Disfunctia ventilatorie obstructiva
• caracteristica fundamentala este prezenta “sindromului obstructiv” = cresterea rezistentei in caile aeriene la trecerea coloanei de aer
• Fenomenul obstructiv poate sa se localizeze oriunde de-a lungul cailor aeriene:-sindrom obstructiv al cailor respiratorii superioare (incluzand si traheea)-sindrom obstructiv al cailor respiratorii inferioare
• Obstructia:
-localizata (corp strain intrabronsic, tumoare bronsica,etc)-difuza, generalizata
-obstructie cronica, stabila-obstructie acuta si tranzitorie
MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE
Factorii care pot determina obstrucţia căilor aeriene pot fi foarte variabili, mergând de la cauze anatomice până la cauze funcţionale:
1. Factori parietali: ingrosarea peretelui prin hiperplazie celulara si glandulara, remaniere fibroasa a peretilor cailor aeriene, atrofia peretilor bronsici, spasmul musculaturii bronsice
2. Factori intraluminali: tulburari de secretie si structura ale mucusului, edem al mucoasei
3. Factori parenchimatosi: alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retractiei elastice
MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE
Mecanismele obstructiei bronsice se imaprt in doua categorii:
Mecanisme potential reversibile:• Tulburari ale aparatului mucociliar (hipersecreţia de
mucus şi creşterea vâscozităţii mucusului afectează mobilitatea cililor vibratili astfel încât transportul mucociliar este perturbat favorizând apariţia mecanismelor de obstrucţie bronşică)
• Bronhospasmul (poate apare prin mecanisme imune, prin mecanisme neurogene mediate de nervul vag sau prin iritanţi direcţi ai mucoasei bronşice)
• Edemul mucoasei (poate apare ca răspuns la reacţia locală alergică sau în cadrul unui proces infecţios localizat în mucoasa bronşică. Edemul mucoasei scade calibru bronşic, determină creşteri importante ale rezistenţei la flux)
MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE
Mecanisme ireversibile:
• Hipertrofia si hiperplazia celulelor secretorii (hipertrofia glandulara care apare in sindromul obstructiv îngroaşă peretele bronşic. Fenomenele de hiperplazie al celulelor calciforme în căile respiratorii mici determină direct sau indirect fenomene obstructive prin modificarea epiteliului, dar mai ales prin mucusul secretat, aderent la suprafaţa acestuia)
• Atrofia peretelui bronsic cuprinde total sau partial structurile peretelui bronşic. Acest proces explică în special sindromul obstructiv din emfizemul pulmonar
MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE
Mecanisme ireversibile:
• Distrugerea de cai aeriene (apare in emfizemul pulmonar avansat si in procese supurative)
• Fibroza bronsica si peribronsica cu scaderea reculului
elastic - ca urmare a stărilor inflamatorii repetate şi prelungite, în căile aeriene mici se dezvoltă procese fibroase care determină obstrucţii ale căilor aeriene. Aceste procese fibroase pot fi cauzate de infecţii bacteriene, virale şi de iritaţia produsă de fumul de ţigară
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
1. Perturbarea fuxului aerian:• In mod fiziologic, aerul circula prin bronhii in “regim
laminar” • Sindromul obstructiv prin mecanismele care ingusteaza
lumenul bronsic schimba regimul de curgere al aerului in “regim turbulent”
• Travaliul muscular respirator trebuie sa creasca ca sa asigure presiunile necesare de curgere a aerului
Obiectivele terapeutice ale acestui proces fiziopatologic vor fi:
- Marirea diametrului bronsic- Scaderea vitezei fluxului de aer- Controlul fluxului de aer
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
2. Perturbarea volumelor pulmonare:
• Creste volumul rezidual (VR) si capacitatea reziduala functionala (CRF)
• Afecteaza volumele de aer mobilizabile: VEMS, volumul expirator de rezerva (VER) si ventilatia maxima pe minut
Obiectivele terapeutice:- Marirea diametrului bronsic- Scaderea obstructiei dinamice din expir
