13
222... AAATTTMMMOOOSSSFFFEEERRRAAA
Scopul evaluării impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului este indentificarea şi cuantificarea potenţialelor consecinţe asupra acestuia. Pentru a înţelege mai bine acest fenomen se impune colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor privind calitatea aerului. În evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurător se evidenţiază în special două direcţii: realizarea inventarelor de emisii, măsurători ale emisiilor şi/sau modelarea dispersiei
poluanţilor atmosferici; monitorizarea calităţii aerului, prin măsurarea parametrilor de calitate a aerului. Inventarele de emisii de poluanţi atmosferici se realizează cu doi ani în urma anului curent, respectând ghidurile EMEP/CORINAIR pentru estimarea şi raportarea datelor de emisii care asigură transparenţa, acurateţea, consistenţa, comparabilitatea şi completitudinea acestora. La nivelul anului 2008, monitorizarea calităţii aerului la nivel naţional s-a realizat, atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator, cât şi în cadrul sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului, reprezentat de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.
2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi ca parte a Convenţiei
UNECE/CLRTAP, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind plafoane naţionale de emisii (transpusă în legislaţia naţională prin H.G. 1856/2005) şi a protocoalelor convenţiei mai sus menţionate.
O altă obligativitate a fiecărui stat membru este cea a respectării plafoanelor de emisii prevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin adoptarea unor măsuri de reducere a impactului activităţilor antropice asupra mediului. În acest sens, ţara noastră are obligaţia de a limita emisiile naţionale anuale de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizare şi precursori ai ozonului, sub valorile de 918 kt pentru dioxid de sulf (SO2), 437 kt pentru oxizi de azot (NOx), 523 kt pentru compuşi organici volatili (NMVOC) şi 210 kt pentru amoniac (NH3).
2.1.1. Emisii de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continuă scădere, în perioada 1995 - 2005, cu
uşoare creşteri în anii 2001 şi 2003. După tendinţa uşor crescătoare a emisiilor de dioxid de sulf din perioada 2005 - 2006, de la 765.000 t în 2004, până la 826.000 t în 2006, în anul 2007 emisiile de SO2 au atins o valoare de 754.379 t (figura 2.1.1.).
14
Figura 2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi amoniac (NH3)
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
1000000
2002 2003 2004 2005 2006 2007
ton
e
SO2 NOx NH3 Plafon emisii SO2 Plafon emisii NOx Plafon emisii NH3
Emisiile de dioxid de sulf, corespunzătoare anului 2007 sunt caracterizate de o scădere cu peste 2,29% faţă de anul 2002 şi cu 13,01% faţă de anul 2006, scăderea cea mai accentuată de peste 16,55% faţă de 2006 fiind înregistrată în principal în sectorul “Arderi în energetică şi industrii de transformare”, sector dominant ca pondere în emisia de SO2 la nivel naţional. Alte scăderi semnificative comparativ cu anul 2006 au fost în sectorul “Procese de producţie” (14,77%) şi în sectorul “Instalaţii de ardere neindustriale” (5,35%). La polul opus sunt sectoarele “Transporturi rutiere”, în care s-a înregistrat o creştere de 8,32%, şi ”Alte surse mobile şi utilaje” cu o creştere de 5,50% (figura 2.1.2.).
Figura 2.1.2. Evoluţia emisiilor de SO2 din principalele sectoare industriale, transporturi şi deşeuri
Emisiile de NOx au fost caracterizate, în ultimii ani, de o tendinţă descendentă, caracteristică susţinută în principal de modernizarea instalaţiilor industriale şi de reînnoirea parcului auto naţional, scăderea emisiilor de NOx faţă de anul 2002 fiind de 13,92%. În anul 2007, emisiile naţionale de NOx au atins valoarea de 330.667 t, înregistrându-se o uşoară creştere de 1,28% faţă de anul precedent. Sectoarele care au prezentat creşteri faţă de anul 2006 sunt „Transporturi rutiere”, cu 31,99%, şi „Alte surse mobile şi utilaje” cu 6,69%. Aceste creşteri au fost „echilibrate” de reduceri ale emisiilor de NOx în sectoarele: „Instalaţii de
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
700.000
Arderi in
energetica si
industrii de
tranformare
Arderi in
industria de
prelucrare
Procese de
productie
Instalatii de
ardere
neindustriale
Alte surse
mobile si utilaje
ton
e
2005 2006 2007
15
ardere neindustriale” (23,47%), „Procese de producţie” (18,59%) şi „Arderi în energetică şi industrii de tranformare” (15,59%) (figura 2.1.3.).
