+ All Categories
Transcript
Page 1: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

1. Boala diverticulara2. Diverticulul meckel3. Boala Crohn4. Enterita de iradiere5. TBC intestinal6. Infarctul entero-mezenteric7. Ischemia cronica8. Tumorile intestinului subtire

Intestinul subtire este alcatuit din 2 elemente: duoden si jejunoileon.Jejunoileon este a-2-a parte a intestinului subtire, mobila, ce se intinde de la unghiul

duodeno-jejunal la valva ileocecala Bauhin, avand o lungime de 5-7 m. Este invelit de un mezou, numit mezenter, care reprezinta o formatiune peritoneala de legatura si suspensie dintre jejunoileon si peretele posterior al cavitatii abdominale.

Foitele mezenterului cuprind intre ele artere, vene limfatice si nervi ai intestinului. Radacina mezenterului prezinta falduri, pliuri, orizontale, la nivelul jejunelui si vertical la nivelul ileonului.

Componentele anatomice ale intestinului subtire

Vascularizatie: Artera si Vena Mezenterica Superioara.

Page 2: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

1. BOALA DIVERTICULARA

- Este o afectiune rara, ce se caracterizeaza prin aparitia unor evaginatii la nivelul peretelui intestinal = diverticuli

- Afecteaza mai frecvent jenunul, marginea sa mezostenica.

Diverticuli coloniciDiagnostic:

Clinic:- tuburi digestive nesistematizate: dureri abdominale, borborisme, balonari, greturi,

diaree/constipatie- sindrom de malabsorbtie (anemie megaloblastica)

Radiologic - tranzitul baritat arata:- opacitate lipita de peretele intestinal- persistenta opacitatii dupa golirea intestinului ( diverticuli retentivi)- imagini in „cuiburi de porumbel” (asemanatoare celor din bronsiectazie), in

diverticuloza multipla.

DIVERTICULI DUODENALI

Page 3: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Complicatii1. Hemoragia - exteriorizata prin melena, fara rasunet major.2. Inflamatia = diverticulita, asemanatoare anatomopatologic si clinic cu apendicita acuta,

mai ales cu forma de plastron apendicular.3. Ocluzie intestinala - cu bride peridiverticulare, invaginatie, volvulara.

Tratament:- Formele necomplicate : tratament medical si regim alimentar - Formele insotite de malabsorbtie: vit B12, acid folic, fier, AB- Formele complicate : tratament chirurgical – enterectomie, cu anastomoza

termino-terminala, termino-laterala, latero-laterala.

2. DIVERTICULUL MECKEL

Definitie: Este o afecţiune congenitală şi nu o afecţiune dobândită. Friedrich Meckel descrie pentru prima dată, în 1809, entitatea nosologică dată, atrăgând atenţia asupra cauzelor sângerărilor digestive. Deşi această anomalie congenitală a fost întrevăzută de mai mult timp, conturată progresiv a fost în special în ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă a mijloacelor de investigare imagistică. Diverticulul Meckel este un diverticul complet (adevarat), localizat pe marginea antimezostenica a intestinului subtire .

Imagine anatomica a diverticulului Meckel

Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvența de 0,3-3% reprezintă o formațiune „în deget de mănușă” de dimensiune variabilă, cu lungimea de 4-10 cm. El provine dintr-o anomalie involutivă a canalului omfalo-mezenteric , care se oblitereaza in mod normal in luna a

Page 4: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

2 a a vietii intrauterine.-- se obliterează doar segmentul ombilical al canalului, iar cel distal rămâne deschis. Acest diverticul se poate prezenta sub 2 forme:

liberă; fixată la ombilic, mezenter sau ileon, printr-un cordon fibros (vestigii de vase omfalo-

mezenterice sau bride inflamatorii) ce continuă extremitatea sa libera

În cavitatea abdominală, diverticulul Meckel este liber, iar în unele cazuri, fixat print-o bridă fi broasă la ombilic, mezou, intestin etc.

