A elaborat: Butnari AdelaControlat: Dobinda Zinainda

Chimia-viata noastra, viitorul nostru.

Viata noastra de zi cu zi e inconjuarata de un sir de procese care nu pot fi explicate in mod obisnuit,dar toate intimplarile neobisnuite isi regasesc o explicatie in chimie. Chimia este stiinta care se ocupa cu 

studiul compozitiei , proprietatilor si transformarilor substantelor din natura.Nu ne gindim aproape niciodata la cit de mult descoperirile si inovatiile din domeniul chimiei tind sa ne

conditioneze viata de zi cu zi: aceste realizari determina calitatea si cantitatea alimentelor de care dispunem, precum si diversele modalitati de transport. Mai mult, caldura din casele noastre si viteza cu care ne

recuperam dupa o boala depend si ele de realizarile obtinute in activitatile de realizare si cercetare obtinute in domeniul chimiei.

Chimia pune bazele vietii noastre viitoare prin furnizarea de solutii alternative pe termen lung privind gestionarea energiei, protectia mediului si protejarea planetei noastre.

SUBSTANTELE CHIMICECalciu

Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor. Calciul are un rol foarte important în corpul omenesc el fiind al cincilea element din organism. Rolul lui principal este acela de a da rezistență oaselor, alt rol fiind folosirea ionului Ca2+ în funcțiile citoplasmatice.

Insa se cunoaste ca produsele lactate in exces scot calciul din oase. Laptele, branza si cascavalul sunt recunoscute ca surse de calciu, insa atunci

cand sunt consumate in exces, ne scot calciul din oase, atentioneaza medicii. “Doza zilnica necesara de calciu este de 500-

1.000 mg in cazul adultilor si de pana la 500 de mg, pentru copii. Cantitate de calciu difera insa la produsele lactate si de aceea trebuie sa citim eticheta”.Calciul este mineralul prezent in cantitatea cea mai mare in corpul omenesc (un kilogram - un kilogram si jumatate ). Aproape intreaga cantitate de calciu din corp este fixata in oase si dinti iar restul este distribuit in tesuturi si in lichide biologice. Astfel raportat la 100 g de tesut in muschi se gasesc 70 g de calciu, in nervi 15 g, in lichidul cefalorahidian 4,5 g, iar in plasma intre 9 si 10 mg calciu. Concentratia calciului in sange este mentinuta intre 9-11 mg%. Valorile sunt in general mai crescute la barbati decat la femei si cu tendinta usoara de a scadea o data cu varsta.

Fierul

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56. Fierul este atit un material folosit in industria grea, cit si se poate gasi in alimentatia de zi cu zi.

Este ultimul element care poate fi produs prin fuziune nucleara in nucleele, si deci cel mai greu element a carui formare nu necesita un eveniment cataclismic de tipul unei supernove.De asemenea este un element nutritiv esenţial pentru organismele vii, necesar pentru producerea hemoglobinei, a mioglobinei , precum şi a unor enzime. Doar opt procente din cantitatea totală de fier ingerat sunt absorbite, ajungând în circuitul sangvin.. Fierul legat de proteine (sub formă de feritină) este stocat în organism, ca şi fierul tisular

(prezent în mioglobină) în cantităţi foarte mici. Fierul este indispensabil pentru metabolizarea vitaminelor B.

Ajută în procesul de creştere. Măreşte rezistenţa la îmbolnăvire. Preîntâmpină oboseala. Vindecă şi previne anemiile cauzate de carenţele de fier. Asigură culoarea sănătoasă a pielii.

Vitaminele, alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la biocatalizarea si reglarea proceselor metabolice, prezenta lor fiind esentiala pentru existenta organismelor vegetale si animale. Vitaminele au in organism un rol functional important, de factori coenzimatici, deoarece un numar insemnat de vitamine (mai ales dintre cele hidrosolubile) sunt coenzime, iar altele indeplinesc rolul de activatori enzimatici. Vitaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - în cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina, acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoza K, grupul B s.a.Vitaminele sunt raspandite in forme direct asimilabile in: frunze, fructe, seminte (mai ales in stare de germinare), polen, drojdie de bere, oua, carne, lapte; alte vitamine se gasesc in compusi chimici cu structura premergatoare vitaminelor (provitamine) care actioneaza ca vitamine numai in urma unor transformari chimice. De exemplu, vitaminele A rezulta din provitaminele caroteni, vitamina D2 din provitamina ergosterol.Se cunosc si compusi naturali, care fara sa fie vitamine, manifesta actiune similara lor, si poarta numele de substante vitagene, cum ar fi: diferiti aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, colina, betaina etc.).

Pe lânga hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este raspândita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii, studenti, muncitori, vârstnici).Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (pâine alba, zahar), lipsite de vitamine, pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare, în urma hipodinamiei cu scaderea poftei de mâncare si, prin urmare, consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine «Undevit», «Hexavit» etc.

