201
999... RRRAAADDDIIIOOOAAACCCTTTIIIVVVIIITTTAAATTTEEEAAA Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi:
intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare;
accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl).
9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII
MEDIULUI (RNSRM) Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (M.M.D.D.).
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢII JUDEŢENE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI
202
Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.). La nivelul anului 2008, RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer (figura 9.1.1). Figura 9.1.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
Sub coordonarea LR - A.N.P.M., RNSRM a desfăşurat, în anul 2008, două mari
programe de monitorizare a radioactivităţii mediului. Acestea au fost:
Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, desfăşurat în mod unitar de către toate SSRM din cadrul RNSRM; acest program se desfăşoară permanent şi urmăreşte evoluţia în timp a radioactivităţii factorilor de mediu;
Programul de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic – este specific fiecărei zone; la nivelul anului 2008 au fost implicate în derularea acestui program 16 SSRM, care s-a desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu.
Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) au fost: beta globale, beta spectrometrice şi gama spectrometrice, precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în aer.
Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt:
detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;
controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;
203
evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
furnizarea de informaţii către public. Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor
şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie naţionali (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministrul Apărării Naţionale şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), precum şi Uniunea Europeană, atât în situaţii de rutină, cât şi în situaţii de urgenţă. Raportările se efectuează centralizat, în format electronic, de către LR - A.N.P.M. (figura 9.1.2). Figura 9.1.2. Fluxul de date din/către RNSRM
Baza naţională de date de radioactivitatea mediului este conectată la sistemul
informaţional al Uniunii Europene, realizându-se transfer bidirecţional de date între România şi reţelele radiologice din Uniunea Europeană, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină, frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă, schimbul de date se realizează orar. De asemenea, conform prevederilor articolelor 35 şi 36 din Tratatul Euratom, datele naţionale de radioactivitatea mediului sunt raportate direct către Baza de Date REM (Radioactivity Environmental Monitoring), fiind incluse în raportările anuale elaborate de JRC (Joint Research Center).
204
9.2. PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A
RADIOACTIVITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU
În anul 2008, Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, s-a desfăşurat în mod unitar şi permanent de către toate Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.
Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) au fost: beta globale, beta spectrometrice şi gama spectrometrice, precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în aer (figura 9.2.1).
În figurile următoare sunt prezentate rezultate ale programului standard de monitorizare al radioactivităţii mediului, în funcţie de factorii de mediu monitorizaţi, precum şi de analizele efectuate.
Figura 9.2.1. Distribuţia procentuală a numărului de analize, în funcţie de tipul probei
depuneri
atmosferice totale
24%
sol necultivat
1%
apă de suprafaţă
24%
apă potabilă
12%vegetaţie
spontană
1%
aerosoli
atmosferici
38%
9.2.1. Radioactivitatea aerului
9.2.1.1. Aerosoli atmosferici
Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii în funcţie de programul de lucru specific, astfel:
4 aspiraţii: 02 - 07, 08 - 13, 14 - 19 şi 20 - 01;
2 aspiraţii: 02 - 07 şi 08 - 13. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare pe filtre, care apoi sunt
analizate beta global şi apoi gama spectrometric. Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2008, pe filtrele de aerosoli
atmosferici, a fost de 94.670. Analiza beta globală imediată a probelor de aerosoli atmosferici
Influenţa variaţiilor diurne a curenţilor de aer asupra activităţii aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM se poate observa în figura 9.2.2. Valorile înregistrate în cursul nopţii (aspiraţia 02 - 07) sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (aspiraţia 08 - 13), maxima obţinâdu-se în intervalul de aspitaţie 02 -07, datorită condiţiilor reduse de dispersie în atmosferă.
205
Figura 9.2.2. Comparaţia între activitatea beta globală (madia anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, în anul 2008
BABELE
CRAIOVA
PITESTI
CONSTANTAIA
SI
CERNAVODA
SATU MARE
ORADEA
TARGU MURES
DEVA
TIMIS
OARA
BRASOV
TURNU SEVERIN
TULCEA
BUZAU
SUCEAVA
BACAU
SFANTU GHEORGHE
BAIA M
ARE
ZIMNIC
EA
PIATRA N
EAMT
FOCSANI
CALARASI
RESITA
BOTOSANI
SIBIU
SLOBOZIA
MIERCUREA C
IUC
PLOIESTI
VASLUI
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Bq/mc
aspiraţia 02-07 aspiraţia 08-13 Notă: limita de avertizare pentru aerosolii atmosferici prin analiza beta globală (conform O.M. nr. 338/2002) este de 50 Bq/mc.