Diverticul Meckel liber sau fixat in cavitatea peritoneala

Apare mai frecvent la sexul masculin.

In majoritatea cazurilor este asimptomatic, fiind descoperit intamplator, sau la examenul necroptic. Devine simptomatic odata cu aparitia complicatiilor.

Page 5: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Imagini de diverticul Meckel complicatComplicatii:

A. Ulcerul Diverticulului Meckel : Este mai frecvent la bărbații sub 20 de ani. Ulcerația, de obicei mică, plană, cu margini netede, regulate se localizează la baza diverticulului, în zona de contact a mucoasei heterotopice (gastrice sau duodenale) cu mucoasa de tip intestinal.

Diagnostic:

Clinic:- HDI – cantitate mare: rectoragie

- cantitate mica : melena- durerea : crampe periombilicale, fara orar precis- greturi, varsaturi, diaree, constipatie- obiectiv, rareori se deceleaza o mica masa tumorala periombilical- orientativ: anomalii ale ombilicului

Radiologic: este practic imposibil de obtinut un diagnostic pozitiv.

Imagine radiologica de diverticul Meckel

Evolutia :- hemoragii grave- perforatia: - in cavitatea abdominala = peritonita generalizata

- acoperita = peritonita in 2 timpi- intr-un alt viscer: fistula ileo-colica, ileo-vezicala

B. Inflamatia (diverticulita ): asemanatoare anatomo-patologic, clinic si evolutiv cu apendicita acuta. De aceea, in practica se intervine de obicei pentru apendicectomie, iar daca leziunea nu justifica simptomatologia, se cauta un posibil diverticul Meckel.

C. Ocluzie intestinala de cauza Meckeliana :

Page 6: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Dupa mai multe episoade inflamatorii, se dezvolta un proces aderential:- strangularea ansei printr-un diverticul Meckel lung- volvularea (torsionarea) in jurul axului propriu- invaginarea diverticulului ca un „deget de manusa” in ileon, chiar si in colon

Pacientul prezinta semne de ocluzie, cu evolutie rapida si grava: oprire tranzit, varsaturi, balonari.

D. Hernii de diverticul Meckel (hernia Littre )

E. Tumori :- benigne: lipoame, mioame, fibroame, angioame- maligne: carcinoide (vezi tumorile intestinului subtire), carcinoame, sarcoame.

Tratamentul diverticulului Meckel:- rezectie cuneiforma cu sutura transversala- rezectie segmentara (enterectomie) mai intinsa si cu teritoriu limfatic adiacent in

leziuni maligne.

3. BOALA CROHN

Poate afecta intreg tubul digestiv, insa localizarile mai frecvente sunt:- Ileonul terminal (30%),- Colonul si rectul ( 20%),- Ileon terminal + colon + rect (50%)- Leziuni ano-perianale (LAP)(30%)

Spre deosebire de RCUH, care se limiteaza la mucoasa, boala Chron afecteaza intreg peretele tubului digestiv.

Forme clinice:

1. Formele inflamatorii (40%)2. Formele stenozante (40%) – forme fibrozante cu stenozare concentrica a

lumenului digestiv.3. Formele perforante si fistulizante (20%) – cu aparitia de abcese, perforatii,

fistule digestive (ex. colo-ileale, sigmoido-vezicale, ileo-vaginale) sau fistule anale.

Evolutia in timp a bolii Chron s-a dovedit a fi de la formele inflamatorii la formele stenozante si perforante.

