CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
10
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA UNUI TERMINALDE MĂRFURI PETROLIERE
1.1 Terminale de mărfuri petroliere
Amenajarea unui terminal petrolier constă în principal dintr-o construcţie de acostare
ce permite amararea navei, susţinerea conductelor şi a instalaţiei ce asigură racordul acesteia
cu nava.
Danele petroliere sunt în general construite în bazine deschise, nava fiind acostată cu
prova spre ieşire pentru ca evacuarea navelor încărcate cu hidrocarburi să poată fi facută rapid
în cazul unui accident. Constructiv fronturile de acostare sunt concepute sub forma unor
estacade sau moluri înguste acostabile pe ambele laturi, dispuse în dinţi de pieptene, uşurând
astfel izolarea bazinului cuprins între moluri printr-un baraj flotant sau pneumatic.
Sectorul petrolier va fi amplasat într-o extremitate a portului sau în afara incintei
acestuia, cat mai departe de oraş. Pe mal se vor prevedea rezervoare legate de port prin
conducte. Prin dezvoltarea continuă a unui port se poate ajunge însa la situaţia ca sectorul
petrolier de exemplu să ramană în mijlocul portului (cum e cazul portului din Constanta) sau
noile sectoare să se apropie de acesta (Genova). În aceasta situaţie se vor avea în vedere
spaţiile de siguranţă necesare fată de sectoarele adiacente şi masuri specifice de protecţie.
Bazinele sectorului petrolier din cadrul terminalului vor fi separate de restul
acvatorului portuar prin bariere plutitoare sau pneumatice pentru a limita răspandirea
petrolului în zonele adiacente. În cazul existenţei unui curent, sectorul va fi amplasat în aval
sau la distanţă suficient de mare în amonte pentru ca reziduurile de petrol de pe suprafaţa apei
să nu afecteze celelalte sectoare.
Fig. 1.1.
Noul sector petrolier în portul Dunkerque-Franta
1-diguri de adăpostire; 2-posturi de acostare pentru petroliere; 3-bazin de manevră
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
11
Considerentele de mai sus au condus ca în anumite situaţii să se construiască porturi
specializate ca cel de la Antifer sau Lavera din Franta situat la 30 km de portul Marsilia.
Fig. 1.2.
Portul petrolier Lavera-Franţa
1-bazine pentru navele petrolier; 2-depozite
Odată cu mărirea dimensiunilor navelor, bazinele au devenit neîncapătoare iar
realizarea altora noi foarte costisitoare. De aceea în cazul unor zone în care agitaţia valurilor
permite explaotarea sistemului o perioadă mai lungă s-a recurs la solutia de amenajare a unor
puncte de transfer în larg folosindu-se geamanduri speciale sau construcţii fixe a căror
legatură cu ţărmul se face prin conducte submarine.
Fig. 1.3.
Terminal petrolierîin mare deschisă cu geamandură
1-geamandură; 2-nava de stocaj; 3-nava la încărcare
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
12
Figura 1.4.
Terminal petrolier legat cu ţărmul prin conducte
a-rezervoare; 2-conducte submarine d=900mm; 3,4-tancuri petroliere de 50.000tdw si
400.000 tdw acostate la dană
Manipularea hidrocarburilor lichide în vrac se efectuează prin conducte cu ajutorul
pompelor navei în cazul descărcarii şi cu o staţie de pompare amplasată în teritoriu în cazul
încarcării.
Amenajarea unui terminal petrolier constă în principal dintr-o constructţe de acostare
ce permite amararea navei, susţinerea conductelor şi a instalaţiei ce asigură racordul acesteia
cu nava.
Danele petroliere sunt, în general, construite în bazine deschise, nava fiind acostată cu
prova spre iesire pentru ca evacuarea navelor încarcate cu hidrocarburi să poată fi facută rapid
în cazul unui accident. Constructiv fronturile de acostare sunt concepute sub forma unor
estacade sau moluri înguste acostabile pe ambele laturi, dispuse în dinti de pieptene, usurând
astfel izolarea bazinului cuprins între moluri printr-un baraj flotant sau pneumatic.
