7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
1/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Introducere inArhitecturaContemporanacursul 4:
ORA!UL PREFUNC"IONALISTO1 terminologie, no#iuni generale
O2 parcurs istoric al ora$ului prefunc#ionalist (ora$ul tradi#ional pn%la interven#ia modernist%)
O3 anex%: prin Bucure$ti (Bucure$ti ppt.) la care vom reveni.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
2/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
o1 despre ora$T0 T1
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
3/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despre ora$
IAC PUNE NTREBAREA: ce i-a determinat pe arhitec#i s%proiecteze ntr-un anume fel $i nualtul $i ce au c%utat s%rezolve?
IAC PARCURGE o istorie a profesiunii, ncercnd s%n#elegem motiva#iile $i identificndactualitatea, persisten#a unor probleme:- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular)sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, acomponentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul ora!ului: pentru c%exist%o leg%tur%strns%ntre arhitectur%(n#eleas%n totalitateaei) $i ora$, leg%tur%care particip%la evolu#ia lumii formelor construite, dar pe care arhitectura apierdut-o la un moment dat din vedere (de aceea a $i ap%rut urbanismul).
ORA!UL este un obiect greu de definit,deosebit de complex $i aflat ntr-o dinamic%pe carenu a atins-o nici un obiect de arhitectur%vreodat%, un fenomen asupra c%ruia gndirea st%ruie f%r%s%fi ajuns la o concluzie.
Pentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic% de edificare n general: concep!ia, cu ajutorulunui ansamblu de principii"i de reguli, a domeniului construit n totalitatea sa, de la cas#la ora""ila a"ez#rile rurale.De$i aceast%defini#ie nu s-a bucurat de aten#ia cuvenit%pn%la perioada modern%, aceasta estesingura care coincide cu concep#ia contemporan%asupra profesiunii de arhitect.(de citit din breviar)
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
4/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Ora!uleste un sistem social $i fizic, coagulat n timp, care reflect%evolu#ia modului
de locuire a unei colectivit%#i umane $i a valorilor ei.Ora$ul este mai degrab#o stare de spirit, un corp de obiceiuri$i tradi%ii $i de atitudini$isentimente organizate, inerente acestor obiceiuri$i trasmise prin aceste tradi%ii. Altfel spus, ora$ulnu este doar un mecanism fizic,$i nici o construc%ie artificial#. Este implicat n procesul vital aloamenilor care l compun; este produsul naturii,$i n particular al naturii umane.
(Park, R,: The City: Suggestions for the Investigation of Human Behavior in the UrbanEnvironment. The American Journal of Sociology, vol. XX. University of Chicago Press.
New Jersey: Prentice-Hall. Inc. 1969. 1916)
Componente/dimensiuni multiple cantitative $i calitative:fizic%, economic%, social%, cultural%...
Nu este doar o form%fizic%cu diferite func#iuni;
Urbanitatea:urbanitatea calific#deopotriv#citadinul modern$i spa%iul lui, civilitatea%ine de un cod deconduit#care prezideaz#interac%iunile fa%#n fa%#.
(Merlin, P. & Choay, F.Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement. Paris: PUF)
ce nseamn%ora$?
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
5/113
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
6/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Ora!ul tradi"ionalnume$te generic ora$ul dinaintea desp%r#irii radicale (ainterven#iei Mi$c%rii Moderne care se s-a transpus n ideea ora$ului func#ionalist,despre care vom vorbi n alte cursuri); deci nume$te ora!ul prefunc"ionalist.
Este un ora"al sedimentelor/ora"sedimentartocmai datorit%acestei caracteristici dea se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.
Se poate spune ca orasul in sine este memoria colectiva a locuitorilor sai si, precum memoria,este asociat cu obiecte si lucruri. Orasul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)
ora$prefunc#ionalist / ora$tradi#ional
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
7/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Se citeste ca un sistem de spatii (strazi si piete) si de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)
care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale ora$ului).
Cum citim forma fizic%a ora$ului?
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
8/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Se citeste ca un sistem de spatii (strazi si piete) si de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)
care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale ora$ului).
cum citim forma fizic%a ora$ului?