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
3. Perturbarea distributiei intrapulmonara a aerului:• Intr-un plaman normal, aerul inspirat se distribuie in
cote egale la toate unitatile morfofunctionale respiratorii• Intr-un plaman cu sindrom obstructiv cotele de aer
primite sunt foarte diferite in functie de posibilitatile de destindere
• Cu cat frecventa respiratiei este mai ridicata, cu atat distributia aerului va fi mai neuniforma deoarece complianta dinamica depinde de frecventa respiratiei
Obiectivele terapeutice:- Reeducarea ritmului respirator- Reeducarea raportului inspir/expir
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
4. Perturbarea schimburilor gazoase alveolare:• Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei
alveolocapilare este dependent de normalitatea celor 2 factori determinanti : ventilatia alveolara si circulatia capilara
• Tulburarile de distributie altereaza acest raport – hipoventilatie alveolara; sangele care trece prin acest compartiment nu va fi complet oxigenat, ajungand la cord in amestec cu sangele bine oxigenat. In functie de valoarea in O2 a acestui amestec - scadere mai mare sau mai mica a SaO2 (insuficienta pulmonara mai mult sau mai putin severa)
Obiectivele terapeutice:- corectarea inegalitatii de distributie- oxigenoterapie
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
5. Perturbarea travaliului ventilator:• Sindromul obstructiv mareste rezistenta la flux a aerului• Rezistenta crescuta in caile aeriene necesita o crestere
de presiune a coloanei de aer pentru a invinge aceasta rezistenta
• Pentru a genera aceasta presiune este necesar ca musculatura respiratorie sa-si mareasca travaliul
Obiectivele terapeutice:- Tonifierea musculaturii respiratorii- Reeducarea respiratiei (ritm, frecventa,etc)- Scaderea obstructiei
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
6. Perturbarea gazelor sanguine:Gazele sanguine parcurg mai multe trepte, dovada a
agravarii starii pacientului:• Etapa I: valori normale (repaus/efort)• Etapa II: scade PaO2 in efort; PaCO2
normala/crescuta/scazuta• Etapa III: scade PaO2 si in repaus• Etapa IV: scade in continuare PaO2, scade si SaO2,
dar PaCO2 este normala• Etapa V: hipoxemie severa cu hipercapnie
Obiectivele terapeutice: oxigenoterapie; scaderea travaliului ventilator; ameliorarea sindromului obstructiv/a distributiei intrapulmonare
EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV
7. Perturbari cardiocirculatorii:• Hipertensiunea arteriala pulmonara cu afectarea
consecutiva a cordului drept (cordul pulmonar)• HAP este reversibila daca administram O2→scade
hipoxemia→scade vasoconstrictia capilara→scade HAP
CPC (OMS 1961):• Insuficienta ventriculara dreapta determinata de HAP
exclusiv de cauza pulmonara (hipertensiunea activa, prin rezistenta precapilara)
Profilaxia CPC:• Ameliorarea rezistentei la flux, (a distributiei raportului
V/Q si a hipoventilatiei)
ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO
In acest grup intra:
• Bronsita cronica• Emfizemul pulmonar• Astmul bronsic• Alte afectiuni respiratorii - Bronsiolita (boala obstructiva
a cailor mici)
BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL PULMONAR (BPOC)
Cele doua boli sunt greu de diferentiat clinic si in plus deseori se asociaza in grade variabile la acelasi pacient realizand un tablou clinic complex numit BPOC
In marea majoritate a cazurilor, fenomenele sunt intricate fie prin complicarea bronsitei cronice cu un emfizem, fie prin asocierea bronsitei cronice la un emfizem
Emfizemul pulmonar, definit de criterii anatomopatologice:• Se caracterizeaza prin dilatarea permanenta si
anormala a cailor aeriene situate distal de bronsiola terminala
• “starea de dilatare a structurilor periferice, la care se adauga si distructii ale septurilor sau peretilor alveolari”
EMFIZEMUL PULMONAR
Emfizemul pulmonar:
