+ All Categories
Transcript
  • STRES

  • Ce este stresul ?stare intens i neplcut care, pe termen lung are efecte negative asupra sntii, performanelor i productivitiireacie individual i rezultatul interaciunii dintre exigenele mediului pe de o parte i resursele, capacitile i posibilitile individului pe de alt parte

  • Stresul reprezinta reactia corpului si a mintii la un factor care perturba echilibrul organismului.

    Acest raspuns la situatii stresante dateaza din antichitate, atunci cand existenta reprezenta o continua lupta pentru supravietuire.

  • Cu toate ca literatura de specialitate nu opereaza cu un concept de stres profesional, consideram ca este necesara abordarea acestuia din perspectiva interferentei cu conceptul de stres n general.Dupa Dictionarul de psihologie Larousse, stresul este o stare de tensiune intensa a organismului obligat sa-si mobilizeze mijloacele de aparare pentru a face fata unei situatii amenintatoare.

  • La locul de munca, stresul apare atunci cnd exigenele profesionale depesc resursele de care dispune fiina uman.

  • Hans Selye, considera stresul ca un raspuns nespecific al organismului la orice solicitare facuta asupra sa, fiind considerat o conditie fiziologica identificabila declansata de factori psihologici, avnd drept consecinta afectarea echilibrului psihic si somatic al individului [Selye, H., 1976].

  • Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye n anul 1950. El definete stresul ca un sindrom general de adaptare pentru a desemna un ansamblu de reacii adaptative ale organismului la aciunea nespecific a unor agresori fizici.

  • Diferii ageni stresori produc nu numai un efect specific (leziuni, arsuri, reacii imunitare, maladii infecioase etc) ci i un efect nespecific, comun tuturor acestor ageni: starea de stres.Acest sindrom general comport trei stadii: de alarm, de rezisten i de epuizare.

  • Este important de amintit c stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci de asemenea al unor tensiuni i presiuni zilnice.Acestea din urm, prin frecvena lor, au un rol important n mediul profesional i afecteaz mai mult individul, dect evenimentele negative majore, dar mai rare.

  • Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu efect benefic asupra performanelor. Aceasta se refer la EUSTRES care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale.Este important s se fac distincie ntre eustres i distres, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sntii.

  • Stresul profesional se afla pe locul doi in ierarhia problemelor de sanatate profesionala in tarile U.E.

    dupa afectiunile musculo-scheletice

  • n condiiile n care o exigen a mediului profesional este motivant pentru individ, aceasta acioneaz ca un factor de stres pozitiv.

    n acelai timp, dac o constrngere este perceput ca neplcut, dificil i se manifest permanent, ea poate conduce la stres (distres) i la efectele sale negative.

  • Stresul psihologic este provocat de emoii prelungite datorate n primul rnd frustraiei, conflictelor, anxietii

  • Stresul este reacia pe care oamenii o pot avea atunci cnd simt c nu se pot adapta solicitrilor i presiunilor crora trebuie s le fac fa n viaa de familie, personal sau la locul de munc.

  • Exist stres de suprasolicitare dar i stres de subsolicitare.Un stres moderat antreneaz i stimuleaz vitalitatea organismului

  • Caracterul nociv al stresului apare atunci cnd degradrile produse sunt prea ample, depind capacitile adaptative.

  • Solicitrile nu conduc neaprat la stres.Ele pot stimula succesul care conduce la satisfacia n munc.Problemele apar atunci cnd solicitrile sunt prea mari i pe termen lung sau acioneaz din mai multe direcii; unele persoane ii pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres.

  • Stresul poate fi cauzat de diferii ageni stresori att la locul de munc ct i n afara acestuia. El poate avea diferite cauze i diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agenii stresori, altele mai puin, n funcie de personalitate i circumstane.

  • Factorii de stres care acioneaz n viaa de familie sau n viaa personal pot afecta comportamentul la locul de munc sau se pot cumula cu cei de la locul de munc, rezultnd probleme de sntate.

  • Fiecare manager i angajat trebuie s cunoasc factorii care conduc la stres (agenii stresori), cum poate fi identificat acesta i ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrnd mpreun i utiliznd tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.