Figura 2.1.3. Evoluţia emisiilor de NOx din principalele sectoare industriale, transporturi
Emisiile de amoniac prezintă o creştere, în perioada 2002 - 2007, atingând valoarea
maximă de 204.275 t în 2005. Din acest an, tendinţa de evoluţie a emisiilor de NH3 devine descrescătoare, pentru anul 2007 înregistrându-se o valoare de 198.184 t. Cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din „Agricultură” (82,49% din totalul naţional). Celelalte surse sunt „Procesele de producţie”, cu o pondere de 8,40%, şi „Tratarea şi depozitarea deşeurilor” (7,92%). Cantităţi mici sunt generate de emisiile directe din sol, ”Trafic rutier”, „Instalaţiile de ardere neindustriale” şi „Arderi în industria de prelucrare”, aceste surse având o contribuţie mai mică de 2% la totalul naţional de emisii de amoniac (figura 2.1.4.). Figura 2.1.4. Evoluţia emisiilor de NH3 din principalele sectoare industriale, transporturi, deşeuri şi agricultură
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
Arderi in
energetica si
industrii de
tranformare
Transport Arderi in
industria de
prelucrare
Alte surse
mobile si
utilaje
Instalatii de
ardere
neindustriale
Procese de
productie
tone
2005 2006 2007
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
Agricultura Procese de productie Tratarea si depozitarea
deseurilor
tone
2005 2006 2007
16
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili non-metanici Analizând datele de emisii se constată că, în perioada 2005 - 2007, emisiile de
compuşi organici volatili non-metanici au scăzut faţă de perioada 2002 - 2004 (figura 2.1.5.). Figura 2.1.5. Emisii anuale de compuşi organici volatili non-metanici (NMVOC
tone/an)
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
2002 2003 2004 2005 2006 2007
ton
e
NMVOC Plafon emisii NMVOC
Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili non-metanici (NMVOC) este
caracterizată de o descreştere de 9,03 %, între anii 2002 şi 2007, şi de 2,26 %, în anul 2007 faţă de anul 2006. În anul 2007, emisiile de NMVOC la nivel naţional au fost de 330.270 t Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili sunt: „Utilizarea solvenţilor şi a altor produse” (20,01%) „Trasporturi rutiere” (19,74%), „Instalaţii de ardere neindustriale” (17,88%), „Agricultura” (14,76%), „Procese de producţie” (10,91%) şi „Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili” (9,03%). Ponderea celorlate sectoare este sub 8 % din totalul naţional al emisiilor de NMVOC (figura 2.1.6.). Figura 2.1.6 Evoluţia emisiilor de NMVOC din principalele sectoare industriale, transporturi, deşeuri şi agricultură
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
Util
izar
ea
solv
entil
or s
i a
alto
r pr
odus
e
Tra
nspo
rt
Inst
alat
ii de
arde
re
nein
dust
riale
Agr
icul
tura
Pro
cese
de
prod
uctie
Ext
ract
ia s
i
dist
ribut
ia
com
bust
ibili
lor
Alte
sur
se
mob
ile s
i
utila
je
Ard
eri i
n
ener
getic
a s
i
indu
strii
de
Ard
eri i
n
indu
stria
de
prel
ucra
re
ton
e
2005 2006 2007
17
2.1.3. Emisii de plumb Emisiile de plumb au înregistrat o scădere în anul 2007, de 52,38% faţă de anul 2003 şi
de 34,51% faţă de anul 2006 (figura 2.1.7.). Figura 2.1.7. Emisii anuale de plumb (Pb tone/an)
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
2003 2004 2005 2006 2007
Plumb
kg
Printre sectoarele în care au fost estimate cele mai mari emisii de plumb se numără
“Procesele de producţie” şi “Arderi în industria de prelucrare” (figura 2.1.8.). Figura 2.1.8. Evoluţia emisiilor de Pb din principalele sectoare industriale, transporturi şi
deşeuri
2.1.4. Emisii de metale grele Emisiile anuale de cadmiu şi mercur au înregistrat o valoare maximă în 2005, an în care
se ating valorile de 10 tone, respectiv 11 tone, situaţie cauzată de cantitatea de deşeuri industriale incinerate la nivelul acestui an. După acest an, tendinţa generală este de descreştere, ajungându-se la 2.466 kg pentru cadmiu şi 4.130 kg pentru mercur în anul 2007 (figura 2.1.9.).