În cazul unor golfuri adăpostite, danele petroliere se amplasează în larg, la adâncimea
impusa de pescajul navelor petroliere, iar legatura cu ţarmul se asigură printr-o estacada care
asigură accesul auto şi amplasarea conductelor. Construcţia de acostare în funcţie de necesităţi
se poate realiza sub forma unei structuri continue sau discontinue pe ambele laturi ale unor
amplasamente. Punctele de legare ale navei, vor fi amplasate direct pe construcţia de acostare
sau pe construcţii speciale retrase fată de linia frontului, pentru a sporii eficienţa legaturilor
transversale.
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
13
Fig. 1.5
a) 1-nave petrolier; 2-cargouri; 3-estacada; 4-conducte submarine; 5-bazin pentru
remorchere
Fig. 1.6
b) 1-rezervoare de petrol; 2-cheu din celule de palplanşe; 3-platforma tehnologică
Fig 1.7.
c) 1-platforma tehnologică; 2-duc d’Albi de legare; 3-pasarela de acces
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
14
Fig. 1.8.
d) 1-duc d’Albi de legare; 2-duc d’Albi de acostare; 3-platforma tehnologică;
4-pasarela de acces; 5-braţe de încărcare; 6-conducte; 7-pasarela de acces
Fig. 1.9.
e) 1-duc d’Albi de legare; 2-duc d’Albi de acostare; 3-platforma tehnologică;
4-pasarela de acces; 5-braţe de încărcare; 6-conducte; 7-pasarela de acces
Fig. 1.10.
f) 1-duc d’Albi din celule de palplanşe; 2-dispozitiv de protecţie; 3-platforma; 4-paleti
Estacada de legătură cu ţarmul, a cărei lungime poate depaşi 1000 m este realizată sub
forma unei structuri simple alcătuită din grinzi fundate pe piloţi.
Creşterea rapidă a dimensiunilor navelor a condus la o concepţie nouă de realizare a
danelor petroliere separând funcţia de acostare şi legare de cea de deservire a navei. Forţele
orizontale concentrate din momentul acostării sau legării navei au valori mari(de exemplu de
300 tone pentru o nava de 250.000-300.000 tdw), în comparaţie cu cele verticale.
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
15
De aceea se prevăd duc d’Albi elastic, ce absorb o importantă parte a energiei cinetice
a navei; daca duc d’Albi sau structura de acostare sunt rigide, acestea vor fi echipate cu
amortizori cu o mare capacitate de înmagazinare a energiei.
Rezervoarele de stocaj şi sistemele de refulare sunt amplasate în teritoriu astfel ca
staţia de pompare să se afle la o distanţă de 1000-1500m de navă. Capacitatea de stocare
trebuie sa fie egală cu cel puţin dublul capacităţii navei maxime ce va acosta la dană.
Duc d’Albi sau puctele de legare de tip rigid sunt dispuşi de o parte si de alta a
construcţiei destinate instalaţiilor de cuplare cu nava. Aceste elemente se amplasează de
regulă mai retrase, pentru a spori eficienţa legăturilor transversale de amarare.
Fig. 1.11.
Legătura cu ţărmul: a-estacada; b- dig cu taluzuri: 1-dig; 2-duc d’Albi; 3-pasarela
Construcţiile de deservire a navei sunt dispuse pe apuntamentul la care acostează nava
sau pe o platforma retrasă fată de fontul de acostare, dimensionată numai pentru a permite
accesul vehiculelor şi a oamenilor pană în apropierea navei şi amplasarea instalaţiilor şi
conductelor care deservesc nava. Lungimea construcţiei de legătură cu ţărmul poate depaşi 1
km fiind realizată sub forma unor estacade sau a unui dig de anrocamente în cazul
adâncimilor reduse şi dacă nu este afectată circulaţia locală a curenţilor aluvioanari. Un
exemplu este terminalul Kure din Japonia unde au fost realizate 4 posturi de acostare, iar pe
un teritoriu câştigat din mare cu o suprafaţă de circa 200 ha au fost dispuse 30 de rezervoare a
100.000 de tone şi 24 a 150.000 de tone cu o capacitate totală de 6.6 milioane tone.
