16 paginiMiercuri, 6 iunie 2018 nr. 96 (6157), anul XXVII

n LUCIAN ISAR AVANSEAZÃ “OPÞIUNEADE AUR” A PSD:“Pilonul II de pensii va dispãrea prinexprimarea liberã a participanþilor”

PAGINA 15

n Castelul Bran a adus un profitde 3,2 milioane euro, anul trecut

PAGINA 2n TEODOR MELEªCANU, MINISTRUL DE

EXTERNE:“Importanþa geostrategicã a Mãrii Negrea început sã genereze o povarã”

PAGINA 3

n EXCELENÞA SA SHAMIR ALLY, AMBASADOREXTRAORDINAR ªI PLENIPOTENÞIAR AL REPUBLICIICOOPERATIVE GUYANA ÎN KUWEIT, ÎNEXCLUSIVITATE PENTRU ZIARUL BURSA:Republica Cooperativã Guyana - un briliant cupotenþial uriaº, descoperit mai mult de China

PAGINA 14

GR. AUR = 165,2421 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0334 RON EURO= 4,6531 RON DOLAR = 3,9770 RON

2 lei

5 948491 340012 75160

n cititor ne-a cerutsã facem mai mul-te reportaje care sãconþinã urmãtoa-rele ingrediente:trenuri, gãri, oa-meni, destine. Ci-

titorul nostru, stãpânul nostru.Orice cãlãtorie începe cu un prim

pas. Am fãcut un pas sãrit. Cãlãtoriaeste doar... întors. În general avem ten-dinþa sã ne tot întoarcem. Teoretic, tre-nul face 125 de minute de la Buzãu laBucureºti. Tot atâtea face ºi la întoar-cere, doar cã eu nu m-am mai întors.Nu aveam niciun motiv. Acum. Prac-

tic, am fãcut o sutã cincizeci ºi cinci deminute. Întârzierea a fost justificatã.Un om a murit la Brãila la inter-secþia dintre viaþã, locomotivãºi niºte ºine de tren. În garã laBuzãu, niºte oameni înjurau,viaþa clocotea în ei, nu mai ave-au rãbdare, lumea lor nu puteasta în loc pentru un nefericitcare tocmai îºi încheiasesocotelile cu ea.

Afarã e cald, în tren e rãcoa-re. Scaune multe, oameni puþini. Ca oironie a sorþii, biletele vândute îi adunãpe majoritatea, ciorchine, la mijloculvagonului. Am în raza ochilor ºi ure-

chilor ºapte oameni. Numãrul opt sunteu, tot om. Discuþiile se leagã rapid înjurul accidentului. Viaþa necunoscutãºi moartea abia aflatã asigurã o con-versaþie de cinci minute, dupã care fie-care revine la ale lui. Mã lovesc ge-nunchi în genunchi cu un domn grizo-nat ºi brusc se iveºte ocazia sã îi afluviaþa. Are un debit verbal de nestãvilit.Fost inginer, actual pensionar, tocmaiºi-a fãcut o lucrare dentarã, are doi bã-ieþi, a fost operat la prostatã, e un auto-mat de bancuri - din politeþe nu recu-nosc cã pe majoritatea le ºtiu -, unuldintre bãieþi, medicul, poartã barbã, la

fel ca mine, acesta îl mai ceartãpe motiv de ”limbariþã”: ”Bãia-tul mai mare chiar îmi spune:«tatã, de ce îmbãtrâneºti vor-beºti tot mai mult». Ce zici, aredreptate? Mergi pânã la capãt?Perfect, avem timp de vorbã.Mie îmi place sã filosofez, amideile mele despre viaþã ºilume. Dar de bazã este urmãto-

area idee: înainte era mai bine. De ce?Pentru cã absolut toþi, înainte erammai tineri. E bunã, nu? Mai am.” Maiare, vreme de douã ore, de la Piramide

la comunism, de la spionajul americanla capitalism ºi mafia economicã. Nuuitã de prezenþa omului pe lunã, sãrã-cia popoarelor, criza apei, neveste ºiamante, relaþii interumane în general.Trenul toarce în ritmul sãu. Un presu-pus mut are ceva de vânzare, aºeazã pefiecare rând seturi de forfecuþe, ace decusut, lanterne, pixuri, brelocuri, ico-niþe. Cine doreºte ceva reþine produsulºi plãteºte în tãcere. Mutul nu vorbeºteîn tren. Urmeazã dupã el un vânzãtorde ziare, reviste ºi cãrþi. Aflu astfel cãeu am faþã sã cumpãr o carte, domnulgrizonat se calificã doar pentru niºteintegrame.

