I..U.
13U8 ACADEMIA ROMANAMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III TOMUL XI MEM. 7
OCTOIHUL DIACULUI LORINTDE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
(1;304110T-Co---,
At ADIMIE1
14441,C7' ?MCP 31/
CVLTVRA NATIONALABUCURESTI
1930
fl
s'''
---....--.7-,..--
rf
wippww* 41111111piepor
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III L e i
TOMUL I (1922-23) : I00.VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rauri dacowscitice. to.ZENOVIE PACLISANU. Luptele politice ale Rom anilor ardeleni din 179o-1792. x 2.ZENOVIE PACLI$ANU. Din istoria bisericeasca a Romanilor transilvaneni:
<Teologul* vladicilor uniti. 28.ANDREIU RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher. x 6.
TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru carti tabulare. 5.Dr. IACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. 12.-N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5.N. IORGA. Ernest Renan. 5.TOMUL II (1923-24) :VASILE PARVAN. Histria VII. 40.ANDREIU RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare registrele
de proprietate.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AIIKY0OZ funerar atic
de marmora. 6.SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor romane din Istria. 8.ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.C. MARINESCU. Infiintarea Mitropoliilor in Tara-Rom aneasca si in Moldova. 8.Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigorascu-Vocla prin Ungaria aiurea. 20.N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet. 5.N. IORGA. Un cioban dascal din epoca de transitie a culturii noastre. 5.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare
atenian. I. G. II, 5, 356.N. IORGA. Note polone. 12.TOMUL III (1924-26) : 840
ION ANDRIESESCU. Piscul CrAsani. 40.V. PARVAN. Getica. 800.TOMUL IV (5024) x6o.IOAN C. FILITTI. Despre Negru-Voda. I2.VINTILA MIHAILESCU. Asezarile omenesti in Catania Romans la mijlocul
ai sfarsitul sec. XIX. 25.Dr. ANDREI VERESS. Campania crestinilor in contra lui SinanrPasa. 25.P. P. PANAITESCU. Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor
Grigore Ureche Miron Costin. 6o.N. IORGA. I. Domnita Anca patronajul ei literar; II. 0 prigonire politics
sub Fanarioti. 25.N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universals tiparita in Transilvania; II.
Mosiile familiei Beldy in Tara-Romaneasca. x2.N. IORGA. Procesele calugarilor dela Santilie Gheorghe, pisarul lesesc.
VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldovenesti 'Ana la Ureche. 12.G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia rasboiul de catre
$tefan-cel-Mare. Mem. IIII. 25.-
TOMUL V (1925-26) :N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentenarului
mortii lui. 5.IOAN ANDRIESESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-Tran
langa Plevna (Bulgaria). 15.AL. BUSUIOCEANU. Cateva portrete noui ale lui Mihai-Viteazul. 8.ANDREIU RADULESCU. Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. 3o.N. IORGA. Trei calatori in Mile Romanesti: Caronni, Rey, Kunisch ori-
ginea «Luceafarului# lui Eminescu. To.I. LUPA$. Din activitatea ziaristica a lui Andreiu Mureseanu. 6o.N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia si Cetatea-Alba.
IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea. xo.N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insusi. TO.
130.
si
si 15.
si
8.
.
,
sisi
si 1o.'=-
I.
160.
si
15.N.
7 e ,S) C2?B1131.107-
6174.111'Cotaliven tai
oteLIOTea1
ACADEMIC,'Au. 4.s.41cUPIPULAAt 0
OCTOIHUL DIACULUI LORINT
1SIIARk
DE
N. IORGA
Sedinta dela 13 Decemvrie 1929
Un prieten cleric din Tara Oltului in Ardeal daruieste bibliotecei
pe care eu insumi am daruit-o terii, o carte bisericeasca de un marepret.
