1
Universitatea „Nicolae
Titulescu” din
București
Carta auditului intern
COD:
DEAC
CD-04
Revizia
0 1 2 3 4 5
Nr.________
CARTA AUDITULUI INTERN
SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR DOCUMENTULUI
Nr.
crt.
Ediţia sau, după caz,
revizia în cadrul
ediţiei
Data adoptării Motivul
revizuirii
Data de la care se aplică prevederile ediţiei
sau reviziei ediţiei
1. Ediţia I
2. . Revizia 1 Adaptare la
modificările
legislative şi de
organizare
C U P R I N S
A. ROLUL ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 3
1. Rolul auditului intern 3
2. Obiectivele auditului intern 3
2.1. Obiectivele auditului intern 3
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern 4
2.3. Obiectivele activităţii de audit intern 4
3. Organizarea auditului intern 4
4. Atribuţiile auditorilor interni 5
5. Standardele de audit intern 5
B. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII AUDITORULUI INTERN 5
1. Independenţă şi obiectivitate 5
2. Competenţă şi conştiinţă profesională 6
3. Exercitarea unei activităţi normate 6
4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii 6
C. METODOLOGIE 6
1. Planul anual de audit intern 6
2. Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern 7
2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente 7
2.2. Realizarea misiunii la faţa locului 7
2.3. Transmiterea rezultatelor 7
2.4. Urmărirea aplicării recomandărilor auditorilor interni 7
D. REGULI DE CONDUITĂ 7
Carta auditului intern urmăreşte:
- să definească sfera de activitate a auditului intern;
- să stabilească poziţia structurii de audit intern în cadrul universităţii;
- să autorizeze accesul la documente, persoane şi bunuri fizice, autorizare necesară pentru
îndeplinirea obiectivelor auditului intern;
A. ROLUL ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN
1. Rolul auditului intern
Auditul intern al calităţii1 este o examinare sistematică şi independentă, efectuată pentru a
determina dacă activităţile şi rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite,
dacă aceste dispoziţii sunt efectiv implementate şi corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.
Auditul intern2 este o activitate independentă şi obiectivă care oferă universităţii o asigurare
referitoare la gradul de control asupra sistemului calităţii învăţământului şi a guvernării entităţii,
precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţământ şi a gestionării patrimoniului.
Auditul intern contribuie la îmbunătăţirea continuă a managementului instituţional şi a calităţii
acestuia.
Această examinare se realizează în raport cu normele existente (standarde, standarde de
referinţă, indicatori de performanţă, manualul calităţii, proceduri, instrucţiuni etc.), pentru a stabili în
ce masură ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul calităţii nu se rezumă, însă, numai la stabilirea
acestei corespondenţe, ci evaluează eficacitatea aplicării acestor norme şi a rezultatelor obţinute în
domeniul calităţii.
Pe baza rezultatelor auditului calităţii se propun acţiuni care să ducă la îmbunătăţirea gradului
de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifică cauzele care au dus la aceste
neîndepliniri şi propun măsurile pe care le consideră cele mai potrivite pentru eliminarea lor.
2. Obiectivele auditului intern
2.1. Obiectivele auditului intern
Obiectivele generale ale auditului intern sunt:
1 Standardul ISO 8402
2 Normele profesionale ale auditului intern
ă asigure conducerea, beneficiarii şi publicul în general, că universitatea satisface sau nu
standardele minime de calitate;
să susţină angajamentul universităţii de creştere continuă a calităţii academice în învăţământ şi
cercetare;
să consacre metode adecvate de evaluare internă şi să demonstreze prin probe şi documente
relevante starea procesului de învăţământ şi cercetare din universitate;
să auditeze autoevaluarea, să coopereze cu evaluatorii externi şi să contribuie la asigurarea şi
creşterea calităţii;
să coopereze cu auditorii interni ai altor instituţii de învăţământ superior pentru realizarea,
monitorizarea şi compararea calităţii academice, precum şi cu Autoritatea Natională pentru Calificările
din Învatamântul Superior;
să facă cunoscute conducerii activităţile şi procesele universitare care nu îndeplinesc
standardele minime de calitate academică şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea lor.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
În principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
- verificarea conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor specifice proceselor de învăţământ şi
de cercetare din universitate cu normele legale - auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor obţinute şi compararea lor cu obiectivele propuse; examinarea
impactului activităţilor desfăşurate asupra calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare din
universitate – auditul de performanţă.
- evaluarea sistemelor de management – auditul de sistem.
