1
FACTORI DE AMENINTARE
SI POSIBILE
MASURI DE PROTECTIE
A HABITATELOR SI FLOREI
DIN ARIA NATURALA
PROTEJATA DE INTERES
NATIONAL
LACUL SNAGOV
(A.N.P.L.S.)
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
2
Este cel mai important liman fluviatil de pe cursul inferior al Ialomitei
Cu o suprafata de 5,75 Km2 (780 ha) este cel mai mare lac din
Campia Romana, avand o lungime de cca.16,5 km si latime de cca. 400 m.
Coordonate: lat. N 44°7’ long. E 26°15’
Adancime max. – cca. 9 m.
Apele lacului izoleaza
Manastirea Snagov
pe un ostrov, la care
se ajunge traversand
pasarela pietonala care
il leaga de
satul Snagov.
O legenda spune ca
osemintele lui
Vlad Tepes
s-ar afla aici.
Lacul Snagov este
arie naturala protejata,
din dec. 2007
in custodia societatii
S.C. Snagov Tur S.R.L.
Se invecineaza cu satele:
Snagov, Ghermanesti,
Ciofliceni, Tancabesti,
Izvorani si Silistea Snagovului.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
3
Cel mai important vecin este insa
Padurea Snagov.
Malurile lacului sunt “tivite” cu o
banda de stuf (Phragmites australis) si
papura (Typha sp.) de latime variabila
iar salciile (Salix alba, S. babylonica,
Salix cinerea) isi pleaca ramurile
flexibile spre apa.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
4
In jurul tulpinilor de stuf si papura
isi incolaceste tulpinile volubile,
Calystegia sepium (cupa vacii)
Typha angustifolia
Calystegia sepium
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
5
Acolo unde stuful poate asigura
protectie impotriva curentilor
produsi de ambarcatiunile de
mare viteza care circula pe lac,
luciul apei este acoperit, de mici
plante natante (Lemna minor, L.
trisulca, Spirodela polyrhiza,
Wolffia arrhiza), cunoscute
sub denumirea populara de
“lintita” si care sunt unele dintre
cele mai mici plante cu flori.
Alaturi de acestea se poate intalni
o mica feriga natanta, specie
protejata la nivel european
(Salvinia natans – “pestisoara”)
care din pacate este din ce in ce
mai rara in lacul Snagov.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
6Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
7
In golfuri si pe marginea lacului protejata de stuf apa este acoperita de
frunzele mari ale nuferilor albi (Nymphaea alba) si rosii (Nelumbo nucifera)
si de frunzele mai mici ale nuferilor galbeni (Nuphar luteum), ale pluticii
(Nymphoides peltata) si ierbii broastelor (Hydrocharis morsus-ranae).
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
8
Din pacate, nufarul rosu, care este o specie de origine indiana
a invadat mare parte din suprafata golfurilor si malurilor lacului,
indepartand speciile autohtone de nuferi (nufarul alb, nufarul galben etc.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
9Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
10
Apele Lacului Snagov ascund inca multe frumuseti si… curiozitati ale naturii.
O mica planta carnivora (Aldrovanda vesiculosa), flotanta in masa apei (submersa),
lipsita de radacini, cu o tulpina de numai 10-20 cm lung. Frunzulitele, sunt mici,
si indeplinesc si rol de capcana.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
11
Tot submers cresc si alte specii unele foarte asemanatoare
cu otratelul (Aldrovanda vesiculosa) astfel ca pot fi usor confundate.
Cele mai cunoscute sunt speciile de bradis (Ceratophyllum
demersum, Myrriophyllum spicatum) care cresc din belsug
in apa lacului. Acestea sunt inradacinate, au frunze foarte fine,
divizate, dispuse verticilat.
Ceratophyllum demersum
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
12
Myrriophyllum spicatum
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
13Valisneria spiralis (sarmulita) formeaza pe fundul lacului adevarate
campuri submerse, in ultimul timp din ce in ce mai reduse,
ca si vegetatia acvatica natanta cu lintita, pestisoara si Ranunculus rionii.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
14
Potamogeton crispus
Tot submers cresc speciile de Potamogeton
(P. crispus, P. perfoliatus, P. lucens)
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
15
In golfuri si mlastinile
din marginea padurii ne
incanta irisii galbeni de balta
(Iris pseudacorus), sageata
apei (Sagittaria latifolia),
rosateaua (Butomus
umbellatum), Alisma
lanceolata, Alisma
plantago-aquatica etc.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
16
Alisma lanceolataButomus umbellatus
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
17
Si sa nu uitam de buzduganul apelor
(Sparganium ramosum) ale carui
nume este inspirat de infrutescentele
caracteristice si pe care il putem gasi
prin stufaris si rogozurile
de pe malurile lacului.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
18
Pe Ranunculus rionii, o mica planta cu flori mici, albe
(de altfel ruda buna cu piciorul cocosului) o mai gasim
doar in cateva ochiuri cu apa linistita din stufaris.
Tot submers
creste si Najas minor,
plata fragila aflata
pe listele rosii
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
19
Din pacate insa, natura este adesea
nevoita sa ascunda murdaria oamenilor !
Care deschid rani adanci
in inima ei !
Oamenii distrug stuful pentru a-l inlocui cu diguri de beton,
impiedicand insectele, amfibienii si pestii sa se reproduca.
Si deoarece unele dintre aceste specii de animale sunt rare,
vulnerabile, pierderile naturii sunt imense.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
20
Amenajarea neautorizată
a malului duce la dispariţia
unor staţiuni cu condiţii optime
pentru dezvoltarea unor specii
rare (Najas marina, Salvinia
natans, Alisma lanceolata)Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
21
Oamenii sunt induşi
în eroare de semnalizarea
neautorizată a unor zone
de pescuit.
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
22
In locurile adapostite, cu adancime redusa se observa la suprafata apei o
indindere verde, din care adesea se deprind bule de oxigen.
Acest strat verde este format de niste macroalge, de altfel foarte cunoscute,
ca “matasea broastei” (Spirogyra sp., Mougeotia genuflexa,
Zygnema cylindricum etc.) si “lana broastei” (Cladophora glomerata).
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
23
Cladophora glomerata,
Ulotrix zonata,
Oedogonium sp. prinse
pe diverse suporturi
de la malul lacului
In masa apei traiesc
mii de organisme
microscopice care alcatuiesc
planctonul. Unele dintre acestea
sunt autotrofe, fotosintetizante
(fitoplancton), altele sunt
heterotrofe (zooplancton)
Ulotrix zonata (fragment de tal filamentos,
cu cloroplaşti inelari);
Celulă de Cladophora glomerata cu
(cloroplast reticulat)
Trachelomonas hispida
Oedognium sp.
Stadiu bicelular,
fixat
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
24
Pediastrum tetras
Cryptomonas erosa
Cosmarium botrytis
Characium ensiforme
Rhodomonas
lacustris
Cryptomons erosa
şi C. ovata
Ceratium hirundinella
Cymbella helvetica
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie
25
MULTUMESC
PENTRU ATENTIE !
Lect dr. SANDA LITESCU
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Fac. de BIOLOGIE
Departament de Botanica & Microbioilogie