Simptomatologia bolii Chron cu localizare la nivelul intestinului subtire:- Diaree – uneori poate fi absenta- Durerile abdominale intense- Sindromul infectios (febra, semne biologice de inflamatie)

Page 7: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

- Evolutia formelor stenozante este catre un sindrom subocluziv cu evolutie maxima – sindrom Konig

Sindromul KONIG: durere abdominala intensa cu balonari ce se remit spontan, urmate de un debaclu diareic (subocluzie)

- Alterarea starii generale: astenie, anorexie, slabire fizica, febra in grade variabile, sindrom carential

- Leziuni ano-perianale: abcese, fistule trenante, complexe, atipice.- Spondilartrite, uveite, colangite clerozante primitive, unele manifestari

dermatologice

Semne biologice:- Sindrom inflamator: hiperleucocitoza- Anemie, trombocitoza- Hipoalbuminemie (inflamatorie, malabsorbtie, diaree)- p-ANCA (Ac anti-citoplasma PMN): mai frecventi in cazul RCUH, dar prezenti

si in 20% din cazurile de Chron- ASCA ( Ac anti Saccharomyces Cerevisiae): pozitiv la 50% din pacienti

Asocierea ASCA + p-ANCA inclina balanta catre maladia Chron.

Ileo-colonoscopia:- Examinarea completa presupune biopsia atat a zonelor macroscopic

normale cat si a celor patologice

- Poate fi normala in cazul leziunilor izolate de intestin subtire- Leziuni discontinue cu intervale de mucoasa normale- Ulceratii aftoide (similare cu cele intalnite in cazul colitelor medicamentoase sau

infectioase)- Ulceratii in „harta geografica” sau profunde, poliforme- Fisuri ale mucoasei- Fistule, stenoze- Conservarea secretiei mucoase- Pseudopolipoza (modalitate de cicatrizare a formelor vegetative)- Rectul este intact!

Page 8: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Boala Chron – imagini colonoscopice

Histologie:- Se poate efectua pe piesele de biopsie endoscopica sau pe piesa operatorie- Poate pune in evidenta:

- Ulceratii- Abcese criptice- Neregularitati vilozitare- Infiltrat inflamator in lamina proprie- Conglomerate limfocitare-Granuloame epiteloide (inclina balanta in favoarea bolii Chron, inconstant insa (50% din cazuri), sunt nespecifice apar si in tuberculoza intestinala); sunt absente in ECUH – exclud aceasta patologie.

Severitatea bolii Chron se evalueaza cu ajutorul indicelui CDAI (Chron Disase Activity Index)

- Numarul recaderilor, durerile abdominale, starea generala- Alte manifestari (articulare, oculare, perineale, cutanate, febra)- Necesitatea tratamentului antidiareic- Variatii de greutate

Imagistica:

1. Tranzit baritat al intestinului subtire:- Poate fi normal in afectarea colonica izolata- Rigiditate parietala- Stenoza, fistule

Page 9: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Tranzit baritat al intestinului subtire in boala Chron

2.Video-capsula:

- Poate fi utila in diagnosticul afectarii intestinului subtire- Are totusi o rentabilitate mai mica decat entero-scanerul sau tranzitul baritat- Este total contraindicata in cadrul formelor stenozante-intotdeauna se face un

tranzit baritat inaintea administrarii capsulei endoscopice.

Imagine de videocapsula

3.CT abdomeno-pelvin cu substanta de contrast:

- De cerut sistematic in caz de febra sau durere localizata pentru evidentierea unui eventual abces sau perforatie

- Alte indicatii: ocluzie, fistule, complicatii extradigestive- Acesti pacienti sunt sub tratament cronic cu corticoizi – febra si apararea

abdominala sunt inconstante!

Page 10: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

- Tehnica:- Ingestie de gastrografin- Opacifiere colonica (clisma baritata)- Administrare de substanta de contrast i.v.

- In afectarea murala – ingrosare parietala simetrica, circumferentiala, imagine „in tinta”- In afectarea extramurala – inflamatia grasimii peri-digestive, imaginea „in pieptane”

(dilatatie a vaselor drepte de la baza mezenterului).

4.Enteroscaner ( CT+H2O):- Examen opacifiant al tubului digestiv cu apa administrata pe sonda N-G- Inlocuieste din ce in ce mai des tranzitul baritat al intestinului subtire prin acuratetea

mai mare a evaluarii intestinului subtire, permitand evaluarea si a restului cavitatii abdominale.