2.3. Obiectivele activităţii de audit intern
- identificarea factorilor de risc care pot afecta calitatea proceselor de învăţământ şi de
cercetare din universitate;
- evaluarea riscurilor auditului intern al calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare din
universitate;
exprimarea unei opinii asupra autoevaluării calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare
din universitate.
3. Organizarea auditului intern
Conducătorul universităţii sau organul de conducere colectivă ia măsurile necesare pentru
instituirea cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit intern.
Auditorii interni îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a conducătorului universităţii,
exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile universităţii; prin atribuţiile lor, nu trebuie
să fie implicaţi în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse
auditului intern.
Auditorii interni sunt numiţi/destituiţi de rectorul universităţii, cu avizul organului de
conducere colectivă.
Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.
Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate
profesională orientată spre profit sau recompensă.
Auditul intern este o activitate funcţională independentă şi obiectivă prin care se oferă
consiliere şi asigurare managementului că sistemele de control intern există şi funcţionează eficace.
Auditorii interni din cadrul universităţii:
• raportează direct rectorului universităţii şi sunt independenţi faţă de orice alt departament sau
angajat al universităţii;
• informează rectorul universităţii despre modul de funcţionare a sistemului calităţii din
universitate;
• nu au putere, autoritate, funcţii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu excepţia celor
legate de gestionarea funcţiei de audit intern;
• nu sunt implicaţi în operaţiunile/activităţile curente ale universităţii;
• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliată sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi
consultaţi în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveşte măsurile de control ce trebuie
încorporate în sistemele noi sau modificate, cu menţiunea că este interzis în mod expres ca acelaşi
auditor să dea consultanţă într-un domeniu şi ulterior să-l auditeze.
Relaţia cu auditul extern
Auditorii interni vor intra în legătură cu auditorii externi pentru:
• a întreţine cu aceştia o relaţie de lucru profesională şi de cooperare;
• a asigura valorificarea adecvată a informaţiilor referitoare la sistemul auditat şi rezultatele
auditului intern şi extern.
Auditorii interni se vor concentra în special pentru:
• orientarea planului anual de audit intern astfel încât să ţină cont de recomandările auditorului
extern;
• primirea rapoartelor auditorului extern şi informarea conducerii universităţii despre
recomandările acestora;
• cunoaşterea programului de audit extern şi a metodologiei specifice aplicată pentru realizarea
auditului extern;
• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern şi conducerea universităţii.
4. Atribuţiile auditorilor interni
Auditorii interni au următoarele atribuţii:
a) definesc proceduri de audit intern a calităţii specifice universităţii; acestea sunt acceptate de
conducerea universităţii;
b) elaborează proiectul planului anual de audit intern;
c) efectuează activităţi de audit intern pentru a verifica dacă sistemele de management şi
proceselor de învăţământ şi de cercetare sunt transparente şi sunt conforme cu criteriilor, standardelor
şi indicatorilor de performanţă specifici asigurării interne a calităţii;
d) raportează periodic constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de
audit;
f) elaborează raportul periodic (anual) de audit intern şi prezentă concluziile şi propunerile
conducerii universităţii.
5. Standardele de audit intern
Procedurile şi metodologiile folosite la auditul intern au la bază Metodologia de evaluare
externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române
de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior Normele (2006), ISO 10011-1, 2, ISO, 8402, normele
metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practică Profesionistă a
Auditului.
B. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII AUDITULUI INTERN
1. Independenţă şi obiectivitate
Activitatea de audit intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor (imixtiunilor) externe începând
cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea rezultatelor
acesteia.
Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul
universităţii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi. Auditorii interni nu pot fi desemnaţi
să efectueze misiuni de audit intern în universitate dacă sunt soţi sau afini până la gradul al patrulea
inclusiv, cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod
potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale
universităţii.
Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate
integral sau parţial de Uniunea Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit intern în sectoarele de activitate în
care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după
trecerea unei perioade de 3 ani.
2. Competenţă şi conştiinţă profesională
Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii
activităţii de audit.
Structura de audit public intern trebuie să dispună de toată competenţa şi experienţa necesară în
realizarea misiunilor de audit.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredinţate acelor persoane cu o
pregătire şi experienţă corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcinii.
În scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă
în afara universităţii, iar lucrările vor fi supervizate de auditorii interni.
Structura de audit intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT moderne, de metode
de analiză statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesară organizarea unui
sistem de pregătire profesională continuă.
3. Exercitarea unei activităţi normate
Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitate cu Normele
metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.