• Varsta de debut – 50-75 ani• Debut cu dispnee• Expectoratie – absenta sau redusa• Infectii respiratorii – rare• Auscultatoric – murmur diminuat• CPC si decompensari – rare, apar terminal• Evolutie – dispnee invalidanta, evolutie lunga, final
insuficienta cardiaca
EMFIZEMUL PULMONAR
Emfizemul pulmonar:• Radiologic – hipertransparenta, disparitia desenului
vascular in 1/3 externa (periferie), cord mic• Volum rezidual – foarte crescut• VEMS – scazut, la bronhodilatatie nu creste• Distributie intrapulmonara – foarte neuniforma• Gaze sanguine – repaus (hipoxemie moderata); efort
(hipoxemia se accentueaza)• Debit cardiac – normal• Presiunea in artera pulmonara – normala• Toleranta la efort este relativ buna
BRONSITA CRONICA
Bronsita cronica:• Este o boala a bronsiilor mari si mici care se
caracterizeaza clinic printr-un sindrom bronsitic cronic, cu o vechime de cel putin 2-3 ani, ale carui semne clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin 3 luni pe an
• Hipersecretia de mucus in bronsii reprezinta un element definitoriu al bolii
• Productia crescuta de mucus se datoreaza alterarii structurilor bronsice care secreta mucusul: glandele submucoase si celulele caliciforme
• Prezenta unei cantitati excesive de mucus in caile aeriene se asociaza in bronsita cronica cu inflamatia cailor aeriene si obstructia lor permanenta si progresiva
BRONSITA CRONICA
Bronsita cronica:
• Varsta de debut – 40-50 ani• Debut cu tuse• Expectoratie abundenta• Infectii respiratorii frecvente• Auscultatoric raluri bronsice• CPC si decompensari – frecvente• Evolutie – ondulanta, cu decompensari respiratorii si
cardiace
BRONSITA CRONICA
Bronsita cronica:• Radiologic – transparenta pulmonara normala, desen
peribronhovascular accentuat, cord mare• Volum rezidual – usor crescut• VEMS – scazut, la bronhodilatatoare creste• Distributie intrapulmonara – moderat neuniforma• Gaze sanguine – repaus (hipoxemie-hipercapnie); efort
(hipoxemia se reduce)• Debit cardiac – mare• Presiune in artera pulmonara – HAP• Toleranta la efort este scazuta
BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL PULMONAR (BPOC)
BPOC reprezinta o asociere intre bronsita cronica obstructiva si emfizemul pulmonar
Elemente definitorii:• Clinic se caracterizeaza prin sindrom bronsitic cronic si
dispnee progresiva, cu debutul dupa 40 ani• Fiziopatologic se caracterizeaza printr-un sindrom
obstructiv de cai aeriene intrapulmonare, evolutiv si putin reversibil
• Anatomic sunt prezente leziuni de bronsita cronica, emfizem pulmonar si leziuni obstructive cronice, ireversibile in caile aeriene mici
ASTMUL BRONSIC• Boala a cailor respiratorii caracterizata prin cresterea
reactivitatii (responsivitatii) traheobronsice la diferiti stimuli si manifestata fiziopatologic prin ingustarea difuza a cailor aeriene, care cedeaza spontan sau prin tratament
Caracteristici ale AB: prezenta unui proces inflamator in caile aeriene; existenta unei obstructii, posibil complet sau incomplet reversibila; prezenta unei hiperreactivitati a cailor aeriene la diversi stimuli alergici si nonalergici
• Obstructia este de tip OAFA – prin cronicizare apare OCFA
• Clinic: crize paroxistice de dispnee si/sau wheezing pana la stari de rau astmatic
• Mecanismul crizei: bronhospasmul+edemul peretelui bronsic+hipersecretie mucoasa
ASTMUL BRONSICFactorii care declanseaza crizele de astm, sunt diferiti de
factorii etiologici care au initiat boala si care adesea raman necunoscuti
• Factori alergici – majoritatea alergenilor se gasesc in praful de camera, polenuri, alergenii domestici, alimente, etc
• Factori infectiosi – infectia acuta de cai respiratorii• Efortul fizic poate produce accese de astm, in general
la 5-10 minute dupa incetarea efortului• Factori psihologici• Alti factori (poluarea atmosferica, boli sinusale sau
nazale, factori ocupationali – fermieri, etc)
BOALA OBSTRUCTIVA A CAILOR MICI
• Reprezinta afectarea bronsiolelor mici cu diametrul<2mm
• Poate fi intalnita in bronsita cronica si in emfizemul pulmonar