Analiza beta globală întârziată a probelor de aerosoli atmosferici
Radonul (Rn-222) şi Toronul (Rn-220) sunt produşi de filiaţie ai U-238 şi Th-232, aflaţi în stare gazoasă. Emişi de sol şi roci la suprafaţa solului, aceştia sunt dispersaţi în atmosferă, unde suferă procesul de dezintegrare, dând naştere descendenţilor lor. Concentraţiile de Rn-222 şi Rn-220 în atmosferă variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează, atât rata de emanaţie a gazelor din sol, cât şi diluţia/dispersia acestora în atmosferă.
Dispersia radonului şi toronului în atmosferă este puternic influenţată de variaţia diurnă a curenţilor de aer (figurile 9.2.3. şi 9.2.4.). Astfel, cele mai mari concentraţii în atmosferă se înregistrează în perioada de noapte, în intervalele de aspiraţie 20 - 01 şi, respectiv 02 - 07, valorile maxime fiind atinse spre dimineaţă, când apare o perioadă de acalmie a curenţilor de aer. Odată cu creşterea temperaturii, pe timpul zilei, apar curenţii de convecţie, care contribuie la dispersia radonului şi toronului acumulat peste noapte în păturile inferioare ale atmosferei. Valorile minime s-au înregistrat în intervalul de aspiraţie 14 - 19.
Activitatea specifică a radonului şi toronului a fost determinată indirect, prin analiza beta globală a filtrelor pe care s-au aspirat aerosolii atmosferici. Figura 9.2.3. Variaţia activităţii specifice a radonului din atmosferă, pe teritoriul României, în anul 2008
BABELE
CRAIOVA
PITESTI
CONSTANTAIA
SI
CERNAVODA
SATU MARE
ORADEA
TARGU MURES
DEVA
TIMIS
OARA
BRASOV
TURNU SEVERIN
TULCEA
BUZAU
SUCEAVA
BACAU
SFANTU GHEORGHE
BAIA M
ARE
ZIMNIC
EA
PIATRA N
EAMT
FOCSANI
CALARASI
RESITA
BOTOSANI
SLOBOZIA
MIERCUREA C
IUC
PLOIESTI
VASLUI
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Bq/mc
aspiraţia 02 - 07 aspiraţia 08 - 13
206
Figura 9.2.4. Variaţia activităţii specifice a toronului din atmosferă, pe teritoriul României, în anul 2008
BABELE
CRAIOVA
PITESTI
CONSTANTAIA
SI
CERNAVODA
SATU MARE
ORADEA
TARGU MURES
DEVA
TIMIS
OARA
BRASOV
TURNU SEVERIN
TULCEA
BUZAU
SUCEAVA
BACAU
SFANTU GHEORGHE
BAIA M
ARE
ZIMNIC
EA
PIATRA N
EAMT
FOCSANI
CALARASI
RESITA
BOTOSANI
SLOBO
ZIA
MIE
RCUREA CIU
C
PLOIE
STI
VASLUI
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
Bq/mc
aspiraţia 02 - 07 aspiraţia 08 - 13
La nivelul ţării, media anuală observată, în cursul anului 2008, a fost de 6,71 Bq/m3 Rn-222 şi 0,22 Bq/m3 Rn-220. Analiza gama spectrometrică a probelor de aerosoli atmosferici
Analizele gama spectrometrice efectuate pentru probele de aerosoli atmosferici, cumulate pe un an de zile, au permis identificarea Cs-137 în concentraţii foarte scăzute, de ordinul µBq/m3, valorile situându-se în general sub limita de detecţie a aparatelor. Datorită valorilor foarte mici detectate, incertitudinile statistice în determinarea Cs-137 în aer s-au înscris în intervalul (34 - 52 %) .
Be-7, radionuclid natural de origine cosmogenică, a fost identificat în toate probele analizate, concentraţia sa variind între 0,2 – 7 mBq/m3, cu o incertitudine statistică de determinare sub 21% (figura 9.2.5.). Valorile obţinute se înscriu în domeniul de concentraţii înregistraţi în anii precedenţi.