4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
Auditorii interni trebuie să elaboreze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub
toate aspectele activităţii de audit intern. Programul trebuie să asigure faptul că normele, instrucţiunile
şi codul de conduită etică sunt respectate de auditorii interni.
Auditul intern necesită adoptarea unui proces permanent de supraveghere şi evaluare a
eficacităţii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie să permită evaluări interne şi
externe.
Evaluarea internă presupune controale permanente privind buna funcţionare a auditului intern
şi controale periodice realizate de către auditorii înşişi (autoevaluare). Auditorii interni examinează
eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii
misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit.
Evaluarea internă permite depistarea insuficienţelor şi îmbunătăţirile necesare unei derulări
corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.
C. METODOLOGIE
1. Planul anual de audit intern
Proiectul planului de audit intern se elaborează de auditorii interni, pe baza evaluării riscului
asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea
sugestiilor conducerii universităţii.
Conducerea universităţii aprobă anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate
realiza misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern.
2. Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern
2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente
Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele şi informaţiile utile şi probante (inclusiv
cele în format electronic) pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit
intern.
2.2.. Realizarea misiunii la faţa locului
Auditul trebuie să fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea universităţii trebuie să
susţină activitatea auditorilor interni, deoarece aceştia urmăresc doar îmbunătăţirea funcţionării
universităţii şi promovarea intereselor acesteia.
2.3. Transmiterea rezultatelor
Constatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa conducerii universităţii pe măsura
obţinerii acestora, dacă ele prezintă importanţă. Răspunsul conducerii universităţii la aceste
comunicări pot determina reorientarea cercetărilor auditorilor.
La încheierea auditului sunt comunicate conducerii universităţii principalele concluzii,
observaţiile relevante şi propunerile de îmbunătăţire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit
intern este prezentat conducerii universităţii. Conducerea universităţii comunică eventualele observaţii
auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizează observaţiile,
întreprind procedurile necesare pentru îmbunătăţirea probelor şi prezintă conducerii forma raportului
îmbunătăţită. După aprobarea modificărilor făcute, auditorii interni trimit raportul final de audit
conducerii universităţii.
2.4. Urmărirea aplicării recomandărilor auditorilor interni
Conducerea universităţii fixează modalităţile de aplicare a recomandărilor.
Conducerea universităţii poate să propună un plan de acţiune însoţit de un calendar de
implementare a recomandărilor. Conducerea universităţii asigură urmărirea aplicării planului de
acţiune.
D. REGULI DE CONDUITĂ
Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale şi trebuie să respecte secretul
profesional în ceea ce priveşte informaţiile colectate.
Auditorul exercită o funcţie de evaluare independentă, care se concretizează în recomandări.
Auditorul trebuie să respecte Codul privind conduita etică a auditorilor.
Auditorul trebuie să semnaleze imediat, pe linie ierarhică, neregulile care fac obiectul
auditului. Auditorul trebuie să comunice rezultatele muncii sale (constatările şi recomandările)
conducerii universităţii.
Raportul de audit şi documentele de lucru sunt supervizate de către responsabilul misiunii de
audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însuşi. Aceasta asigură faptul că, atât constatările cât şi
informaţiile probante sunt validate.
GLOSAR
Valoare adaugată
In procesul de colectare de date pentru înţelegerea şi evaluarea riscului, auditorii interni îşi
formează o perspectivă în ceea ce priveşte operaţiunile şi oportunităţile pentru îmbunătăţirea activităţilor
ce pot fi extrem de benefice pentru organizaţie.
Această informaţie valoroasă poate fi furnizată sub formă de consultanţă, consiliere, comunicări
scrise, sau prin alte mijloace. Toate acestea trebuie să fie comunicate în mod adecvat personalului
corespunzător de conducere şi celui operaţional.
Control adecvat
Acesta este instituit atunci când conducerea a planificat şi a organizat (proiectat) operaţiunile într-o
manieră care oferă o asigurare rezonabilă că riscurile organizaţiei au fost gestionate în mod eficace şi că
scopurile şi obiectivele organizaţiei vor fi atinse în mod eficient şi economic.
Servicii de asigurare
O examinare obiectivă a dovezilor în scopul oferirii unei evaluări independente în ceea ce priveşte
procesele de gestiune a riscurilor, control sau de conducere dintr-o organizaţie. De exemplu: servicii de
asigurare privind securitatea financiară, performanţele, de conformitate şi de sistem, asumarea
angajamentelor în mod responsabil.