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
16
Fig. 1.12.
Terminalulul Kure: 1-rezervoare; 2-staţia de debalastare şi curăţare; 3-posturi petroliere
1.2 Terminalul de produse petroliere S.C. OIL TERMINAL
CONSTANŢA S.A.
S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanţa este în prezent singurul terminal petrolier situat
în Portul Constanţa, destinat importului şi exportului de ţiţei şi produse petroliere.
Principalele produse derulate prin terminal sunt ţiţeiul, păcura, benzina şi motorina.
De asemenea, terminalul dispune şi de un sector destinat produselor chimice lichide.
Terminalul petrolier deţine nouă dane operative în Portul Constanţa care permit accesul
navelor petroliere cu deplasamente cuprinse între 1.000 şi 165.000 tdw, rampe de descărcare-
încărcare CF şi auto, staţii de pompare cu debite cuprinse între 100 şi 1.000 m3/h, instalaţii
auxiliare de abur,apa, increndiu generatoare diesel de curent electric.
S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanţa este interconectat cu rafinăriile româneşti prin
intermediul societăţii de transport CONPET S.A. Ploieşti atât pentru transportul ţiţeiului de la
terminal la rafinării, pe conducte subterane ce fac parte din sistemul national de transtort cât şi
pe cale ferată în unele situaţii.De asemenea terminalul are legături la reţeaua naţională de căi
ferate, reţeaua de căi rutiere şi la canalul Dunare-Marea Neagră.
Facilităţile existente şi posibilităţile certe de dezvoltare ale terminalului în anii
următori, fac din S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanţa un punct strategic pe traseul
Constanţa, Omisalj(Croaţia),Trieste(Italia), de transport al ţiţeiului Caspic în Europa.
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
17
Fig. 1.13.
Societate pe acţiuni, listată la bursă în categoria I, SC OIL TERMINAL SA
CONSTANŢA are următoarea structură de acţionariat:
- acţionariat de stat............……………..59,62%
- Acţionari persoane fizice si juridice…. 30,38%
- Fondul Proprietatea……………..………10,00%
Capacităţile principale de depozitare a terminalului sunt structurate astfel: ţiţei;
păcură; benzină; motorină; produse chimice lichide.
Operarea navelor petroliere se face la dană prin încărcarea din/în rezervoare terestre,
transbord direct din cisterne CF în navă sau invers, transbord de marfă între nave petroliere
aflate în dane diferite. În terminal se asigură şi bunkerarea navelor de firme terţe pe apă sau pe
uscat.
Obiectul principal de activitate al terminalului: prestări de servicii pentru primirea,
depozitarea, condiţionarea şi transportul ţiţeiului, păcurei şi altor produse lichide brute pentru
import, export şi tranzit.Lucrări şi operaţiuni cu produse petroliere, petrochimice şi chimice
lichide,pentru import, export, tranzit şi bunkerare a navelor.
Fig1.14.Terminalul de ţiţei din secţia port
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
18
Importul de ţiţei implică participarea unui mare număr de entităţi şi organizaţii
începând din faza iniţială de exploatare a zăcământului numită mai nou ,”up-stream” până în
faza finală de consum la pompă al produselor finite ,,down-stream”.
În acest lanţ de acţiuni, o parte însemnată o reprezintă transportul, depozitarea şi
livrarea ţiţeiului către rafinării.Transportul ţiţeiului pe mare se realizează în nave specializate
de mari dimensiuni, de multe ori restricţionate ca lungime şi pescaj cum este de exemplu
situaţia impusă de Turcia care limitează lungimea tancurilor petroliere care trec prin
strâmtoarea Bosfor la maxim 304m şi pescaj de maxim 18m ceea ce limitează cantitatea
maximă transportată la 1.000.000 bbl respectiv 135.000 tone ( nave de 165.000 tdw).