Figura 9.2.5. Variaţia activităţii specifice a Be-7 în probe de aerosoli atmosferici cumulate anual
0
1
2
3
4
5
6
mBq/mc
Bacau
Baia
Mar
e
Beche
t
Braso
v
Bucur
esti
Buzau
Calara
si
Cer
navo
da
Con
stan
ta
Cra
iovaDev
a
Tr. Sev
erin
Focsan
i
Galati
Iasi
Ora
dea
Pitest
i
Ploiest
i
Sf. Gheo
rghe
Slobo
zia
Tg Mure
s
Timisoa
ra
Tulcea
Vaslui
Zimni
cea
207
9.2.1.2. Debitul dozei gama absorbită în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrată din oră în oră, efectuându-se
medii zilnice. Valorile prezentate în figura 9.2.6. au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2008, având la dispoziţie un număr total de 141.368 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%. Figura 9.2.6. Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer, în anul 2008
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
BABELE
CRAIOVA
PITESTI
CONSTANTA
IASI
CERNAVO
DA
SATU MARE
ORADEA
TARGU M
URES
DEVA
TIMIS
OARA
BRASOV
TURNU SEVERIN
TULCEA
BUZAU
SUCEAVA
BACAU
SFANTU GHEO
RGHE
BAIA M
ARE
ZIMNIC
EA
PIATRA N
EAMT
FOCSANI
CALARASI
RESITA
BOTO
SANI
SIBIU
SLOBO
ZIA
MIE
RCUREA CIU
C
PLOIE
STI
VASLUI
mS
v/h
medie anuală maxima anuală limita de avertizare
Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1 µSv/h.
9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă
de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt măsurate gama spectrometric. Analiza beta globală imediată a probelor de depuneri atmosferice totale
Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pe teritoriul României, în anul 2008, este prezentată în figura 9.2.7. Valorile prezentate au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice înregistrate în anul 2008. Numărul total al analizelor efectuate în anul 2008, la toate cele 37 SSRM, pentru depuneri atmosferice a fost de 19.998. Variaţia erorilor relative asociate se încadrează în domeniul 4 - 28%.
208
Figura 9.2.7. Activitatea medie beta globală a depunerilor atmosferice totale înregistrată pe teritoriul României, în anul 2008
Notă: limita de avertizare pentru depunerile atmosferice totale (umede şi uscate) prin analiza beta globală (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000 Bq/mp pe zi.
Analiza gama spectrometrică a probelor de depuneri atmosferice totale
Rezultatele analizelor gama spectrometrice, cu valori semnificative, efectuate asupra probelor de depuneri atmosferice prelevate, în anul 2008, sunt prezentate în figura 9.2.8. Valorile Cs-137, prezent în probele de depuneri atmosferice, sunt cuprinse între 0,13 - 3,34 Bq/m2/an.
Figura 9.2.8. Variaţia activităţii specifice medii a radionuclizilor naturali şi artificiali
identificaţi în probele de depuneri atmosferice totale, în anul 2008
Alba Iulia
BabeleBacau
Baia Mare
Bechet
Botosani
Brasov
BucurestiBuzau
Calarasi
CernavodaCluj
Constanta
CraiovaDeva
Dr. Tr. S
everin
Focsani
GalatiIasi
Mc.Ciuc
OradeaPite
sti
Ploiesti
Resita
Satu Mare
Sf. Gheorghe - T
lSibiu
Slobozia
Suceava
Tg Mures
Timiso
ara
TulceaVaslui
Zimnice
a
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Bq/mp*an
Cs-137 Pb-210 Be-7
Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în probele de depuneri în concentraţii medii de 0.621 mBq/mp*an. Persistă tendinţa de diminuare accentuată a amplitudinii maximului anual în legatură directă cu conţinutul rezervorului stratosferic, procesele de resuspensie de pe sol constituind sursa predominantă de contaminare atmosferică la nivelul anului 2008, încărcarea radionuclidică iniţială (imediat după accidentul de la Cernobîl) a regiunii în care se găseşte SSRM având un rol esenţial.
209
Analiza beta spectrometrică a probelor de precipitaţii atmosferice Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii. După
colectare şi pregătire, probele sunt analizate beta spectrometric cu analizor cu scintilator lichid, în vederea determinării concentraţiei de tritiu.
