8/13/2019 3.Emulsii Curs III
1/57
Emulsii
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
2/57
DEFINITIE:Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite dindoua faze nemiscibile dispersate una in alta cu ajutorulemulgatorilor
Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si anume: Faza dispersata, care este maruntita ( divizata ) sub forma de picaturi
mici = faza interna = faza discontinuua; cele mai multe emulsiiconventionale au particule cu diametrul cuprins intre 0,5100micrometri
Faza dispersanta= faza externa = continuua= mediu de dispersie
Ambele faze ale emulsiei sunt lichide , cu prop fizice distincte
si la suprafata de contact se formeaza o tensiune interfacialacare impiedica dispersarea
DEFINITIE:Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite dindoua faze nemiscibile dispersate una in alta cu ajutorulemulgatorilor
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
3/57
Agitarea energicaa celor doua faze conduce laamestecarea temporara a acestor doua lichide = sisteterogen instabil dpdv termodinamicStabilitatea ovom realiza cu ajutorul emulgatorului
1.Functie de raportul dintre
cele doua faze emulsiile pot fi :
Emulsii apa in uleiA/U
=H/L in care apa este dispersatain ulei ce constituie faza externa
Emulsii ulei in apa U/A= L/H in care uleiul este dispersat inapa ce constituie faza externa
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
4/57
In general tipul de emulsie este determinat deemulgator , faza in care acesta este solubil devenindfaza externa
2.Fct de marimea part dispersate, MJ Rosen 1989
distinge urmatoarele 5 tipuri : Macroemulsiiem opace , sunt emulsiile clasicecu dim
part > 400 nm
Microemulsiiledispersii omogene de lichid in lichid ,transparente care contin cant f mici deulei , apa si
surfactanti( in gen 15 % surfactant ptr un amestec in partiegale de ulei si apa )cu dimens part < 100 nm= emulsiimicelare
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
5/57
- Miniemulsiidispersii de lichid in lichid , alb
albastrui cu marimea part 100-400 nm
- Emulsii duble si multiple= emulsii de emulsii in
care part dispersate sunt ele insasi emulsionate fiindde tipul H/L/H sau L/H/L
- Lipozomii-vezicule sferice a caror membrana este
compusa dintr-un strat dublu de molecule de
fosfolipide(lecitina) in care compartimentul central
este apos sau contine solutii apoase
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
6/57
Conform FRX supl.2004 Phe ed 5, emulsiile
sunt incluse (impreuna cu solutiile si
suspensiile) in diferite forme farmaceutice
:preparate lichide perorale, prep.oftalmice,
nazale, auriculare,rectale,vaginale parenterale
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
7/57
Fr X defineste emulsiile ca fiind : prep farm lichide mai multsau mai putin vascoase constituite dintr-un sist dispersformat din doua faze lichide nemiscibile realizat cu aj unoremulgatori si destinat adm int sau ext
Fr X prevede :numai em L/H sa se administreze intern
Unele emulsii adm pe piele= linimente( lat . lino, ere = a ungecu ceva ) .
