INGRIJIREA PACIENTILORCU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI

CUPRINS

1.Motivatia lucrarii ………………………………………………...........3

2.Partea generala …………………………………………………...........4

2.1.Notiuni generale despre fracturi ……………………………......…...4

2.2.Clasificarea fracturilor ..................................................................…. 5

2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) …...….8

2.4.Complicatiile fracturilor ...............................................................….11

2.5.Tratamentul fracturilor ................................................................…..14

3.Partea speciala ………………………………………………….…..…17

3.1.Nursingul in fractura ………………………………………….…….17

3.2.Cazul I …………………………………………………………........18

3.3.Cazul II …………………………………………………...……........32

3.4.Cazul III ………………………………………………………..........46

3.5.Concluzii …………………………………………………...………..60

4.Bibliografie ……………………………………………………..……...61

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate

varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor

de circulatie sunt in crestere.

Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si

sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.

Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.

Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de

important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre

serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.

Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care

de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei

medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.

Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul

medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta

este tot de avengura asistentului medical.

2

PARTEA GENERALA

NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte

sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un

rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.

Definitie:

Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa

in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza,

tumoarea osoasa, osteita, etc.

Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor

sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.

Etiopatogenie :

Frecventa :

Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul

traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in

cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .

3

Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre

20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea

avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand

declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi

si dupa un traumatism mai putin violent.

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune

sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile

ca gravitati ale partilor moi.

Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat

agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri

anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:

Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii

osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la

maximum de curbura

Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge

fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi

parcelare epifizare

Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare

(astragal, calcaneu, pilon)

Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau

helicoida

4

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :

A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii

Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului

Ruperea incompleta “in lemn verde”

Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)

Fisuri, mai ales la adulti

B. Fracturi complete :

Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,

oblic, spiroid sau longitudinal

Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt

fragmente intermediare

Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi

deplasate prin :

Translatie – cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern

sau extern fata de celalalt

Ascensiune – a unui fragment in lungul ceiluilalt producand

incalecarea lor

Rotatie – cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand

decalajul fragmentelor

Unghiularea unui fragment fata de celalat

5

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a

tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura

Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat

de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea

fracturii, necrozandu-se secundar

Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura

Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele

osoase ducand la intarziere de consolidare

Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre

fragmentele osoase

Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti

Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se

prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment

osos

Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind

grav complicata

6

FRACTURA DE ANTEBRAT

SIMPTOMATOLOGIE

Semne locale de fractura:

A. Semne de probabilitate

Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea

fragmentelor

Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare

tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor

musculare

Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii

fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand

este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare

sau articulatie luxata)

Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare

Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau

luxatii

B. Semne de certitudine :

Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in

cele incomplete

Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea

7

Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un

semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)

Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura

completa

Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce

arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile.

Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de

reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi,

articulatii superioare si inferioare.

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

Tratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce

intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita

calus ce trece prin mai multe faze.

Faza hemoragica - cand intre fragmentele osoase si tesuturile

vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se

inconjoara de o reactie inflamatorie aseptica ca: edem,

vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,

maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind

tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid

si progresiv hematomul.

Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce

au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele

formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub

influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de

8

neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se

produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care

asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a

celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor

tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu

face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se

produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai

densa, preosteoida.

Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie)

cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase

sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus

osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces

de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un

proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .

Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,

determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.

9

COMPLICATIILE FRACTURILOR

Generale imediate :

Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii

grave

Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene

urinare pana atunci

Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina

Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la

acidocetoza.

Emboligrasoase pulmonare sau celebrale

Locale imediate :

Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu

extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand

plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic

infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara

de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative

de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic

neinfectata.

Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care

perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si

psedartroza.

10

Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului

(neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor

(axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).

Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia

chirurgicala.

Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la

constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.

Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza

aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp

neglijate .

Trombozele venoase

Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane )

ce pot duce la pseutatroze.

Locale tardive :

Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau

unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .

Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea

imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.

Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza

intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:

Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara

Forma fibroasa cea mai frecventa

Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

11

In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in

focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In

cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul

radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de

forma pseudartrozei.

Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o

consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la

tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse

prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o

demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor

lungi din vecinatate.

Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar

la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor

pericapsulari prin osificarea hematoamelor.

Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si

care au avut o medicatie calcica abuziva.

12

TRATAMENTUL FRACTURILOR

Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat

posibil chiar a formei membrului.

Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine

corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana

la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat

cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare

functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin

instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin

contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce

a bolnavului.