În figura 9.2.9. sunt prezentate nivelurile de tritiu pentru probele de precipitaţii prelevate în anul 2008 de SSRM de pe teritoriul României (exclusiv Cernavodă). Valorile lunare prezentate au fost obţinute prin cumularea probelor de precipitaţii prelevate pe parcursul unei luni. Figura 9.2.9. Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice, în anul 2008
0,1
1
10
Alba
Iulia
Arad
Babele
Bacau
Baia
Mar
e
Beche
t
Botos
ani
Braso
v
Buzau
Calar
asi
Cluj
Con
stan
ta
Cra
iova
Dev
a
Focsa
ni
Galat
iIa
si
Mc.Ciuc
Ora
dea
Piatra
Nea
mt
Pitesti
Ploiesti
Res
ita
Satu
Mar
e
Sf Ghe
orgh
eSib
iu
Slobo
zia
Sucea
va
Tg. M
ures
Timisoa
ra
Toaca
Dr.T
r.Sev
erin
Tulce
a
Vaslui
Zimnice
a
Bq
/L
minima anuală media anuală maxima anuală
Figura 9.2.10. Variaţia sezonieră a tritiului, înregistrată pe teritoriul României, în anul
2008
ianm
art
mai
iulsept
nov
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
1,8
2
Bq
/L
Alba Iulia Arad Babele Bacau Baia Mare Bechet Botosani Brasov
Buzau Calarasi Cluj Craiova Deva Focsani Galati Iasi
Mc.Ciuc Oradea Piatra Neamt Resita Satu Mare Sf Gheorghe Sibiu Suceava
Tg. Mures Timisoara Toaca Vaslui Zimnicea Zimnicea Toaca
210
Analiza seriei de date din precipitaţii lunare din anul 2008, prezentată în figura 9.2.10. indică faptul că nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul concentraţiei de tritiu înregistrat la SSRM în anii precedenţi. Variaţiile sezoniere sunt analoage, mediile lunare sunt comparabile şi cresc de la iarnă la vară; întârzierea de apariţie a maximului anual de tritiu în precipitaţii, relativ la perioada sa de injecţie (iunie, comparativ cu lunile târzii de iarnă) se datorează re-evaporării apei din sol, care furnizează o sursă suplimentară de tritiu în atmosferă, în timpul verii.
9.2.2. Radioactivitatea apelor
În scopul supravegherii principalelor cursuri de apă din ţară, se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM, cu frecvenţă zilnică. Probele sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele zilnice sunt cumulate lunar şi transmise spre analiză gama spectrometrică.
9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri
Principalele cursuri de apă din care se prelevează zilnic probe de apă de suprafaţă sunt prezentate în tabelul 9.2.1.
Tabel 9.2.1 Principalele cursuri de apă monitorizate
Localitatea Râul Localitatea Râul
Satu Mare Someş Bucureşti Colentina
Oradea Crişul Repede Baia Mare Săsar
Târgu Mureş Mureş Piatra Neamţ Bistriţa
Cluj Napoca Someş Arad Mureş
Deva Mureş Focşani Milcov
Timişoara Bega Alba Iulia Mureş
Braşov Ghimbăşel Resiţa Bârzava
Craiova Jiu Botoşani Siret
Piteşti Argeş Sibiu Cibin
Buzău Buzău Slobozia Ialomiţa
Suceava Suceava Miercurea Ciuc Olt
Iaşi Prut Ploieşti Teleajen
Bacău Bistriţa Vaslui Bârlad
Analiza beta globală a probelor de ape din principalele râuri
Figura 9.2.11. prezintă nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din ţară, valorile medii anuale, înregistrate în anul 2008, pentru măsurările imediate.
Valorile activităţii beta globale au fost reprezentate în figura 9.2.11. doar pentru râurile la care s-au înregistrat mai mult de jumătate din numărul de valori peste limita de detecţie. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice ale măsurărilor imediate din anul 2008. Numărul total al analizelor beta globale efectuate (imediate şi întârziate) în anul 2008, la toate cele 37 de SSRM pentru apa de suprafaţă, este de 18.016. Domeniul de variaţie a erorilor relative asociate concentraţiilor probelor de apă de suprafaţă se încadrează în domeniul 5 - 27%.
