+ All Categories
Transcript
  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    1/39

    CAPITOLUL 4FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

    Tema 1. Proprietățile fziologice ale inimii.

    1 Fiziologia muș !iului a"#ia . P"o$"ie%&'ile (ziologi eale muș !iului a"#ia )e* i%a+ili%a%ea, o-#u %i+ili%a%ea)legea ,,%o%ul au -imi //0, "i%mi i%a%ea, "e "a %e"i%a%ea,%o-i i%a%ea0. Po%e-'ialele #e a 'iu-e 2- muș !iul a"#ia .E-e"gia !imi & -e e a"& o-%"a 'iei a"#ia e3 u%iliza"eao*ige-ului #e &%"e o"#.

    P"o$"ie%&'ile muș !iului a"#ia 3E* i%a+ili%a%ea ) u- 'ia +a%mo%"o$&0 5 capacitatea mușchiului

    cardiac de a răspunde la o excitație printr-o depolarizare (PA) urmatde o contracție:

    a) Po%e-'ial #e "e$au al fbrei cardiace= -9 m!" sarcolemacardiomiocitului este selecti# permeabilă" impermeabilă pentru $ași de % ori mai permeabilă pentru &'

    b) Po%e-'ial #e a 'iu-e al fbrei miocardului #entricular estedeterminat fe de stimului intriseci ( de la sistemulexcitoconductor *) fe extriseci (fzici" chimici" mecanici)" ast+el

    ,nc t sarcolema este tranzitată de .uxuri ionice prin canalespecializate:

    1. Ca-ale #e 6a 7ol%a89#e$e-#e-%e "a$i#e9 sunt ,nchise ,n

    condiții de repaus" la atin/erea pra/ului de depolarizare (-01m!) se deschid timp de %ms'

    2. Ca-ale #e : 7ol%a89#e$e-#e-%e le-%e9 deschiderea loreste inițiată tot de atin/erea #alorii critice de pra/ apotențialului membranar" dar este +oarte lentă atin/,ndmaximumul la s+,rsitul platoului' A+ară de acestea există și opopulație de canale care asi/ură a.uxul bazic de &"principala determinată a potențialului de repaus'

    3. Ca-ale 6a9Ca 7ol%a89#e$e-#e-%e le-%e9 acti#ate electricla 2ms după acti#area canalelor rapide de $a" ele permitin.uxul simultan de $a și *a" ele se inacti#ează extrem de

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    2/39

    lent" deși au o capacitate de transport al cationilor mairedusă" in.uxul de sarcini poziti#e determinat de acti#itatealor prelun/ește depolarizarea explic,nd apariția platouluicaracteristic cardiomiocitului" aceste canale pot f blocatespecifc de 3n'

    4. Ca-ale #e Cl 7ol%a89#e$e-#e-%e "a$i#e9 imediat ,naintea inacti#ării canalelor rapide de $a" se producedeschiderea canalelor rapide *l pe o durată de %-2ms' 4aaceastă etapă Pa= " iar in.uxul de *l determinădepolarizarea inițial rapidă a membranei'

    P"i- i$ale %i$u"i #e a-ale a" olemale3

    1. Ca-ale #e 6a3 ,n fbrele rapide (contractile)-canale de $arapide #olta5-dependente" deschise ,n +aza de depolarizare6 ,nfbrele lente (pace-ma7er): canale specifce de $a non/ated(acti#ate ,n timpul 848)'

    2. Ca-ale #e :3 sunt deschise ,n +aza de depolarizare" rol-re+acerea P și controlul ni#elului exctitabilității celulare" Ach lemenține mult timp ,nchise" induc,nd starea de hiperpolarizare'

    3. Ca-ale #e Ca3 ,n fbrele rapide(contractile) sunt de tipul 4 sau8 P" canale standart de *a" deschise ,n +aza de platou cu rol ,nprocesul ""calcium-induced calcium release;;" important ,nmecanismul de contractie" ,n fbrele cu răspuns lent-canale de*a'

    P"i- i$ale %i$u"i #e $om$e a" olemale31. Pom$a 6a;:3 transport acti# primar mai ales ,n +aza < pentru a

    restabili echilibrul ionic" pompează $a a+ară și 2& ,n interiorpentru % moleculă A>P

    2. A-%i$o"%ul 6a;Ca3 transport acti# secundar cuplat cu pompa$a?&" +olosind /radientul de $a creat de aceasta" expulzează%*a ,n schimb la $a'

    3. Pom$a Ca, $e-%"u a "e %a+ili e !ili+"ul io-i 3 expulează *apentru a restabili echilibrul ionic'

    Fazele o-%"a 'iei (+"elo" a"#ia e3

    Faza 0 @ 8epolarizarea rapidă" prin deschidera canalelor #olta5-dependente rapide de $a Bi intrarea cationului de $a ,n celulă#aloarea depolarizării este de aproximati# %2 m! (de la -9 m! p nă

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    3/39

    la m!)' 8eschiderea acestor canale ,ncepe la o #aloare adepolarizarii ce atin/e ni#elul de -0 m! Bi se ,nchid după c te#azecimi de milisecundă" după care se inacti#ează la 2 - m!'Faza 1 @ epolarizarea rapidă" potenCialul membranar re#ine rapidspre #aloarea ' această repolarizare se datorează in.uxului rapid de*l- prin deschiderea canalelor #olta5-dependente respecti#e Bi e.uxulde & prin canale #olta5 dependente'Faza 2 @ epolarizarea lentă @ platoul de *a 2 ' 8epolarizareamembranei pro#oacă acti#area canalelor lente $a - *a 2 'Pătrunderea *a 2 ,n celulă duce la apariCia platoului" +apt ce măreBtedurata PA a cardiomiocitului #entricular p nă la " sec'Faza 3 @ epolarizarea moderat rapidă" care urmează platoul" ea sedatorează prin e.uxul rapid al ionilor de & prin canalele #olta5dependente de & 'Faza 4 @ Dibra miocardului ,Bi menCine #alorile potenCialului de repausla care a a5uns ,n urma repolarizării fnale' Are loc transportul acti# de$a - & prin $a " & - A>P-ază" transportul *a 2 prin pompa 3/ 2 A>P-aza'

    Pe"ioa#ele PA 2- (+"a a"#ia & o-%"a %il&

    PRE9$e"ioa#a "e "a %a%& e( ie-%&;a+ olu%&

    1.*uprinde +azele "%"2 și 5umătatea +azei 62. *elulele sunt inexcitabile" nu răspund nici la stimuli +oarteputernici6

    3. 8eoarece P este lun/ă celulele cardiace nu dez#oltă tetanie' PRR9$e"ioa#a "e "a %a%& "ela%i7&1. Dinalul +azei 62. *elulele sunt hipoexcitabile răspund doar la stimuli suprapra/ali' P6S9$e"ioa#a u$"a-o"mal&1. *aracteristică fbrelor Pur7in5e" la fnalul +azei 62. *elulele au #ulnerabilitate crescută Erăspund la stimuli F printr-

    un răspuns repetiti#Earitmii se#ere' P6E9$e"ioa#a -o"moe* i%a+il&1. *orespunde +azei

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    4/39

    *aracterele PA ,n fbrele cu răspuns lent sunt di+erite de cele cu fbre curăspuns rapid'

    Daza )6 Gnchiderea mai rapidă a canalelor de & ,n +aza '

    Faza

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    5/39

    ' $u +ormează tetanos (P A = durata contracCiei)6

    P6

    b) Hproducția de acid lactic ,n țesutul

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    6/39

    cardiacEFp intracelularEinhibarea /lucozei" utilizarea AN și aproteosintezeiEnecroza cardiomiocitului6

    c) On ischemie" acumularea de acid lactic constituie una din cauzeledurerii an/ioase6

    d) On ischemia miocardică prelun/ită: A>PEA8PEA3PEadenozină"

    findcă celula este permeabilă pentru adenozinăEtrece circuitulsan/#in find responsabilă de #asodilatația coronariană'2 Ci lul a"#ia , azele și #u"a%a lo". Im$o"%a-'a 7al7elo"

    a"#ia e. Fu- 'ia #e $om$& $"ima"& a a%"iilo". Fu- 'ia #e $om$& a 7e-%"i ulelo". P"e iu-ea 2- a%"ii și 7e-%"i ule 2-(e a"e az& a i lului a"#ia . Cu"+a $"e iu-ii ao"%i e.Volumul i %oli și mi-u%97olumul a"#ia . A-aliza g"a( &

    a $om$ei 7e-%"i ula"e.