5.RMN pelvin:- Precizeaza bilantul lezional in cazul afectarii anoperianale- Este indicat in cazul fistulelor anale complexe, recidivate dupa chirurgie, inaintea

indicatiei tratamentului cu Remicade (un focar infectios contraindica acest tip de tratament)

Diagnosticul diferential:- Apendicita acuta – tablou identic cu un puseu ileal de boala Chron- RCUH (Rectocolita ulcero-hemoragica)- Colitele infectioase (bacteriene sau virale ( CMV+++)- Tuberculoza intestinala (cu afectare ileala frecventa)- Colita ischemica- Colita data de AINS

Complicatiile maladiei ChronRecidiva puseelor Recidiva sau ineficacitatea tratamentului medicamentos

Abcese profunde, perforatii, peritonite. Examenul de referinta este CT-ul ce permite ghidarea drenajului percutan al abcesului. Acest drenaj permite evitarea interventiei chirurgicala in urgenta.

Fistule Entero-enterale, emtero-vezicale, recto-vaginale, etc. Examenele imagistice cu substanta de contrast evidentiaza traseele fistuloase.

Ocluziile sau sindroamele subocluzive

Datorate leziunilor stenozante ale intestinului subtire. Sunt mai mult sindroame subocluzive cronice decat o ocluzie violenta.CT-ul este si aici examenul de electie-anse dilatate, anse colabate, zone de tranzitie

Hemoragii digestive Sunt rareori importante. In putinele cazuri cand apar sunt masive si necesita interventie chirurgicala de urgenta.

Page 11: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Subnutritie Prin sindromul inflamator cronic, malabsorbite, diaree exudativa, etc. este un factor de risc al complicatiilor post-operatorii.

Tromo-flebite Risc clar maritCancer Adenocarcinomul de intestin subtire-mai rar decat adenocarcinomul

colonicIatrogenie Data de corticoterapie , de imunosupresoare si de chirurgie.Altele Sindroame depresive, consecinte socio-economice date de spitalizarile

repetate, necesitatea unui acces rapid la toaletele publice din sistemul de transport in comun.

Tratamentul maladiei Chron:

Prima intentie – oprirea fumatului!

Masuri generale: - Alimentatie parenterala;- Transfuzii sanghine;- Agenti antidiareici;

Tratamentul medicamentos:- Sulfasalazine derivati ai acidului 5aminosalicilic ( Sulfasalazina, Mesalamina)- Glucocorticoizi – utili in formele severe sau in puseele evolutive-utilizarea

indelungata este grevata de bineunoscutele efecte secundare.- Agenti imunosupresori-Azatioprina (Imuran)-sunt o alternativa la utilizarea

cortizonului.- Remicade (anticorpi monoclonal anti TNF – Infliximab)

Chirurgia maladiei Chron: SCHITE.....................................................- Interventia chirurgicala se impune pentru leziunile simptomatice

sau rezistente la tratamentul medicamentos. Aceasta abordare se aplica la peste 70% din pacienti.

- Explorarea completa a intestinului subtire in perioada preoperatorie este fundamentala in vederea tratarii tuturor leziunilor si a face diferenta intre leziunile cronice si acute.

- In cazul afectarii ileo-cecale:indicatia cea mai frecventa este rezectia ileo-cecala cu anastomoza ileo-colica.

- In cazul stenozeii ultimei anse ileale (Sindrom Konig) se poate incerca o dilatatie endoscopica.

Page 12: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

- In cazul afectarii intestinului subtire, enterectomia cu anastomoza entero-enterala t-t poate fi propusa, insa recidivele sunt frecvente, marind riscul sindromului de intestin scurt, de aceea se poate practica stricturoplastia stenozelor.

- Rezectia intestinului subtire trebuie sa se limiteze doar la leziunile macroscopice.

4. ENTEROPATIA DE IRADIERE

Definitie: Enterita de iradiere reprezinta o forma de patologie iatrogena, aparuta dupa iradierea pelvisului pentru cancere genitale (la femei). Simptomatologia poate fi pusa in mod eronat pe seama recidivelor.