Forma urban#(despre complexitatea c%reia ve#i nv%ta toat%$coala) este un ansamblude elemente care se raporteaz%la modul de via#%specific unui loc/comunit%#i.Ea poate lua contururi fizice foarte diverse, depinznd de evolu#ia n timp a societ%#ii, aeconomiei $i politicii locale, dar $i de valorile particulare ale comunit%#ilor care locuiescora$ul.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
9/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
tissu urbain, in francezaurban fabric, in engleza
Este un termen preluat din analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic, defineste oforma de organizare care prezinta concomitent o puternica solidaritate intre elemente,dar si capacitatea de a se adapta, modifica, transforma.
Termenul d!seama despre modul de constituire a ora"ului tradi#ional "i ridic!
ntreb!ri privind studiul urbaniz!rilor recente.
Presupune o atentie acordata atat banalului, cat si exceptionalului, strazilor siconstructiilor obisnuite, dar si ordonantelor monumentale si monumentelor.
(din Panerai, Depaule, Demorgon,Analyse urbaine,Marseille, 1999)
#esut urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
10/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
este expresia fizica aformei urbane.
Se citeste ca unsistem de spatii
(strazi si piete) si decladiri
reprezentative
(monumente si alteechipamentepublice)decupate din masa
locuintelor
(majoritatea spatiilorprivate ale ora$ului).
#esut urban
Nuova Topografia di Roma,
Giovanni Battista Nolli, 1748
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
11/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sauimbricarea a trei ansambluri:
reteaua de strazi,decupajul funciar (parcelarul)constructiile.Analiza tesutului urban procedeaza prin identificarea fiecaruia dintre acesteansambluri, studiaza logica lor, precum si logica relatiilor dintre acestea.
Nuova Topografia di Roma,
Giovanni Battista Nolli, 1748
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
12/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Tesutul urban este asadar asimilabil aceluiansamblu de elemente fizice care contribuiela forma urbana.
Rezulta o structura compusa din: reteaua de strazi, parcelarul, construitul.
#esut urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
13/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
O componenta importanta a tesutului urban este insula.pate de maisons, ilot(fr.), block, (en.), cuadras(America de Sud)
Insula este cea mai mic%unitate a sistemului urban delimitat%n totalitate de str%zi; unansamblu format din parcele (unit%#i de proprietate), fronturi la strad%$i construit.Forma insulelor, logica conformarii lor si relatiile dintre ele, contribuie la caracterul distinct al anumitor zone.
insula
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
14/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Se poate ncerca &i o defini'ie mai cuprinz%toare a 'esutului urban prin intermediul complexuluide elemente tangibile/concrete &i intangibile/abstracte care l compun.Elemente tangibile/concrete:
fondul construit totalitatea cl%dirilor existente; spatiile neocupate de construc'ii pia'a, strada, squarul, parcul sau zonele plantate, inclusivcele din interiorul insulei sau al parcelelor cur'ile deschise sau cele interioare; monumentele de arta (fntni, sculpturi, instala'ii, grupuri statuare etc.); elementele de mobilier urban (stlpi de iluminat, b%nci, sta'ii de autobuz etc.);Elementele intangibile: cultura comunit%'ii (incluzand si chestiunile economice) generatoare a unui fel de a trata,percepe &i utiliza spa'iul urban; memoria colectiv%specific%; elemente definitoare ale identit%'ii colective (tradi'ii, obiceiuri, uzan'e); modul de viata al comunit%'ii.
Astfel se poate formula o definitie a $esutului urban ca fiind rezultatul complex al relatiilor
dintre elementele tangibile / concrete sub directa conditionare a celor intangibile / abstracte.
Asadar, ora&ul r%mne legat de ceea ce romanii numeau urbs teritoriu fizic al ora&ului &i civitas comunitatea cet%'enilor care l locuiesc sau este definit ca rela'ie de apartenen'%reciproc%a uneientit%'i spa'iale discrete cu un anume grad de permanen'%&i a unei comunit%'i.
#esut urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
15/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
MORFOLOGIA unui tesut urban (studiulformei si al structurii orasului)
se raporteaza deci la continuitatea careuneste un mare numar de elemente:
situl reteaua de strazi diviziunea parcelara (parcelar)
tipul de insula (insular) raportul dintre spatiile construite sineconstruite dimensiunile, forma si stilulconstructiilor etc.dar si raporturile care leaga aceste
elemente intre ele, in relatie cu modul deviata si valorile specifice ale locuitorilor/comunitatii urbane.
TOATE ACESTEA DAU
CARACTERUL ORASULUI
#esut urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
16/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
n studiul formei $i structurii ora$ului,
individualitatea construituluicedeaz%n fa#a rolului s%ude ochi ntr-o re#ea de ansamblu mai ampl%.