  • Potrivit ghidului Comisiei europene stresul reprezinta un complex de reactii emotionale, cognitive, comportamentale si psihologice la aspectele nocive si adverse ale continutului, organizarii muncii si mediului de munca.

  • Stresul pozitiv (sanatos) stimuleaza angajatii si ii determina sa faca fata cerintelor muncii

    Stresul negativ (excesiv) nu poate fi controlat si poate produce efecte adverse asupra sanatatii

  • Stresul afecteaza sanatatea determinand aparitia unor afectiuni ale organismului ca de exemplu:cardiopatia ischemicaafectiuni psihice, (anxietate, depresie, suicid),musculo-scheleticegastro-intestinaleafectiuni psihice: anxietate, depresie, suicid.

  • Stresul continuu generat de cauze reale sau imaginare poate genera hipertensiune arteriala la persoanele predispuse (hipertensiune care constituie un factor de risc suplimentar pentru aparitia multor afectiuni cardiace si poate agrava migrenele sau ulcerul peptic.

  • Stresul profesional poate si trebuie sa fie prevenit.Este limpede faptul ca in abordarea acestei probleme singura cale eficienta este de a lucra impreuna.Aceasta inseamna implicarea tuturor factorilor: de la cei care elaboreaza politici pana la cercetatorii stiintifici, partenerii sociali si fiecare angajat.

  • Reducerea stresului in munca si a riscurilor psihosociale nu este numai o problema morala si legala ci si una economica.Eficienta economica a unei intreprinderi si succesul in afaceri se bazeaza de obicei pe cele mai bune performante ale acesteia in domeniul securitatii si sanatatii.

  • Sanatatea la locul de munca inseamna incredere si prosperitate in afaceri.Prevenirea stresului in munca ramane o problema care trebuie sa stea in atentie tuturor celor responsabili: a medicului de medicina muncii, a angajatorului, a inginerului de securitatea muncii, a fiecarui salariat in parte.

  • Cauze

  • Stresul apare atunci cand exista o discordanta intre problemele inerente ale vietii si capacitatea individului de a le rezolva.

  • Anumite munci sunt in mod deosebit generatoare de stres: din aceasta categorie fac parte cele care necesita repetarea permanenta a aceleiasi operatii (cazul persoanelor care lucreaza la liniile de asamblare a unui produs finit), mai ales cand exista si un echipament inadecvat muncii respective

  • Evenimentele si situatiile care pot fi cu greu tinute sub control sunt de asemenea generatoare de stres:concediereaproblemele financiareamenintarea sau chiar pierderea propriei siguranteo pierdere importanta afectiva sau materialadivortul etc.

  • Si evenimentele pozitive (casatoria, promovarea la locul de munca) pot fi stresante.Exista si cauze interne care pot genera o adaptare dificila la diferite evenimente de viata: o boala, singuratatea, durerea sau conflictele emotionale.

  • Suprancarcarea rolului apare atunci cnd o persoana este solicitata sa efectueze mai multe activitati ntr-un timp tot mai scurt. Aparitia acestui risc este semnalata mai ales n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii care, cu scheme de personal reduse, ncearca sa faca fata unor activitati economice tot mai complexe [Parasuraman, S., & Alutto, J. A., 1981].

  • Managerul a carui responsabilitate depaseste cu mult nivelul autoritatii pe care l detine are toate sansele sa devina o persoana tensionata.Responsabilitatea economica si cea sociala au potentialul de a induce stres.

  • Activitatile ilegale, dificultatile financiare sau disponibilizarea personalului cu consecinte extrem de importante pentru organizatie sunt tot attea cauze de stres.

  • Conditiile de munca grele, nedorite, cu grad nalt de periculozitate, respectiv posibilitatea producerii accidentelor de munca sunt alti factori de stres ntlniti ndeosebi la nivelul executantilor.

  • n fine, munca ce presupune relationarea cu oamenii, contactul public constituie un factor de stres pentru cei care ocupa asemenea pozitii.Aceste persoane trebuie sa faca fata unui set dublu de solicitari: pe de o parte solicitarile clientilor (a publicului), pe de alta parte solicitarile organizatiei.