• Odata aparuta, este de obicei ireversibila, dar oprirea fumatului ca si expunerea la alti aerocontaminanti creeaza toate premizele opririi in evolutie
• Atitudinea profilactica: suprimarea tuturor factorilor agresionanti (aeropoluantii)
EVALUAREA PACIENTULUI
• Anamneza pacientului• AHC de boala pulmonara• Istoricul exacerbarilor• Tratamentul medicamentos• Examen obiectiv• Examen radiologic• Gaze sanguine• Teste respiratorii• Teste de efort – covor rulant, bicicleta ergometrica,
ergometru pentru membrele superioare
EVALUAREA PACIENTULUI
Testul de efort se opreste cand:
• S-a atins frecventa cardiaca maxima pentru varsta (220-varsta)• Apar modificari Ecg• Durere in piept• Dispnee severa• Fatigabilitate severa
Analiza gazelor sanguine si oximetria sunt necesare pentru a determina necesarul suplimentarii cu oxigen
ECHIPA DE RECUPERARE
• Medic specialist de recuperare medicala• Pneumolog• Kinetoterapeut• Psiholog• Terapeut ocupational• Asistent social• Dietetician
OBIECTIVE
1. Indepartarea factorilor de risc bronhopulmonari (poluanti fizico-chimici ai aerului, poluanti biologici, factori meteorologici, infectii acute ale CRS, regimul de viata)
2. Corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare DVO (afectiuni acute/cronice ORL; afectiuni ortopedo-reumatice ale toracelui; obezitatea; boli cardiovasculare concomitente; nevroze anxioase sau depresive)
3. Dezobstructia bronsica (bronhodilatarea, dezinflamarea peretelui bronsic, evacuarea secretiilor bronsice)
4. Scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii 5. Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului6. Readaptarea la efort7. Reinsertia socio-profesionala
MASURI IGIENODIETETICE SI EDUCATIONALE
• Dieta echilibrata, bogata in vitamine, usor hipercalorica daca pacientul nu este supraponderal
• Hidratare orala corespunzatoare• Regim hiposodat in cazul pacientilor cu CPC sau sub
corticoterapie• Hipofosfatemia, hipomagneziemia, hipocalcemia, hipokaliemia
(diuretice) pot determina scadere de forta musculara (m respiratori) care este reversibila la corectarea deficitelor
• Se interzic (astmatici) alimentele conservate, cele cu potential important alergogen, consumul de alcool, fumatul
• Evitarea atmosferei poluate, schimbarile bruste de temperatura, infectiile respiratorii intercurente
• Trebuie pastrat un echilibru intre activitatea fizica si repaus in asa fel incat bolnavul sa-si mentina o capacitate de efort foarte buna
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Bonhodilatatoare:
• Agonisti beta 2 selectivi (terbutalina, salbutamol) se administreaza preferabil inhalator, se pot administra si per os
• Anticolinergice (bromura de ipatropium) administrata pe cale inhalatorie
• Teofilina se administreaza oral, parenteral sau rectal; efecte pozitive asupra oboselii diafragmatice, fractiei de ejectie a cordului, degranularii mastocitelor, clearance-ului mucociliar
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Corticoterapia:
• Se prefera administrarea pe cale inhalatorie• Administrarea orala sau parenterala este
rezervata cazurilor severe de acutizare• Atentie la corticodependenta si la efectele
adverse ale corticoterapiei pe termen lung
Expectorante:• bromhexin, acetilcieteina
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Antibiotice:
• Au rol important cand infectia bronsica este cauza sau contribuie la procesul inflamator obstructiv bronsic atat in bronhiile mari cat si in caile mici
• Se administreaza oral sau parenteral• Tratamentele prelungite cu antibiotice determina candidoze ale
cailor respiratorii – se asociaza antifungice (diflucan, orungal)
Tonicardiace:• Se administreaza in cazul instalarii CPC decompensat• digoxin
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Preventia crizelor:• Cromoglicatul disodic pe cale inhalatorie util in astmul cu
eozinofilie si in astmul indus de efort• Ketotifenul se administreaza per os; are efecte similare
cromoglicatului
