+ All Categories
Transcript
Page 1: 1. introducere+clasificare

FABRICARE ASISTATA

DE CALCULATOR

Page 2: 1. introducere+clasificare

Definitie

• Termenul CIM – Computer Integrated Manufacturing poate fi utilizat pentru a defini integrarea ingineriei, economiei, producţiei şi managementului funcţiilor unei companii, de la conceperea şi până la distribuirea unui nou produs.

• Harrington (1973 – Computer Integrated Manufacturing) şi în care acest termen a fost folosit pentru prima oară în relatie cu CAD (Computer Aided Design) – proiectare asistată de calculator şi CAM (Computer Aided Manufacturing) – producţie/fabricatie asistată de calculator. Nucleul cărţii era însă bazat pe CAM.

• Până la începutul anilor 80, în SUA şi Japonia circula o definiţie a CIM, restrânsă doar la producţie şi la dezvoltarea de noi produse, în care CIM = CAD + CAM.

Page 3: 1. introducere+clasificare

CIM

CIM

(Computer Integrated Mnufacturing)

CAD/CAM(proiectare [i produc]ie asistat\ de calculator)

CADproeictare asistat\

de calculator

CAPComputer Aided Process

Planning

(planificarea proceselorasistat\ de calculator)

CAM(Produ]tie asistat\

de calculator)

PP&CPlanificarea si

controlul productiei

CAQ

Computer Aided Quality Control

(Controlul calit\]ii asistat

de calculator)

Planificarea resurselor

necesare

Planificarea materialelornecesare

Estimarea timpilorde produc]ie

Controlulproduc]iei

Page 4: 1. introducere+clasificare

Definitie

• Aceşti termeni, împreună cu CAD/CAM formează

activităţile generale într-un proces de producţie integrat

(CIM). De aici şi o definiţie mai cuprinzătoare a CIM-

combinarea tuturor activităţilor menţionate mai sus într-un

singur sistem:

• CIM = CAD+CAP+CAQ+PP&C

Page 5: 1. introducere+clasificare

Introducere

• Fabricaţia se poate defini ca fiind “totalitatea activităţilor

care are ca finalitate comercializarea de produse”.

• In acest proces, materialele semifabricate sunt

transformate în produse finite.

Page 6: 1. introducere+clasificare

Introducere

• Cele cinci intrări în sistem sunt:

• materialele semifabricate;

• echipamente;

• maşini şi utilaje;

• energia utilizată;

• manopera.

• Ieşirile din sistem sunt:

• produse finite;

• deşeuri.

Page 7: 1. introducere+clasificare

Introducere

• In domeniul fabricaţiei de produse se poate spune că nu

există două companii sau două procese de fabricaţie

identice.

• Motivaţia pentru diferenţele existente între întreprinderi

este legată de tipul de produs cât şi de tipul de

tehnologie folosită.

• produsul dictează procesul de fabricaţie necesar.

• De ex.: asamblarea autoturismelor este diferită de

prelucrarea pieselor (linia de asamblare necesită o

tehnologie diferită de cea existentă pentru prelucrarea de

piese pe un centru de prelucrare)

Page 8: 1. introducere+clasificare

Introducere

• Procesul tehnologic determină, de asemenea, diferenţe

importante între diferitele sisteme de fabricaţie.

• Diferenţe chiar în sistemele tehnologice pentru obţinerea

aceluiaşi produs.

• De exemplu, o uzină de asamblat automobile construită

acum cinci ani, este diferită de una construită recent.

• Noua uzină profită astfel de orice proces tehnologic din

ultimii cinci ani care îmbunătăţeste eficienţa producţiei.

• Dacă fiecare componentă de producţie dintr-o

intreprindere este diferită, înseamnă că şi sistemele de

fabricaţie integrată (CIM) instalate într-o intreprindere sunt

de asemenea unice.

Page 9: 1. introducere+clasificare

Introducere

• De aceea, diferenţele în implementarea sistemelor CIM

sunt şi ele bazate pe produs şi pe tehnologie.

• Aceasta înseamnă că software-urile de producţie pentru

uzina de ansamblat automobile nu sunt aplicabile într-o

altă situaţie de producţie.

• Deci, abilitatea de a recunoaşte tipurile diferite de

intreprinderi este decisivă pentru a putea recomanda o

soluţie de fabricaţie modernă de tip CIM corectă.

Page 10: 1. introducere+clasificare

Introducere

• Procesul tehnologic influenţează, de asemenea, soluţia CIM.

• un software de control al producţiei instalat acum 5 ani nu ar

avea caracteristicile valabile într-un program instalat astăzi.

• Imbunătăţirile continue din tehnologie sunt eficiente doar dacă

ele pot fi uşor încorporate în sistemele de producţie curente.

• Ex: pachetele software folosite la transferul de date despre un

produs folosite de doi vânzători diferiţi.

• Dacă ambele soluţii date de software transferă informaţiile în

baza de date comună, folosind un format industrial standard

pentru informaţii, viitoarele dezvoltări ale software-ului vor fi

acceptate pornind de la un punct de lucru de integrare al

sistemului- cu dezavantajele: complexitate mare software şi

aducere la acelaşi nivel a hard-ului.