    Ci lul a"#ia ?"e7olu'ia a"#ia este succesiunea e#enimentelorcare se produc de la ,nceputul unei bătăi p,nă la ,nceputul următoarebătăi'Co-#i'ii -e e a"e +u-ei #e &șu"&"i a RC.

    • Gnițierea și conducerea normală a impulsului prin *'

    • 3ișcarea corectă a aparatului #al#ular'8iastola: #al#ele A!-deschise" semilunare-inchise'istola: #al#ele A!-,nchise" seminulare-deschise'

    Im$o"%a-'a 7al7elo"3

    A%"io7e-%"i ula"e3

    !al#a bicuspidă sau mitrală: care ,mpiedică re,ntoarcere as n/elui #entricular st n/ (re/ur/itarea) ,n atriul st n/' ste+ormat din două membrane'!al#a tricuspidă: care ,mpiedică re,ntoarcerea s n/elui#entricular drept (re/ur/itarea) ,n atriul drept' ste +ormat dintrei membrane ancorate de pereții #entriculului drept'

    Onchiderea #al#ulelor atrio-#entriculare +ormează z/omotul cardiac

    G'

    Semilu-a"e3

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    7/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    8/39

    Volumul la 2" i%ul #ia %olei, 7olumul la 2"și%ul i %olei și#e+i%ul +&%aie.

    On cursul diastolei umplerea #entriculară normală crește cu %% -%2 ml-7olum %ele#ia %oli ' Pe măsură ce #entriculii se /ăsesc ,ntimpul sistolei" #olumul total scade cu T ml-#olum bătaie?debit(#olums,n/e e5ectat ,n timpul sistolei)" cel rămas (%2 ml-T ml)=1 ml poartănumele de 7olum %ele i %oli .

    MCu"+a $"e iu-ii ao"%i e

    On sistola #entriculară se deschid #al#ele aortale" cauză a presiuniicrescute (%2 mm /-presiunea sistolică)" s,n/ele e5ectat ,n aortă #aexercita aceeași presiune asupra pereților ei" ca urmare se #or ,nchide#al#ele aortale" și succesi# se #a produce re.uxul san/in imediatpremer/ător ,nchiderii #al#elor aortice- pe /rafc se #a e#idenția oincizură' Apoi presiunea aortică scade lent ,n cursul diastolei doareces,n/ele arterial cur/e continuu" iar P=S mm /'

    De+i%ul +&%aie al o"#ului se defnește ca find cantitatea de ener/ietranspormată ,n lucru mecanic la fecare contracție cardică' ecompune din:

    1. arcina externă-ener/ia utilizată pentru a propulsa s,n/ele dinsistemul #enos de presiune 5oasă ,n cel arteral'

    2. ner/ia cinetică a .uxului san/#in'

    A-aliza g"a( & a $om$ei 7e-%"i ula"e.

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    9/39

    ezultă prin ,nre/istrarea #ariațiilor de presiune și #olum ,n timpul cicluluicardiac (sistolă diastolă)

    1. Um$le"ea 7e-%"i ula"& (AEK)-8!:• de la deschiderea #al#ei mitraleEla ,nchiderea #al#ei mitrale6• asi/ură ! 8!(% -%< ml)6• creșterea de presiune este mai mică datorită complianței

    #entriculare H2. Pe"ioa#a o-%"a 'iei izo7olume%"i e (KE*)- !:

    • de la ,nchiderea mitralei Ep nă la deschiderea #al#ei aortice6• #olum #entricular constant6• presiunea #entriculară crește rapid'

    3. Pe"ioa#a #e e8e 'ie (*E8)- !:• de la deschiderea #al#ei aorticeE,nchiderea #al#ei aortice6• #olumul #entricular scadeEe5ecția ! (T -9 ml)6• presiunea #entriculară crește inițial p nă la %2 -% 1mm /'4. Pe"ioa#a "ela*&"ii izo7olume%"i e (8EA)-8!:

    • de la ,nchiderea #al#ei aorticeEp nă la deschiderea #al#ei mitrale6• #olumul #entricular constant6• presiunea #entriculară scade rapid'

    3 Si %emul $e ializa% e* i%o o-#u %o" al i-imii.6o#ulul i-oa%"ial. Fu- 'ia $a ema@e" a -o#ululuii-oa%"ial. Su+ %"a%ul și -a%u"a au%oma%i mului a"#ia .G"a#ie-%ul au%oma%i mului a"#ia )e*$e"ie-'a luiS%a-iu 0. Co-%"olul e* i%a'iei și al o-#u e"iii-%"a a"#ia e.

    *ordul este dotat cu un sistem special pentru /enerarea impulsurilorelectrice" care conduc la contracția ritmică a mușchiului cardiac șiconducerea rapidă acestora prin cord' Atunci c,nd acest sistem+uncționează normal atriile se contractă cu un a#ans de %?0secunde +ațăde #entricule" +apt care permite umplerea #entriculară ,nainte de apompa s,n/e spre plăm,ni și circulația peri+erică' U altă caracteristicăimportantă a sistemului este că permite contracția simultană a tuturorporțiunilor miocardului #entricular" moment important ,nasi/urarea efcienței cardice'

    Au%oma%i mul -capacitatea celulelor pacema7er de a /enera impulsuri'

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    10/39

    Kaza automatismului este depolarizarea lentă diastolică fziolo/ică ,ntimpul +azei < a PA" ca urmare a in.uxului lent de $a și *a' Permitedepolarizarea spontană a celulelor pacema7er independent de impulsurilener#oase extriseci și intriseci" dar este in.uențată de +actori neuronali'

    Si %emul $e ializa% e* i%o o-#u %o" al i-imii se compune:1. $odulul sinusal62. *ăi internodale63. $odulul atrio-#entricular64. Dascicolul is65. ețeaua Pur7in5e'

    1. 6o#ulul i-u al -este o bandă mică" plată localizată ,n peretelepostero-lateral superior al A8 imediat in+erior și ușor lateral de orifciulde #ărsare a #enei ca#e superioare" aproape e lipsit de flamentecontractile'

    2. 6o#ulul a%"io97e-%"i ula" - localizat ,n partea posterioară a pereteluiseptal al atriului drept" imediat ,napoia tricuspidei'

    3. Fa i olul i -ia naBtere din nodului A!" tra#ersează scheletul fbrosal inimii Bi are o direcCie spre anterior" tra#ers nd porCiuneamembranoasă a septului inter#entricular' l are o dublă iri/aCie"pro#enind din artera nodulului A! Bi o ramură din artera coronarădescendentă anterioară' amifcarea +asciculului is (distal) dă naBterela un număr mare de fbre" cu traiect pe mar/inea st n/ă a septuluiintra#entricular" +orm nd ramura st n/ă Bi o ramură maisubCire" cutraiect pe +aCa dreaptă a septului" numită ramura dreaptă''

    4. Fi+"ele Pu"@i-8e -reprezintă arborizaCia celor două ramuri" constituiereCeaua distală is-Pur7in5e" care se extinde ,n cele din urmăla endocardul celor doi #entriculi'

    MFu- 'ia #e $a ema@e" a -o#ulului i-u al.