E vorba de un Osmoglasnic sau Octoih slavon tiparit inainte de seria
lunge' a lui Coresi, in Ardeal, la Brasov, de un cunoscut mester de tipar
care e Lorint diacul ori, pe romaneste, Lavrentie.Iata, intaiu, descrierea volumului, care, cas destul de rar pentru
aceste vechi tiparituri, e absolut complet.Sunt 190 de pagini, pe care le-a numerotat unul din proprietarii
contemporani, poate acel Sarul care-si inseamna undeva numele (o pis
eu Sarul val. (sic) »)1).Pe cea dintaiu e imitatia in mai mic si mai sarac a frontispiciului cu
Impletiri de linii din editiile aparute in Tara-Romaneasca Inca dinprima jumatate a acestui veac al XVI-lea. Altul la fol. 113 V° cores-punde lucrarii tipografului care a dat Triodul-Penticostariu, acesta insus
luandu-se dupa acela al Evangheliarului din 1512. De acolo (v. Bianu
1) La fol. 98 V°: # pis gramatic Leca (bis) logofat of Pitesti Litera e de pela 1600. 0 mica pecete contemporana in negru pe fol. 124 V°, 125 V° pare sa fiea lui Leca. Dintr'o foaie romaneasca lipid la urma a ramas numai un colt. De oparte, un inceput de slavoslovie de pe la 1650-8o, de alta:
...Ddzau purtator...thimie Sava...§i Athanasie...maice
In josul ultimei pagini: Amu hate as....
r6 A. R. Memoriile Sectionii !make. Soria III. Tom. XI.
r5.
MN6
61P
7-
.
§i
...
2 N. IORGA 202
si Hodos, Bibliografia, I, p. 15), en-tetul de la fol. 126 V°).,Frontispiciuldela fol. 127 V° sau 161 reds frumosul desemn din 1512 dela Biblio-
grafie, I, p. 11. V. si cel dela pagina 142, asemenea cu cel dela 113V°. Literele maiuscule sunt copiate ca b dela pagina x dupa ale Evan-gheliarului din 1512. Cele obisnuite insa se presinta pe alocurea foarte.slab: strambe, lipsite de unitate, rau prinse in linie, sterse. Proprietarula facut ici si colo adause manuscrise, inlocuind chiar, astfel, o foaiecare lipsia. Titlurile, insemnarile, literele cu rosu sunt dese.
Pe pagina din urma e urmatoarea notita care fixeaza locul si datapublicatiei, precum si numele mesterului care a condus lucrul.
1-1011EXCE HIKE B6 Tp0114,H HOKAdHiEMH 66, RicrOHSBOAH 11,r1EZOIM CKOE
fiCIIAKHHTH pd3AN4NNAIN KHHrdMEI 11% CAAKOCAORIE H flOASX. npotuiTaimpHm.
E.113fIEHHOKAKK HOCHELUEHIEM6 CITO mea. Fi 1110EORIE 6HCCTI&IIIIHN1
CililliA1 11,11KtitIA111. N HMIEICAKK Ciii% AWE CFICILY.171 Komi CskstorAAcithick
IICHAKIHHIE CAAIKOCAOKII0 TOHCXFIEtHlcirO lAWIKCTIck HOKAAwkimaro ilaccTga.
mXinKE alai. 11 rItSNICTHIE A trap?. WhT/AllIf MIMI lilt CHtgil.Y.WEH.
fiat HIiW.Ry1E. Itkgrk pAAH CIVAKATH. 11ci}KE CfrItAHO HOTIIWARLIIH
rCii% FIACIE A*Ao sNgirkTti. AA 6110H CAAKAIIIE CV17:10:1 N SHErONif suck cria
rimeg-Krk AAa CT4E'O $HEA% sate*, am cifnStir, citivuipitlyg NtArrk.
