin) . -Vnp'/_Minli.rhp. Ribliothek (Leipzig)Die Welt des Orients {UOnmgen)

. Wissenschatlliche Yeroff/entlichimgen der deriJschen -Orient .:.:GesellscluJtl(Berlfu) ,

Ziitschritl fur Assyriologie und'verwandte Gebiete (Leipzig)Zeitschritl fur die altetestament/iche W"lSsenschatl (Berlin~Giesen)Zeitschritl der deutschen morgen/anOlschen Gesl/lschatl (Leipzig)Zeitschri/t fUr Kei/schritlforschung.(Leipzig)

Top Related