    Potențialul membranar de repaus al celulelor excitoconductoare (nueste stabil) atin/e #alori de -11 p,nă la -0 m!" cauza este că ,n modnormal aceste fbre s,nt permeabile pentru $a și *a" deci sedepolarizează lent și continuu" c,nd P atin/e #aloarea pra/ -< m!" seacti#ează canalele de $a și canalele de $a?*a #olta5-dependenteEse

    produce un potențial de acțiune care se #a răsp,ndi fbrelor contractile" șise #a solda cu sistola atrialăErepolarizarea prin e.ux de &' ub in.uența#a/ului se acti#ează și se mențin mai mult deschise canalele de & și se

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    11/39

    consecintăEhiperpolarizarea" fbrele sinusale nu se mențin depolarizatepermanent deoarece canalele de $a?*a sunt inacti#ate și cele de & suntdeschise concomitent'

    $odul atrio-#entricular poate /enera < -

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    12/39

    dilatarea ei semnifcati#ăEre/larea .uxului san/#in local ,n +uncțiede ne#oie tisulare'

    • Ca$ila"ele permit schimbările transcapilare ,ntre s,n/e și lichidulinterstițial' Asi/ură nutriția țesuturilor și ,ndepărtarea produșilor decatabolism' Pereții capilari sunt +oarte subțiriEun strat de celule

    endoteliale pe o membrană bazală și numeroși pori capilaripermeabili pentru apă și substanțe cu masă moleculară mică'• Ve-ulele colectează s,n/ele de la capilare'• Ve-ele +uncționează ca și conducte de transport pentru s,n/e la un

    re/im de 5oasă presiune' Peretele #enos este subțire" prezintă fbremusculare netede care prin contracție pot controla ,ntoarcerea#enoasă" ,n +uncție de ne#oile circulației'

    Re$a"%i>ia 7olumului #e 2-ge3• On circulaCia sistemică-S< din #olumul total:

    a) On #ene-0<b) On artere-%c) On arteriole Bi capilare-T

    • On circulaCia pulmonară Bi inimă-%0a) Gnimă-Tb) !asele pulmonare-9

    upra+eCele de secCiune Bi #itezele .uxului san/#in'

    Su$"a a>a %o%al& #e e >iu-e a %u%u"o" 7a elo" i %emi e e %e3a) Aortă-2'1m26b) Artere-2 cm26c) Arteriole-< cm26d) *apilare-21 cm26e) !enule-21 cm26+) !ene mici-S cm26/) !ene ca#e-Scm2'

    8atorită supra+eCei secCiunii =x

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    13/39

    diastolă) ,n capilarele sistemice 1mm /-% mm /(#iteza- ' m?s Bitimpul de tranzin %- s'-condiCii indespensabile a schimbului de substanCe)"

    ,n #enulE#ena ca#ă= mm /' Presiunea ,n arterele pulmonare-21mm /-Smm / iar ,n capilarul pulmonar-Tmm /'

    xistă principii esenCiale care stau la baza tuturor +uncCiilor sistem'cardio#ascular:

    %'Ra%a u*ului a-gui- ,n fecare Cesut este aproape ,ntotdeaunacontrolată cu excactate +uncCiile de necesarul tisular'

    2' De+i%ul a"#ia este controlat ,n principal de toate .uxuriletisulare locale ,nsumate'

    ' P"e iu-ea a"%e"ial& este controlată independent de controlul

    .uxului san/uin local sau de controlul debitului cardiac' Flu* a-gui- -cantitatea de s,n/e care trece printr-un anumit punct alsistemului circulator ,ntr-o perioadă dată de timp" 3ăsurarea .uxului se+ace cu a5utorul .uxmetrelor" care pot f: u*me%"eele %"omag-e%i e (#asul este amplasat ,ntre 2 ma/neCi" cecreează un c,mp ma/netic puternic" perpendicular pe liniile c,mpului seaBează 2 electrozi" la cur/erea s,n/elui ,ntre cei 2 electrozi #aapărea o di+erenCa de potenCial proporCională .uxului s,n/elui din#as)" u*me%"u ul%"a o-i Do$$le" (un cristal piezo electric ener/izat

    ,ntr-un circuit electric #a emite unde electroma/netice ,n domeniulultrasunetelor" aceste unde ciocnindu-se de hematii se #or re.ecta cu o+rec#enCă di+erită +aCă de cea cu care au +ost emise" aceastădi+erenCă procesată Bi con#ertită ,n #iteză Bi debit san/#in)'

    P"e iu-ea a-g7i-& este +orCa exercitată de s,n/e pe unitate desupra+aCă a peretelui #ascular'

    Rezi %e->a reprezintă +orCa care se opune cur/erii s,n/elui printr-un #as'ezistenCa #asculară peri+erică totală se calculează ca di+erenCa dintrepresiunea din aortă Bi #enele ca#e' 3ăsura in#ersă rezistenCei senumeBte o-#u %a->&. !ariaCii mici ale diametrului #ascular pot produce#ariaCii semnifcati#e ale conductanCei'

    E*$li a>ie3 #asele de calibru mic o cantitate mare de s,n/e #ine ,n raportcu peretele #ascular" ,n consistenCă creBte rezistenCa Bi scade #iteza"iar con+orm legii lui Poi elle3F? P " ; Hl unde: VP-di+erenCa de presiune6 r-raza6 W-#iscozitatea6 l-

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    14/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    15/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    16/39

    de s,n/e' Prin aceasta se explică" dece este posibilă trrans+uzia unei Yde s,n/e unei persoane ,n doar c,te#a minute'

    +ectul simpaticului asupra musculaturii netede a #aselor san/#inemani+estă prin #asoconstricCie (arterială Bi #enoasă) ceea ce determinăHPA ,n ambele sectoare' Acestea find unul din mecanismeleimportante prin care:

    %' e restribuie s,n/ele spre alte sectoare6

    2' *reBte contractilitatea cardiacă6

    ' 3enCine presiunea constantă ,n caz de hipo#olemie sau hemora/ie'

    Com$lia->a 2-%2"zia%& presupune distensia #asculară sub in.uenCapresiunii san/#ine crescute sau dinpotri#ă contracCia aceluiaBi muBchi"consecinCă a #olumului circulant redus care exercită o presiune redusă'

    PulsaCiile presionale arteriale'

    8atorită distensibilităCii sistemului arterial" pulsaCiile se reduc aproapecomplet p,nă la pătrunderea ,n capilare" iar .uxul san/#in tisular sedes+ăBoară continuu' PulsaCiile presionale maxE( 1Bio-eaz& a u$"a $ul ului3

    %' !olumul sistolic cardiac6

    2' *omplianCa (distensibilitatea totală)6

    ' 3ai puCin important-tipul de e5ecCie a s,n/elui ,n timpul sistolei'

    MP"e iu-ile 7e-oa e9$"e iu-ea a%"ial& #"ea$%& Ki $"e iu-ile7e-oa e $e"i e"i e

    ,n/ele din sistemul #enos este drenat ,n atriul drept al inimii" deci"presiunea atriului drept-presiune #enoasă centrală' Presiunea atrialădreaptă este re/lată de capacitatea inimii de a pompa din