Linimentele de tip emulsie sunt forme farm lichide cu aspectlaptos care se adm sub forma de frictii sau aplicatii pe piele
In compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu actemolienta , revulsiva , analgezica
Linimentele de tip emulsie sunt forme farm lichide cu aspect
laptos care se adm sub forma de frictii sau aplicatii pe piele
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
8/57
Linimentele pot fi:
Emulsii de tip L/Hlinimentul amoniacal
Em H/Llinimentul de calciu
Emulgatorul se formeaza in timpul prepararii emulsieila cald dintre acgrasi liberi din uleiuri si comp alcalineale fazei apoase
Alte forme farmsub forma de emulsii : med oftalmice , pic ptr nas ,ureche , forme parenterale
Emulsii solide:
Emulgate sau em uscate de tip L/Hcare au ca emulgator:laptedegresat pulverizat , albumina vegetala . Se obtin prin atomizareaemulsiilor ; prin amestecarea cu apa ex tempore se obt em lichide
Em adsorbite uscate cu eliberare modificata sau intarziata a unorsubst medicamentoase utilizand dioxidul de siliciu ( silicea ) . Prod obtare un aspect pulverulent care se poate comprima sau introduce incapsule operculate
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
9/57
Avantajele emulsiilor
1.-Adm avantajoasa a uleiurilor medicinale sau a altorproduse lipofile deoarece gustul fazei int este mascatlaxative pe baza de ul parafina ,ricin
2.-Em U/A sunt mai usor absorbitevit liposolubileadm pecale orala sub forma de emulsii decat adm sub forma de soluleioasa
3.-Admexterna a emulsiilor lichide permite diferentierea actcare poate fi de suprafata sau la nivelul straturilor int alepielii .Astfel em U/A se fol ptr prep dermatocosmeticelavabile iar cele A/U ptr obt de prep emoliente si de curatire
4.-Em parenterale ivconstituie o metoda avantajoasa dehranire a organismului cu el nutritive, care la anumiti bolnavinu pot fi adm oral
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
10/57
5.- Rezolvarea dpdv tehnologic la recepturaa dificultatilor
legate de prezenta a doua lichide nemiscibile intr-un rp 6. Cresterea biodisp oralea unor substante medicamentoase
poate duce la cresterea concentratiei totale absorbite; prininducerea scaderii motilitatii gastrointestinale are ca urmareintarzierea eliminarii sm
7.Unele em ivsunt utilizate ca ag de diagnosticexaminarecu raze x
8.Prezenta unui emulgin em realizata cu o subst insolubila inapa cu tendinta la cristalizare evita aparitia de tromboflebite
adm topica mult mai usor
9.Pot fi emulsii depot cu ef retard10. Evita degradarea unor subt medicprin hidroliza sauoxidare
11. Lipozomii se utilizeaza ca vehicule cu act tinta ptr celuleinflamatoare , etc
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
11/57
Dezavantaje
1.-Prep dificila, proc tehnologice de fabricare speciale
2.-Stabilitate fizica mai micadecat f lichide , putand apare
fen de coalescenta , cremare ,separarea fazelor ,inversare a tipului de emulsii
3.-Stabilitate chimica redusadatorita autooxidarii fazei
lipofileasocierea de stabilizanti
4.Stabilitate microbiologica redusaasociere deconservanti
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
12/57
1.Rolul emulgatorilor
1.-Asigura stabilitateaemulsiilor , doar ei singuri
2.-Se mai numesc si emulgatori primari
3.-Sunt constituiti din mol polarecare adaugate in faza in caresunt solubile , se adsorb si se orienteaza la interfata celor
doua lichide producand o reducere a tens interfacialesiformeaza pelicule in jurul part fazei int
4.-Emulgatori secundarisau cvasiemulgatori=pseudoemulgatori care singuri nu pot da emulsii stabile , darprin asociere cu emulgatori propri- zisi= emulsii stabile .Semai numesc si stabilizatori de emulsiisi act prin marireavascozitatii fazei extsau prinatenuarea diferentei dintre faze
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
13/57
Mecanismul de actiune depinde de structura
lor fizico chimica
Deosebim 3 tipuri de emulgatori:
1.Tensioactivi
2.Coloizi hidrofili
3.Solide fin pulverizate : saruri de metale grele ,
bentonita
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
14/57
1.-Tensioactiviimec de actiunereducere tens la interfataa doua lichide nemiscibile
Pot actiona
- ca ag de spargere a spumei
- emulg de tip A/U si U/A