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
35.000
40.000
45.000
Procese de productie Arderi in industria de
prelucrare
Transport Arderi in energetica
si industrii de
tranformare
tone
2005 2006 2007
18
Figura 2.1.9. Emisiile anuale de cadmiu şi mercur(Cd şi Hg tone /an)
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
2003 2004 2005 2006 2007
ton
e
Cadmiu Mercur
Cele mai mari cantităţi de emisii de cadmiu provin din „Procesele de producţie”, „Arderi
în energetică şi industrii de transformare”, şi din „Arderi în industria de prelucrare” (figura 2.1.10.).
Figura 2.1.10. Evoluţia emisilor de Cd din principalele sectoare industriale, transporturi şi
deşeuri
Cele mai mari cantităţi de emisii de mercur provin din „Arderi în energetică şi industrii de transformare”, „Procesele de producţie” şi din „Tratatrea şi depozitarea deşeurilor” (figura 2.1.11.).
0
200
400
600
800
1.000
1.200
1.400
1.600
1.800
Procese de productie Arderi in industria de
prelucrare
Arderi in energetica si
industrii de tranformare
tone
2005 2006 2007
19
Figura 2.1.11. Evoluţia emisilor de Hg din principalele sectoare industriale şi deşeuri
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi Emisiile de poluanţi organici persistenţi cunosc, în general, o evoluţie descendentă
pentru ultimii ani. Emisiile de dioxine prezintă o descreştere în anul 2007, cu aproximativ 52 g faţă de 2006 (figura 2.1.12.). Figura 2.1.12. Emisii anuale de dioxină (dioxina tonă/an)
0,00
50,00
100,00
150,00
200,00
250,00
300,00
2004 2005 2006 2007
g I-T
eq
Principalele surse de emisii de dioxine sunt reprezentate de sectoarele: „Instalaţii de
ardere neindustriale” (80,48 g I–Teq), „Arderi în energetică şi industrii de tranformare” (47,57 g I–Teq), „Arderi în industria de prelucrare” (39,34 g I–Teq) şi „Procese de producţie” (41,42 g I–Teq) (figura 2.1.13.).
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
Arderi in energetica si
industrii de tranformare
Procese de productie Arderi in industria de
prelucrare
tone
2005 2006 2007
20
Figura 2.1.13. Evoluţia emisiilor de dioxină din principalele sectoare industriale, transporturi şi deşeuri
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Principalele surse de emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) sunt
reprezentate de „Utilizarea solvenţior şi a altor produse” şi de „Procese de producţie” Emisiile naţionale anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) cresc, în anul 2007,
cu 0,625 tone faţă de anul precedent (figura 2.1.14)
Figura 2.1.14 Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice
16,000
16,200
16,400
16,600
16,800
17,000
17,200
17,400
17,600
2004 2005 2006 2007
ton
e
2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi
Pentru emisiile de PCB, se constată un trend general descrescător, de la 1.754 g în 2003, la 1.337 g, în 2007 (figura 2.1.15.). Principala sursă de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de procesele de producţie (1.264 g), urmate de tratarea şi depozitarea deşeurilor (73 g).
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Instalatii de ardere
neindustriale
Arderi in energetica si
industrii de
tranformare
Procese de productie Arderi in industria de
prelucrare
tone
2005 2006 2007
21
Figura 2.1.15 Emisii anuale de bifenili policloruraţi
0
200
400
600
800
1.000
1.200
1.400
1.600
1.800
2003 2004 2005 2006 2007
g
2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen
Emisiile de HCB fac excepţie de la trendul descrescător al poluanţilor organici persistenţi, ei prezentând o creştere constantă, din 2004 până în 2007, cu 0,1 - 0,2 kg anual. Emisiile de HCB pentru anul 2007 sunt de 1,82 kg (figura 2.1.16)
Figura 2.1.16 Emisii anuale de hexaclorbenzen
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00
2004 2005 2006 2007
Kg
Ponderea cea mai mare în emisiile de HCB o are sectorul „Arderi în industria de
prelucrare” (82,88%) (figura 2.1.17.).