    A8E!8Eplăm,ni Bi a.uxul #enos spre cord" iar ,ntoarcerea #enoasăeste condiCionată de :

    %' H#olemiei6

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    17/39

    2' Htonusul #aselor mariEHP#enoase peri+erice6

    ' 8ilataCia arteriolelorEFrezistenCa peri+erică Bi H.uxului s,n/eluiartereE#ene'

    Presiunea atrială dreaptă este ,n mod normal= mm / On condiCii

    patolo/ice (insufcienCă cardiacă se#eră sau trans+uzii masi#e)"poate atin/e #aloarea de mm /'

    *,nd sunt distruse #enele mari au o rezistenCă aproape e/ală cu zero" ,nsă din cauza traiectului #ariabil" compresiunii din partea unor or/aneadiacente" colabării din cauze mecanice #enele mari opun o anumitărezistenCă" din această cauză presiune ,n #enele mici" ,n cazul uneipersoane a.ate ,n decubit dorsal este - 0mm /'

    P"e iu-ea 7e-oa & e %e i- ue->a%& :%'C"eK%e"ea $"e iu-ii a%"iale #"e$%e (c,nd PA8 = mm /" s,n/ele

    se acumulează ,n #enele mari" ,n consecinCă PA8 H 0mm /" caurmare se deschid aceste #ase" PA8 depăBeBte 0mm / doar ,nstadiile a#ansate ale insufcienCei cardiace'

    2' P"e iu-ea i-%"aa+#omi-al& (Emembrul in+erior)' On mod obiBnuit opersoană ,n decubit dorsal Pia=mm /" dar Hla %1 mm / ,n cazde sarcină" tumori abdominale sau ascită" pentru ca s,n/ele de lamembrul in+erior să poată f drenat trebuie ca Pdin #eneZPia" ca#enele să deschidă Bi să permită pasa5ul spre cord'

    ' P"e iu-ea g"a7i%a>io-al&?!i#"o %a%i & este consecinCă a/reutăCii s,n/elui" ast+el ,n orstostatism la ni#elul membrului in+eriorP= 9 mm / ,n #ene" la ni#elul membrului superior 0mm /"din cauza compresiei #ene subcla#ie pe coasta % " la ni#elul #enelor

    capului ,ntotdeauna mm /" iar ,n sinusurile (sa/itale -% mm /)craniului ne/ati#ă'

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    18/39

    apar pe traiectul #enelor dilatări #aricoase' On #ene se conCine 0 ,ntotal s,n/e" care poate f mobilizat ,n caz de necesitate prin#asoconstricCia #enoasă' xistă Bi o serie de rezer#oare san/#inespecifce: splina"fcatul" #enele mari" plam,nii" inima'

    B.= Mi "o i" ula>ia Ki i %emul lim a%i 3 !im+ulli !i#ia- la -i7elul a$ila" li !i#ul i-%e" %i>ial Ki u*ullim a%i . S%"u %u"a mi "o i" ula>iei Ki a i %emuluia$ila". Flu*ul a-g7i- $"i- a$ila"e97a omo%"i i%a%ea.S !im+ul #e a$&, u+ %a->e -u%"i%i7e Ki al%e mole ule2-%"e 2-ge Ki li !i#uml i-%e" %i>ial. Rolul $"e iu-ilo"!i#"o %a%i &, oloi#9o mo%i & 2- (l%"a"ea li !i#ia-& $"i-a$ila"e.

    Mi "o i" ula'ia este circulația ,n #asele mici situate ,ntre circulațiaarterială și #enoasă adaptată pentru schimburi de substanțe'

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    19/39

    • A"%e"iole au o cantitate crescută de fbre musculare netede'

    • Ca$ila"e $"i- i$ale =metaarteriole: au sfnctere precapilare'

    • u-%u"i o- %i%uie o comunicare directă ,ntre arteriole și #enule"sunt implicate ,n termore/lare: la t[HEtoate sfncterele sunt deschise"la t[FE#asoconstricția lor'

    • Ca$ila"e mi i -numeroase" +ără fbre musculare netede" +ormate doardintr-un r,nd de endoteliocite situate pe membrana bazală" sunt de tipuri:

    a) Co-%i-ue3 ,ntre endoteliocite există 5oncțiuni str,nse" se

    ,nt,lnesc ,n circulația cerebrală'b) Fe-e %"a%e3 ,ntre celulele se a.ă pori prin care trec particule

    mai mari de exemplu capilare /lomerulare'

    c) Di o-%i-ue3 spații mari ,ntre celulele endotelialeEschimbHcrescute de substanțe de dimensiuni mari-proteine( ex' capilaredin splină)'

    Va omo%"i i%a%e9constricția intermitentă a metaarteriolelor" șisfnctirelor capilare" ,n dependență de necesitățile tisulare de U2'

    Pa"ame%"ii i" ula'iei a$ila"e3

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    20/39

    %' upra+ața ,n secțiune-21 m26

    2' !iteza minimă- ' m?s6

    ' >imp de pasa5- ' -%sec'6

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    21/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    22/39

    • Ondepărtarea din țesuturi6• 3enținerea concentrațiilor tisulare adec#ate ale altor ioni6• >ransportul hormonilor și altor substanțe spre țesuturi'

    On dependență de importanța și solicitarea fecărui țesut" el este#ascularizat con+orm" spre exemplu .uxul san/#in local pentru % / dețesut ,ntr-un minut este următorul: tiroidă și suprarenale=c,te#a sute deml6 91ml-fcat6 9 ml-rinichi6

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    23/39

    Autore/larea reprezintă capacitatea de a menține .uxul san/#in localconstant dacă necesitățile metabolice sunt constante" chiar dacătensiunea arterială sistemică se modifcă (HsauF)'"">eoria metabolică""-susține ca dacă crește aportul de U2 și substanțenutriti#e" are loc #asoconstricția" iar .uxul se diminuiază chiar dacăpresiunea este crescută?"">eoria mio/enă"" stipulează:

    • FPAE#asodilatație arterialăE.ux san/#in-constant'• HPAE#asoconstricție arterialăE.ux san/#in-constant'

    3ecanism mio/en: HPresiunea san/#inăEintinderea membraneifbrelor musculareEdeschiderea canalelor de *aEHconcentrațiaintracelulară de *aE!*'

    Me a-i me $e iale $e %e"me- u"% al u*ului a-g7i- 2-a-umi%e 'e u%u"i.