A. Tratament ortopedic (nesangerand):

Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu

cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura

musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3

saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor

urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea

gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi

eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub

focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie

sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile,

atrofiile musculare si osoase.

13

B. Tratamentul chirurgical.

Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele

ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si

pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in

deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub

controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul

implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).

Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul

necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate

materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale

inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea

organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara

miscari in focar) si durabil pana la consolidare.

C. Tratamentul de recuperare :

Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.

Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra

muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai

precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii

musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente

pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua

miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandu-

si articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .

14

Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi

intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se

asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si

balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul

tratamentului chirurgical.

15

PARTEA SPECIALA

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURICU FRACTURA DE ANTEBRAT

In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de

antebrat internati pe sectia de ortopedie.

Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient

Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am

prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala

16

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL

N. S.

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : N. S.

Varsta : 36 ani

Sex : masculin

Data nasterii : 05.09.1970

Caractere individuale :

Nationalitate : maghiara

Limba vorbita : maghiara

Religia : reformat

Ocupatie: barman

Adresa : Beclean str.Gherorghe Doja nr.14

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata: normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare: varicela

Interventii chirurgicale: nu a suferit

Accidente anterioare: plagi taiate

17

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin: A II

Alergie: nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 37 C

Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg

Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 80puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 74 kg

Inaltimea : 1,72 cm

Date legate de stare psihica:

Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai

greu la mediu spitalicesc.

18

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu

a suferit alte interventii chirurgicale.

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei

cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de

urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la

nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se

face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului

stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este

internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior

stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii

pacientul prezinta neliniste si este speriat.

19

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

1.Nevoia de a evita pericolele

- Durere

- Anxietate

- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie

- Fractura

-Evenimente amenintatoare (interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

- Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare

- Durere- Atela- Anxietate

3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- stangacie in a se imbraca si dezbraca

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca

- Durere- Fractura

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

- Insomnii - Somn agitat- Trezire frecventa

- Durere- Stare depresiva

5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele

- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice

- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala

- Slabiciune- Durere- Fractura

6. Nevoia de a se recrea

- Dificultate in a desasura activitati recreative

- Izolare de personae semnificative

- Absenta persoanelor semnificative

7.Nevoia de a respire si a avea o buna postura

-pacientul are respiratia si functiile vitale in limitele normale

- nu are dificultati

8.Nevoia de a elimina

-mictiuni spontane

- - nu are dificultati

20

9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura

-imobilitate partial

- Discomfort la miscare

- fractura

10.Nevoia de a mentine temperature corpului in limitele normale

- - nu are dificultati

11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza

- - nu are dificultati

12.Nevoia de a comunica

- - nu are dificultati

13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori

- - nu are dificultati

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate

- - nu are dificultati

21

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

22

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul membrului stang

-calmarea durerii in urmatoarele ore

- stau de vorba cu paciantul si il incurajez-administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat

- Algocalmin F II i.m

-dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate

2. Stare de neliniste (anxietate)

- sa fie echilibrat psihic

- discut cu pacientul explicandu-i necisitatea interventiei- ii prezint pacientului echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie

-distonocalm1 tableta / zi

-pacientul este receptiv la indicatiile date si este mai linistit

3. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor

- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacientul tehnici de relaxare

-diazepam 1 tableta/zi

-in urmatoarele nopti pacientul se odihneste mai bine

23

4.Imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena

- sa prezinte tegumente curate si integre

- efecutez toaleta partiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie

-pacientul prezinta tegumente curate si integre

5. Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare

Ajut pacientul sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator

Pacientul are o alimentatie si o hidratare echilibrata

24

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientului necesitatea interventiei , incerc sa-l linistesc, sa-l

incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in

acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa

el si-l voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

o Hemolucograma

o VSH

o Creatinina

o Glicemie

o TS

o TC

o Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consult preanestezic

Pregatirea alimentara :

25

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o

alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la

indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii imediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 12:00 pacientul este adus in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientului

Stabilirea prioritatilor post operator:

1. Calmarea durerii

2. Sa linistesc pacientul

3. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4. Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

26

5. Sa aiba o pozitie corespunzatoare

6. Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul plagii post-operator

-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore

-asez pacientul comod in pat,administrez calmante

-algocalmin1fiola i.m.