- umectanti
- solubilizanti
Tensioactivii = tenside= ag de suprafata au in molecula lor
atat gr hidrofile ( lipofobe ) cat si grupari lipofile ( hidrofobe )structura ce permite afinitate atat fata de faza apoasa cat side cea uleioasa = amfifile
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
15/57
O reprezentare schematicaa unui emulgator se face printr-undreptughicare reprezinta catena de hidrocarbura apolara siuncerc care simbolizeaza partea polara
Mecanism de actiune a tens monovalenti( sapunul de Na ):
1.Scad tens interfaciala: inconjura part fazei int siformeaza un film monolecular determinand o micsorare atendintei de coalescenta a pic fazei int
Gruparile hidrofilese orienteaza catre faza apoasa , iarcele lipofilecatre faza uleioasa
Acest mecanism este prezent daca tensioactivul este inechilibrulfata de cele doua faze
Cand subst are un accentuat caracter hidrofil sau lipofilse dizolva rapid in una din faze si nu se concentreaza lainterfata
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
16/57
Reprezentarea grafica a unui tensioactiv
C17H33--CO
H
cercul reprezinta partea polara hidrofila iar dreptunghiul partea nepolara
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
17/57
Filmul format tb sa aibe : Rigiditate
Elasticitate
Capacitate de regenerare prin agitare
Formarea emulsiilor I . Teoria penei:emulg hidrosolubili au portiunea
hidrofila voluminoasa si larg deschisa datoritahidratarii . Partea hidrofoba ( restul de ac gras ) se
orienteaza catre faza uleioasa si formeaza un filmmonomolecular curbat
Orientarea fiecarei molecule a fost asemanata cu opana
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
18/57
Film monomolecular al unui sapun
monovalent
Apa
ulei
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
19/57
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
20/57
In cazul sapunurilor bivalenteorientarea este
inversacatena de acid gras dubla ocupa un loc mai
mare , hidratarea este mai redusa si rezulta o
orientare a filmului monomolecular care duce laformarea unei emulsii A/U
Unele sapunuri de metale alcaline pot pp la interfata
functionand ca emulgatori si sub forma de pulberi
fine
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
21/57
Filmul monomolecular al unui sapun
bivalent
apa
ulei
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
22/57
Asociatii de emulgatori:
Un emulg hidrofil sau asocierea unui emulg
hidrofil cu unul lipofilduce la formarea unui film
complexcu rezultate mult mau bune :
-polisorbati(tween) + spanuri ,
- stearat de sodiu cu colesterol;
-lauril sulfatul de na cu monostearatul de gliceril ,
-tragacanta + span
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
23/57
Tipul de emulsiecare rezulta este dependenta debalanta H/La fiecarui agent si de proportiile acestora
Mec de actiune a perechilor de emulgatori:cetilsulfat de na + colesterol:se formeaza un filmcomplex . Filmul monomolecular ionizat se producedaca este prezent si compusul neionic colesterolul .
Formarea filmului depinde de interactiunea dintreportiunile polare si nepolare ale moleculeloresteo emusie stabila
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
24/57
HLB-ul optim de stabilitate al emulsiei
depinde ns si de HLB-ul optim al uleiului de
emulsionat. Valorile HLB al unor uleiuri
frecvent folosite n practic sunt: ulei de floarea soarelui: 8,5;
ulei de ricin: 8,0-12 (pt. 40% ulei);
ulei de ricin: 14,0 (pt. 20% ulei);
ulei de parafin: 10,5 (pt. 50% ulei);
ulei de parafin: 8,5-9-11 (pt. 20% ulei).
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
25/57
Cetil sulfatul de na si alc oleicformeaza un
film cu invelis slab si em este putin stabila
Alc cetilic si oleatul de nadau o complexare
slabasi em rezultata este nestabila.Datorita
dublei leg dintre alc cetilic si oleatul de na este
redusa acoperirea la suprafata
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
26/57
2. Coloizii hidrofili: marea majoritate a emulgatorilor
Mecanism de actiune
-Act la interfata ulei in apa.
-Formeaza filme multimol si
- nu produce o scadere apreciabila a tens superficiale
Mec de formare a emulsiilor se explica prin formarea unui filmputernic care rezista la contopirea part .