Figura 2.1.17. Evoluţia emisiilor de HCB din principalele sectoare industriale
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
Arderi in industria de prelucrare Procese de productie
ton
e
2005 2006 2007
22
2.2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL La nivelul anului 2008, calitatea aerului în România a fost monitorizată permanent prin intermediul a 114 staţii automate de măsurare repartizate pe întreg teritoriul ţării, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentraţiile în aerul ambiental ale poluanţilor: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen, ozon, pulberi în suspensie (PM10 – fracţia din pulberi cu diametrul sub 10 µm). Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de Pb şi alte metale grele, precum şi pentru determinarea prin metoda gravimetrică a concentraţiilor de pulberi (PM10 sau PM2,5– fracţia din pulberi cu diametrul sub 2,5 µm).
Staţiile de monitorizare sunt amplasate în concordanţă cu cele stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, în vederea protecţiei sănătăţii umane, a vegetaţiei şi ecosistemelor. Amplasarea staţiilor permite evaluarea influenţei diferitelor tipuri de surse de emisii poluante. Din acest punct de vedere staţiile sunt clasificate după cum urmează:
staţii de trafic (18) – pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului;
staţii industriale (45) – pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului;
staţii de fond urban (33) şi suburban (13) – pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului;
staţii de fond rural (2) şi regional (3) – pentru evaluarea calităţii aerului în zone depărtate de sursele de emisie.
Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, Pb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene; cadmiul se raportează la cerinţele Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 448/2007, iar amoniacul la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate.
2.2.1 Dioxidul de azot Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale
valorii limite anuale pentru sănătatea umană în unele aglomerări urbane, respectiv:
Bucureşti, la două staţii care monitorizează poluarea provenită din trafic (Mihai Bravu şi Cercul Militar) şi la o staţie de tip industrial (Dr. Taberei);
Braşov – la staţia de fond urban;
Constanţa – la staţia de trafic.
Nu a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei (30 g/m3) a concentraţiei de oxizi de azot (NOx) la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei.
23
Figura 2.2.1. Concentraţii medii anuale de NO2, în anul 2008
NO2 - medii anuale
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90F
UI I
Tra
ficF
UF
SB I
FU
I IF
UI
FU
Tra
ficF
UF
SB I
FU
FU
IT
rafic
I IT
rafic
FS
BR
ura
lT
rafic
FU
FU
FU
FU
FU
Tra
ficI
FS
BF
UT
rafic
FS
BT
rafic
I I I I I I I I I IF
UI I
Tra
ficF
UF
SB I I
FU
FU
I IT
rafic
FS
B IT
rafic
IF
UI I
FU
IT
rafic
IF
UI
FU
AB AG AR BC BH BN BR BT B BV BZ CJ DJ CS CT DB GJ GL HD IL MH MM MS NT OT PH SB SMSV TL VL VS
mic
rog
/mc
Media NO2 VL an
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
Depăşirea valoarii limită orare (233 g/m3 ) a concentraţiei de NO2 peste numărul permis de ore pe an (18) s-a înregistrat la staţiile de tip trafic şi industrial din Bucureşti şi la staţia de fond urban din Timişoara.
Figura 2.2.2. Depăşirile valorii limită orare pentru NO2, în anul 2008
NO2 - num ar de de pas ir i ale valo r ii lim ita o rare pe n tru s anatate
0
10
20
30
40
50
60
70
T FU FU I T I I T FU T I I FU
A G-1 A G-2 Lacul
Morii
Titan Mihai
Brav u
Berceni Drumul
Taberei
Cerc ul
Militar i
BV -2 CT-1 CT-5 GJ-1 TM-2
Pites ti Pites ti Buc ures ti Bras ov Cons tanta Tg Jiu Timisoara
nu
ma
r d
ep
as
iri
num ar depas iri o ra re num ar m axim pe rm is
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
2.2.2. Dioxidul de sulf Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea limită orară pentru protecţia
sănătăţii umane (350 g/m3) într-un număr de ore mai mare decât numărul maxim permis pe an (24), la o staţie din Baia Mare, precum şi la staţiile din Copşa Mică şi Mediaş. La aceste staţii s-a depăşit, de asemenea, valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii.