Elementele ntre#in un raport deconexiune, de proximitate,de nrudire $i de scar%, ntre monumental $i
banal.
Acesta este numai unul dintre motivelepentru care studiul arhitecturii si al
orasului sunt inseparabile.
Tesutul urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
17/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
poate fi omogensau eterogen.
Un tesut urban omogenpoate fidefinit ca aparenta fizica a unuifragment de oras in care elementelecare il compun au caracteristiciasemanatoare.
Exista o mare diversitate de tesuturiomogene.
Un tesut urban eterogen estecaracterizat de o mare diversitate aelementelor care il compun: forma $i dimenisunile parcelelor; modul de ocupare a parcelei/formaconstruit%n rela#ie cu spa#iul public $i
cu cel neconstruit; dimensiunile $i traseele spa#iilorpublice; etc.
#esut urban
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
18/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
#esut urban omogen/neomogenBienala de Arhitectura de la Venetia, 2006
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
19/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
#esut urban omogen/neomogenBienala de Arhitectura de la Venetia, 2006
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
20/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
#esut urban omogen/neomogenBienala de Arhitectura de la Venetia, 2006
b
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
21/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
#esut urban omogenDezvoltarea organic%(central si vest-europeana): #esut omogen lax, dezvoltat n modspontan, adaptat formelor reliefului si individualizat de cateva puncte de interes alecomunitatii (biserica, primarie, scoala etc.), dup%logica direc#iilor de dezvoltare $i astructurii majore
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
22/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Tesutul urban poate fi v%zut subunghi monumental
major / monumental
(un fel dezoom out)sau sub unghi domestic"esut minor / domestic
(un fel dezoom in)
#esut major/ minor
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
23/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care seconfigureaz%spa#iul vie#ii obi$nuite, cotidiene (nu spa#iul evenimentului), la acelecaracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de cea
monumentala).Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.
#esut major/ minor
Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care se
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
24/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care seconfigureaz%spa#iul vie#ii obi$nuite, cotidiene (nu spa#iul evenimentului), la acelecaracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de ceamonumentala).Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.
/
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
25/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Reprezentari schematice de
orase supuse Venetiei,
soclurile coloanelor de la
Santa Maria del Giglio,
Venetia
Tesutul major / monumental se refera la acele caracteristici care definesc orasul inansamblul sau (sau o zona mai mare a acestuia) $i au un mare grad de reprezentativitate.
#esut major/ minor
/
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
26/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
tesut urban major,monumental; al evenimentului
tesut minor,domestic; al cotidianului
#esut major/ minor
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz# zone mai ample sau mai
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
27/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz#zone mai ample sau mairestrnse n cadrul fiec%rui ora$; ns%aceast%n#elegere a evolu#iei ora$ului estespecific%contemporaneit%#ii $i face obiectul preocup%rilor arhitecturii zilelor noastre.
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz# zone mai ample sau mai
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
28/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz#zone mai ample sau mairestrnse n cadrul fiec%rui ora$; ns%aceast%n#elegere a evolu#iei ora$ului estespecific%contemporaneit%#ii $i face obiectul preocup%rilor arhitecturii zilelor noastre.
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz# zone mai ample sau mai
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
29/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz#zone mai ample sau mairestrnse n cadrul fiec%rui ora$; ns%aceast%n#elegere a evolu#iei ora$ului estespecific%contemporaneit%#ii $i face obiectul preocup%rilor arhitecturii zilelor noastre.
C t # l l ?
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
30/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
PALIMPSEST URBAN
Cum putem n#elege ora$ul ?
Forma lui s-a coagulat n timp ca o succesiune de dezvolt#ri organice !i interven"iiautoritare, de distrugeri !i noi construc"ii. De unde !i ideea de
li t l b
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
31/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Se poate spune c#ora"ul n sine este memoria colectiv#a locuitorilor s#i "i, precum memoria, este asociatcu obiecte"i lucruri. Ora"ul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)
Dac#un grup se fixeaza intr-o portiune de spatiu, o transforma dupa propria imagine, dar totodata sepliaza si se adapteaza la lucrurile materiale care-i rezista. El se inchide in cadrul pe care si l-a construit.Imaginea mediului exterior si a raporturilor stabile pe care le intretine cu acesta trec in prim-planul ideii pecare si-o face despre sine. Ea patrunde in toate elementele constiintei sale, ii modeleaza si ii regleazaevolutia. ... Locul si grupul si-au pus amprenta unul asupra altuia. (Maurice Halbwachs,Memoria colectiva)
Forma orasului se define$te n timp ca o succesiune de dezvolt%ri organice $i interven#iiautoritare.Ora!ul tradi"ionaleste un ora"al sedimentelor/ora"sedimentartocmai datorit%acesteicaracteristici de a se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.