211
Figura 9.2.11. Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă, în anul 2008
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
Bq/L
CRAIO
VA
PIT
ESTI
CONSTA
NTA IA
SI
CERN
AVO
DA
SATU
MAR
E
ORADEA
TARGU M
URES
DEVA
TIM
ISOARA
BRASO
V
TURNU S
EVER
IN
TULC
EA
BUZA
U
SUCEAV
A
BAC
AU
SFA
NTU
GHEO
RG
HE
BAIA
MAR
E
ZIM
NICEA
FOCSAN
I
CALA
RASI
RESIT
A
BOTO
SAN
I
SIB
IU
SLO
BOZIA
MIE
RCUREA C
IUC
PLO
IESTI
VAS
LUI
Notă: limita de avertizare pentru apa de suprafaţă prin analiza beta globală (conform O.M. nr. 338/2002), este de 5000Bq/mc.
Analiza beta spectrometrică a probelor de ape din principalele râuri
Valorile concentraţiilor medii anuale de tritiu, în probele de apă de suprafaţă prelevate din principalele cursuri de apă din România, au variat la nivelul anului 2008, în domeniul 0,56 - 2 Bq/L.
Figura 9.2.12. Variaţia activităţii specifice a tritiului în principalele cursuri de apă, în anul 2008
9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării
În figura 9.2.13. este reprezentată variaţia activităţii beta globale a apei de suprafaţă recoltată de către SSRM riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate, în anul 2008.
212
Figura 9.2.13. Variaţia activităţii beta globale a Dunării, în anul 2008, în diferite sectoare
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
Bq/L
TURNU
SEVERIN
ZIMNICEA CALARASI CERNAVODA TULCEA SFANTU
GHEORGHE
media anuală maxima anuală
Figura 9.2.14. Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre, în anul 2008, în diferite sectoare
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
Bq/L
Dr.Tr.Severin Bechet Zimnicea Călăraşi Galaţi Tulcea Sf. Gheorghe
9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre Dinamica radionuclizilor K-40 şi Cs-137 în probele zilnice de apă de mare, recoltate
din zonele Constanţa şi Sfântu Gheorghe (judeţul Tulcea) este prezentată în figurile 9.2.15. şi 9.2.16. Valorile concentraţiilor de Cs-137 în probele de apă din Marea Neagră, prelevate de către SSRM Constanţa şi SSRM Sfântu Gheorghe, au variat, la nivelul anului 2008, în domeniul 0,29 - 21,49 Bq/m3. Figura 9.2.15. Variaţia activităţii specifice a K-40 în Marea Neagră, în anul 2008
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Bq/mc
Sf. Gheorghe Constanţa
213
Figura 9.2.16. Variaţia activităţii specifice a Cs-137 în Marea Neagră, în anul 2008
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
0
5
10
15
20
25
Bq/mc
Sf. Gheorghe Constanţa
9.2.3. Radioactivitatea vegetaţiei
Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, măsurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Graficul din figura 9.2.17 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de vegetaţie spontană recoltate pe teritoriul României, în perioada aprilie - octombrie 2008.
Figura 9.2.17. Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană, prelevate în anul 2008
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Bq/kg m.v.
BABELE
CRAIO
VA
PITESTI
CONSTAN
TAIA
SI
CERNAVO
DA
SATU M
ARE
OR
ADEA
TARGU
MUR
ES
DEVA
TIMIS
OARA
BRASOV
TURNU S
EVERIN
TULCEA
BUZAU
SUCEAVA
BACAU
SF. GHEO
RG
HE
BAIA M
ARE
ZIMN
ICEA
FOCSANI
RESITA
BOTO
SANI
SIBIU
SLOBO
ZIA
MC. C
IUC
PLOIE
STI
VASLUI
media anuală maxima anuală
Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2008. Domeniul în care variază erorile de măsură este cuprins între 9 - 55%.
9.2.4. Radioactivitatea solului
Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile.