  • Este bine de retinut ca diferitele evenimente ale vietii pot deveni factori de stres care nu trebuie neglijati.Un studiu celebru realizat de dr. Thomas S. Holmes si colegii sai de la Universitatea din Washington a pus n evidenta o ierarhie a socurilor din viata de zi cu zi care pot induce stresul.

  • Criteriul de referinta la 100 de puncte pentru moartea unei persoane dragi (sotul sau sotia)

  • Evenimente Scala impactuluiDecesul sotului/sotiei100Divortul73nchisoarea63Insulte personale grave53Casatoria 50Concedierea 47Pensionarea45Schimbarea afacerii 39Modificari n situatia financiara 38

  • Decesul unui prieten apropiat 37Schimbari n munca 36Schimbarea responsabilitatilor n munca 30Dificultati cu legea 29nceputul si sfrsitul scolii 26Schimbari n conditiile de viata 25

  • Dificultati cu seful 23Schimbari n activitatile sociale 18Schimbari n obiceiurile privind hrana 15Vacanta 13Craciunul12ncalcari minore ale legii11

  • Pe lnga efectele fiziologice grupate de specialisti sub forma bolilor cauzate de stres, reactiile la actiunea agentilor stresori se regasesc si n comportamentul manifest.

  • n ncercarea de a face fata stresului, individul poate mbratisa atitudinea de rezolvare a problemelor aparute (prin eliminarea factorilor de stres).Aceasta este evident, cea mai eficienta strategie pentru ca are un potential mai mare de a ncheia orice episod de stres [Roth, S. & Cohen, L., J., 1986].

  • Din pacate, reactiile indivizilor sunt, de cele mai multe ori, retragerea din fata actiunii agentilor de stres (practicarea absenteismului - o grava disfunctie att pentru individ ct si pentru organizatie)

  • respectiv folosirea substantelor care creeaza dependenta (alcool, tutun, droguri, toate cu efecte deosebit de grave).Desigur, efectele sunt nocive si chiar potential primejdioase. Investigatiile releva, n principal, cinci categorii de efecte ale stresului [Roudseep, E., 1986]

  • efecte subiective anxietate, agresivitate, apatie, plictiseala, depresie, oboseala, indispozitie, scaderea ncrederii si stimei de sine;

  • efecte comportamentale predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, iesiri emotionale, tendinta de a mnca si fuma excesiv, comportament impulsiv;

  • efecte cognitive scaderea abilitatilor de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;

  • efecte fiziologice cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, valuri de caldura si de frig;

  • efecte organizationale absenteism, demisii, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie n munca, reducerea responsabilitatii si a loialitatii fata de firma

  • Specialistii n medicina muncii din ntreprinderi constata, n cadrul consultatiilor, ca 75-90% din solicitari au ca motiv cauze legate de stresul profesional, n timp ce n 1983 procentul era de 65%.

  • Dintre sursele psihologice de stres profesional pe care le regasim n organizatii pot fi amintite:incapacitatea persoanei de a se autoevalua chiar n conditiile unor aparente satisfactii profesionale;incompatibilitatea cu alti colegi de muncalipsa de ntelegere si loialitate a partenerilor de munca

  • practici inflexibile n activitatea profesionala;imposibilitatea de a obtine prin munca depusa rezultatele dorite, dar si ritmul muncii inadecvat structurii personalitatii; gratificari si promovari profesionale, lipsite de obiectivitate, dupa un model clientelar si preferential.

  • Stresul la locul de munca este determinat, asadar, de sursele de tensiune referitoare la mediul de lucru, la munca ntr-un post determinat, la excesul sau lipsa de activitate, la pericolul fizic, la adecvarea dintre individ si mediul sau nconjurator si la relatia familie-munca

  • Surse de stres legate de conditiile de munca

    Surse de stres legate de rolul din organizatieSurse de stres legate de dezvoltarea cariereiSurse de stres legate de relatiile profesionaleSurse de stres legate de structura si climatul organizational

  • Individulnivel de anxietate;importanta nevrozei;toleranta la situatii ambigue;

  • Relatia munca-familieprobleme familiale, familie n care ambii membrii ai cuplului lucreaza;crize de existenta

  • Simptome individuale

    valoarea presiunii sngelui;nivelul colesterolului;tabagism, alcoolism;depresie;insatisfactie profes.;motivatie redusa.