TAMONCE Cif ockTiv w34pri CIA ICAPO Atli. ;MIME. HOREAtHa /103-
HANK &WHIM. Alfa' to& 6134111EIICKOAIS N LIETHOH S4EHN46 TPSAHK ca W CEMIt;
H Ch IlliCaKi7V CIE 'point B 6 AtTO 3 0 E. 1104e1WECA CIE ICHHIMI. Aims
Muffle K. Arm.. H Cliltirls.WHWECA Logo IOHIE. g. Arm 1111
traducerea de eleva mea, d-ra Vera Merenco :
Deoarece cel in Treime inchinat Dumnezeu, a binevoit sa inzestrezebiserica sa cu felurite carti intru marirea si folosul celor ce vor ceti, ray-nind cu ajutorul Sfantului Duh, §i cu dragoste pentru dumnezeiestile simantuitoarele de suflete biserici am scris aceasta carte de suflet folositoareOctoihul intru implinirea maririi a Celei in trei fete in unitate inchinatei Dum-nezeiri, ca tinerii si vrastnicii si batranii ascultand-o, cantand sau scriind,intru dragostea lui Hristos sa se indrepte.
Iar pe noi, cari cu bucurie la aceasta treaba ne-am straduit, binecuvin-teaza-ne, ca, slavind pe Tatal si din el Sfantul Fiu si cu El pe Prea-sfantul Duhdela care e tot,
aici vom priml smerenie, mils, iar acolo ne vom lumina cu harul, amin.
#Dupa invatatura jupanului Lorint diacul din Brasov, si cei patru ucenicis'au trudit intru aceasta si au scris aceasta carte in anul 7075. S'a inceput
loot.
e'hKfi'k
.
rpnAK RPtIllff FM:
Iata si
o
.
4
NI
. .7
O
R'h
Krh
og
too
203 OCTOIUL DIACULUI LORINT
aceasta carte in Ianuarie 20 §i s'a ispravit in luna Iunie, in ziva de 20, inorasul Brasov ».
Lorint e pomenit ca tiparitor al Evangheliariului slavon din BM-grad la 7087 (1568-9): o spune insusi Intr'o forma asemenea cu ceade aici (Bianu si Hodos, 1. c., p. 75, no. 24). Isi zice « diac », fara saarate unde.
Acum cativa ani insa, in memoriul mieu a Cea dintaiu istorie universalstiparita in Transilvania, Mosiile familiei Beldy din Tara-Romaneasca »(IV, 6; 1925), scriam, dupa o visits la Museul Ardelean din Cluj,aceste randuri: « Biblioteca Universitatii poseda un Evangheliariuslavon, tiparit de un ieromonah Lavrentie pe la 157o, cand it cumparadela el starostele de Cernauti Brostog (Bruchstiick, prin poloneste).D. Rosu, bibliotecar, semnalandu-mi acest produs necunoscut altiparului pentru Romani in secolul al XVI-lea, mi-a anuntat un studiuasupra lui. Cred ca Lavrentie e diacul Lorin( de pe langa Coresi, celcu Evangheliariul din 7087 » (1. c., p. 389-9).
Deci Lorint-Lavrentie, ieromonahul-diac, a tiparit si aceasta dinurma carte Inainte de 157o, pe vremea cand, la 1567, publics Octoihul.Atelierul lui, cu cei patru ucenici, e aldturi de al lui Coresi ,Si in concurentdcu acesta. Ceeace nu reiefia pond acumal).
Dar opera lui Lorint pare a fi mai intinsa Inca.Acum trei ani, meritosul preot V. Ursacescu semnala in aceste
« Memorii » (III, 6) o Psaltire slavona, pe care credea ca poate s'o aseze« intre 1577 si 158o », iar locul de tiparire sa fi fost « Brasovul sauAlba-Iulia dupa cum tiparitorul a fost « Coresi sau Lorint » (p. 9;cf. pe cea dela n-1 34 al « Bibliografiei »).
Octoihul are 26 de randuri pe fata; Psaltirea numai 15-9. Darfrontispiciile sunt si ele Imprumutate dela primele tiparituri. Literelesunt identice, si unele prescurtari sau aruncaturi de-asupra liniei co-respund. Aceeas nesiguranta in desfasurarea randului.
E destul, cred, ca sa punem si aceasta lucrare in sama lui Lorint,nu a lui Coresi. Poate tot al lui sa fie Slujebnicul cu 17 randuri pe pa-gina pe care « Bibliografia »-1 cuprinde supt n-1 33.