214
Analiza beta globală imediată a probelor de sol necultivat Graficul din figura 9.2.18 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol
necultivat recoltate de SSRM, pentru care s-au înregistrat peste 20 de valori semnificative pe teritoriul României, în anul 2008. Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale, din anul 2008. Din numărul total al măsurătorilor efectuate la toate cele 37 SSRM din cadrul RNSRM pentru sol necultivat, care este de aproximativ de 953, numărul valorilor semnificative pe care s-au făcut medierile este de 850. Domeniul în care variază erorile relative asociate concentraţiilor este cuprins între 8 - 59 %. Figura 9.2.18. Activitatea beta globală a probelor de sol necultivat prelevate pe teritoriul României, în anul 2008 – medii anuale
Din analiza gama spectrometrică a probelor de sol prelevate anual s-au obţinut informaţii privind distribuţia şi nivelul concentraţiilor radionuclizilor în zona staţiilor din cadrul RNSRM. Variaţia concentraţiilor radionuclizilor în probele sol prelevate de pe teritoriul ţării este dată de tipul de sol – pentru radionuclizii naturali, precum şi de particularităţile contaminării radioactive din perioada accidentului de la Cernobîl – pentru radionuclidul artificial Cs-137. În tabelul 9.2.2. sunt prezentate concentraţiile medii anuale pe ţară, în Bq/kg m.u. (masă uscată – m.u.) ale Ra-226 (descendent al U-238), Ac-228 (descendent al Th-232) şi K-40, determinate în probele de sol. Tabel 9.2.2.
Radionuclid Minim Bq/kg (m.u.)
Medie Bq/kg (m.u.)
Maxim Bq/kg (m.u.)
Ra-226 14,18 27,26 33,97
Ac-228 16,56 35,09 49,67
K-40 343,319 463,94 565,1
215
Figura 9.2.19. Variaţia activităţii specifice a radionuclizilor naturali identificaţi în probe de sol necultivat, prelevate în anul 2008
Alba Iu
lia
Bacau
Baia Mare
Bechet
Botosa
ni
Braso
v
Bucure
sti
Buzau
Calara
si
Ceahlau T
oaca
Cernavo
daCluj
Consta
nta
Craio
vaDev
a
Dr. Tr.
Severin
GalatiIa
si
Mc.
Ciuc
Oradea
Piatra
Neam
t
Pitesti
Ploiesti
Resita
Satu M
are
Sf. Gheor
gheSibi
u
Slobozia
Suceava
Timiso
ara
Tulcea
Vaslui
Zimnice
a
0
100
200
300
400
500
600
Bq/kg
U-235 Th-234 Ra-226 Ac-228 Pb-210 K-40
9.2.5. CONCLUZII Analizele beta globale, beta şi gama spectrometrice, efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2008, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2008, nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului.
Rezultatele analizelor arată că, în toate regiunile ţării, principala sursă de poluare radioactivă artificială a mediului o constituie materialul de origine cernobîliană. Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în toţi factorii de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie), concentraţiile radionuclidice reflectând distribuţia neomogenă a poluării la scara teritoriului României, dată de particularităţile depunerilor radioactive din perioada accidentului de la Cernobîl, remarcându-se creşterea nivelului poluării radioactive odată cu creşterea altitudinii.
Se menţine tendinţa de scădere a concentraţiilor radioanuclizilor artificiali în mediu, evidenţiindu-se reducerea semnificativă pentru factorul de mediu aer, solul rămânând factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv.
9.3 PROGRAMUL DE MONITORIZARE A ZONELOR CU FONDUL
NATURAL MODIFICAT ANTROPIC
Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic sunt specifice fiecărei zone. În anul 2008, programul s-a desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu şi a fost împărţit în mai multe subprograme, astfel:
Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Cernavodă, desfăşurat de SSRM Cernavodă, SSRM Constanţa, SSRM Călăraşi, SSRM Slobozia şi 33 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;
Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Kozlodui – Bulgaria, desfăşurat de SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Turnu Severin, SSRM Zimnicea şi 15 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;
216
Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a IFIN – HH Măgurele, desfăşurat de LR – A.N.P.M.;
Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti – Mioveni, desfăşurat de SSRM Piteşti;
Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Uzinei Feldioara, desfăşurat de SSRM Braşov;
Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de minerit uranifer (Suceava, Piatra Neamţ, Arad şi Alba Iulia).
9.3.1. Impactul funcţionării CNE CERNAVODĂ asupra populaţiei şi
mediului Prima centrală nuclearoelectrică din România s-a construit lângă oraşul Cernavodă,
oraş situat la 180 km est de Bucureşti, la confluenţa dintre Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Lucrările de construcţie au început în anul 1979, proiectul cuprinzând iniţial 5 unităţi, cu o putere de 706,5 MW fiecare.
Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium), care funcţionează cu uraniu natural şi utilizează apa grea (D2O) ca moderator şi agent de răcire.
Printr-o evaluare la scară globală, rezultă că energetica nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător.