Aria de cuprindere a auditului
Se referă la activităţile acoperite de auditul intern. Aria de cuprindere a auditului include:
• Obiectivele auditului
• Natura şi măsura în care au fost desfăşurate procedurile de auditare.
• Perioada de timp auditată
• Activitatile anexe ce nu sunt de audit, ce descriu limitele auditului.
Programul misiunii de audit
Programul de lucru ale auditului include:
a. activitatile ce trebuie auditate
b. cand vor fi ele auditate
c. timpul necesar estimat, luând în considerare aria de curprindere a activităţii de audit desfăşurată
de alţii.
Documentele de lucru ale auditului
Înregistrarea informaţiilor obţinute, Manalizele efectuate şi concluziile atinse în timpul auditului.
Documentele de lucru ale auditului trebuie să sprijine constatările şi recomandările raportate.
Activităţi auditabile
Constau în acele activităţi/subactivităţi ce sunt capabile de a fi definite şi evaluate.
Activităţi auditabile pot fi:
• Politici, proceduri şi practici
• Sisteme informaţionale
• Programe, proiecte şi/sau contracte
• Unităţi organizaţionale
• Funcţii precum tehnologia informaţiei, achiziţii, relaţia cu mass media, managementul
proiectului, finanţe, contabilitate şi resurse umane
• Sisteme de tranzacţie pentru activităţi precum achiziţii, plăţi, inventar şi contabilitatea costurilor,
trezorerie, statul de plată şi active de capital.
• Situaţii financiare.
Entitatea auditată
Include orice unitate sau activitate a unei organizaţii ce este auditată.
Autorizaţie
Implică faptul că autoritatea ce oferă autorizaţia a verificat şi a validat că activitatea sau tranzacţia
este conformă cu politicile şi procedurile stabilite.
Autorizarea
Înseamnă iniţierea sau oferirea permisiunii de a desfăşura activităţi sau tranzacţii.
Carta
Carta activităţii de audit intern este un document scris ce defineşte scopul, autoritatea şi
responsabilitatea activităţii.
Scopul cartei este:
a. să stabilească poziţia activităţii de audit intern în cadrul organizaţiei
b. să autorizeze accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi fizice relevante pentru desfăşurarea
angajamentelor,
c. să definească aria de cuprindere şi desfăşurarea activităţilor de audit intern.
Şeful auditului intern
Poziţia superioară în cadrul organizaţiei responsabile de activităţile de audit intern.
Codul de Etică
Scopul Codului de Etică este de a promova o cultură etică în auditul intern. Un cod de etică este
necesar şi adecvat pentru profesia de audit intern, deoarece ea este bazată pe încrederea în obiectivul său:
asigurarea privind riscul, controlul şi conducerea.
Conformitate
Abilitatea de a asigura în mod rezonabil conformitatea şi aderenţa la politicile, planurile,
procedurile, legile, regulamentele şi contractele organizaţiei.
Cerinţa de conformitate
Se referă la condiţiile stabilite de conducere pentru a fi îndeplinite de organizaţie. Termenul se
referă, de asemenea, la condiţiile ce pot fi impuse organizaţiei prin lege sau regulamente sau pot fi agreate
printr-un acord contractual. Aceste condiţii afectează maniera în care se desfăşoară operaţiunile
organizaţiei şi modul în care se ating obiectivele. Cerinţele deconformitate le includ pe cele stabilite,
impuse sau agreate în scopul protejării activelor organizaţiei, inclusiv prevenirea şi/sau detectare de
achiziţii, folosire sau dispunere neautorizată de resurse.
Concluzii (opinii)
Evaluarea auditorului intern a efectelor constatărilor referitoare la activităţile analizate. Concluziile
oferă de obicei un cadru general pentru constatări bazat pe implicatiile lor globale.
Condiţie
Starea de fapte pe care auditorul a găsit-o în timpul examinării (ceea ce există).
Conflict de interese
Orice relaţie ce este sau pare a nu fi în cel mai bun interes al organizaţiei. Un conflict de interese ar
prejudicia abilitatea unui individ de a-şi desfăşura îndatoririle şi responsabilităţile în mod obiectiv.
Servicii de consultanţă
Gama de servicii, dincolo de serviciile de asigurare ale auditului intern, oferite pentru a asista
conducerea în îndeplinirea obiectivelor sale. Natura şi aria de cuprindere a activităţii sunt agreate cu
Directorul.
Exemple: facilitarea, proiectarea procesului, instruire şi servicii de consiliere.