Diuretice:• Obligatoriu in CPC (furosemid – atentie la hipopotasemie)• Utilizarea diureticelor trebuie facuta cu discernamant pe de o
parte pentru ca usuca secretiile bronsice (se mareste umidificarea bronsica), pe de alta parte pentru ca scad volemia pe un sange cu poliglobulie compensatorie (pericol de tromboze si embolii)
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Antidepresive:• Multi pacienti dezvolta tulburari depresive• Au efect redus asupra ventilatiei• Potenteaza medicatia beta 2 agonista• Determina o usoara bronhodilatatie (doxepin, amitriptilina)Anxiolitice:• Desi majoritatea pacientilor sunt anxiosi se prefera alte tehnici de
scadere a anxietatii (relaxare, psihoterapie) deoarece aceasta medicatie deprima respiratia
• Cand este totusi nevoie, se adapteaza dozele – in general 1/3 sau chiar mai mici (hidroxizin, meprobamat)
• ‼ neurolepticele (clorpromazin, haloperidol) si barbituricele sunt contraindicate
Vaccinarea antigripala se recomanda la acesti pacienti, iar la cei cu risc crescut se recomanda si vaccinarea antipneumococica
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Reprezintă metoda de bază pentru recuperarea funcţională a deficienţei respiratorii obstructive
Starea clinico-functionala a bolnavului determina metodologiaFormele severe, spitalizate:• De obicei acesti bolnavi prezinta si insuficienta respiratorie (±
hipercapnie), dispnee accentuata (grad IV sau V), cord pulmonar• La acesti pacienti medicatia are un rol determinant1. Repausul si pozitionarea corecta a bolnavului in pat este prima
masura ce trebuie luata pentru a scadea consumul de O2- Urmaresc relaxarea musculaturii abdominotoracice, facilitarea
respiratiei abdominale, a tusei, a drenajului bronsic- Repausul la pat nu trebuie prelungit prea mult (favorizeaza
hipoventilatia, stagnarea secretiilor, scaderea fortei musculaturii respiratorii, scaderea reflexului de tuse, pierderea capacitatii adaptative, creste pericolul trombozelor, incurajeaza tendinta de inactivitate a bolnavului, etc)
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Formele severe, spitalizate:
2. Drenajul postural:• Se repeta de 2-4 ori/zi3. Tusea controlata: bolnavul va executa la comanda o tuse cu glota
si gura deschisa nedand atentie inspirului (inspirul profund mobilizeaza toracele blocand diafragmul)
4. Oxigenoterapia:• In prezenta hipercapniei – ideal este sa se administreze
concomitent cu ventilatia asistata; prin sonda nazala 1-2 l/min; ± exercitii respiratorii toracoabdominale
• In lipsa hipercapniei – administrare continua pe sonda nazala
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Formele severe, spitalizate:
5. Reeducarea respiratorie trebuie să se facă cu atenţie, deoarece orice intervenţie asupra modalităţii de respiraţie a pacientului determină dispnee
• Se va urmari executarea unei respiratii abdominale fara sa se intervina asupra ritmului si profunzimii respiratiei
• In paralel se va instrui pacientul asupra modului de dirijare a aerului: inspir pe nas si expir cu buzele stranse. Rarirea ritmului respirator si cresterea profunzimii respiratiei se va incepe mai tarziu
• Reeducari respiratorii costale regionale – crescand ventilatia in zona pulmonara respectiva - faciliteaza evacuarea secretiilor bronsice
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Formele severe, spitalizate:
7. Readaptarea la efort:• Trecerea de la repausul total la starea de mişcare este o etapă cu
atât mai dificilă cu cât repausul la pat a fost mai prelungit• Reluarea mersului se va face atunci cand ortostatismul poate fi
mentinut cu usurinta de pacient• Odata ortostatismul reluat se incepe antrenamentul la mers • Evolutia antrenamentului se va face prin marirea distantei de
mers, prin cresterea numarului de antrenamente la mers pe zi• Concomitent se va incepe antrenamentul bolnavului si la eforturile
realizate prin activitati uzuale8. Psihoterapia - susţine orice manevră executată în cadrul
programului de recuperare.