Anatomo-patologic si fizio-patologic: iradierea determina endarterita trombozanta, care duce la infarctizarea si ulterior ulcerarea mucoasei:

- perforatie:libera (peritonita), : blocata, fistulizata = fistula entero-vezicala, entero-vaginala;

- transformare conjunctiva-stenoza-ocluzie- sangerare (HD)

Clinica:- colici abdominale (crampe) calmate de varsaturi/diaree- diaree rezistenta la tratament / Imodium- HDS (melena) micro/macroscopica- palpator: masa tumorala abdominala (epiploon aderent la o perforatie intestinala)- in abcese / fistule: stare subfebrila- in steozele intestinale: semne de ocluzie- in perforatii: semne de peritonita difuza

Tratament:- in formele necomplicate:intreruperea iradierii si medicatie simptomatica- in formele complicate: tratament chirurgical-enterectomiiderivatii interne- probleme deosebite ridica fistulele entero-vezicale si entero-vaginale.

5. TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE

Localizarea intestinala a tuberculozei este rara, intalnindu-se de obicei intre 20 si 50 de ani. Cel mai frecvent se gaseste la nivelul ileonului, datorita bogatiei in placi Peyer.

In 90% din cazuri coexista cu TBC pulmonara.In 10% din cazuri exista o contaminare pe cale digestiva: TBC primitiva.

Alte cai de contaminare:- hematogena- limfatica rara

Page 13: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Anatomie patologica

Leziunea primitiva este foliculul tuberculos (nodul format in placile Peyer), care formeaza granulatii multiple, tuberculom sau infiltratie difuza. El poate evolua:

- spre lumeno cazeificareo ulceratieo cicatrizare – stenozare

- spre peritoneu -o perforatieo limfangitao adenopatie mezenterica

Imagine anatomopatologica in tuberculoza intestinala

- forme anato-clinice:

1. TBC intestinale stenozante : stenoze multiple – sdr.Konig - alterare stare generala

Simptomul clinic major este durerea abdominala colicativa, postprandiala, colica se poate repeta in accese de 10-15 min postprandial (sdr colicilor etajate). Aceste forme au ca substrat stenozele cicatriciale si atrofice, localizate mai frecvent pe ileonul terminal.

Radiologic: Tehnica Pansdorf (ingestie fractionata la 10 min a cate 30ml BaS04) arata:- intarziere peste 12 ore in jejuno-ileon- stenoza si dilatatia supraiacenta

Page 14: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

2. TBC enteroperitoneala :Peritoneul ansei este acoperit cu granulatii, mezenterul este infiltrat si aexista adenopatie

satelita. Ansa/ansele realiyeaya un planson abdominal = aglomerare de viscere, cu localizare variabila ( fosa iliaca dreapta, subombilical pelvin, ) pacientul preyinta dureri paroxistice, diaree rebela, varsaturi. Se poate produce fistulizare interna (colon, rect, vezica,vagin) sau externa.

Imagine intraop. de TBC peritonala Imagine CT de TBC peritoneala

3. TBC ulcerat : ulceratie pe marginea libera a ansei, vizibila, dar mai ales palpabila intraoperator.

Ulceratia: - cicatrizarea – stenozarea – ocluzia- perforatie – peritonita difuza

Tratament:1. Medical: tuberculostatice2. Chirurgical in complicatii:

- ocluzii prin stenoze cicatriciale, bride – se practica enterectomii segmentare, derivatii interne, sutura sau patch-ul perfortiei cu ansa vecina.- perforatie – peritonita generalizata – se practica rezectia segmentului perforat, lavaj si drenaj peritoneal.

6. INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC:

Page 15: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Definitie: Infarctul entero-mezenteric este rezultatul obstructiei acute al arterelor sau numai a capilarelor intestinale.