Totodata determina o crestere avascozitatii mediului de dispersieag de ingrosare
Aceste subst formeaza filme multistratificatesi dau em U/Agumaarabica , gelatina , alginati, mc, cmc na
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
27/57
3. Subst solide fin pulverizate-part unor subst solide
sub forma de pulbere fina sunt umectate atat de apa
cat si de ulei.
Mecanism de actiune: Ele se absorb la interfata si produc un film special
,rezistentin jurul part stabilizand emulsia
Subst care sunt umectate mai mult de apaem U/A
si invers
Ex :saruri de metale grele , bentonita
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
28/57
2.Caracteristicile si alegerea
emulgatorilor Alegerea unui emulg este determinata de caract H/L si de
tipul de emulsie dorit ptr un ulei dat si o faza apoasa data
2.1 Sistemul HLB
M.C.Griffin a propus sist HLB prin atribuirea unei valorinumericefiecarui emulg functie de balanta hidrofil/ lipofil (HLB )- 1- 50
Valoarea numerica rezulta din calculul raportuluistoechiometric dintre proportia lipofila si hidrofila a molrespective
Valoarea HLB reflecta o serie de caractere : Solubilitatea in apa sau ulei
Constanta dielectrica
Tens interfaciala
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
29/57
In genaral amestecurile de emulgatori dau rezultatemai bune, decat singuri
Este importanta determinarea concentratiei in cazulasociatiei de emulg .Calculul se face prin insumareavalorilor dependent de proportie
Spanurile( esteri ai sorbitolului )lipofile si au valori
scazute = 1,8- 8,6
Polisorbatii ( derivati polioxietilenici ai spanurilor )hidrofili si au val HLB intre 9,6 -16,7 = tween
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
30/57
Scara cifrica a valorilor HLB este intre 1-50
Punctul de echilibru la care hidrofilia = lipofilia = 10
O val HLB >- subst hidrofilasi invers
Astfel HLB = 3-6rezulta emA/U;propantispumante
Tensioactivii cu val HLB= 8-18em U/A;
Tens cu valori 13-16 spumifica= detergenti
Tensioactivii ca val > 16, solubilizantiptr sist apoase
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
31/57
O apreciere aproximativa a valorii HLB se obtine prindeterminarea comportamentului tensioactivului in apa
La valori 1-3subst nu se disperseaza in apa Intre 3- 6 dispersie slaba
Intre 6-8dispersie laptoasa dupa agitare viguroasa
Intre 8-10dispersie laptoasa stabila
Intre 10 -13aspectul este translucid pana la limpede
Peste 13sol clara
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
32/57
2.2 Valoarea HLB necesara
Cifra ceruta de o anumita faza uleioasa ptr caaceasta sa dea cu apa o emulsie stabila de tipuldorit = val HLB necesara
Ex : ac oleic cu
- HLB =6 da o emulsie A/U
- HLB = 15-16 da o em U/A
Parafinacu HLB = 4em A/U
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
33/57
2.3 Alegerea emulgatoruluidepinde de:
Tipul de emulsie
Calea de adm
Aparatura
Trebuie sa fie eficacela conc mici 1-2 %daca
sunt folositi la prep med
Sa fieinertidpdv farmacologic
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
34/57
3.Proprietatile fizice
3.1 Marimea particulelor
0,2- 0,5 micrometri -ptr em obt in aparatura mecanizata
5-10micromem prep la mojar
25micromemulsionare incompletasau inceput dedescompunere a emulsiei
Distributia pic dupa marime arata ca in timp
distributia marimii pic se modifica :
Nr pic mici este diminuat , creste nr pic mari siemulsia devine instabila
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
35/57
se refera la proportia procentuala care reprezintafaza int fata de volumul total al emulsiilor
3.2.In mod normal faza int nu depaseste 50 % dinvolumul total , altfel emulsiile au o stab redusa
3.3 Prop opticeo emulsie obisnuita are un aspectlaptos , opac, datorita indicilor de refractie diferiti aicelor doua faze
Emulsia devine mai opaca si mai alba , pe masurace gradul de dispersie a fazei int creste
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
36/57