palimpsestul urban
o2 ora$ l: sc rt parc rs istoric
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
32/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
o2. ora$ul: scurt parcurs istoric
ORA!E: spontane saupe plan prestabilit
ORA!E: #esut organic sau#esut riguros geometric (ex.: ora$ul hipodamic/n tabl%de $ah)Pn%la Rena$tere:
se dezvolt%respectnd regulile tradi#iei $i prescrip#iile religioase;mare varietate formal%;n general se dezvol%organic, prin construc#ie vernacular%la nivelul #esutului minor;tot mai complexe ca dot%ri publice (care ncep s%fac%obiectul arhitecturii erudite);r%spund bine specificului economic;n general fortificate;sunt n general mici (Roma antic%este excep#ia: este ora$ul prin excelen#%);unele foarte bine echipate edilitar.
ora$ul antic
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
33/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ora$ul antic
a!ezare Massa, Camerun Kahun, EgiptMicene
Ur, Mesopotamia, mileniul III .e.n.
Grecia antic%
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
34/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Grecia antic%polis /!"#i$(comunitate de cet%#eni liberi /polites $i autonomi)
Grecia antic%
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
35/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Grecia antic%polis /!"#i$(comunitate de cet%#eni liberi /polites $i autonomi)
Olint; plan prestabilit/geometrizat
Roma antic%
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
36/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Roma antic%urbs-urbis = ; civis-civitas = condi#ia de cet%#enie: concet%#enie
Forma urbis Romae 200 d.Cr.
Ora$ul medieval fortificat
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
37/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Ora$ul medieval fortificat
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
38/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ORASUL IN TIMP PALIMPSESTUL URBAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
39/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ORASUL IN TIMP PALIMPSESTUL URBAN
Rena$terea
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
40/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Odat%cu Rena$terea $i pna n secolul al XIX-lea, c%utarea propor#iei ideale $iimitarea Antichit%#ii devine garan#ia frumosului $i cuprind $i ora$ul.ncepnd de acum, limbajul clasic va parcurge $i istoria orasului,
folosit diferit, n func#ie de gust $i de circumstantele specificeLa nivelul orasului, se deschide calea interventiilor urbane de estetizare a spatiuluipublic/urban, de regularizare geometrica, de ordonare, prin aplicarea principiilorsubintinse de estetica ordinelor clasice.
Piero della Francesca (1415-1492)
Rena$tereaPentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic% de edificare n general:
concep!ia, cu ajutorul unui ansamblu de principii "i de reguli, a domeniuluiconstruit n totalitatea sa, de la cas#la ora""i la a"ez#rile rurale.
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban de regularizare geometrica de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
41/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini,arh. Bernardo Rosselino
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
42/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini, arh. Bernardo Rosselino
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban de regularizare geometrica de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
43/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Palazzo Rucellai, 1446-51,arh. Leon Battista Alberti
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
44/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Palazzo Rucellai, 1446-51,arh. Leon Battista Alberti
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
45/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
trei elemente ale ansamblului: palatul, piata si loggia Rucellai,
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban de regularizare geometrica de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
46/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Piazza delCampidoglio,
1538 ~ 1650
Michelangelo
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
47/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650Michelangelo
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
48/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650Michelangelo
gravura de Etienne Duperac, 1568
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban de regularizare geometrica de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
49/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
50/113
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban, de regularizare geometrica, de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
51/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban, de regularizare geometrica, de
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
52/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo
spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.
marile bulevarde
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
53/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile bulevarde
Regent Street, Londra, nceputul secolului XIX
Rue Rivoli, Paris, 1757-1758Rue Castiglione, Paris, 1803
embelissement /nfrumuse#are
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
54/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Termenul francez embellissement,ap%rut n secolul al XVI-lea, se refer%la nceput la suprafa#a stilistic%, peocupareaestetic%: introducerea n sistemul de proiectare al tradi#iei clasice (ordonnancement).
n gndirea francez%a secolului Luminilor, embelissement evolueaz%c%tre o no#iunesincretic%, prefigurnd cumva termenul nc%inexistent de urbanism,denumea un ansamblu nc%indistinct de reguli $i de tehnici, de concep#ii $i realiz%riavnd ca scop ameliorarea organiz%rii ora$ului n aceea$i m%sur%cu aparen#a luiformal%.Ca urmare, el se refer%att la circula#ie $i la salubritate ct $i la ordonarea fa#adelor sauconstruc#ia de monumente de for public, devenind astfel un instrument de ameliorarefunc#ional%a ora$elor $i chiar de rectificare a moravurilor si de edificare moral%apopula#iei.