-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului

2.Stare de neliniste (anxietate)

-linistirea pacientului

-discut cu pacientul si incerc sa-l linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie

- pacientul intelege si pare linistit

3. Imobilizarea impusa de rahianestezie

- rahianestezie

-asez pacientul in decubit dorsal si-i explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h

-pacientul respecta indicatiile date

4.imposibili-tatea de a-si

- sa prezinte tegumente

-efectuez toaleta partiala la pat,

-pacientul prezinta

27

acorda ingrijiri de igiena

curate si integre

schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

tegumente curate si integre

5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn

-diazepam 1 taleta seara

-pacientul se odihneste mai bine in urmatoarele nopti

6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunza-toare din punct de vedere calitativ si cantitativ

-servesc pacientul cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperatura moderata, de cate ori are nevoie

-pacientul consuma intreaga cantitate de alimente

28

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Dificultatea in as-i acorda ingrijiri igienice

- sa prezinte tegumente curate si integre

-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

- pacientul prezinta tegumente curate si integre

2.Dificultatea in a se alimenta

- sa fie alimentat corespunzator

-ajut pacientul zilnic sa se alimenteze , oferundu-ialimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator

-pacientul are o alimentatie echilibrata

3.Plaga post operatorie

-sa evolueze favorabil

- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 16.05.06 la indicatia medicului scot firele.

-penicilina 1.000.000 UI- pansament cu alcool, punga cu gheata

-plaga are o evolutie buna,iar in data de 16.05.06 specialistul decide externarea

29

EVALUARE FINALA

Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean

Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 16.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Spaima

Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia

chirurgicala.

Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este

buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 cand i se scot

firele , iar medicu decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple

30

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

S.M

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : S.M

Varsta : 28 ani

Sex : feminin

Data nasterii : 16.07.1977

Caractere individuale :

Nationalitate : romana

Limba vorbita : romana

Religia : ortodoxa

Ocupatie: profesoara

Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata : normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare : varicela

31

Interventii chirurgicale: nu a suferit

Accidente anterioare : nu a suferit

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin : 0 I

Alergie : nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 36 C

Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg

Respiratia :16 respiratii/min , frecventa normala

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 78puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 38 kg

Inaltimea : 1,36 cm

Date legate de stare psihica:

32

Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la

mediu spitalicesc.

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a

suferit alte interventii chirurgicale.

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la

nivelul antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean

Bistrita Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se

administreaza un calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de

fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o

imobilizare provizorie in atela gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a

Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior

stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din

cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.

33

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

1.Nevoia de a evita pericolele

- Durere

- Anxietate

- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie

- Fractura

- Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

- Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare

- Durere- Atela- Anxietate

3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- stangacie in a se imbraca si dezbraca

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca

- Durere- Fractura

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

- Insomnii - Somn agitate- Trezire frecventa

- Durere- Stare depresiva

5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele

- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice

- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala

- Slabiciune- Durere- Fractura

6. Nevoia de a se recrea

- Dificultate in a desfasura activitati recreative

- Izolare de persoane semnificative

- Absenta persoanelor semnificative

7.Nevoia de a respira si a avea o buna

-pacienta are respiratia si functiile vitale

- nu are dificultati

34

postura in limitele normale

8.Nevoia de a elimina

-mictiuni spontane

- - nu are dificultati

9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura

-imobilitate partiala

- Discomfort la miscare

- fractura

10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale

- - nu are dificultati

11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza

- - nu are dificultati

12.Nevoia de a comunica

- - nu are dificultati

13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori

- - nu are dificultati

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate

- - nu are dificultati

35

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

36

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul membrului stang

-calmarea durerii in urmatoarele ore

- stau de vorba cu pacienta si o incurajez-administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat

- Algocalmin F II i.m

- dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate

2. Stare de neliniste (anxietate)

- sa fie echilibrata psihic

- discut cu pacienta explicandu-i necesitatea interventiei- ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie

-distonocalm1 tableta / zi

-pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita

3. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor

- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare

-diazepam 1 tableta/zi

-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine

4.Imposibilitatea de as-I acorda

- sa prezinte tegumente curate

- efecutez toaleta partiala

-pacienta prezinta

37

ingrijiri de igiena

si integre zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie

tegumente curate si integre

5. Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare

Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator

Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata

38

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o

incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in

acestia si o asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa

ea si o voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

o Hemolucograma

o VSH

o Creatinina

o Glicemie

o TS

o TC

o Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consul preanestezic

Pregatirea alimentara :

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o

alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.