3.4 Miscarea brownianapart foarte mici cudiametrul 0.5 micromexecuta miscari neregulatezig-zag ( browniana ) datorita en cinetice a pic care sedeplaseaza cu oviteza cu atit mai mare cu cat
globulele sunt mai mici
Acest fenomen influenteaza negativstab emulsiilor,deoarece in urma ciocnirii dintre part se producecoalescentadaca aceste part nu au fost protejate cu
un film flexibil si rezistent
Cresterea vascozitatii mediului ext duce la emulsiistabile
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
37/57
3.5 Vascozitateaemulsiei depinde de-a.vascozitatea fazei externe-b.Vascozitatea fazei disperse-c.Conc fazei dispersante-d.Gradul de dispersie-e.Natura emulgatorului
-a.Vascozitatea fazei externe depinde de vascozitatealichidului dispersat ca atare, de emulgatori , de altistabilizatori, si de alte subst dizolvate
-Coloizii hidrofili( ag de ingrosare ) conduc la crestereavascozitatii fazei externestabilitate
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
38/57
-b.Vascozitatea fazei internemai putin importanta
-c.Conc fazei dispersanteo conc mai mare poate duce
la cresterea vascozitatii
-Marirea vascozitatii este mai lenta la inceput dupa carecresterea este mai accentuata , peste care , canddepaseste valoarea maxima apare faza de inversare
-d.Gradul de dispersiecu cat gardul de dispesie estemai avansat , cu atat em este mai vascoasa
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
39/57
-e.Natura emulgatoruluivascozitateacreste odata cucresterea concentratiei emulgatoruluidatorita adsorbtiei picde catre emulgator
Prop reologicepot suferi modificari in ceea ce priveste
curgereasau la preparare sau in timpul pastrariisau in timpulfolosirii
Em de uz inttb sa aibe o curgere convenabilaptr a se puteaadm
Em de uz exttb sa aibe o capac convenabila de intindere ptr
a fi o emulsie de calitate
Em parenteraletb sa treaca prin acul de seringa
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
40/57
Determinare tipului de emulsie
1. Testul diluariio emusie este miscibila cu un lichidasemanator cu faza continuua
Astfel o pic de emulsie se introduce in 5ml de apa sau ulei ;daca dupa o agitare usoara pic de emulsie difuzeaza uniform
in apa , emulsia este de tip U/A 2 . Testul colorariiin prezenta unui colorant solubil in apa ,
em de tip U/A se coloreaza uniform si invers ptr un colorantliposolubil
3. Testul conductibilitatii electriceapa si sol apoase sunt
bune conducatoare de electricitate deci emulsiile de U/Apermit trecerea curentului electric , identificand astfel tipul deemulsie
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
41/57
Masurarea conductibilitatii da indicatii asuprafinetii si stabilitatii unei emulsii de tip U/A
Un coef mare inseamna un grad de dispersie
mai avansat Conductibilitatea scade in timp datorita
micsorarii gradului de dispersie
La emulsiile stabile nu apar modif aleconductibilitatii
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
42/57
4.Testul de fluorescentao serie de uleiuri dau fluorescentala UV la microscop.Astfel daca campul microscopic estefluorescent em este de tip A/U, daca apar numai cateva petede fluorescentaem U/A
5.Testul directiei de separarecremarea sau sedimentareaau loc fct de densitatile relative ale celor doua faze
Uleiurile sau prod similare sunt mai putin densedecat apa.Astfel in cazul cremarii , emulsia este de tip U/A , iar in cazulsedimentariiavem o emulsie A/U
Exceptie emulsia de bromoformem U/A deoarecebromoformul are o densitatea > apei
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
43/57
Stabilitatea fizica a emulsiilor
Se caract prin :
Absenta coalescenteipart fazei int
Absenta separarii
Mentinerea aspectului omogen
Emulsiile sunt sisteme eterogene , a caror stabilitate in timpeste limitata
Se poate modifica marimea part , nr acestora , care duc lafenomene de nestabilitate si starea initiala se schimba
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
44/57
V=2r2 d1-d2 g9m
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