  • Simptome organizationale

    absenteism ridicat;greve prelungite;accidente de munca;performante slabe;relatii de munca dificile;

  • Factori de stres la locul de munca

  • Stilul de conducere

    lipsa unor obiective clareslaba comunicare i lipsa de informare n cadrul organizaieineconsultarea i neimplicarea angajailor n schimbrile i modificrile de la locul de munclipsa sprijinului din partea conducerii

  • Statutul, rolul n organizaie

    statut neclar n organizaieobiective i prioriti contradictoriinivel nalt de responsabilitate la locul de munc

  • Carieraincertitudine n evoluia cariereifrustrri n dezvoltarea cariereistatut incert i lipsa recunoaterii nesigurana locului de muncinsuficiena programelor de instruiremodificarea statutului n cadrul organizaiei

  • Decizie si control

    slaba participare la luarea deciziilorlipsa controlului asupra propriei munci

  • Relaiile la locul de muncizolare fizic sau sociallegturi slabe cu superiorii, lipsa de comunicareconflicte interpersonalediferite tipuri de hruire (agresivitate verbal, hruire sexual etc)

  • Proiectarea locului de munc

    sarcini de munc repetitive i monotoneriscuri semnificative de accidentare i mbolnvire profesional la locul de munc (tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc)teama de tehnologie n raport cu responsabilitatealipsa de competen

  • Sarcina de munc i ritmul de munc

    lipsa controlului asupra ritmului de muncsarcini de munc supra- sau subncrcatelipsa prioritizrii activitilor

  • Programul de lucruprogram de lucru inflexibilapariia imprevizibil a unor suprancrcri ale sarcinii de muncore de lucru suplimentare neplanificatelucrul n schimburilucrul suplimentar excesiv

  • Lista de mai jos cuprinde posibilele semne ale stresului care pot fi identificate n stadiul incipient.

    Acestea pot fi cauzate de probleme existente n viaa de familie, n viaa personal, la locul de munc sau orice combinaie ntre acestea.

  • Performana n muncscderea performanei n muncgreselilipsa de deciziesemne de obosealIritabilitateLapsusrezistena la schimbareore suplimentare excesive

  • Neimplicarepierderea interesului pentru muncntrzieriabsenteism sau creterea absenelor pe motive medicalepasivitate sau lips de implicare

  • Comportament agresivcriticarea celorlaliabuzuri verbale, hruirevandalism

  • Comportament imaturreacii i rspunsuri emoionale necontrolatenervozitate, certuri, ton necorespunztorcderi de personalitate

  • Comportament negativ

    refuzul de a asculta sfaturile i sugestiile celor din jurrepetarea acelorai argumenteutilizarea de soluii cunoscute a fi necorespunztoareagresivitate

  • SIMPTOMELE STRESULUILista de mai jos prezint posibilele simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite cauze.Este necesar s poat fi cunoscute schimbrile fizice, emoionale etc. care pot indica starea de stres.Unele persoane au o reacie acut la stres, altele pot avea simptome n timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sntate.

  • Reacia imediat acut este de panic, anxietate, creterea pulsului, transpiraie, senzaie de uscciune n gur sau tremurturi.Starea de stres pe o durat mai ndelungat poate cauza cefalee, ameeli, tulburri de vedere (vedere nceoat), dureri ale cefei i umerilor, mncrimi ale pielii etc.

  • Simptome fizicecefaleehipertensiunestare de oboseal, lipsa relaxriiindigestiepalpitaiidificulti respiratoriistare de vomiritaii ale pieliistare de leintranspiraie excesivsusceptibilitate la alergiiconstipaie sau diareecretere sau scdere rapid n greutatefrecvente rceli, gripe sau alte infecii minore

  • Simptome pe plan intelectualdificulti n luarea deciziilortulburri de memorieincapacitate de concentraretulburri ale somnuluistare de ngrijorarelips de ordine n gndireeroriintuiie sczutpersistena gndirii negativegndire pe termen scurt mai mult dect pe termen lungdecizii pripite