1) Un Laurentius Literatus masura poduri la Brasov in 1541 (Quellen zur Ge-schichte der Stadt Kronstadt, III, p. loot, nu s'ar potrivi cu « diacul e nostru. Soco-telile Bra§ovului nu s'au tiparit pentru anii 156o-7o.
x6*
3
»,
1
4 N. IORGA 204
Coresi are un merit: el se gandeste si la raspandirea cartii romanesti;Lorint ramine urmatorul vechii traditii slavone. Intre personalitateacelor d'intaiu tipografi romani in Ardeal este deci o deosebire.
Dar si o apropiere. Calugari, diaci, ei represinta in istoria tiparuluinostru altceva deck vechea scoala sarbeasca, de radacini venetiene,a lui Macarie, a lui Dimitrie Logofatul, nepotul lui « Bojidar », cel zis si« Liubavici » si a lui Moise, cel care intrebuinteaza « matritele » acestuia.E o trecere la lucrul rominesc mai modest, mai sarac, mai putiningrijit. E un fel de folklore tipografic, si Lorint e mai adanc in aceastavulgarisare cleat Coresi, ale carui ambitii sunt mai mari si realiskilemai alese.
Jo. .' Egli!7,,
,.....1.4:011;; saltS:fit,
N. Iorga, Octoihul diacului Loring.
cX NI7:pg Ag.
k?
em)A1It-N4-yr.741--s4Nr,:1/4%7
P1. 1
WAEO1hVeraliMiAtti Sgliptin adiu El Aix,. c-7'6i ogm t, ixfau gzeitoictibi. rAins :.-
111110AATE szvairimtli ritnkiwIt tqlznIAecu® diAki gilA Vial( VciArt,Cf 00)hgei615
CAIE4 iatilit is New QIJ O neA)3e4cs
rate.ING EE7EPioH noCTPAtiightTi.:%ikiPEI CAS 9 IZZOKPICNE1 eXCItiiee Iliro
r.eveileta Mire iicriz3Agr2%it IrtttoCii0e4 TireAdia Tut ;: .; i se;
T a eh E DarkCiEffLI notoftll rivics, 11, tino Ara eTtikt110MtNiik ;iMATROE 131
EICtKCJJW, ptht pcI t OVIMIIMP isk1 44
.14106a, NEA.ItriAttiolf Hetictilitrit Law
E0 koCTSpoC7H) EGNCEPtini NIA
1111E11144 riF14 ijW A CliiTtl RAMA tiptneCT6 1.7
gars ninciJTptsuils NECZMUCALN6 tititilE6cc
A. R. Memoriile Seetiunii Istorice. Seria III. Tom. XI. Mem. 7.
A. je
if
oZnALthly amt
A EITE
ExliT1
,-.-
...,.."----i.
( AC IDEMIEI .-
t.' fligtilet4
rAr .
irx2
AiWHOME
3.
.
N. lorga, Octoihu/ diacului Lorint. PI. I I
NeiTniotEMr K.I6K0 40/At-tfAcit * _
1V,/714VrtiMit TECUmb ErrW 5(1-* Ai4Oild eCtgo
%h ecH haZyCliiNIEMI) TECIIM13 roX .gNIDE nPUTA CC LerkiE-Cli iAAPoi
CZMP TN 6* C16Rri7A uit0 ii.
RzcKiliniE 4nco'ily 1Anthota t EG bilt4IN4idtwAitliE Er ),CC *CA ti rot 1421741-i,
.4. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XI. Mem 7.
/7"-
PA 1E1
Via
T4 f 0%1411111'14 7fi1
ciCalcr I IlliEZjAWACArgpiTALZ410.1.4k21414,(413%
NCR IIPULkit rfr
xt, s' :"
t.
VA
>76iAA0
rmac
ilmby
ginc
omri
min
av
0 -4: A 4:7 it ileid 3r II* = M.