Acest sens complex (sens par#ial pierdut n Fran#a secolului al XIX-lea), une$tefunc#ionalul, igiena $i estetica urban%.
(Se r%spnde$te $i subntinde /modeleaz%$i gndirea urbanistic%bucure$tean%aperioadei de modernizare $i se reflect%n toate documentele care reglementeaz%transform%rile urbane)
embelissement /nfrumuse#are
embelissement /nfrumuse#are
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
55/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Rue de Rivoli, 1801Percier et Fontaine
ncepnd cu secolul al XVII-lea, n Franta, opera#iile de estetizare/ordonare a spa#iuluipublic al orasului dup%principiile tradi#iei clasice ajung s%cuprind%, n secolele XVIII$i XIX, $i opera#ii edilitare menite s%trateze problemele tehnice, de salubritate sau de
circula#ie ale orasului.
embelissement /nfrumuse#are
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
56/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
- saltul demografic, dezvoltarea !i transformarea ora!elor
- revolutia industriala- gndirea liberal#!i democra"ia- ideologiile na"ionale- ncrederea n gndirea pozitivist#!i n progresul stiintific- schimb#rile din art#!i din teoria artei
exemplul Parisului - capitale du 19e sicle
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
57/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
exemplul Parisului capitale du 19e sicle
ttransformare urban#exemplar#
Parisul
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
58/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Parisulde la Lutetia roman%, la sfr$itul Evului Mediu
nceput de sec. XVII
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
59/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
opera#ii de embellissement: pie#ele regale
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
60/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Place des Vosges (Place Royale),
1605-1612, Henri IV
pie#e regale
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
61/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Place des Vosges (Place Royale),
1605-1612, Henri IV
Sec XVIII - interventii autoritare asupra spa#iului public $i extinderea aceleia$iconcep#ii estetice de factur% clasic% asupra spa#iilor din exterior, pe care le nglobeaz% n
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
62/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
concep#ii estetice de factur%clasic%asupra spa#iilor din exterior, pe care le nglobeaz%ntimp.
Interventii autoritare asupra spa#iului public $i extinderea aceleia$iconcep#ii estetice de factur% clasic% asupra spa#iilor din exterior, pe care le
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
63/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
concep#ii estetice de factur%clasic%asupra spa#iilor din exterior, pe care lenglobeaz%n timp.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
64/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
saltul demografic, transform%rile economice $i ale modului de via#%,schimbarea de scar% noi materiale si tehnologii noi tipuri de cl%diri
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
65/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
schimbarea de scar%, noi materiale si tehnologii, noi tipuri de cl%diri,cu noi semnifica#ii, noi probleme n fa#a arhitec#ilor
1841
Sec. XIX: Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
66/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Baronul GEORGES-EUGENE HAUSSMANN(1801-1891)apropiat al imparatului Napoleon III (1851-1870)prefect al departamentului Seine (1853-1870)
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
67/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Haussmann pune ntr-un sistem coerentdiversele tipuri de opera#ii anterioare
Ora$ul n profunzime/la ville epaisse- punerea intr-un sistem coerent a tuturor tipuride operatii de regularizare incercate- regularizarea si rationalizarea retelei de strazi- densificarea construitului- strategia pentru spatiile publice
-
o estetica unitara- retelele subterane ale orasului
str%pungerile haussmanniene
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
68/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
p g
les perces haussmanniennes[fr.]
str%pungerile haussmanniene
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
69/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
STR(PUNGERI:Avenue de lOpera $i Opera Garnier (1851-1865)
p g
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
70/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Paris, 1852-1870
capitala secolului al XIX-lea
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
71/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Opera din Paris, Charles Garnier(santier: 1851-1865) $iavenue de lOpera
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
72/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Interventii autoritare asupra spatiului public si extinderea aceleiasi conceptii estetice
de factura clasica asupra spatiilor din exterior, pe care le inglobeaza in timp.