Gãrile în care trenul nu opreºte aratãîn general jalnic. Mici sfârºituri delume plasate alãturi de douã linii para-lele. Povestea clasicã a ultimelor dece-nii. La Mizil trenul opreºte.

Cu 80 de ani în urmã, Geo Bogzapetrece ”o sutã ºaptezeci ºi cinci deminute la Mizil”, dorind sã afle ce e însufletul acestui oraº ironizat cândvade Caragiale. Atât i-au trebuit pentruun reportaj care a intrat în istorie.Douã minute am petrecut în Gara Mi-zil, fãrã sã cobor din tren. Asta a fost

tot. În de-butul minutu-lui unu trenul aoprit, la finele minu-tului doi a pornit spreBucureºti. Niºte oameni,foarte puþini, au coborât, niciu-nul nu a urcat, în rest nu s-aîntâmplat nimic. Nici în garã ºi proba-bil nici mai spre centru, doar cã niºteoameni, cu tot cu speranþele lor, con-tinuã sã traiascã ºi sã moarã în acestoraº de 80 de ani.

Lãsãm Mizilul în urmã, nu ºi pro-blemele noastre. O doamnã cu o coa-furã greu de descris chiar ºi de un pro-fesionist al tãierii pãrului, cu o priviremai fixã decât se obiºnuieºte, explicãºi pentru cei care nu o ascultã desprecum guvernele sunt înþelese sã ne otrã-veascã cu ajutorul alimentelor. Recitãliste de E-uri, unul mai mortal decât al-tul. Aveam în posesie un covrig, inten-þionam sã-l consum. Nu mai am curaj.Totuºi, dacã guvernele ne otrãvesc,încerc o întrebare: ”Sã înþeleg cã do-amna Dãncilã ne otrãveºte?!”. Suntzdrobit sub un potop de nu-uri. Doam-na Dãncilã e o drãguþã, nici nu poate fi

vor-ba. Alteguverne neotrãvesc. Co-vrigul rãmâneîntreg. Îl întreb pedomnul grizonat dacãîi pot face o fotografie ºiîi explic ce vreau sã fac cuea. ”Hai, dã-mã dracu. M-aiprins. Nu vin de unde zic cã vinºi nici nu mã duc unde zic cã mãduc. Hai cã pricepi, eºti bãrbat. Fãceva, aºa, mai pe discret. Neva-stã-mea nu a citit un ziar în viaþa ei, darcând e sã ai ghinion se apucã de lecturãdirect cu Bursa, când pui tu poza cumine.”

(continuare în pagina 2)

Agenda cetãþeanului nu corespunde, de cele mai multe ori,cu aceea oficialã, ”a Capitalei”. Preocupãrile ºi discuþiile suntplasate în cu totul alte zone decât s-ar aºtepta cineva co-nectat la fluxul zilnic de ºtiri, iar ”termeni tehnici” precumDragnea - miting PSD, Ponta - partid, Iohannis - stat de drept,CCR, Kovesi – DNA, statul paralel, nu se regãsesc în dialogu-rile purtate de oamenii obiºnuiþi.

DANNICOLAIE

MITINGUL PENTRU SUSÞINEREAGUVERNULUI ARE NEVOIE DESLOGANURI NOI:

Jos dobânzile!,Jos realitatea!

Mitingul anunþat de PSD, unde suntaºteptaþi sute de mii de membri ºi sim-patizanþi ai partidelor din coaliþia de laguvernare, ar trebui, probabil, sã-ºischimbe, din nou, obiectivul.

Iniþial a fost “familia tradiþionalã”,acum este “protestul faþã de acþiuniledin justiþie” sau pentru demo-craþie. Din nefericire pentru“autoritãþile noastre”, prezenteºi trecute, subiectele acestor“manifestãri populare” sunt in-signifiante faþã de ceea ce ne re-zervã viitorul destul de apro-piat, mai ales când nu “autoritã-þile” sunt cele care plãtescgreºelile grave de politicã economicã.

Promisiunile guvernelor PSD/ALDE au pornit de la premisa cã nuvor exista creºteri insurmontabile alecosturilor de finanþare ale deficituluibugetar, iar creºterile de venituri dinsectorul public vor putea fi acoperite,mãcar pânã când economia va“decola” pentru a le susþine.

Din pãcate, se pare cã “aleºii” noºtrinu au “citit” cum trebuie parabola ba-

ronului Münchausen, care a reuºit sãscape dintr-o mlaºtinã trãgându-se depãr.

Realitatea este mult mai prozaicã,iar astfel de fantezii trebuie plãtite.Tocmai de aceea, mitingul anunþat artrebui sã-ºi schimbe radical obiecti-

vul ºi ar trebui sã se desfãºoaresub sloganuri precum “Josdobânzile!” ºi “Jos realita-tea!”.