45/57
2.Densitatea fazelor
-cu cit diferenta de densitate a fazelor e mai mare cu atit stabilitatea
este mai mica; cind este posibil se apropie densitatile Ex:densitatea mare a
unei faze se poate micsora prin amestecarea cu ulei de floarea soarelui ;
daca densitatea fazei interne este mai mare decit a fazei externe(q1>q2)
are loc sedimentarea(em A/U)
Cind q1
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
46/57
Raportul concentratiilor fazelor
Di t l i t ii f i
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
47/57
Diametrul picaturii fazei
dispersate
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
48/57
Tensiunea interfaciala;sarcina electrica;
gradul de hidratare
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
49/57
Instabilitatea se manifesta prin:
Cremarea,
Ruperea ( dezemulsionarea )
Inversarea fazelor
Aceasta separare se poate reduce, micsorand dimens pic prinomogenizare si crescand vascozitatea fazei extprinadaugarea unui coloid hidrofil
Dezemulsionarea este separarea completa a celor douafaze
Mai intii globulele fazei disperse se grupeaza formandagregate , producandflocularea , cand globulele isi pastreazaintegritatea
In continuare are loc coalescentacand pic fuzioneaza si infinal are loc separarea completa a fazelor
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
50/57
Aceasta transformare este un procesireversibil
La emulsiile diluateviteza de rupere a emdepinde de floculare, in timp ce
la em conc, viteza de rupere este influentatade coalescenta
Dezemulsionarea are loc in trei stadii :
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
51/57
Dezemulsionarea
1. omogenitateadispersarii part este nestabila,adica picaturile emulsiei au tendinta ascendentasaudescendenta , dependent de densitatea celor douafaze .Se produce o aglomerare in partea supdaca
faza int are densitate mica (A) 2. dispersia este nestabilain stadiul urmator pic
vin in contactcoalescenta. Nr de part scade ,scazind si gradul de dispersie(B)
3. starea de emulsie este nestabilacontopireacontinua a part fazei int duce in final la separareacelor doua faze
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
52/57
A=ecremarea b=coalescenta c=dezemulsionarea
=sedimentarea
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
53/57
Cremarea
Flocularea
Dezemulsionarea
Coalescenta
Sedimentarea
Stadiile de descompunere a emulsiilor
A
B
C
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
54/57
Inversarea fazeloro em U/A in care emulgeste stearatul dena poate fi inversata prin adaugare de CaCl2rezultand o emA /U
Inversarea poate fi produsa de raportul dintre faze
Un ex este prep em cu guma arabicaprin metodacontinentala .La inceput cand volumul de apa este micemA/U , apoi prin adugarea de apa se ajunge la un punct criticdupa care se form em U/A
Pic fazei disperse devin treptat alungite , apoi survine un
punct critic cand faza continuua ia o forma similara ; dupaaceea se produce inversarea
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
55/57
Inversarea unei emulsii U/A avind emulgator oleat de sodiu intr-o emulsie
de tipul A/U dupa transformarea emulgatorului in oleat de calciu
uleiulei
Apa apa
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
56/57
Cremarea si sedimentarea Cremarea ( smantinirea)separarea smintinei de lapte
rezulta 2 emulsii , una mai conc decat cealalta
In cazul lapteluicrema ( smantiana) contine aproape 35 %unt , fata de 8% in lapte
Stockssustine ca daca faza continua a unei emulsii este maidensa decat cea dispersata , viteaza de sedimentare estenegativa si se produce cremareaadica o separareascendentaca in cazul em U/A
Cand faza int are o densitate > faza ext( em A/U ) are loc
separarea descendentasedimentarea Cremarea nu este o rupere definitiva , prin agitare em
revenind la starea initiala , deoarece part sunt incainconjurate de un strat de emulgator
8/13/2019 3.Emulsii Curs III
57/57
Va multumesc
atentiepentru