Haussmann 1852-1870 Palais Cardinal apoi Palais Royal, nceput de Richelieu, arh. Jacques Lemercier, 1633-1639extins n numeroase etape din care cea actuala, ducele de Chartres, arh. Louis Victor, 1780-
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
73/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Totalitatea str%pungerilordefineste o strategiededicata ansamblului
orasului: printr-o suma deinterventii structuranteasupra unui tesut existent,Haussmann reuseste sa seadreseze nu atat situatiilorlocale ale orasului, cat
noii sale identitati decapitala in intregime.Acestui simbol unic iisunt sacrificate diferenteledintre cartiere, celesociale sau de activitati nfavoarea hainei unitare astrapungerilor proiectataasupra totalitatii orasuluisi a istoriei lui.
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
74/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Reteaua de strapungeri simonumentele functioneazaimpreuna pe mai multeplanuri:
revalorizeazamonumentele, izolandu-lein tesutul construit silegandu-le vizual unele dealtele formand o structurainstitutionala si istorica a
orasului; combate insalubritatea sicaracterul vetust al orasuluitraditional opunanu-i caimagini ale modernitatiispa#iul noilor piete, alebulevardelor late, sau cele
dimprejurul monumenteloreliberate; permite/incurajazacirculatia.
Sistemul de pie#e (noi, reamenajate $i vechilebariere, integrate prin str%pungeri
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
75/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Reteaua de strapungeri simonumentele functioneazaimpreuna pe mai multeplanuri:
revalorizeazamonumentele, izolandu-lein tesutul construit silegandu-le vizual unele dealtele formand o structurainstitutionala si istorica a
orasului; combate insalubritatea sicaracterul vetust al orasuluitraditional opunanu-i caimagini ale modernitatiispa#iul noilor piete, alebulevardelor late, sau cele
dimprejurul monumenteloreliberate; permite/incurajazacirculatia.
Tipurile de cl%diri (administratie, ordine public%,s%n%tate, cult) nou construite.
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
76/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Re#eaua de spa#ii verzi publice, la care se adug%planta#iile de aliniament ale noilor bulevarde
Parisul haussmannian
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
77/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Re#eaua de spa#ii verzi publice, la care se adug%planta#iile de aliniament ale noilor bulevarde
capitala secolului al XIX-lea:
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
78/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Claude Monet Camille Pisaro
ora$ul modern = ora$ul marii burghezii a secolului al XIX-lea
n concluzie,
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
79/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Locuirea urban%(combinat%cu locurile de munc%=produc'iamestesug%reasc%/ artizanal%&i activit%'ile cu caracter comercial) sunt ad%postite decl%diri care formeaz%mpreun%o mas%construit%cu regulile ei, relativ omogen%.
Odat%stabilit%aceast%regularitate (omogenitate), rupturile cap%t%o importan'%particular%rezervat%n principal monumentelorsau reperelor publice constituite decl%diri care ad%postesc func'iuni importante pentru via'a &i activitatea orasului.
Se poate spune c%n spa'iul urban preindustrial dar si de-a lungul secolului alXIX-lea (in centrul oraselor), excep'iile de la regula 'esutului urban coincid cu spa'iilecu o importanta aparte.
Orasul se defineste prin: tesut relativ omogen, spontan sau geometrizat prin interventii urbanisticeautoritare si individualizat de punctele de interes specifice etapei istorice deevolutie (biserica, primarie, scoala etc., apoi gara, teatrul, bursa etc.) strazi si piete clar definite formal (lizibilitate fatada cladirilor coincide deregula cu limita dintre parcela si spatiul orasului)
dar
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
80/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Revolu#ia industrial%$i cre$terea demografic%aduc un mare de num%r de oameni s%racipentru care e mai greu de g%sit o solu#ie. Controlul estetic asupra ora$ului burghez nu lerezolv%problemele. De obicei, s%racii locuiesc n periferii n condi#ii mizere.
Arhitectul nu e nici el preg%tit pentru un astfel de program de arhitectur%.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
81/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
http://thecharnelhouse.org/2011/09/20/the-sociohistoric-mission-of-modernist-architecture-the-housing-shortage-the-urban-proletariat-and-the-liberation-of-woman/
sec XIX marile schimb%ri n arhitectur%$i n ora$
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
82/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
C%tre nceputul secolului XX, transform%rile ora$ului (f%cute sub semnul estetiz%rii ntradi#ia clasic%) devin insuficiente n m%sura n care: nu reu$esc s%#in%pasul cu urgen#ele ora$ului;
nu se adreseaz%tuturor or%$enilor, nu fac fa#%num%rului mare de locuitori noi aiora$elor; a$eaz%problema esteticii urbane mai presus de nevoile func#ionale, practice; se sprijin%pe o concep#ie estetic%asupra ora$ului care se dilueaz%n noua scar%aora$ului $i n noua vitez%a vie#ii moderne.