1 < was % pi,
SO fa Se ".i' M
% NS. rre"" 0 ttit be ;at L. Ili
. a wo 00 .4426
* NI I=ha C5 = Ela g....= mt C00 "a4ea C)
2 = tts
a. ti,/ a z 440
uza..41,ra2
why 4a, .0
L.,. Kt CL aaIA 1,44
g
Tw aato ea, E34. Nit v. us .n
111/ PM . az
N. Iorga, Octoihul diacului Pl. III
V.it
I
.1 11'
1
xi slaw, cTiippo total rAics .7.
gorisittfittalit act:let's AteAV mot
itt IN nplismiCHNL Aim cZroiPitaim. tCH 11QMOACIAM TR 1744
tietcpscolY4 04 Au rriitutlipasii Ham. 6irsogro
eircutoan nomnaordrii)11XOEFICIIildi c'Aii A
A, R. Menwriile Sectiunii Istorice. Serra III. Tom. XI. Mem. 7.
(4-0-fc AottoiErl
Lorin'.
N i
tit
AHtf
nA NA
cs
ADE
L
1
LeiTOMUL VI (1926 27) : 300.G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia rasboiul de catre
Stefan-cel-Mare. Mem. IV §i V. 50.N. IORGA. 0 marturie din 1404 a celor mai vechi 4Moldovenio.N. IORGA. 0 tiparitura romaneasca la Uppsala. r5.N. IORGA. Golestii §i alti elevi ai lui Topffer in Geneva. 10.ANDREI RADULESCU. Saizeci de ani de Cod Civil. 20.-N. IORGA. Sufi noun despre biblioteca Mavrocordatilor ci despre vieata
munteneasca in timpul lui Constantin-Voda Mavrocordat. r8.N. IORGA. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408-9). 15.N. BANESCU. Opt scrisori turcesti ale lui Mihnea II aurcitub. 30G. VALSAN. Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir. 30.N. IORGA. Foaia de zestre a unei domnite moldovenesti din 1587 si exilul
din Venetia al familiei sale. 15.V. MOTOGNA. Rasboaiele lui Radu urban (16o2-1611). 30.ETTORE PAIS. Gli scavi di Pompei ed it tesoro di Mandia. 12.-Dr. ANDREI VERESS. Scrisorile Misionarului Bandini din Moldova
(1644-1650). 25.TOMUL VII (1927): 300.CONST. C. GIURESCU. Organizarea financiara a Tarii-Romane§ti in epoca
lui Mircea-cel-Batran. 25.-CONST. I. KARADJA. Delegatii din tam noastra la conciliul din Constanta
(Baden) in anul 1415. 30.-N. IORGA. Noi acte romanesti la Sibiiu. 25.N. IORGA. Momente istorice. 8.N. IORGA. Informatiuni germane despre Romania li Basarabia pe la 1870. 10.Dr. ANDREI VERESS. Pastoritul ardelenilor in Moldova ci Tara-Roma-
neasca pans la 1821. 6o.CONST. C. GIURESCU. Nicolae Milescu Spatarul. 32.ST. METES. Contributiuni nota privitoare la familia boiereasca Bails din
Moldova. 30.I. NISTOR. Rasunetul rasboiului din 1877 in Bucovina §i Basarabia. 12.-N. IORGA. Ultimele scrisori din Tara cAtre N. Balcescu. 10.N. IORGA. Inca un portret al lui Mihai Viteazul. 1o.ANDREI RADULESCU. Unificarea legislative. 40.TOMUL VIII (1927-28): 320. -
H. PETRI. Relatiunile lui Jakobus Basilicus Heraclides cu capii Reformatiunii. 25.ANDREI RADULESCU. Izvoarele Codului Calimach. x 8.N. IORGA. Imperiul Cumanilor si Domnia lui Basaraba. 10.-N. IORGA. 0 gospodarie moldoveneasca la 1777 dupe socotelile cronicarului
Ionita Canta. 1 12.I. LUPAS. Doi umanisti romani in sec. al XVI-lea. 20.-N. IORGA. Brodnicii §i Romanii. 20.-P. P. PANAITESCU. Contributii la opera geografica a lui D. Cantemir. 25.G-ral R. ROSETTI. Regulamentul Infanteriei Franceze din 1 August 1791
$i influenta lui asupra regulamentelor de cari s'au servit ostirile roma-nesti sub Regulamentul Organic. 15.