Impactul radiologic datorat exploatării CNE PROD Cernavodă este măsurat în termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului, rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu, în decursul unui an, de către o centrală nuclearoelectrică, fabrică de combustibil nuclear, mină de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate de Emisie (LDE). Ele sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „grupului critic”, ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.
Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorate funcţionării unui obiectiv nuclear. În acest caz s-a considerat un grup, care ar locui chiar la limita zonei de excludere, ar consuma apă din Dunăre, lapte provenind de la ferme amplasate în aceeaşi zonă, produse alimentare din gospodăriile proprii sau ferme locale, peşte din Dunăre.
9.3.1.1. Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă
La nivelul anului 2008, programul de supraveghere a mediului în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu peste limitele de reglementare, precum şi estimarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării obiectivului nuclear.
Punctele de prelevare din zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă, cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distanţe de centrală, pe toate direcţiile de vânt, în limita a 20 km.
217
Punct de prelevare Sector Distanţa (în linie dreaptă) faţă de
CNE Cernavodă
Ecluză SSV 0,5 km
SSRM Cernavodă VNV 1,7 km
Oraş Cernavodă NV 3 km
Cochirleni SV 7 km
Seimeni N 8 km
Mircea - Vodă ESE 10 km
Tortomanu ENE 13 km
Rasova SV 13 km
Medgidia ESE 19 km
Capidava N 20 km
Feteşti VNV 20 km
S-au ales puncte de prelevare din mai multe sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre - Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul monitorizării emisiilor lichide.
Punct de prelevare Sector Distanţa (în linie
dreaptă) faţă de CNE Cernavodă
Dunăre – Braţul Borcea (Călăraşi) VSV 60 km
Dunăre – Braţul Borcea (Feteşti) VNV 20 km
Dunăre – Cochirleni SV 7 km
Canal Ecluză SSV 0,5 km
Canal Dunăre – Marea Neagră (Gara Fluvială Cernavodă)
VNV 2,7 km
Canal Dunăre – Marea Neagră (Medgidia) ESE 19 km
Canal Seimeni N 8 km
Dunăre – Seimeni N 8 km
Dunăre – Capidava N 20 km
S-au ales ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor puncte a avut la bază următoarele considerente:
se află la distanţe relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, faţă de centrală, comparativ cu celelalte puncte de prelevare, care se află în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă;
sunt aşezări urbane mari;
sunt situate pe două cursuri importante de apă: Călăraşi pe Braţul Borcea (în amonte de centrală), Slobozia pe râul Ialomiţa (care se varsă în Dunăre), ceea ce permite prelevarea şi compararea aceloraşi tipuri de probe;
nu se află pe direcţii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influenţate de emisiile provenite de la centrală.
S-au analizat urmatoarele tipuri de probe: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, precipitaţii, apă de suprafaţă, apă freatică, apă potabilă, sol necultivat, sol arat, vegetaţie spontană, vegetaţie comestibilă şi probe biologice (peşti, lapte). Obiectivele sunt:
monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodă, în scopul comparării cu limitele derivate de concentraţie pentru fiecare radionuclid analizat;
determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi spectrometrice;
calculul dozelor efective şi echivalente către populaţie, pe baza concentraţiilor radionuclidice măsurate în probe.
218
În probele analizate nu a fost detectată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE PROD Cernavodă.
Figura 9.3.1. Variaţia Be-7 în probe de aerosoli atmosferici
0
1
2
3
4
5
6
mBq/mc
Călăraşi Slobozia Cernavodă Constanţa
ianuarie - iunie iulie - decembrie
Figura 9.3.2. Variaţia activităţii specifice a radionuclizilor naturali identificaţi în probele de depuneri atmosferice
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Bq/mp*an
Pb-210Be-7
CălăraşiCernavodăConstanţaSlobozia
Călăraşi Cernavodă Constanţa Slobozia
Programul de recoltare a probelor de precipitaţii şi ape, constă în colectarea cu o
frecvenţă prestabilită a probelor din locaţiile alese în programul de supraveghere.