24
Figura 2.2.3. Depăşirile valorii limită orare pentru SO2, în anul 2008
SO2 – număr de depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătate
0
20
40
60
80
100
120
140
160
I FU T FU T I FSB FSB I I I I I I T FU I I I I T I I I FU
AG-5 BV-2 CRA1 CRA2 CRA3 CRA4 CRA5 CT-3 GJ-1 GJ-2 HD-1 HD-2 HD-4 MH-1 MM-1 MM-2 MM-4 MM-5 OT-1 PH-4 PH-5 PH-6 SB-3 SB-4 VL-1
Oarja Brasov Craiova IsalnitaBreastaNavodariTargu
Jiu
Rovinari Deva CalanDrobeta Baia Mare Slatina Brazi Ploiesti Copsa
Mica
Medias Rm
Valcea
nu
măr
dep
ăşir
i
nr depaşiri orare numar maxim permis
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea pragului de alertă (500 g/m3) timp de cel puţin 3 ore consecutiv, la staţii amplasate în:
Rovinari (4 zile, în noiembrie şi decembrie 2008);
municipiul Craiova (2 alerte înregistrate în aceeaşi zi, de către două staţii);
Copşa Mică (două zile);
Mediaş (o zi). Mediile anuale la nivelul intregii ţări sunt reprezentate în graficul următor.
Figura 2.2.4. Concentraţii medii anuale de SO2, în anul 2008
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
Concentraţia dioxidului de sulf, la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi
vegetaţiei (staţii de fond rural/regional), nu a depăşit valoarea limită anuală (20 g/m3) pentru protecţia vegetaţiei.
25
2.2.3. Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie din atmosferă provin din cauze naturale, ca de exemplu
antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).
Particulele sub 10 microni (PM10) au fost monitorizate automat, prin metoda nefelometrică, la staţiile de monitorizare echipate în acest scop.
Valorile concentraţiilor medii anuale de PM10, înregistrate prin metoda automată, au depăşit valoarea limită (40 μg/mc) anuală pentru protecţia sănătăţii umane cu preponderenţă în zonele urbane, precum şi la staţiile ce suportă influenţa unor mari poluatori industriali (Baia Mare, Rovinari).
Figura 2.2.5. Concentraţii medii anuale de PM10, în anul 2008, măsurate automat
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
În aglomerările urbane Bucureşti, Craiova, Cluj, Iaşi, pulberile în suspensie au fost măsurate prin metoda de referinţă gravimetrică. Media anuală a depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane în toate cele patru aglomerări:
26
Figura 2.2.6. Concentraţii medii anuale de PM10, în anul 2008, măsurate gravimetric
PM10 măsurat gravimetric - medii anuale
0
10
20
30
40
50
60
70
T UB FSB T UB I UB FSB UB UB T UI FSB
IAS 1 IAS 2 IAS 5 CRA 1 CRA 2 CRA 3 CLU 2 CLU 3 CLU 5 ARPM -
Lacul
morii
Mihai
Bravu
Cercul
Mil
Berceni Dr Tab Titan Magurele
Iasi Craiova Cluj Bucuresti
mic
rog
/mc
2008 VL an
De asemenea, în toate cele patru aglomerări menţionate, media zilnică a depăşit valoarea de 50 µg/m3, de mai mult de 35 de ori.
Figura 2.2.7. Depăşirile valorii limită zilnice pentru PM10, în anul 2008
PM10 – număr zile în care s-a depăşit valoarea limită zilnică
0
50
100
150
200
250
Lacu
l Mor
ii
Titan
Mih
ai B
ravu
Berce
ni
Dru
mul
Tab
erei
Cer
cul M
ilitar
Mag
urele
Clu
j2_l
ic_b
alce
scu
Clu
j3_g
rigor
escu
Clu
j5_d
ej
Cra
iova
1-ca
lea
Bucure
sti
Cra
iova
2_pr
imar
ie
Cra
iova
3_bi
lla
Iasi1_
pod_d
e_pi
atra
Iasi2_
deceb
al
Iasi5_
tom
esti
nu
măr
dep
ăşir
i
medie zilnică 2008 nr max permis (35 zile/an)
Fracţia sub 2,5 microni din pulberile în suspensie (PM2,5) a fost monitorizată în Bucureşti, înregistrându-se mediile anuale de 30,8 µg/mc – staţia Cercul Militar şi 33,4 µg/mc la staţia Drumul Taberei. Noua directivă europeană privind calitatea aerului prevede o valoare ţintă
pentru pulberile sub 2,5 microni de 25 g/m3 începând cu anul 2015.