G-ral R. ROSETTI. Notele unui °fiver norvegian inaintea si in timpul ras-boiului de neatarnare 1876-1878. 35.
GR. NANDRIS. Patru documente dela Stefan -cel-Mare. 15.N. IORGA. Ratacirile in Apus ale unui pretendent roman, Ioan Bogdan,
in sec. al XVI-lea. 15.N. IORGA. Francmasoni ci conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea.Dr. A. VERESS. Nuntii apostolici in Ardeal. 30.N. IORGA. Din originile politicianismului roman: 0 actiune de opozitie
pe vremea Fanariotilor. 8.N. IORGA. Informatii spaniole despre rasboiul nostru pentru independenta. 32.G. CANTACUZINO. Colonizarea orientala in Illyricum. 35.
D.
11
5.
it
8.
TOMUL IX (1928-29)Lei
200.-
N. IORGA. Cronicele turcesti ca izvor pentru istoria Romanilor. r2.N. IORGA. Portretele Domnilor nostri la muntele Athos. 20.D. ONCIUL. Romanii si Ungurii in trecut. 15.S. GREAVU-DUNARE. Bibliografia Dobrogei, 425 a. Hr. 1928 d. Hr. 80.N. IORGA. Portrete si lucruri domnesti nou-descoperite. 20.-N. IORGA. Comemorarea lui Francesco Petrarca. 1o.N. IORGA. Un boier de provincie in timpul Eteriei si Regulamentului
Organic. 10.PAR. HUGAS INGIGIAN. Marturii armenesti despre Romani : Valahia
si Moldova. 35.G-ral R. ROSETTI. Rapoarte daneze asupra rAzboiului din 1877-1878. ro.TOMUL X (1929) 400.-
G-ral R. ROSETTI. Cateva Wan ale lui Constantin Brancoveanu 15.CL. ISOPESCU. Documenti inediti della fine del Cinquecento 70.N. BANESCU. Acte ven eti en e privitoare la urmasii lui Petru-Voda Schiopul. 6o.G. SOFRONIE. Principiul nationalitatilor in Dreptul International public I oo.N. IORGA. Originea moldoveana a lui Enachita Vacarescu. 8.I. LUPAS. a Chronicon Dubnicense* despre Stefan-cel-Mare. 30;P. P. PANAITESCU. Miron Costin, Istoria in versuri polone despre Mol-
dova ci Tara Romfineasca. 85.N. IORGA. I. Intre Domnii Moldovei $i ai Toni Romanesti, cum se faced
corespondenta; II. Zugravi noi si vechi. iv.N. IORGA. Scrisori domnecti din arhivele dela Stockholm. 20.-
TOMUL XI (1930)
N. IORGA. Exists o scrisoare de tradare a lui Mihai Viteazul ? 30.G-ral R. ROSETTI. Stiri marunte si note relative Ia istoria armamentului
la noi; 2. Cand s'a adoptat steagul tricolor Ia noi. 20.-G. BALS. I. Biserica din Lujeni; 2. Introducerea Pridvorului in planul
bisericii moldovenestiS. MEHEDINTI. Coordonate etnografice. Civilisatia cultura 6o.N. IORGA. 1. Originea lui Stefan Razvan; 2. Petrecerea lui Vasile Lupu in
exilul dela Constantinopol 10.GENERAL R. ROSETTI. Evolutiunea mijloacelor $i a chipului de fiptuire
a razboiului, dela moartea lui Stefan-cel-Mare pans la a lui Matei- 25.Basarab
N. IORGA. Octoihul Diacului LorintANDREI RADULESCU. Juristul Andronache Donici. 3o.--
so.ai
U;P