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala ( pacienti cu insuficienta respiratorie manifesta sau doar latenta, fara hipercapnie, dispneea nu depaseste gradul III):
1. Stabilirea diagnosticului complet (examenul clinic si paraclinic) – 2-3 zile
2. Programul de recuperare propriu-zis cu respectarea parametrilor prescrisi (nr de exercitii, durata, intensitate, etc)
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala:
1. Drenajul de postura asociat cu controlul tusei – asigura evacuarea secretiilor participand astfel la dezobstructie
2. Aerosoloterapia de camera – umidifica tractul respirator facilitand drenarea secretiilor
3. Oxigenoterapia – necesara eventual in timpul antrenamentului la efort pe bicicleta ergometrica sau pe covorul rulant
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala:5. Antrenamentul la efort:• Reprezinta elementul central, se face dupa testarea la efort• Mersul ramane cea mai simpla metoda• Intensitatea exercitiului este de 50-80% din frecventa cardiaca
maxima; pot fi utilizate scale subiective – scala de dispnee, BORG6. Reantrenarea respiratiei:• Pacientii dispneici si anxiosi prezinta respiratii superficiale, cu
frecventa crescuta. Acest tip ventilator creste travaliul. De asemeni, pacientii cu boala obstructiva cronica au un pattern alterat de recrutare a musculaturii ventilatorii in care contributia majora este a musculaturii cutiei toracice si nu a diafragmului
• Se antreneaza respiratia diafragmatica• De cateva ori pe ora este utila o apnee postinspiratorie cu durata
de 5 secunde
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala:7. Kinetoterapia:• Toate metodele descrise (posturi de relaxare, gimnastica
corectoare, reeducare respiratorie, exercitii de relaxare)• In combinatie cu bronhodilatatoarele amelioreaza dispneea mai
bine decat bronhodilatatoarele singure• Lipsa raspunsului se datoreaza:- Lipsei cooperarii- Prezentei oboselii cronice a musculaturii inspiratorii- Statusului nutritional inadecvat- Medicatiei (betablocante)• Antrenamentul musculaturii inspiratorii amelioreaza nu numai forta
si rezistenta acesteia ci si simptomele astmului, spitalizarile, internarile de urgenta, lipsa de la serviciu/scoala, diminua consumul de medicamente
• In ciuda efectelor pozitive, nu scade exacerbarile acute, nu scade riscul de complicatii si nici mortalitatea
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala:
8. Masajul:Efecte:• Antalgic• Decontracturant-miorelaxant• Tonifiant• Ameliorare vasculotrofica• Psihologic• Prin vibratie si percutie se amelioreaza drenajul bronsicTehnica: se incepe cu zona cervicala si a umerilor si se continua cu
peretele toracic
TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)
Forma medie de boala:
9. Reflexoterapia:• Ultrasunetul aplicat paravertebral intre T1-T12 (0,2W/cm²), apoi
intecostal spatiile 6-7, 7-8 (0,4W/cm²), apoi subclavicular (0,2W/cm²)
• Baile ascendente Hauffe – efect bronhodilatator si decongestiv• Proceduri calde pe torace• Ultraviolete in doza eritem aplicate pe torace10. Proceduri de antrenare-calire:• Pulmonarii au o capacitate redusa de a se adapta la schimbarile
bruste de temperatura si in special la frig• Se utilizeaza frictiuni, dusuri alternante, miscarea in aer liber