  • Simptome pe plan emoionalnervozitate i iritabilitateanxietate, sentiment de insecuritateproast dispoziiesensibilitate mare la criticimai mult suspiciunedeprimaresentiment de ncordare nervoasmai mult ngrijorare fr motivlipsa entuziasmuluilipsa simului umoruluialienaremai puin satisfacie n vialipsa motivaieisubestimare, pierderea ncrederii n sinelipsa satisfaciei n munc

  • Schimbri de comportamentnelinite, agitaiesociabilitate reduspierderea apetitului sau supraalimentareinsomnieconsum mai mare de alcoolconsum mai mare de igaretecontinuarea lucrului acasprea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa i a se ocupa de propria persoantendina de a mini pentru a acoperi greelilecomportament necorespunztor (tendina de a se certa, abuzuri verbale etc.)productivitate reduspredispoziie spre accidente de muncdificulti n vorbire ( blbial, tremur al vocii)

  • Simptome Un exemplu adecvat de situatie stresanta este un eveniment care determina spaima.In aceasta situatie glandele suprarenale secreta si elibereaza in circulatie adrenalina (sau epinefrina) responsabil de activarea mecanismelor de aparare ale organismului: inima se contracta mai rapid si mai puternic, tensiunea arteriala creste, muschii se contracta, pupilele se dilata.

  • Acest grup de reactii permite mobilizarea tuturor aparatelor si sistemelor impotriva unui aparent pericol si asigura individului capacitatea de a decide care va fi urmatorul pas.

  • Simptomatologia mai poate cuprinde:Tulburari de somn, oboseala, dureri, intepaturi, palpitatii. Indigestie, modificari ale tranzitului intestinal si ale ritmului mictional. Anxietate, incordare, depresie. Fumat excesiv; consum crescut de alcool.

  • Diagnostic

    Pentru a diagnostica o reactie exagerata la stres trebuie sa puteti recunoaste si intelege manifestarile acesteia, atat cele fizice cat si cele psihologice, atat in cazurile in care apar la propria persoana cat si atunci cand se intalnesc la altcineva.

  • ?Utilizarea chestionarelor-ancheta de catre conducerea ntreprinderilor, cu o anumita periodicitate, este un mijloc sigur de diagnosticare si prevenire a stresului profesional.

  • Acestea au ca obiectiv masurarea perceperii stresului de catre personal, incluznd aspecte legate de timpul de executare a sarcinilor (si presiunea termenelor limita), cariera, cantitatea de munca, ambiguitatea rolului si sistemul de recompense/sanctiuni.

  • ?Aceste chestionare permit o buna identificare a factorilor care determina stresul, oferind factorilor de raspundere posibilitatea de a actiona pentru diminuarea efectelor acestora.

  • Aciuni de formare a strategiilor de adaptare la stresConceptul de "coping" a fost elaborat de Lazarus i Launtier n 1978, acesta desemnnd un ansamblu de mecanisme i conduite pe care individul le interpune ntre el i evenimentul perceput ca amenintor, pentru a stpni, a ine sub control, pentru a tolera sau diminua impactul acestuia asupra strii sale de confort fizic i psihic.

  • Lazarus i Folkman (1984) l-au definit ca reprezentnd ansamblul eforturilor cognitive i comportamentale destinate controlrii, reducerii sau tolerrii exigenelor, cerinelor externe i/sau interne care amenin sau depesc resursele unui individ.

  • Termenul "coping strategy" sau "coping ability" este utilizat n special n literatura anglo-saxon n timp ce "stratgie d'ajustement" (Dantchev, 1989; Dantzer, 1989) se utilizeaz n cea de limba francez.

  • Rspunsurile individului la factori de stres, rspunsuri necesare acestuia pentru a putea face fa situaiilor respective pot fi de natur cognitiv sau afectiv (exemplu: transformarea n plan imaginar a unei situaii periculoase ntr-o ocazie favorabil de profit personal), dar i forme de comportament (nfruntarea deschis a problemelor, adoptarea unei conduite de evitare etc.).

  • Studiile referitoare la strategiile de adaptare (de "coping") au adus o schimbare fundamental n cercetrile referitoare la stres, prin schimbarea orientrii acestora de la descrierea reaciilor la stres la descrierea i cercetarea modalitilor prin care individul controleaz factorii i situaia stresant.