Vitaminele

CHIMIA IN GOSPODARIE

Chimia are numeroase aplicatii intr-o gospodarie, incepand cu folosirea diverselor produse pentru scoaterea petelor de pe tesaturi sau obiecte casnice si pana la efectuarea unor operatii care se pot executa acasa (prepararea unor solutii contra daunatorilor vegetali, colorarea metalelor, vopsirea tesaturilor, nichelarea si argintarea unor obiecte metalice, argintarea oglinzilor, prepararea sapunurilor, executarea unor fotografii pe diverse materiale etc.).Orice gospodar poate efectua zilnic operatii care apartin de fapt chimiei, fie pentru a realiza unele produse necesare gospodariei, fie pentru a-si infrumuseta locuinta. Efectuarea acestei operatii trebuie facuta cu respectarea stricta a unor conditii minime de siguranta. Prepararea amestecurilor chimice, precum si efectuarea diverselor operatii (incalzire, uscare) se face in camere bine aerisite, pentru a se putea indeparta rapid vaporii formati. Substantele chimice se pastreaza in flacoane de sticla inchise ermetic cu dopuri de sticla, de cauciuc sau de material plastic. Fiecare flacon va avea eticheta pe care scrie denumirea substantei si indicatia daca este toxica, inflamabila sau coroziva. Toate substantele chimice se tin intr-un dulap inchis cu cheie, pentru a nu fi la indemana copiilor.In gospodarie se folosesc, in principal, urmatoarele substante chimice: apa oxigenata, permanganat de potasiu, hiposulfit de sodiu, eter, acetona, benzina, alcool etilic, tetraclorura de carbon, amoniac, borax acizi (acid sulfuric diluat, acid acetic, acid oxalic, acid clorhidric, acid citric). De notat ca apa oxigenata, eterul s.a. se pastreaza in sticlute colorate, iar tetraclorura de carbon in sticlute de culoare bruna. O foarte mare atentie trebuie sa acordam modului de folosire al acizilor, deoarece unii dintre ei (ca de exemplu acidul sulfuric) in contact cu apa fac explozie. Din aceasta cauza,pentru a dilua acidul sulfuric, se toarna intai acidul in apa, putin cate putin si niciodata invers.

Chimia in medicina

În secolul trecut, chimia a contribuit foarte mult la salvarea de vieţi omeneşti în domeniul medicinei şi sănătăţii, fapt ce ne permite acum să trăim mai mult, mai fericiţi şi mai sănătoşi. De-a lungul istoriei omenirii, în mare parte, medicina şi îngrijirea medicală s-au realizat la un nivel primitiv. Dacă oamenii se îmbolnăveau sau dacă erau răniţi, medicii nu puteau să facă altceva decât să le asigure confortul şi să păstreze rana curată. Ultimii 100 ani au revoluţionat modul în care medicii vindecă pacienţii prin tratarea bolilor, vindecarea rănilor şi prin prevenirea problemelor de sănătate chiar înainte ca ele să apară. Neobosiţi, chimiştii şi inginerii chimişti au contribuit la dezvoltarea medicinei moderne prin descoperirea de noi produse farmaceutice, crearea de noi echipamente medicale şi îmbunătăţirea tehnicilor de diagnosticare. Prin intermediul chimiei, milioane de vieţi omeneşti au fost salvate şi îmbunătăţite datorită progresului din domeniul sănătăţii şi al medicinei.

Multă lume percepe chimia şi industria chimică ca fiind nocive pentru mediul înconjurător. Şi totuşi, o serie de progrese recente în cercetarea ştiinţifică din domeniul chimiei facilitează conceperea unor materiale şi aplicaţii cu impact scăzut asupra mediului, păstrând în acelaşi timp calitatea şi stilul de viaţă dorit. De-a lungul anilor, industria de profil şi opinia publică au devenit conştiente de efectele nocive ale unor practici din trecut şi de nevoia de a proteja mediul înconjurător.

Chimia si mediul inconjurator

În paralel, chimiştii şi petrochimiştii caută noi metode durabile şi ecologice, menţinând însă ritmul de dezvoltare a economiei şi industriei de profil. Iată câteva exemple:

Biocombustibilii: combustibili pentru mijloacele de transport derivaţi din biomasă. O gamă variată de materiale precum trestia de zahăr, rapiţa, porumbul, paiele, lemnul, reziduurile din agricultură şi de origine animală poate fi folosite la obţinerea combustibililor pentru mijloacele de transport.

Bioplasticul: obţinerea de materiale plastice din surse naturale precum plantele, care sunt biodegradabile.

Turbinele eoliene şi panourile solare: ambele se bazează pe materiale produse de industria chimică. Palele de metal ale turbinelor eoliene au fost înlocuite în cea mai mare parte cu unele din poliester armat cu fibră de sticlă, capabile să reziste celor mai puternice intemperii.

“azot” inseamnă “fara viaţă”? apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina? clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul război mondial? numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa Pământului)? clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)? cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870 pentru a înlocui

fildeşul bilelor de biliard? corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon ? diamantul se formează când carbonul este supus unei presiuni şi temperaturi deosebit de mari? din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se află în natură, iar restul s-au obţinut pe cale

artificială? în 1907 a fost descoperit plasticul de către Leo Baekeland? într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi? metanul a fost descoperit de A. Volta în anul 1778 în mâlul bălţilor? numele hidrogenului înseamnă "generator de apă"? petrolul sau ţiteiul, împreună cu cărbunii şi gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine

biogenă care se găsesc în scoarţa pământului? electronul gravitează în jurul nucleului atomului cu o viteză de aproximativ 2000 km/s? Cu o

astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde. un kilogram de uraniu are energie cât şase milioane de kilograme de cărbune? unele varietăţi de ţiţei devin fluorescente în prezenţa luminii ultraviolete?

Stiati ca...?

Sfirsit.

"În natură nimic nu se pierde, nimic nu se

câştigă, totul se transformă."