    • 4a ni#elul rinichilor .uxul san/#in este menținut constant chiar dacăse modifcă >A" prin +eedbac7 tubulo-/lomerular" macula densă-chemoreceptor /lomerular" #a receționa diluția anumitor substanțe"d,nd semnale manșonului epitelial de pe arteriola a+erentă sădiminueze .uxul6

    • 4a ni#el cereblral presiunea răm,ne constantă ,ntre 0 -%S mm /->A"este controlată de ni#elul *U2 și U2'

    2. Co-%"olul $e %e"me- LU6G : este mult mai efcient'• Pentru țesuturile permanent metabolice acti#e se intesifcă

    procesul de an/io/eneză-+ormarea #aselor' ste in.uențat acestproces de ""+actori amio/eni;; an/io/enina de creștere deri#at dinendoteliul #ascular" +actorul de creștere fbroblastic-polipeptidemici cu acțiune similară-determină inmu/urirea altor #ase pe celede5a existente' ormoni steroidieni au e+ect opus'

    • !asodilatația este determinată de .uxul san/#in necesar maxim șinu de .uxul san/#in mediu'

    • 8ez#oltarea circulației colaterale-un +enomen al re/lării pe termenlun/ al .uxului san/#in local'

    MCo-%"olul umo"al al i" ula'iei. Age-'i 7a o o- %"i %o"i3

    • 6o"a#"e-ali-a -acționează pe:eceptorii ^-adrener/ici miocardiciE• +ect cronotrop poziti# (HD*)• +ect inotrop poziti# (H+orța de contracție)

    eceptorii _-adrener/ici #asculariE!*EH !P'• A#"e-ali-a -acționează pe receptorii _ și ^-adrener/ici" e+ecte

    similare $A" acționează pe receptorii ^2-adrener/iciE#asodilatație

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    24/39

    coronariană-cerebrală și musculară-scheletică'• Ambele a%e olami-e acti#ează centri cardio#asculari din bulb și

    punte' Onsă au o durată de acțiune scăzută pentru că sunt inacti#atede monoaminoxidaze'

    • Si %emul Re-i-&9a-gio%e- i-&9al#o %e"o- ,și declanșeazăacti#itatea prin secreție de renină' Dacotrii care eliberați de renină:

    1. F>A62. F!olemie63. timularea $! 64. *reșterea eliberării de catecolamine65. F*oncentrația $a-urină'

    Va o$"e i-a au !o"mo- a-%i#iu"e%i 31. Produs de hipotalamus și depozitat ,n hipofza posterioară62. Are e+ecte #asoconstrictoare63. Are rol de re/lare a eliminării de apă la ni#el renal pentru a

    menține osmolaritatea și #olemia' Pe$%i#ul -a%"iu"e%i a%"ial3

    - On fbrele musculare atriale au /ranule cu A$P-20aa'- A$P se secretă ca urmare a stimulării receptorilor atriali de

    H#olemiei" H$a plasmatic" Han/iotensina GG'

    Rolul io-ilo" 2- o-%"olul 7a ula".• H*aE#asoconstricție6• H&E#asodilatație6• H3/E!8(inhibă contracția musculaturii netede #asculare)• H E!86• AnioniiEHacitatul și citratulE!86• H*U2'

    TEMA =. Reglarea circulației, e!itului car iac și controlul presiunii arteriale.

    P"e iu-ea a-g7i-&. P"e iu-ea i %oli & și #ia %oli &,7alo"ile -o"male. P"e iu-ea a"%e"ial& me#ie. Me%o#ele #e%u#ie"e și 2-"egi %"a"e a $"e iu-ii a"%e"iale. U-#ele

    "e $i"a%o"ii și u-#ele 7a omo%o"ii ale $"e iu-ii a"%e"iale.

    Me%o#a au ul%a%o"ie #e #e%e"mi-a"e a $"e iu-ii a"%e"iale.

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    25/39

    P"e iu-ea a-g7i-& este o mărime fziolo/ică importantă a sistemuluicardio#ascular al unui pacient' uccesiunea ritmică a contracCiei Birelaxării muBchilor inimii dez#oltă o cur/ere oscilantă a s n/elui princorpul uman' Presiunea s n/elui este măsurată at t ,n momentulcontracCiei inimii ( i %ola )" c t Bi ,n momentul relaxării ( #ia %ola )'3ăsurarea presiunii s n/elui este deosebit de importantă pentrumonitorizarea pacienCilor ,n timpul anesteziei Bi terapiei intensi#e" precumBi ,n cazul dis+uncCiilor sistemului cardio#ascular'On /eneral" presiunea s n/elui este presiunea exercitată de către s n/easupra pereCilor #aselor de s n/e' Ast+el" se pot determina presiunilearterială" #enoasă" intrapulmonară" intraoculară" etc' 8intre presiunilemenCionate" cel mai des măsurată este presiunea arterială" respecti#presiunea ,n arterele mari (artera brahială @ ,n braC)' Presiunea s n/elui ,ncelelalte #ase de s n/e este mai mică dec t presiunea arterială'

    MM&"imile a"a %e"i %i e $"e iu-ii a"%e"iale u-%3- PA i %oli & este #aloarea maximă a presiunii ,n cadrul unui ciclucardiac" corespunz nd sistolei #entriculare" depinz nd de +orCa decontracCie Bi #olumul corespunzător bătăii #etriculului st n/' !aloareanormală este ,n inter#alul % -%< mm /'- PA #ia %oli & este #aloarea minimă ,n cadrul unui ciclu cardiac"corespunz nd s+ rBitului diastolei #entriculare" depinz nd de rezistenCaperi+erică opusă de sistemul arterial' !aloarea normală este ,n inter#alul

    0 -9 mm /'9 PA me#ie )e e %i7&0 ,nlocuieBte #alorile instantanee (sistolică Bidiastolică) cu o #aloare unică" la care s-ar realiza acelaBi debit circulator ,ncondiCiile ,n care cur/erea ar f continuă Bi nu pulsatilă' Presiunea mediepoate f aproximată cu relaCia:9 PA #i e"e->ial& (presiunea pulsului) este dată de di+erenCa dintre PAsistolică Bi PA diastolică'9 i$e"%e- iu-ea a"%e"ial& ) TA0 este defnită de creBterea persistentăa #alorilor presionale" peste %0 mm / pentru PA sistolică Bi 91 mm /pentru PA diastolică" indi+erent de # rstă' !alorile persistente ,ntre %< -%0 mm / PA sistolică Bi 9 -91 mm / PA diastolică caracterizează`hipertensiunea de /raniCă`'

    Me%o#e #e m& u"a"e a $"e iu-ii Q-gelui3

    3ăsurarea presiunii s n/elui se poate realiza prin metode #i"e %e saui-#i"e %e '

    3etodele directe sunt mai exacte dec t cele indirecte" dar sunt in#azi#e"lez nd #asele de s n/e' 3etodele directe presupun introducerea unuicateter ,n interiorul #asului de s n/e Bi conectarea acestuia cu untraductor electronic de presiune' >ehnicile directe sunt utilizate de obicei

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    26/39

    ,n anestezie sau terapie intensi#ă" find asociate cu di+erite complicaCiiprecum tromboză" in+ecCii" s n/erări' 3etodele indirecte se bazează pecomprimarea din exterior a #aselor de s n/e' 8eBi aceste metode suntmai puCin exacte" totuBi ele predomină ,n controlul de rutină al presiuniis n/elui'

    Me%o#ele #e m& u"a"e a $"e iu-ii Q-gelui $o% ( g"u$a%e a % el3- 3etode directe (in#azi#e) realizate prin introducerea unui cateter ,narteră Bi conectarea lui la un sistem de măsurare Bi ,n re/istrare apresiunii'- 3etode indirecte (nein#azi#e)" bazate pe principiul comprimării uneiartere mari cu a5utorul unei manBete pneumatice ,n care se realizează opresiune măsurabilă' !alorile presiunii intraarteriale se apreciază prindi#erse metode" comparati# cu presiunea cunoscută din manBetă'- 3etoda palpatorie ( Ri7a Ro i ) măsoară numai presiunea sistolică" prinperceperea primei pulsaCii a arterei radiale la decomprimarea pro/resi#ă amanBetei aplicate ,n 5urul antebraCului' ApariCia primei pulsaCii estepercepută prin palparea arterei ,n a#al de maBetă' 3etoda palpatorie+oloseBte un sf/momanometru'- 3etoda ascultatorie ( :o"o%@o ) măsoară presiunile prin perceperea custetoscopul plasat ,n plica cotului a z/omotelor care apar ladecomprimarea lentă a manBetei" datorită circulaCiei turbulente' 3etodapalpatorie +oloseBte un sf/momanometru Bi un stetoscop'- 3etoda oscilometrică apreciază PA prin ,nre/istrarea #ibraCiilor pereCilor

    unei artere comprimate de un manBon pneumatic" la trecerea s n/elui' eutilizează oscilometrul Pachon' Uscilometrul este un dispoziti# carepermite măsurarea presiunilor sistolică Bi diastolică +ără stetoscop'