27
2.2.4. Monoxidul de carbon Concentraţiile cele mai mari au fost înregistrate la staţiile de monitorizare a traficului.
Nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore) în cursul anului 2008.
Figura 2.2.8. Concentraţii medii anuale de CO, în anul 2008
CO – medii anuale
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
FU I I
Tra
fic
FU
FS
B IF
U I IF
U I IF
UT
rafic
FU I I
FU
FU I
Tra
fic I I
Tra
fic
FS
BR
ura
lT
rafic
FU
FS
BF
SB I
FU
FU
FS
BF
UT
rafic
FS
BT
rafic I I I I I I I
Tra
fic
FU
FS
B I IF
U I I IF
ond r
eg
FU I I
Tra
fic
FU
FS
B I IF
UF
UF
U I IT
rafic
FU
FS
B IT
rafic I I I I I
FU
FU I
Tra
fic I
FU
FU I
Fond r
eg
FU
AB AG AR BC BH BN BR BT B BV BZ DJ CS CT DB GJ GL HD HR IL MH MM MS NT OT PH SB SJSM SV TL TM VL VNVS
mg/mc
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
2.2.5. Benzenul
Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru sănătatea umană, plus marja de toleranţă (7,5 µg/mc), la staţiile de monitorizare.
Figura 2.2.9. Concentraţii medii anuale de benzen, în anul 2008
Benzen - medii anuale
0
1
2
3
4
5
6
7
8
I
AB
FU
BC
FU
BH
FU
BT
Trafic
DJ
Trafic
CT
Fond reg
HR
Trafic
MM
I
NT
FU
SM
I
VL
FU
VS
mic
rog
/mc
Media 2008 VL an + marja toleranta
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
28
2.2.6. Metale grele Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele se înregistrează în două zone cu
poluare istorică, în judeţele Maramureş şi Sibiu, în localităţile Baia Mare, Copşa Mică şi Mediaş. Metalele grele rezultă din activitatea industrială specifică, dar şi din pulberile cu conţinut în metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare.
În localităţile menţionate, concentraţia medie anuală a plumbului a depăşit, în anul
2008, valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,5 g/m3). Figura 2.2.10. Concentraţii medii anuale de Pb, în anul 2008
Pb – concentraţii medii anuale
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
AR
PM
Tita
n
Berc
eni
Dru
mul
Tabere
i
Mih
ai
Bra
vu
Cerc
ul
Milita
r
Magure
le
Balo
testi
Pod
de_pia
tra
Nr.
16 S
t.
ele
ctr
ica
Nr.
31
Sediu
AP
MN
r. 4
Nod
de
pre
siu
ne
Copsa
Mic
a
Spita
lS
ediu
AP
M
Media
s
FU I I I T T FSB FR T I FU I FU FU
Bucuresti Iasi Maramures Sibiu
µg/mc
concentratie medie anuala valoare limita anuala
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
În ceea ce priveşte cadmiul, Ordinul M.M.G.A. nr. 448/2007 prevede pentru concentraţia medie anuală a cadmiului, măsurat din fracţia PM10, o valoare ţintă egală cu 5 ng/mc, care nu va trebui depăşită începând cu data de 31.12.2012. Figura de mai jos prezintă valorile medii anuale, înregistrate în cursul anului 2008, la staţiile din Baia Mare, Copşa Mică şi Mediaş, la toate cele 4 staţii depăşindu-se valoarea ţintă menţionată.
Figura 2.2.11. Concentraţii medii anuale de Cd, în anul 2008
Cd – concentraţii medii anuale
0
40
80
120
11,1 9,8 19,9 16,6
Baia Mare - Nod de presiune Baia Mare Nr.16 electrica Copşa Mică - Spital Mediaş - Lab APM
Industrial Industrial Industrial Fond Urban
ng
/mc
medie anuala valoare ţintă
29
2.2.7. Ozonul Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Ozonul este de două tipuri:
stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon);
troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon).
Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier.
Graficul următor prezintă mediile anuale ale concentraţiilor de ozon înregistrate în reţeaua RNMCA .