În lume se efectuează transporturi cu nave de până la 1.000.000t, Japonia fiind
renumită pentru asemenea nave gigant folosite mai mult ca depozite plutitoare. În mod
frecvent în porturile adânci din Venezuela şi Croaţia se operează tancuri petroliere de
250.000- 300.000 t.
Terminalul petrolier din Sectia Port a fost gândit cu dane paralele, două câte două,
constituite într-un dock. Acest lucru permite pozarea unui număr mare de conducte pe un
spaţiu mic, operarea a doua nave în acelaşi timp cu aceleaşi produse sau cu produse diferite.
După o perioadă, din considerente contractuale, danele au fost diferenţiate, ţiţeiul fiind
descărcat numai în danele special destinate. Se disting doua sectiuni:
- dane cu pescaj de 13 m destinate tancurilor de până la 80.000 t
- dane cu pescaj de 17 m destinate tancurilor de 150.000 t
Danele 69 –79 sunt specializate pentru operarea următoarelor produse:
- dana 69 - pentru produse chimice; danele 70 şi 72 – motorină; danele 73 şi 75 ţiţei şi
benzină; dana 78 - nu este dană operativă, fiind folosită pentru spălarea tancurilor şi
asigurarea bunkerajului la nave; danele 76 şi 79 – ţiţei.
Pentru operarea navelor, danele 70, 72, 73 şi 76 sunt echipate cu câte 5 braţe de
încărcare/descărcare utilizate atât pentru operarea navelor maritime cât şi fluviale. Aceste
braţe de încărcare/descărcare sunt numai echipamente de transfer a mărfurilor (tubulatură de
transfer), prin cuplarea lor la gurile bateriilor de dirijare şi transfer la/de la tankurile
(compartimentele) de depozitare a mărfurilor.
Evacuarea mărfurilor propriu-zisă se face cu ajutorul pompelor navei, capacitatea lor
fiind în funcţie de capacitatea navei. Depozitele de pe uscat ale produselor petroliere sunt
amplasate în afara portului într-o zonă rezervată şi amenajată special.
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA UNUI TERMINAL DE MĂRFURI PETROLIERE
19
În vecinătatea danei 69 sunt amplasate rezervoarele pentru produse chimice (sodă
caustică,methanol, uleiuri, combustibil pentru motoare de avion, ţiţei – cantităţi reduse,
motorină – cantităţi reduse şi alte produse chimice lichide).
Toate construcţiile hidrotehnice: cheuri, bazine, şenaluri de acces, amenajările
depozitelor, instalaţiile electrice, de apă şi canalizare, instalaţiile de incendiu şi telefonie cat si
întreaga reţea de conducte pentru transferul produselor petroliere au fost realizate pe baza
documentaţiilor IPTANA.
Adâncimile proiectate la danele cheurilor de operare sunt de –13,5 ÷ -14,0 m, care
permit acostarea şi operarea navelor cu capacităţi de transport de până la 65.000 tdw.
Capacitatea totală de operare a terminalului este de 36,0 mil. tone/an, din care ţiţei
24,0 mil. tone/an şi12,0 mil. tone/an diverse alte produse petroliere.
Echipamentele de transfer de la cheu şi alte instalaţii speciale pentru operarea
produselor au fost furnizate de unităţi specializate.
Dana 79 de operare a navelor petroliere de mare tonaj este situată in Portul Constanţa
Sud la gura de acces în Portul Constanţa Nord.
Dana este echipată cu 5 braţe de transfer pentru ţiţei şi alte produse petroliere.
Adâncimea la cheul de acostare şi operare este de –19,0 m, care permite accesul
tankurilor petroliere de până la 150.000 tdw. Accesul la dana s-a asigurat cu un şenal dragat la
–19.00m.
Fig. 1.15. Terminalul de produse petroliere şi terminalul de ciment