Infarct enteromezenteric – imagine intraoperatorie

Anatomo-patologic:- infiltratia peretelui intestinal cu elemente figurate sanguine- hematom intraparietal. Se descriu modificari:

o in pereteo in lumeno in cavitatea peritonealao in vasele mezenterice

Peretele intestinal creste in volum, este ferm – “ansa grea” inerta, cu suprafata neteda, rosu-violacee, apoi devine flasca, verde-negru, sfacelata, acoperita cu pseudomembrane.

Lumenul ansei: staza masiva cu continut sero-sanguinolent toxic si septic (↑T0C ), rezultat din exudarea elementelor sanguine.

Cavitatea peritoneala:o ascita hemoragica in cantitate redusao perforatie – peritonita generala severa

Vasele mezenterice: infiltratie violacee serohematica

Page 16: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Imagine anatomopatologica in infarctul enteromezenteric

In functie de lungimea intestinului infarctizat, exista:o infarctul segmentaro infarct extins, subtotal sau total – soc – exitus

Clasificare etiopatogenica:

Infarct entero-mezenteric:- arterial 60%, ansa rosie

o prin tromboza 60%, favorizata de hipotensiune pe fond de ats +/- ieio prin embolie 40% - fibrilatie arteriala/tromb mural in IMAo *forma particulara:infarct prin spasm arterial prelungito limitat – ansa defunctionalizata – mucoasa eliminate si inlocuita cu tesut

conjunctiv – ansa rigida – stenoza – ocluzie- venos 40%, ansa neagra + ascita- conditii generale

o policitemieo hemoconcentratieo carcinomatozao splenectomie-tromboza v. splenice – incetinire flux

– conditii localeo compresiunio ciroza

Clinic, infarctele venoase sunt mai putin brutale la debut ( disconfort, balonare, anorexie) apoi devin zgomotoase si nu se mai pot deosebi de cele arteriale.

Diagnostic:Clinic: “abdomen acut” intre ocluzie si peritonita + soc hTA

o bolnav cu stigmate de ateroscleroza, boala coronarianao durere abdominala intense, generalizata, persistenta, nu iradiaza, fara contracture

Page 17: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

o balonare si semne de ocluzie; tardiv-enteroragieo soc – paloare, transpiratii, hTA, puls rapid filiform, agitatieo ansa se palpeaza sub forma unui “ boudin” (caltabos in franceza)o percutie – ascita – “ meteorism abdominal” (semn Mondor)

Paraclinic:Rx abdominala pe gol (nu se administreaza BaS04)

o tardiv – distensie aerica jejuno-ileala , cu 3 caractere – difuzie/omogenitate (in ocluzie img aerice sunt inegale), aerojejunie si lipsa peristalticii, ansa in “doliu” , destinsa, cu peretii grosi

o ascita: aspect gri, difuz al abdomenuluio calcifieri arteriale:semn indirect

Echografia : ascita

Laborator: hemoconcentratie, hipovolemie, anemie, leucocitoza, uree, creatinina ↑, K+↓

Arteriografia mezenterica ( tehnica Seldinger) poate evidentia obstructive la originea AMS ( infarct intestinal total) sau pe o ramura AMS (infarct segmentar), permitand in acelasi timp si proceduri de repermeabilizare arteriala.

Arteriografia este indicate de electie in abdomenul acut chirurgical la care suspiciunea clinica este de infarct enteromezenteric.

Imagine angio-RMN in infarctul enteromezenteric

Page 18: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Diagnostic diferential:o IMA postero-inferior ( EKG)o Ocuzie intestinala clasica prin strangulare – peritonita acuta o Pancreatitat acutnecrotico-hemoragica – soco Colica renala (suma de urina)o Sarcina extrauterina rupta – soc, semnele sarcinii

Majoritatea are indictie de laparotomie – diacnostic intraoperator

Tratament:o IEM venos, intins:anticoagulante, cortizon, AB, reechilibrare hidro-electroliticao IEM arterial: embolectomie, trombendarterectomie, reimplantarea AMS in aortao IEM limitate: enteroctomie segmentara, anticoagulante, AB, reechilibrare hidro-

electroliticaMortalitate : 80-90%

7. ISCHEMIA CRONICA INTESTINALA(angina abdominala)

Definitie: totalitatea manifestarilor digestive, secundare insuficientei de irigatie a intestinului, datorita leziunilor obstructiv-degenerative ale AMS .Fiziopatologic, fluxul sangvin este suficient in conditii de repaus, devenind insuficient in solicitarile digestive inalte – claudicatie.