Control
Orice acţiune întreprinsă de conducere şi de alte părţi interesate pentru a îmbunătăţi gestiunea
riscurilor şi a mări probabilitatea ca obiectivele şi scopurile stabilite să se îndeplinească. Conducerea
planifică, organizează şi conduce un număr suficient de acţiuni pentru a oferi o asigurare rezonabilă că
obiectivele şi scopurile vor fi atinse.
Mediul de control
Atitudinea şi acţiunile conducerii în ceea ce priveşte semnificaţia controlului în cadrul organizaţiei.
Mediul de control oferă disciplina si structura pentru atingerea obiectivelor primare ale sistemului de
control intern. Mediul de control include următoarele elemente:
• Integritatea şi valorile etice
• Filozofia şi stilul de operare al conducerii
• Structura organizaţională
• Repartizarea de autoritate şi responsabilitate
• Politicile şi practicile în domeniul resurselor umane
• Competenţa personalului
• Managementul informaţiei
• Managemeentul riscului
• Comunicarea şi monitorizarea
Relaţia cost - beneficiu
Înseamnă că orice pierdere potenţială asociată cu orice expunere sau risc este măsurată pe baza
costului implicat pentru a o controla.
Procesele de control
Politicile, procedurile şi activităţile ce fac parte dintr-un cadru de control, proiectat pentru a se
asigura că riscurile sunt păstrate în limitele tolerate ale riscurilor, stabilite în cadrul procesului de
management al riscurilor.
Criterii
Standardele, măsurile sau aşteptările folosite în realizarea unei evaluări şi/sau verificări (ce ar
trebui să existe).
Controale de detectare
Acţiuni întreprinse pentru a detecta evenimente nedorite ce au avut loc.
Sistemul descentralizat de implementare (DIS)
Sistem de implementare al programelor cu finanţare UE unde o parte din management şi
responsabilităţi au fost transferate ţării beneficiare în timp ce Comisia Europeană deţine responsabilitatea
finală, conform tratatelor Consiliului Europei.
Controale directive
Acţiuni întreprinse pentru a cauza sau a încuraja ca un eveniment dorit să aibă loc.
Performanţa economică
Atingerea obiectivelor şi scopurilor în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate.
Efect
Riscul sau expunerea pe care entitatea auditată, organizaţia şi/sau altele le întâmpină datorită
faptului că condiţiile nu sunt aceleaşi cu criteriile.
Control eficace
Este prezent atunci când managementul conduce sistemele într-o manieră ce oferă o asigurare
rezonabilă că obiectivele şi scopurile organizaţiei vor fi atinse.
Performanţa eficientă
Atingerea obiectivelor şi scopurilor într-o manieră corectă şi la timp cu minimum de resurse.
Angajament
O activitate, sarcina specifică auditului intern precum o analiză a auditului intern, auto-evaluarea,
examinarea fraudei sau consultanţă. Un angajament poate include sarcini sau activităţi multiple proiectate
să îndeplinească un set specific de obiective.
Obiectivele angajamentelor
Declaraţii generale elaborate de auditorii interni ce definesc sarcinile planificate ale
angajamentelor.
Eroare
În ceea ce priveşte rapoartele de audit intern, este o declaraţie greşită sau omisiune a unei
informaţii importante în mod involuntar într-un raport de audit final.
Sistemul extins de implementare descentralizata (EDIS)
Sistem de implementare a programelor finanţate de UE unde întreg managementul şi toate
responsabilităţile au fost transferate ţării beneficiare, iar Comisia Europeană realizează doar controlul ex-
post.
Auditori Externi
Se referă la acei profesionişti în audit care desfăşoară misiuni anuale independente de audit ale
declaraţiilor financiare ale organizaţiei.
Furnizor extern de servicii
O persoană sau firmă, independentă fata de organizaţie, care are cunoştinţele, abilităţile şi
experienţa specifică într-o anumită disciplină.
Constatări
Declaraţii pertinente ale faptelor. Constatările auditului reies dintr-un proces de comparare a ceea
ce este cu ceea ce trebuie să fie.
Înţelegere
Abilitatea de a aplica o înţelegere largă situaţiilor ce vor fi probabil întâlnite, de a recunoaşte
deviaţiile semnificative şi de a fi în stare să întreprindă cercetarea necesară pentru a ajunge la soluţii
rezonabile.
Prezenta cartă a fost adoptată în şedinţa Senatului din data de 21-06.2011.
Rector,
Prof. univ. dr. ION NEAGU