    A$a"a%e $e-%"u m& u"a"ea i-#i"e %& a $"e iu-ii Q-gelui.Aparatele utilizate pentru măsurarea indirectă a presiunii arteriale suntcunoscute sub denumirea de sf/momanometre' Qn sf/momanometrueste +ormat dintr-o manBetă de presiune" o pompă de m nă din cauciuc"pre#ăzută cu o supapă de re/lare" un manometru mecanic (cu mercur sau

    aneroid) Bi conducte .exibile de le/ătură'Qn ast+el de sf/momanometru" combinat cu un stetoscop" măsoarăpresiunea arterială prin metoda ascultatorie' Această metodă este simplăBi +rec#ent utilizată ,n clinici" dar nu este precisă" are o inerCie mare" nuindică presiunile sistolică Bi diastolică ,n decursul aceluiaBi ciclu cardiac Binu permite indicarea continuă a presiunii'

    B Regla"ea i" ula>iei $e ale -e"7oa &. Rolul i %emului -e"7o 2- o-%"olul "a$i# al $"e iu-ii a"%e"iale.Me a-i mele "e e*e $e-%"u me->i-e"ea $"e iu-ii a"%e"iale -o"male. R& $u- ul i %emului -e"7o e-%"al lai !emie. Ca"a %e"i %i i $e iale ale o-%"olului -e"7o al

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    27/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    28/39

    ihibitorii #a/ale parasimatice transmise către cord'Ast+el se produc simultan trei modifcări ma5ore" fecare dintre acesteacontribuind la creBterea presiunii arteriale:

    %'Va o o- %"i >ia ma8o"i%&>ii a"%e"iolelo" #i- i" ula>iai %emi & (conduce la creBterea semnifcati#ă a rezistenCeiperi+erice totale"cresc,nd PA'

    2' Va o o- %"i >ie i-%e- & $"e#omi-a-% la -i7elul 7e-elo" (datorită acestui e+ect s,n/ele este deplasat din #asele peri+ericemari către inimă" cresc,nd ast+el #olumul san/#inintracardiac'8istensia cardiacă determină creBterea +orCeicontractile" urmată de creBterea cantităCii de s,n/e pompate deinimă" acest e+ect conduce de asemenea la creBterea PA'

    ' Co"#ul e %e %imula% direct de sistemul ner#os autonom caamplifcarea suplimentară a +uncCiei de pompă'

    Me a-i me "e e*e $e-%"u me->i-e"ea $"e iu-ii a"%e"iale-o"male '1. Re e*e #e la +a"o"e e$%o"i

    Oncepe cu baroreceptorii arteriali' AceBti receptori se /ăsesc mai mult ,n arcul aortei Bi ,n bi+urcaCiile carotidiene' i sunt sensibili la de#iereapresiunii asupra peretelui arterial creată de presiunea s n/eluiendo#ascular" ast+el creBterea presiunii arteriale pro#oacă creBterea+rec#enCei de excitaCie a baroreceptorilor' Aceste impulsuri a+erentesunt transmise spre nucleele dorsale ale ner#ului #a/" ,n rezultat

    +rec#enCa cardiacă scade' 4a +el are loc micBorarea tonusului centrilorsimpatici cardio#asculari motori Bi respecti# presiunea arterială re#inela #aloarea normală" adică se micBorează (,n cazul dat aceste re.exenu sunt de lun/ă durată)' On hipo- hipertensiune permanentăreceptorii se adaptează la noul ni#el de presiune arterială'

    B. Re e* Da-i-i9A -e" Acest re.ex are ,nceput ,n /lobii oculari' Presarea /lobilor ocularipro#oacă micBorarea +rec#enCai contracCiilor cardiace cu % @ 2bătăi?minut'

    =. Re e* Gol%zU lo#itură puternică ,n re/iunea abdominală pro#oacă scăderea+rec#enCei cardiace @ poate pro#oca stop cardiac' Acest re.ex serealizează la +el" la stimularea nucleului ner#ului #a/ (re.execardioinhibitorii)' *entrii de re/lare a acti#ităCii cardiace se a.ăpermanent ,n tonus' xistenCa acestui tonus poate f demonstrată prinsecCionarea ner#ilor cardiaci sau prin acCiunea substanCelor blocanteasupra receptorilor cardiaci simpatici sau parasimpatici' AcCiunea

    cardiaca simpatică este e+ectuată prin intermediul recptorilor ^% cepoate +i stopată de substanCele ^-blocante" ce pro#oacă micBorarea+rec#enCei cardiace' >onusul parasimpatic poate f micBorat laadministrarea blocantului parasimpatic (atropină)" care cauzează

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    29/39

    creBterea +rec#enCei cardiace' On repaus predomină tonusul cardiacparasimpatic" la secCionarea simultană a ner#ilor cardici simpatici Biparasimpatici" creBte +rec#enCa contracCiilor cardiace @ acest +aptdemonstrează că tonusul parasimpatic este mai mare'

    R& $u- ul S6C la i !emie. ăspunsul $* la ischemie este +oarte puternic" acestea nu de#inesemnifcati# dec,t atuncic,nd presiunea arterială scade mult subni#elul normal' olul principal este de a a re/la tensiunea arterială ,nsituaCii de ur/enCă" c,nd acCionează rapid Bi +oarte intens pentru a

    ,mpiedica scăderea ,n continuare a PA atunci c,nd .uxul san/#incerebral scade la #alori alarmante" aproape de ni#elul letal"mecanismul numit uneori Bi ultima linie de apărare pentru controlul

    tensiunii arteriale'Rea >ia Cu !i-g ' eprezintă un tip special de răspuns al $* laischemie"care este determinat de creBterea presiunii lichiduluice+alorahidian la ni#elul cutiei craniene' Atunci c,nd presiunealichidului ce+alorahidian creBte p,nă la o #aloare e/ală cu PA" seproduce compresia substanCei cerebrale precum Bi a arterelorcerebrale" ast+el ,nc,t aportul san/#in cerebral este ,ntrerupt" acestainiCiază răspunsul $* la ischemie" care determină creBterea PA'

    Ca"a %e"i %i i $e iale ale o-%"olului -e"7o al PA '8eBi calea cea mai rapidă de re/lare ner#oasă a circulaCiei este

    reprezentată de $A" există cel puCin două situaCii ,n care muBchiischeletici Bi iner#aCia acestora au de asemenea roluri importante ,ncadrul răspunsurilor circulatorii'e.exul de compresie abdominală' Atunci c,nd este acti#at un re.ex

    baroreceptor sau chemoreceptor"sunt transmise simultan impulsuriner#oase către muBchii scheletici ai corpului" ,n particular cătremuBchii abdominali' unt compresate ast+el toate rezer#ele #enoasede la ni#elul abomenului" ceea ce a5uta deplasarea s,n/eluila cord'

    = Rolul #omi-a-% al "i-i !iului 2- "egla"ea $e %e"me-lu-g a %e- iu-ii a"%e"iale Ki 2- !i$e"%e- iu-e.Si %emul i-%eg"al $e-%"u o-%"olul $"e iu-ii. Si %emul "e-o97a ula" $e-%"u "egla"ea $"e iu-ii a"%e"iale. Si %emul "e-i-&9a-gio%e- i-&3 "olul &u 2- o-%"olul $"e iu-ii a"%e"iale.