Al#turi de evolu"ia problematicii arhitecturii n secolul alXIX-lea, toate acestea vor conduce c#tre schimbarea radical#
pe care o va aduce Mi!carea Modern#.
Introducere inArhitecturaContemporana
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
83/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTAanul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
I A Co3. ANEX(: prin istoria Bucure$tiului
(la care vom reveni).
Exemplu: BUCURE!TIUL
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
84/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Exemplu: BUCURE!TIULBUCURE!TIUL AZI:
suprafata: 228 kmparie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori
PNA LA PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
85/113
context istoric general
sec. XIVzone sub influente culturalediferire - diferente in culturaurbana de locuire1310 - fondarea, sub Basarab Ial principatului Valahiei - primacapitala la
Campulung (penduleazasuccesiv pina la jumatatea secXVI intre Campulung, Curteade Arges, Targoviste); apoiBucuresti.1352 - principatul MoldoveiTransilvania -larga autonomiedin sec XI
PNA LA PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
86/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
la Nord:
in sec. XIII-XIV, Ungaria si Polonia si disputa dominatia asupra teritoriilorcuprinse intre Carpati si Marea Neagra, incercind sa limiteze prezenta tatarilorin zona
la Sud:puterea otomana devine tot mai agresiva.Datorita ofensivei otomane, care preia controlului Marii Negre, importantavechilor drumuri comercialele E-V (de exemplu, drumul matasii si amirodeniilor, care treceau pe la tatari) descreste. si drumurile se deplasesza(drumul Lvov-ului)
1453
Caderea Constantinopolului Bizantinitatea se retrage spre nord(Bizant dupa Bizant). Ea ramine o dimensiue persistenta (chiar daca fluctuantain intensitate) a culturii locale, in particular, si
a ariilor ortodoxe, in general; ceea ce le confera o anumita pretentie, intreinfatuare si - din cind in cind - o anume grandoare...
1459prima atestare a orasului Bucuresti
context istoric general
PNA LA PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
87/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Sec 17locul Principatelor Romane pe harta Europei
context istoric general
PNA LA PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
88/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
un oras balcanic1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
Bucure!tiul postbizantin
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
89/113
Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul de autonomieadministrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din sec XVII. Astfel,autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.
(harti dupa Dana Harhoiu,Bucuresti, un oras intre Orient si Occident)
PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARIIORASULUI
Axele generatoare
Centrul: politic si religiosAbsenta fortificatiilor
Regimul juridic al terenului (Fondul juridic general)
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
90/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
1250 - 1400 1400 - 1450 1650 - 1750
harti dupa Adrian Majuru,Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
91/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
1750 1850
COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
92/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
93/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Antonio Maria Del Chiaro, secretarul lui Brancoveanu (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia): locuintele sunt rare si toate izolate, cu bucatarii, grajduri si, separat, gradini si livezi, [ceea ce face ca] imaginea pe care orasul o prezita sa fie
foarte vesela si placuta.
1688-1714Constantin Brancoveanu
Singura interventie majora Podul Mogosoaiei / Calea Victoriei
VIATA COLORATA A ORASULUI
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
94/113
amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii;spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ; activitatile agricole ocupa un
rol important
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
95/113
Oras de joasa inaltime si densitate redusa:
in 1859:
-122 000 locuitori,-16 232 cladiridin care,-1.327 cu 2 niveluri - 58 cu 3 niveluri
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
96/113
BUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
97/113
300 de biserici
spatiul public, desi dezordonat,e populat, galagios,
monumente publice:
palatul princiar, biserici,manastiri si hanuri
O l d l i l f i l i 1810 l lBUCURESTIUL BALCANIC
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
98/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Spre 1830 orasul avea:supraf: 3000ha 60.000locuitori. (53.888 derezidenti, 10.000provinciali, 1.044straini)
Viena avea, in sec. al XVIII-lea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci odensitate dubla.
Este cel mai mare oras dinsud-estul european
Atena are in 1836 -14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in1838.
Foarte putin dens: in 1859 -122000 de locuitori
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul
Kutuzov o descrie ca un oras atit de mare incit depaseste orice rusesc cu exceptia
capitalei.