  • Conform acestui nou mod de abordare a problemelor, stresul nu trebuie cutat nici doar n raport cu individul, nici numai la nivelul evenimentului, ci n relaia individ-mediu.

  • Caracteristicile cantitative i calitative ale unui factor stresor nu influeneaz singure intensitatea strii de stres; reacia negativ la stres este rezultatul dezechilibrului ntre exigene (interne sau externe) i resursele individului de a face fa acestora.Factorii agresori parcurg mai multe filtre individuale care conduc la amplificarea sau diminuarea reaciilor, n funcie de modul n care sunt percepui (apreciai, evaluai) factorii respectivi.

  • Modaliti de "coping"Aceste strategii de relationare cu stresul pot modela conduita afectiva a individului n diferite feluri:Modificnd sensul orientarii atentiei - deturnnd-o de la sursa stresului (strategii de evitare) sau, dimpotriva, dirijnd-o catre aceasta (strategii de vigilenta).

  • Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati n 8 subscari: primele doua vizeaza strategiile centrate pe probleme, iar celelalte sase, pe cele centrate pe starea emotionala:

    1. rezolvarea problemei - cautarea de informatii ("am stabilit un plan de actiune si m-am tinut de el") 2. spirit combativ sau acceptarea confruntarii 3. ndepartarea sau minimalizarea amenintarii 4. reevaluarea pozitiva 5. autoacuzare 6. fuga de evitare (mncnd, bnd etc.) 7. cautarea unui suport social 8. stapnirea de sine.

  • Copingul, mai mult dect o simpla reactie la stres, reprezinta o strategie multidimensionala de control, a carei finalitate este schimbarea, fie a situatiei, fie a aprecierii subiective.

  • Coping

  • Criteriile de eficacitate a copingului sunt si ele multidimensionale-controlul sau reducerea impactului agresiunii asupra starii de confort fizic si psihic conducnd la reducerea excitatiei si depresiunii;-stilul activ centrat pe rezolvarea problemei este mai eficace dect cel pasiv, centrat pe emotie;-n functie de caracteristicile situatiei, de durata si controlabilitatea ei: evitarea este eficace la un stres pe termen scurt; strategiile active sunt eficace la un stres pe termen lung; strategiile active nu sunt eficace n cazul unor situatii necontrolabile.

  • Este nsa absolut necesar de a nu pierde din vedere ntregul biopsihosocial pe care l reprezinta individul uman si de a aborda problema formarii unor conduite adaptative multidimensional, asa cum este activitatea profesionala, asa cum este individul si asa cum sunt relatiile individ-activitate.

  • Mijloace profilactice

  • Tinand cont ca in general nu ne putem schimba personalitatea sau evita situatiile stresante, ceea ce putem incerca sa facem este sa ne imbunatatim reactia la stres. Incercati urmatoarele trucuri: Practicati tehnicile de relaxare sau de reducere a stresului mentionate anterior.

  • Descoperiti-va hobby uri si planuiti activitati distractive pentru a va sustrage rutinei zilnice. Respectati-va orarul de somn si odihniti-va atat cat simtiti nevoia, fara a utiliza somnifere. Practicati cu regularitate exercitii fizice adecvate varstei.

  • Indepartati graba si ingrijorarea din activitatile zilnice, intrucat acestea pot perturba somnul si apetitul. Relaxati-va si bucurati-va de viata.

  • Alcatuiti-va o lista a evenimentelor care va provoaca suparari. Pentru fiecare dintre acestea intrebati-va: "Care este cel mai rau si cel mai bun lucru care s-ar putea intampla ca urmare a evenimentului respectiv?

  • Am facut tot ce as putea sa fac pentru a ma pregati pentru el? Chiar merita aceasta problema sa-mi provoace ingrijorare?"

  • Radeti mai mult; nu va plangeti de mila; invatati sa va recapatati echilibrul dupa un eveniment stresant; faceti un efort pentru a comunica cu persoanele din anturaj.

  • Atunci cand urmeaza sa va confruntati cu o situatie stresanta amintiti-va o zicala populara: Numarati pana la 10 si respirati adanc inainte de a spune sau a face ceva. O pauza deliberata poate fi un tranchilizant instantaneu.

  • Eustres

  • DISTRES

  • ????


Top Related