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    30/39

    istemul reno-#ascular pentru re/larea presiunii arteriale este simplu:atunci c,nd ,n or/anism se acumulează lichid extracelular ,n exces"#olumul san/#in și presiunea arterială cresc' *reșterea presiunii arterialela r,ndul ei un e+ect direct asupra rinichilor" care excretă lichidulextracelular ,n exces" ast+el ,nc,t presiunea re#ine la #aloarea normală'

    At,t timp c,t excreția renală hidro-salină și aportul hidrosalin se mențin ,nnormă" PA medie pe termen lun/ #a rene ,ntotdeauna exact la #aloareade % mm /' a depinde de 2 +actori:

    1. Nradul de translație a debitului renal pentru apă și sare ,n +uncțiede presiue6

    2. $i#elul aportului de apă și sare' ste imposibil de modifcat pe termen lun/ ni#elul PA medii către o nouă#aloare" +ără a modifca unul sau ambii +actori'

    Si %em "e-i-&9a-gio%e- i-& ' Pe l,n/ă capacitatea de a re/la PA prin intermediul #ariațiilor #olumuluilichidului extracelular" rinichii dețin și un alt mecanism puternic pentrucontrolul presiunii' ste #or/a despre sistemul renină-an/iotensină'enina este o enzimă eliberată de rinichi atunci c,nd PA ,nre/istrează

    scăderi mari' 4a r,ndul ei" renina crește PA prin mai multe modalități șicontribuie prin urmare la corectarea scăderii presionale'enina este sintetizată și depozitată sub +ormă inacti#ă" denumităprorenină" ,n elulele 8u*%aglome"ula"e) G0. *elulele N sunt localizate

    ,n pereții arteriolelor a+erente" proximal de /lomeruli'PAFEprorenimăEHrenină' *ea mai mare parte a reninei a5un/e ,n s,n/elerenal apoi părășeste rincihii" find transportantă la ni#elul ,ntre/ului corp'enina acționează asupra alte substanțeE a-gio%e- i-& I " ea areproprietăți #asoconstrictoare moderate" și produce modifcări

    semnifcati#e așe +uncției circulatorii' 4a ni#elul plăm,nilor an/iontesina Gse trans+ormă 2- a-gio%e- i-a II ' An/iontensina GG este un #asocontrictorputernic și a+ectează +uncția circulatorie' >otuși an/iotensina GG persită ,ncirculație timp de %-2 minute" ea este rapit inacti#ată de enzimeplasmatice denumite a-gio%e- i-aze )a-gio%e- i-a III0 '

    4 . De+i%ul a"#ia , 2-%oa" e"ea 7e-oa & și "egla"eaa e %o"a. Valo"ile -o"male ale #e+i%ului a"#ia 2- "e$auși 2- a %i7i%a%e. Co-%"olul #e+i%ului a"#ia 3 me a-i mul a"#ia F"a-@9S%a"li-g )me a-i !e%e"ome%"i 0 și me a-i mul !omeome%"i . i$e"%"o(a a"#ia &. C"eș%e"i și e"i $a%ologi e ale #e+i%ului a"#ia .

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    31/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    32/39

    dependente" dacă stimulăm o porCiune de miocard cu o lun/im constantăcu o +rec#enCă din ce ,n ce mai accelerată" obser#ăm creBterea puteriicontracCiei următoare (puterea contracCiei /rafc este amplitudacontracCieie)' Acest +enomen se numeBte e-ome-ul o #i i ' *aexemplu de test a re/lări homeometrice poate ser#i e+ectul sau $"o+a

    A-"e$ ' *reBterea bruscă a rezistenCei peretelui #ascular la expulzareas n/elui din #entricul ,n aortă' Acest +enomen duce la creBterea limitată aputerii contracCiei miocardului' Această probă constă din două +aze:

    • 4a ,nceputul măririi rezistenCei #asculare creBte #olumul diastolic fnalBi creBterea puterii de contracCie se realizează heterometric'

    • !olumul diastolic fnal este stabilizat Bi creBterea puterii decontracCie este asi/urată de mecanismul homeometric'

    i$e"%"o(a a"#ia & - se re+eră la marirea mușchiului inimii" caurmare a di+eriti +actori' 8eși este asociată deseori cu hipertensiuneaarterială cronică" hipertrofa cardiacă poate f" de +apt" un răspunsfziolo/ic normal' Gn cele mai multe dintre cazuri" extinderea șiin/rosarea muschiului inimii ar putea chiar să declanseze decesulunei persoane'

    ipertrofa cardiacă este un raspuns a miocardului la di#ersi stimului

    fziolo/ici" patolo/ici" mecanici și hormonali" care ,n/reuneazăacti#itatea inimii și contribuie la creșterea #olumului de muncă aacesteia' aspunsul hipertrofc poate f maladapti# saucompensatoriu" ,n +unctie de căile de semnalizare specifce implicate'

    ipertrofa #entriculară este asociată cu un risc semnifcati# crescutde dez#oltare a insufcientei cardiace" dar și a aritmiei mali/ne'

    ipertrofa cardiacă concentrică implică ,n/roșarea miocardului șirezultă ,n urma diminuării marimii camerelor inimii" a #entricululuist n/" dar și a celui drept' *ondiția este deseori asociată cu decesul șipoate contribui la apariția insufcienței cardiace '

    On ma5oritatea cazurilor" creșterea și extinderea ,n mod excesi# amușchiului cardiac este ,nre/istrată la ni#elul #entriculului st n/ șidrept' Aceste zone sunt responsabile pentru pomparea san/elui:#entriculul st n/ pompează ma5oritatea cantității s n/elui ,n corp" ,ntimp ce #entriculul drept +urnizează s n/e doar plam nilor ' ipertrofainimii poate să apară ,n fecare din cele două #entricule' Principala

    problemă o reprezintă reducerea .uxului de s n/e de la și spre inimă'

    TEMA 4. Meto ele clinic-fziologice e cercetare a acti"ității

    http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-reguli-pentru-o-inima-sanatoasa_8663http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-reguli-pentru-o-inima-sanatoasa_8663

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    33/39

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    34/39

    UscilaCia #aselor mariII zgomo% @ protodiastolic (,nceputul diastolei) este scurt" ,nalt Bisonor" coincide cu ,nchiderea #al#elor semilunare'

    *omponentele z/omotului GG

    UscilaCia #al#elor semilunareUscilaCia pereCilor aortei Bi a trunchiului pulmonar#ibraCia s n/elui

    III zgomo% (diastolic) @ apare ,n prima treime a diastolei

    oscilaCia peretelui #entricular la umplerea rapidă a acestora cu s n/eBi miBcarea turbulentă a s n/elui

    IV zgomo% (presistolic) @ sistola atriilor precede z/omotul G" oscilaCia

    peretelui #entricular la umplerea suplimentară cu s n/e a#entriculului'

    M"unctele de au#cultaţie$

    Pu- %ul 1 de auscultaCie este situat cu %"1 cm medial de liniamediocla#iculară st n/ă ,n spaCiul ! intercoatal'

    Pu- %ul B de auscultaCie este situat ,n spaCiul GG intercostal pe liniaparasternală dreaptă'

    Pu- %ul = - spaCiul GG intercostal pe linia parasternală st n/ă'

    Pu- %ul 4 este situat la baza apendicelui xi+oid'

    MSu u"i a"#ia e sunt z/omote cardiace anormale" cauzate de anomalii#al#ulare'