De ce? Pentru cã în realitatedobânzile cresc ºi banii sunt totmai puþini pentru îndeplinireatuturor promisiunilor ºi “mer-sul pânã la capãt”.

Când a publicat programul indicativde emisiuni de titluri de stat pe anul2018, guvernul a arãtat cã intenþionea-zã sã împrumute 48 – 50 de miliarde delei de pe piaþa internã, aceeaºi sumã caîn 2017.

Programele trimestriale de emisiu-ne din 2017 arãtau cã intenþia deîmprumut s-a redus ulterior la interva-lul 39 – 47 miliarde de lei.

(continuare în pagina 5)

“Tehnologia de tip blockchainva fi sfârºitul sistemului bancar”

(Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea)

Reporter: Recent, aþi lansat cartea“Protecþia consumatorilor în contrac-tele comerciale”. Ce se vrea a fi, maiexact, aceastã lucrare?

Gheorghe Piperea: Cartea “Pro-tecþia consumatorilor în contractelecomerciale” este, la prima vedere, unmanual de legislaþie ºi practicã în acestdomeniu, un ghid pentru consumatoriºi asociaþiile acestora pentru promova-

rea drepturilor ºi intereselor lor în con-tractele cu comercianþii ºi un îndrumarpentru juriºtii care lucreazã cu acestecontracte ºi care, într-o mãsurã oareca-re, se confruntã cu legile ºi jurispru-denþa în domeniu. Dar, la un nivel maiprofund, cartea este despre echilibrueconomic, despre tentaþia baniloruºori ºi modalitãþile de protecþie a co-mercianþilor contra acestei tentaþii

auto-destructive. Abuzul de putereeconomicã, practicile comercialeînºelãtoare, comerþul cu produse ri-scante sau defectuoase ºi lipsa de tran-sparenþã ºi informare în contracte suntdestructive pentru încrederea în co-merþ ºi în comercianþi. Protejând con-sumatorii contra acestor plãgi ale so-cietãþii de consum, protejezi indirect,dar indubitabil, comercianþii, în gene-re, faþã de concurenþii lor incorecþi,abuzivi ºi opaci. Mai mult chiar,obligând comerciantul sã îl informezecomplet, prompt ºi corect pe consuma-tor, creezi ºansa unei bune înþelegeride cãtre consumator a obligaþiilor salecontractuale, evitând, în acest fel, apa-riþia unor rebuturi contractuale care, încondiþiile comerþului în masã ºi alecontractelor tipizate, se poate transfor-ma într-un coºmar de PR, judiciar saufinanciar pentru comerciantul care, înmod naiv, a crezut cã poate sã facã baniuºor, speculând naivitatea consumato-rilor.

În fine, cartea este ºi despre libertateºi raþiune, din ce în ce mai des negatede modul iraþional ºi stereotipic în careintrãm în cotracte în era digitalizarii ºi

a globalizãrii ºi de inegalitãþile frapan-te care au segregat lumea noastrã dupãcriterii neo-feudale. Economiºti, psi-hologi ºi chiar neurologi insistã, în ul-timii ani, asupra acestor aspecte îngri-jorãtoare ale lumii noastre. Întrucâtdreptul nu poate rãmâne lipsit de rã-spunsuri faþã de aceste fenomene eco-nomice care devin din ce în ce maimult fenomene psihologice, compor-tamentale, cartea încearcã o “internali-zare” juridicã a acestor teorii ºi meca-nisme, pentru o repunere în drepturi agândirii ºi a acþiunii conºtiente, acontractelor care obiectiveazã intereseindividuale ºi nu instrumente deaservire.

Reporter: Cât timp aþi lucrat la ea?Gheorghe Piperea: Lucrul efectiv

la aceastã carte se întinde pe circa doiani, dar ideea de la care s-a pornit estemai veche cu aproximativ ºase ani,datând de pe vremea în care în Româ-nia se descopereau procesele colectiveale consumatorilor contra bãncilor.

A consemnatEmilia Olescu

(continuare în pagina 8)

În curând, dezintermediereabancarã va fi regula, ºi nu ex-cepþia, considerã avocatulGheorghe Piperea, care a lan-sat, recent, cartea “Protecþiaconsumatorilor în contractelecomerciale”. Printre altele,domnia sa susþine, într-un in-terviu, cã “tehnologia de tipblockchain va fi sfârºitul siste-mului bancar, dacã cei care îiconduc destinul cu 200 de kmla orã nu se vor opri cu cel pu-þin 1 km înaintea impactului cuzidul din faþã”.

CÃLINRECHEA

- REPORTAJ -