39

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un

calmant la indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii immediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 11:45 pacienta este adusa in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientului

Stabilirea prioritatilor post operator:

1.Calmarea durerii

2.Sa linistesc pacienta

3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare

40

6.Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE09.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul plagii postoperator

-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore

-asez pacienta comod in pat, ii administrez calmante

-algocalmin1fiola i.m.

-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului

2.Stare de neliniste (anxietate)

-linistirea pacientei

-discut cu pacienta si incerc sa o linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie

- pacienta intelege si pare linistit

3. Imobilizarea impusa de rahianestezie

- rahianestezie

-asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perina 24 h

-pacienta respecta indicatiile date

41

4.imposibili-tatea de a-si acorda ingrijiri de igiena

- sa prezinte tegumente curate si integre

-efectuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

-pacienta prezinta tegumente curate si integre

5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn

-diazepam 1 taleta seara

-pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti

6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ

-servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de cate ori are nevoie

-pacienta consuma intreaga cantitate de alimente

42

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-16.05.06

PROBLEME

OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice

- sa prezinte tegumente curate si integre

-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

- pacienta prezinta tegumente curate si integre

2.Dificultatea in a se alimenta

- sa fie alimentat corespunzator

-ajut pacienta zilnic sa se alimenteze , oferundu-I alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator

-pacienta are o alimentatie echilibrata

3.Plaga post operatorie

-sa evolueze favorabil

- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 17.05.06 la indicatia medicului scot firele.

-penicilina 1.000.000 UI- pansament cu alcool, punga cu gheata

-plaga are o evolutie buna,iar in data de 17.05.06 specialistul decide externarea

43

EVALUARE FINALA

Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean

Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 17.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Spaima

Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia

chirurgicala.

Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este

buna,pacienta ramane internata pana la data de 17.05.06 cand i se scot

firele , iar medicul decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea efortului fizic

44

Fizio - terapie

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

O.M.

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : O.M

Varsta : 68 ani

Sex : feminin

Data nasterii : 13.02.1938

Caractere individuale :

Nationalitate : romana

Limba vorbita : romana

Religia : ortodoxa

Ocupatie: pensionara

Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata : normal

Elemente biografice legate de sanatate

45

Boli anterioare : angina pectorala de efort

Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita

Accidente anterioare : nu a suferit

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin : A II

Alergie : nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 37 C

Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg

Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala

Somnul: insomnii

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 75 puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 68 kg

Inaltimea : 1,65 cm

Date legate de stare psihica:

46

Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la

mediu spitalicesc.

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost

operata de apendicita,iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort, motiv

pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului

Judetean Bistrita Nasaud.

Motivele internarii actuale :

In data de 11.05.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un

moment dat se simte foarte slabita, ameteste si cade pe strada.In urma acestui

incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean

Bistrita Nasaud, unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang, respira greu

si este agitata, la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un

calmant, se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de

fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Se face o imobilizare

provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului

Judetean Bistrita Nasaud.

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior

stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din

cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.

47

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

1.Nevoia de a evita pericolele

- Durere

- Anxietate -Frica

- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie

- Fractura

- Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

- Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare

- Durere- Atela- Anxietate

3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- stangacie in a se imbraca si dezbraca

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca

- Durere- Fractura

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

- Insomnii - Somn agitate- Trezire frecventa

- Durere- Stare depresiva

5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele

- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice

- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala

- Slabiciune- Durere- Fractura

6. Nevoia de a se recrea

- Dificultate in a desasura activitati

- Izolare de personae semnificative

- Absenta persoanelor semnificative

48

recreative7.Nevoia de a respira si a avea o buna postura

-Dispnee - accelerarea ritmului respirator-respiratie grea, anevoioasa

- frica-durere

8.Nevoia de a elimina

-mictiuni spontane

- - nu are dificultati

9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura

-imobilitate partiala

- Discomfort la miscare

- fractura

10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale

- - nu are dificultati

11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza

- - nu are dificultati

12.Nevoia de a comunica

- - nu are dificultati

13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori

- - nu are dificultati

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate

- - nu are dificultati

49

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii si dispneei

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

50

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul membrului stang

-calmarea durerii in urmatoarele ore

- stau de vorba cu pacienta si o incurajez-ii administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat

- Algocalmin F II i.m

- dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate

2.Dispnee -sa prezinte o buna respiratie

-asez pacienta in pozitie semisezanda, invat pacienta sa tuseascasi sa axpectoreze, umezesc aerul din incapere

- miofilin1f/zi i.v.