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
99/113
spatiul public, desi dezordonat,e populat, galagios,
monumente publice:palatul princiar, biserici,manastiri si hanuri
(Borroczyn, 1847)
PINA LA PERIOADA MODERNAB i l b l i
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
100/113
cea mai mare capitala din Balcani dupa Constantinopolcu pretentia unui mic Constantinopol
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens sirapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) - proces in careinfluenta franceza va juca un rol determinant.Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si inarhitectura si transformarea orasului.
Bucurestiul balcanic
CARE INCEPE AICI
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
101/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
in 1824:3000 ha
60 000 locuitori
10 barierein 1859:
122 000 locuitori,16 232 cladiri
din care, si 1.327 cu 2niveluri58 cu 3 niveluri
PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
102/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
principalele evenimente istorice
ROMANIA MARE
1918Dupa primul razboi mondial,
Transilvania devine parte a Romaniei
VALAHIA1821Revolutia lui T. Vladimirescu
1848Revolutia burgheza
VECHIUL REGAT1859Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1866Carol I de Hohenzollern
1877Independenta et participarea la razboi
ROMANIA ACTUALA
1944Insurectia armata de la 23 august
PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
103/113
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
privirea se indreapta spre occident
La sfirsitul epocii fanariote, atmosfera Bucurestiul sietosul modernizarii pot fi rezumate de acest tablou,descris de pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucurestiintre 1828 si 1834:
Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi
sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana],
intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind
lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare
linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor
intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] tronadrept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa
stea gehemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau
turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar
putea sa-si scoata jobenele.
PERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
104/113
1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa
blbie limbajul comun al modernitatii nationale. Popoarele se
revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei
suveranitati incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile produse de
razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze,
este refuzata.. () Ce vor face romanii?
Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a
capata o recunoastere internationala: ei au o limba care au
invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de lainceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu
neologisme latine pentru a-i da vocabularul modernitatii, o limba
scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana
si, una mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala
explodata in trei principate, Moldova, Valahia si Transilvania, pe
care si le impart imperiile austriac si turc.
Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel
ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul
popoarelor de a dispune de ele insele..
Catherine Durandin,HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE
paradigma balcanicaPERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
105/113
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arieunde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societatimedievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct devedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideileRenasterii si ale Luminismului.
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA INRESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrandspatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltareeconomica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.(2) construirea unei noi identitati nationale.strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutulotoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
paradigma balcanica
ideea de modernizarePERIOADA MODERNA
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
106/113
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii ficauzele.Principalele dimensiuni:-
respingerea patrimoniului oriental si-
asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare, ca oconditie sine-qua-nona noii identitati care se vroia construita.
ideea de modernizare
modernizarea orasuluiOccidentalizarea modului de viata / locuire;Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina ocapitala europeana.
In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!BUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
107/113
1831 - Le Rglement Organique (RO) +Rglement sur lassainissement,lembellissement etle maintient du bon ordre dans la ville deBucarest
Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noibulevarde:- se creaza un nou tip de spatiu public,- cu cladiri publice noi,- prin reguli si regulamente noi.
In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!
il h i i l D b i iBUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
108/113
noile cheiuri ale Dambovitei
il h i i l D b i iBUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
109/113
noile cheiuri ale Dambovitei
di i bli i iBUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
110/113
Gradinile KisseleffGradinile Cismigiu A. Meyer
gradini publice si parcuri
i ii bli i hi dilitBUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
111/113
servicii publice si echipare edilitara
i ii bli i hi dilitBUCURESTIUL EUROPEAN
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
112/113
servicii publice si echipare edilitara
1857: se introduce iluminatul public cu petrol lampant1860: incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau1872: se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai("tramcar"). Circula pe traseul Gara
de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe1882: se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal dinCalea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza TeatrulNational si Gradina Cismigiu
1884: se instaleaza prima linie telefonicade stat (Ministerul de Interne - Posta Centrala)1885: in Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica
1889: se instaleaza prima centrala telefonicacu un numar de 5 abonati asigurand legaturaintre Parlament si ministere
1893: se construieste Foisorul de Foc- post de pompieri si rezervor regulator pentru reteauade alimentare cu apa a orasului
1894: se inaugureaza prima linie de tramvai electricpe ruta Cotroceni Obor1908: se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa
BUCURESTIUL EUROPEANil b l d E V
7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf
113/113
noile bulevarde: axa E-V