Diagnostic:Clinic :

o durere abdominala postprandiala, proportional cu cantitatea alimentelor ingerate, medioabdominala, nu iradiaza, repetitive, crste progresiv in intensitate

o distensie abdominalao greturi, varsaturio rar pierdere ponderala, denutritie

Paraclinic:

Rx abdominala: - exclude alte afectiuni- calcificari ale aortei abdominale

Aortografia: - stenoza trunchiului AMS – risc de infarct intestinal

Page 19: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Aortografie – stenoze AMS

Tratament:o conservativ: regim igieno-dietetic (mese mici fara grasimi, alcool, evitarea

frigului, a fumatului) Trinitrina (nitroglicerina) o chirurgical: trombendarterectomia la originea AMS, reimplantarea AMS in

aorta, derivatii aorto-mezenterice.

8. TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE

Tumorile intestinului subtire sunt relative rare si au o mare variabilitate histologica.

I. Tumori benigneII. Tumori maligne

I. Tumorile benigne: sunt mai frecvente; afecteaza in special sexul feminine

Simptome:- dureri, greata, varsaturi- ocluzie- HDI- perforatie

Asocieri patologice:

o sdr Peutz-Jegers: polipoza intestinala si pete melanice perioraleo boala Rendu-Osler-Weber: teleangiectazie hemoragica ereditarao sdr Gardner: polipoza ereditara, tumori ale tesuturilor moi si ale oaselor

Page 20: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Tipuri de tumori benigne:1. polipii adenomastosi: solidari / multiplii2. leiomioame: din stratul muscular

Leiomiom

3. fibroame - neurofibromaoaza Recklinghausen4. lipoame – lipomatoza Odelberg

5. neurinoame6. incluziile pancreatice: sdr Zollinger-Ellison, tumori hipoglicemiante (β insulinom )

Tumori carcinoide: tumori benigne histologice, dar cu potential de metastaze (25%). Apar pe orice segment digestive: apendice 45%, ileon 27%. Sunt mici, galbui si submucoase.

Diagnostic:

Page 21: 24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

a) semne abdominale: dureri intermitente, sdr Konig, diaree periodica abundenta, severa cu scadere ponderala

b) sdr vasomotor: “flash” carcinoid – congestia fetei si a toracelui, caldura, astenie, dispnee astmatiforma , hTA, lipotimie cateva minute

c) sdr cardiac: leziuni ale cordului drept – stenoza tricuspidiana/pulmonarad) sdr biologic: serotonina serica ↑ ( N=0,2 u/ml), ac 5OH-indolacetic urinar ↑( N=5

mg/24h)

Manifestarile apar dupa metastazarea hepatica.

Tratament:o chirurgical: extirpareo 5 fluoro-uracil in a. hepatica’o tratamentul se urmareste prin dozarea urinara a ac 5HO-indolacetic

II. Tumorile maligne

1. Adenocarcinoamele : apar la adulti, mai ales la barbateAfecteaza de obicei extremitatile intestinului subtire.Exista;

o forma obisnuita, inelara, ocluzivao forma boselata, voluminoasa

2. Sarcoamele : sunt mai frecvente decat adenocarcinoamele si apar mai ales la tinerio limfosarcoamele, dependente de elementele limfatice – ileon, cu adenopatie si

metastazeo sarcoame fuzocelulare: dilatatie pseudoanevrismala cu celule fuziforme, lipita de

conjunctiv, distruge stratul muscularo lifogranulomatoza Hodgkin

Tratament: chirurgical - enterectomia


Top Related