    • Su ul i %oli 2- %e-oza ao"%i & -#al#a aortică fbrozată"cudeschidere limitată",n timpul sistolei se produc tulburări datorităpompării s,n/elui cu #iteză +oarte mare" care init,i ,n contact cupereCii aortei /ener,nd #ibraCii puternice'

    • Su ul #ia %oli 2- i- u( ie->a ao"%i & 7al7ula"& - ,n timpulsistolei nu se aud sunete anormale" ,n timpul diastolei se aude unsunet aspirati# cu tonalitate relati# ,naltă" asemănător unui +,Biit"cauzat de re.uxul s,n/elui" se ascultă mai bine deasupra#entricolului st,n/'

    • Su ul i %oli 2- i- u( ie->a mi%"al& -este cauzat de re.uxulsan/#in ! EA " datorită ,nchiderii a #al#ei atrio-#entriculare st,n/i"

    ,n consistenCă este /enerat un sunet aspirati# cu tonalitate relati#

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    35/39

    ,naltă" ascultabil la apexul cordului'• Su ul #ia %oli 2- i- u( ie->a mi%"al& -este +oarte 5os Bi cu redusă

    intensitate' 8in cauza orifciului #al#ei atrio-#entriculare st,n/i"insufcient de a pompa suplimentar A E!8'

    A-omalii a"#ia e3• A-omaliile #e e$% 7e-%"i ula" )DSV0 sunt de+ecte ale peretelui

    inter#entricular apărute ,n saptamana a 0-a" prin a/enezia porCiuniimembranoase a septului" mei +rec#ent" sau a porCiunii salemusculare" put nd să mear/ă p nă la absenCa totală a septuluiinter#entricular' areori se ,ntalneBte aspectul de #entricul unic"neseptat: inima triloculară" biatrială Bi uni#etriculară6 mal+ormaCiaeste ciano/enă'

    oala E+ %ei- este un sindrom care apare mai rar" a# nd ca semnprincipal dez#oltarea anormală a #al#ulei tricuspide" care esteatrezică Bi mai 5oc implantată' Aceasta mal+ormaCie este o boalăciano/enă Bi se asociază cu:

    %' *omunicarea interatrială62' *omunicarea inter#entriculară63. Atrofa #entricolului drept64. ipertrofa #entricolului st,n/'

    • Te%"alogia Fallo% se produce prin di#iziunea ine/ală a bulbului

    arterial" care determină:%' stenoza arterei pulmonare62' deplasarea spre dreapta a aortei ( aortă calareJ)6' de+ect de sept inter#entricular Bi" ,n consecinCă"

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    36/39

    corpului apare o di+erenCă de potenCial care se modifcă con+orm #ariaCieic mpului electric'

    Ge-eza E:G :

    %' * mpul electric al cordului este +ormat din numeroase c mpuri

    electrice ale cardiomiocitelor'2' Diecare cardiomiocit reprezintă un dipol cu un #ector stabil ce aremărime Bi direcCie (de la @ la J )'

    ' !ectorul sumar ,n timpul depolarizării di+eritor re/iuni ale cordului esterezultatul sumării fecărui cardiomiocit aparte'

    -"egi %"a"ea E:G '

    a0De"i7a>iile +i$ola"e ale mem+"elo") %a-#a"#0- Onre/istrează acti#itatea electrică a inimii ,n plan +rontal'- >ermenul IbipolarJ ,nseamnă că *N este ,nre/istrat ,ntre doi

    electrozi exploratori ( Bi -) plasaCi pe membre: braCul drept ( %)"braCul st n/ ( &)Bi piciorul st n/( F)'

    - *ele trei deri#aCii bipolare ,nre/istrează di+erenCele de potenCial ,ntre:

    - ' -braCul drept ( -) Bi braCul st n/ (4 )6- ' -braCul drept ( -) Bi piciorul st n/ (D )6- ' -braCul st n/ (4 -) Bi piciorul st n/ (D )'

    b) De"i7a>iile u-i$ola"e ale mem+"elo"

    - Onre/istrează acti#itatea electrică a inimii ,n plan +rontal'

    - unt IunipolareJ deoarece +olosesc un sin/ur electrod explorator

    (poziti#)" plasat pe un membru" conectat cu centrul inimii" consideratca punct de re+erinCă (potenCial nul)'

    - Punctul de re+erinCă rezultă prin conectarea celorlalCi doi electrozi ,ntre ei'

    - 8eri#aCia unipolară ,nre/istrează potenCialul membrului respecti# Bieste amplifcată:

    - a % - electrodul explorator este plasat pe braCul drept6

    - a & - electrodul explorator este plasat pe braCul st n/6

    -a F - electrodul explorator este plasat pe piciorul st n/'

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    37/39

    c) De"i7a>iile $"e o"#iale)V0

    - Onre/istrează acti#itatea electrică a inimii ,n plan trans#ersal- unt deri#aCii IunipolareJ" cu electrodul poziti# situat pe torace(!%-

    !0) Bi electrodul de re+erinCă +ormat din cele trei deri#aCii alemembrelor unite'

    - lectrodul explorator poziCionat după cum urmează:- 1 - spaCiul G! intercostal drept parasternal6- 2- spaCiul G! intercostal st n/ parasternal6- 3 -la 5umătatea distanCei dintre!2Bi!

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    38/39

    N

  • 8/16/2019 4Fiziologia Sistemului Cardiovascular

    39/39

    A"i%miile a"#ia e Ki i-%e"$"e%a"ea ele %"o a"#iog"a( &a e %o"a. Tul+u"&"ile #e "i%m Ki #e o-#u e"e. Co-%"a >iile

    $"ema%u"e. Ta!i a"#ia $a"o*i %i &. Fi+"ila>iile7e-%"i ula"&, a%"ial&, u%e"ul a%"ial. S%o$ a"#ia .

    A"i%miile a"#ia e sunt dere/lări ale ritmului normal al inimii" fe subraportul +rec#enCei" fe sub cel al re/ularităCii +rec#enCei cardiace" fe subambele' Ast+el" aritmiile cardiace cuprind orice anomalie sau perturbaCie

    ,n succesiunea normală de acti#are a miocardului'

    %' lo AV i- om$le% @ durata de trecere a impulsului prin nodul A!($= "%0s)creBte p nă la "21 @ "1 batai blocate 2:% :2'

    2' lo AV om$le% unda P separat de complexul '' Ta!i a"#ia $a"o*i %i & 91-%1 batai minut atrial" unda P este

    in#ersată"#entriculară'$. Co-%"a >ii $"ema%u"e9 contracCie cardiacă sur#enită ,nainte determen' *auza principală find +ocarele ectopice" apărute ca urmarea:

    a) Gschemiei locale6!) Plăci califcate care excită cardiomoocitele adiacente6c) GritaCia toxică a $A! (medicamente" co+eină"nicotină)'

    . Fi+"ila>ie 7e-%"i ula"&9 este cea mai răsp,ndită aritmie cardiacă"care poate de#eni +atală dacă durează mai mult de minute' stepro#ocată de +ocare ectopice de automatism #entricular" care reexcită

    miocardul #entricular repetat" pe di#erse sectoare" niciodată simultan" ,nrezultat #entricolul practic nu pompează s,n/e'. S%o$ a"#ia 9 ,ntreruperea tuturor semnelor electrice prin cord"

    deprimareaabsolută a +uncCiei batmotrope cardiace' *el mai +rec#entpoate sur#eni ,n timpul anesteziilor pro+unde" asociate cu hipoxie se#eră"lipsa de U2"Elipsă A>PEincapacitatea de a menCine potenCialul electricmembranarla ni#elul stabil'


Top Related