- in urmatoarele ore pacienta respire mai usor

3. Stare de neliniste (anxietate)

- sa fie schilibrat psihic

- discut cu pacienta explicandu-i necisitatea interventiei- ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-I in acelasi timp

-distonocalm1 tableta / zi

-pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita

51

incredere in acestia -incerc sa-I castig increderea si-I spun sa ma solicite la nevoie

4. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor

- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare

-diazepam 1 tableta/zi

-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine

5.Imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena

- sa prezinte tegumente curate si integre

- efecutez toaleta patiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie

-pacienta prezinta tegumente curate si integre

6. Dificultatea in a se alimenta si hidrata

- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare

Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator

Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata

52

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 13-14.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o

incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in

acestia si o asigur ca atunci cand va fi adusa de la sala de operatie eu voi fi langa

ea si o voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

o Hemolucograma

o VSH

o Creatinina

o Glicemie

o TS

o TC

o Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consul preanestezic

53

Pregatirea alimentara :

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o

alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la

indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii immediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 11:45 pacienta este adusa in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientei

Stabilirea prioritatilor post operator:

1.Calmarea durerii

2.Sa linistesc pacienta

3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare

6.Plaga sa evolueze favorabil

54

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE15.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la nivelul plagii post-operator

-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore

-asez pacienta comod in pat,administrez calmante

-algocalmin1fiola i.m.

-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului

2.Stare de neliniste (anxietate)

-linistirea pacientului

-discut cu pacienta si incerc sa o linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie

- pacienta intelege si pare linistit

3. Imobilizarea impusa de rahianestezie

- rahianestezie

-asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu

-pacienta respecta indicatiile date

55

este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h

4.imposibili-tatea de a-si acorda ingrijiri de igiena

- sa prezinte tegumente curate si integre

-efecuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

-pacienta prezinta tegumente curate si integre

5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn

-diazepam 1 taleta seara

-pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti

6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ

-servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de cate ori are nevoie

-pacienta consuma intreaga cantitate de alimente

56

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 16-21.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice

- sa prezinte tegumente curate si integre

-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie

- pacienta prezinta tegumente curate si integre

2.Dificultatea in a se alimenta

- sa fie alimentat corespunzator

-ajut pacienta zilnic sa se alimenteze , oferundu-i alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator

-pacienta are o alimentatie echilibrata

3.Plaga post operatorie

-sa evolueze favorabil

- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 22.05.06 la

oxacilina3g/zi- pansament cu alcool, punga cu gheata

-plaga are o evolutie buna,iar in data de 22.05.06 specialistul decide externarea

57

indicatia medicului scot firele.

EVALUARE FINALA

Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita

Nasaud din data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Anxietate

Dipnee

Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia

chirurgicala.

58

Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este

buna,pacienta ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot

firele , iar medical decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea efortului fizic

Fizio – terapie

CONCLUZIILE

1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major

participand la toate masurile de nursing.

2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de

recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru

stabilirea diagnosticului.

3. Fractura de antebrat reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor.

4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active.

5. Osteoporoza, varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.

6. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a

actiona cat mai rapid in tratarea bolii.

7. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la

fracturi cu dislocare).

8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand

schema terapeutica indicat de medic, cat si planul de ingrijire.

9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a

pacientului.

10. Prevenirea complicatiilor in fracturi

11. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza.

59

12.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de

recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul).

13. Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica

care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri.

BIBLIOGRAFIE

1.Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987

2. Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999

3. Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura medicala

1986

4. Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978

5. L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate

bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997

6. Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature

stiintifica Bucuresti 1952

7. Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003

8. Omen I. “Petrottin J . Taite de technique chirurgicale” Editura Masson Paris

1995

9. Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987

10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.

11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu “Ghid de anatomie practica “

Timisoara 1988

60

12. Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti 1982

13. L. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate

bolnavului “ Bucuresti 1994

14. L. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995

15. A. Neculan “Manual de psihologie soc “ Iasi 2003

16. S. Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003

17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca “ Tehnici speciale de

ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983

18. L. Titirca “ Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate

bolnavilor “ Bucuresti 1994

19. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu

20. V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si

nursing “

21. Prof. Dr. A. Denischi “Tratat de patologie chirurgicala “ Vol.3 Editura

medicala 1988

61