Figura 9.3.3. Concentraţia medie lunară a valorilor semnificative de tritiu, înregistrate în probe de precipitaţii, în zona Cernavodă
1
10
100
1000
Bq/L
Ian feb Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
2007 2008
219
Figura 9.3.4. Variaţia activităţii volumice a tritiului în probe de Dunăre, în anul 2008, în zona Cernavodă
1
10
100
1000
Bq/L
Ian Feb Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
CERNAVODĂ SEIMENI CAPIDAVA COCHIRLENI BORCEA-FETEŞTI Figura 9.3.5. Valorile lunare ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă canal Deversare – Ecluză
1
10
100
1000
Bq/L
Ian feb Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
2007 2008
Figura 9.3.6. Valorile lunare ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă de suprafaţă din canal Seimeni
1
10
100
1000
Bq/L
Ian feb Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
2007 2008
Figura 9.3.7. Valorile lunare ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă de suprafaţă din Canal Dunăre – Marea Neagră, prelevate din dreptul localităţilor Saligny şi Medgidia
220
0
5
10
15
20
25
30
Bq/L
Ian feb Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
SALIGNY MEDGIDIA
În zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă debitul dozei gama în aer este urmărit continuu, înregistrându-se valori la fiecare oră. Valorile debitului de doză gama în aer provin de la Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmarea a Radioactivităţii Mediului (SNAARM). Staţiile automate de supraveghere a radioactivităţii mediului sunt concepute să permită funcţionarea şi monitorizarea continuă a variaţiei debitului dozei gama absorbite în aer din zonele în care au fost montate. Staţiile sunt instalate, atât pe amplasamentul CNE PROD Cernavodă, cât şi în afara amplasamentului. Distribuţia debitului dozei gama absorbită în aer, înregistrată de staţiile automate este prezentată în figura 9.3.8.
Figura 9.3.8. Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer înregistrate de staţiile automate, în zona de influenţă a CNE Cernavodă, în anul 2008
0
10
20
30
40
50
60
70%
50-70 70-90 90-110 110-130 130-150 150-170 170-190 190-210 210-230 230-250
interval de debite de doză (nSv/h)
Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000nSv/h.
9.3.2. Impactul funcţionării CNE KOZLODUI asupra populaţiei şi
mediului
Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut ca scop
principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu, la nivelul anului 2008. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.
Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2008 la staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Zimnicea şi SSRM Tr. Severin), aflate în zona de influenţă a centralei, s-au încadrat în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.
221
Figura 9.3.9. Variaţia sezonieră a Be-7, determinată lunar, în probe de aerosoli atmosferici
ianfeb
marapr
maiiun
iulaug
sepoct
novdec
0
1
2
3
4
5
6
7mBq/mc
Bechet Craiova Figura 9.3.10. Variaţia activităţii specifice a radionuclizilor naturali, identificaţi în probe de depuneri atmosferice
Be-7
Pb-210
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Bq/mp*an
Dr. Tr. Severin Bechet Craiova Zimnicea
În limitele fluctuaţiei statistice, debitul dozei gama în aer a prezentat o evoluţie constantă pe perioada anului 2008, valorile înscriindu-se sub limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.
Distribuţia debitului dozei gama absorbită în aer, înregistrată de staţiile automate ale Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului din zona de influenţă a CNE Kozlodui, este prezentată în figura 9.3.11. Figura 9.3.11. Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer, înregistrate de staţiile automate în zona de influenţă a CNE Kozlodui, în anul 2008
0
10
20
30
40
50
60
70
%
50-70 70-90 90-110 110-130 130-150 150-170 170-190 190-210 210-230 230-250
interval de debite de doză (nSv/h) Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O.M. nr. 338/2002) este de 1000nSv/h.
222
9.3.3. CONCLUZII Analizele efectuate în cadrul programelor de supraveghere a obiectivelor ce produc
modificarea nivelurilor radioactivităţii naturale (zone cu activităţi miniere uranifere, combinate de îngrăşăminte chimice) au indicat faptul că activităţile desfăşurate produc modificarea fondului radioactiv pe zone restrânse în jurul amplasamentului (datorită în principal, prezenţei haldelor cu fosfogips), iar în scopul asigurării radioprotecţiei mediului şi a populaţiei din zonă, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului au stabilit o serie de măsuri specifice.
În probele analizate, tritiul a fost identificat ca principal radionuclid produs de CNE PROD Cernavodă (acesta fiind detectat în probele de precipitaţii şi apa de suprafaţă).
În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe teritoriul naţional (CNE PROD Cernavodă, platforma SCN – FCN Piteşti, Platforma Măgurele), rezultatele analizelor efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a limitelor de evacuare în mediu, impuse de legislaţia în vigoare.