Figura 2.2.12. Concentraţii medii anuale de ozon, în anul 2008
Ozon - medii anuale
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
AB AG AR BC BH BNBRBT B BV BZCJ DJ CS CT DB GJ GL HD HR IL MH MM MS NT OT PH SB SJSM SV TLTMVL VNVS
mic
rog
/mc
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic Nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă (240 µg/mc medie orară, trei
ore consecutiv) la staţiile de monitorizare din reţeaua RNMCA. Depăşiri ale valorii ţintă pentru 2010 (120 µg/mc medie orară) peste numărul permis
de ore pe an (25) au fost înregistrate la un număr de 21 staţii. Evaluarea conformării la valorea ţintă pentru 2010 se va realiza, începând cu anul 2010, din media pe 3 sau 5 ani a numărului de depăşiri.
30
Figura 2.2.13. Depăşirile valorii ţintă pentru ozon, în anul 2008
Ozon - depaşiri ale valorii ţintă
0
20
40
60
80
100
120
140
160
FU I
FU
FS
B I I
FU
FU I I
FU
FU I
FU I
FR
FU
FU
FS
B I T I
FS
B I
FU
FS
B I I I I I I I I I
FR
FR
FU I
FU
FS
B I I I
FU
FS
B I I
FU I I I I I
AB AG AR BC BH BNBR BT B BV DJ CS CT DB GJ GL HDHR IS IL MM NT OT PH SB SJ VL
nu
mar
dep
ăşir
i
nr depasiri ; Nr maxim permis
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic
2.2.8. Amoniac
Concentraţia de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate”, care prevede o concentraţie maxim admisă de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice.
În anul 2008 au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice în judeţele: Dolj, Mureş şi Prahova .
Figura 2.2.14. Concentraţii medii anuale de amoniac, în anul 2008
Amoniac – concentraţii medii anuale
00,0050,01
0,0150,02
0,0250,03
0,035
0,040,0450,05
Sed
iu A
PM
Str
. Iu
liu
Man
iu
SC
Tam
iv
SA
Co
mb
inatu
l
Sid
eru
rgic
Mo
ciu
r-
Uzin
a R
esit
a
Sed
iu A
PM
Billa
Isaln
ita
Lab
ora
tor
AP
M
AP
M G
orj
Sta
tie
Mete
o T
g.
Ro
vin
ari
Pri
mari
e
Nr.
29
Ag
roch
imie
Nr.
31 S
ed
iu
AP
M
AP
M T
arg
u
Mu
res
Sed
iu A
PM
Co
rlate
sti
Un
it.2
Po
mp
ieri
FU T I FU I FU T I T FU FU I FU FU FU T FSB I
Brasov Caras
Severin
Dolj Galati Gorj MaramuresMures Prahova
mg/mc
Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, I = industrial, T = trafic
31
2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Evoluţiile concentraţiilor medii anuale pentru NO2, PM10 şi ozon, în perioada 2006 -
2008 sunt prezentate în figurile de mai jos.
Figura 2.2.15. Evoluţia concentraţiilor medii anuale pentru NO2, în municipiul Bucureşti
0
20
40
60
80
100
120
140
BUC - B1 BUC - B2 BUC - B3 BUC - B4 BUC - B5 BUC - B6 BUC - B7 BUC - B8
mg
/m3
2006 2007 2008 VL an (40mg/m3)
Figura 2.2.16. Evoluţia concentraţiilor medii anuale pentru PM10
0
10
20
30
40
50
60
70
IAS 1 IAS 2 IAS 5 CRA 1 CRA 2 CRA 3 CLU 2 CLU 3 CLU 5 BUC-
B1
BUC-
B2
BUC-
B3
BUC-
B4
BUC-
B6
Iasi Craiova Cluj Bucuresti
mic
rog
/mc
2006 2007 2008 VL anuala
Figura 2.2.17. Evoluţia concentraţiilor medii pentru ozon
0
10
20
30
40
50
60
70
IAS 3 IAS 4 IAS 5 CRA
3
CRA
4
CRA
5
CLU 3 CLU 4 CLU 5 BUC -
B1
BUC -
B2
BUC -
B3
BUC -
B4
BUC -
B5
BUC -
B6
BUC -
B7
BUC -
B8
2006 2007 2008