Page 11: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Tipurile de fabricaţie se pot clasifica utilizănd două criterii:

• după modul în care se obţine produsul în sistemul de fabricaţie;

• după modul în care este satisfăcută cererea clientului de către o

strategie de fabricaţie.

• Clasificarea tipului de fabricaţie este necesară pentru

procesul de implementare a sistemelor CIM. Multe dintre

soluţii sunt adaptate la un tip specific de sistem de

fabricaţie.

Page 12: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

• Clasificarea după sistemul de fabricaţie utilizat împarte

tipurile de fabricaţie în cinci grupe:

• de tip proiect;

• atelier;

• repetitiva;

• linie;

• continuu.

Page 13: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Intrepătrunderea unora dintre aceste grupe nu poate fi

evitată şi cei mai mulţi fabricanţi folosesc două sau mai

multe sisteme de fabricaţie în obţinerea unui produs

complex cu multe repere. Clasificarea companiilor după

acest criteriu necesită o analiză şi o evaluare detaliată a

proceselor de fabricaţie. Ca urmare a procesului de

clasificare, se identifică trei segmente importante ale

procesului de fabricaţie:

• concepţia;

• planificarea şi controlul fabricaţiei;

• producţia.

Page 14: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • proiect se caracterizează prin faptul că produsele sunt

complexe, formate din multe subansambluri şi piese, de cele mai multe ori unice.

• De exemplu, companiile de proiectare construiesc rafinării, clădiri de birouri, aeronave, maşini unelte , de mari dimensiuni. In fiecare caz, pot exista produse asemănătoare dar nu identice.

• Planul de dispunere al componentelor de fabricaţie se bazează pe o poziţie fixă.

• Din cauza mărimii şi înălţimii lor, produsele rămân într-un anumit loc, iar echipamentul şi unele părţi componente sunt aduse la ele.

• desenele sunt complexe,

• timpul de aşteptare până la livrare este lung,

• clientul este identificat înainte ca producţia să înceapă

• programul producţiei foloseşte tehnicile de management ale proiectului

Page 15: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • atelier - volum si o cantitate mică de produse, numite

loturi de produse.

• Comparate cu produsele din categoria proiect, mărimea

şi înalţimea componentelor din categoria atelier sunt

foarte mici. Prin urmare, pentru realizarea acestor

produse componentele sunt mutate sau deplasate între

celule de lucru fixe în cadrul unui sistem de fabricaţie.

Atelierul de producţie clasic, în care se regăsesc

strunguri, maşini de frezat, maşini de rectificat, maşini de

ştanţat, reprezintă cel mai bun exemplu pentru această

categorie

Page 16: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

Urmărire

fabricaţie

Frezare Strunjire Rectificare Tratamente

termice

Găurire

Finisare

Montaj

Primire

semifabricate

si livrare

produse

Atelierul se mai caracterizează prin:

• mai puţin de 20% producţie repetitivă a aceleiaşi părţi;

• produse fără o complexitate prea mare;

• programe şi proceduri de lucru intensive;

• materialul semifabricat este achiziţionat numai în cantităţile

ncesare pentru fiecare proiect;

• beneficiarul produselor este în general cunoscut dinainte.

Organizare pe baza de proces – pt atelierul de productie clasic

Page 17: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

Organizare fabrica pe baza de produse

Page 18: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Sistemul de producţie de tip repetitiv se caracterizează

prin următoarele caracteristici:

• cererile pentru repetarea comenzii se apropie de 100%;

• contractele globale cu clienţii se intind pe mai mulţi ani şi sunt

frecvente;

• volumul produselor este mare;

• mărimile lotului variază într-o gamă largă de valori;

• maşinile de lucru din cadrul sistemului au în general cicluri de lucru

fixe

Page 19: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

• Organizarea fabricii poate fi efectuată pe departamente

conform fie pe proces sau conform planului de

organizare a producţiei prezentat pe baza de produs.

• Maşinile de lucru sunt de obicei maşini specializate,

numite maşini de transfer, construite pentru a produce un

anumit produs sau o anumită gamă de produse.

• De exemplu, un furnizor pentru firma DACIA poate să

livreze o comandă de 3000 de pompe de apă pe

săptămână făcute pentru trei modele diferite de

autoturism.

• Cantitatea săptămânală pentru fiecare model poate varia,

iar contractul poate fi multi-anual

Page 20: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Sistemul de producţie de tip linie are câteva caracteristici

distincte:

• timpul de livrare, numit şi timpul de aşteptare, este timpul acceptat

de către client şi este de obicei mai scurt decât timpul total necesar

pentru a construi produsul;

• produsul are mai multe opţiuni şi modele diferite;

• în mod normal există un stoc de subansambluri.

Page 21: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Exemplu: fabricarea autovehiculelor

• comanda unui client sau a unui dealer pentru un

autoturism ar declanşa startul producţiei pentru toate

componentele maşinii atunci ar fi necesare luni întregi

pentru finalizarea uneia dintre ele.

• De exemplu, dacă pivoţii nu ar fi realizaţi, dacă materialul

pentru scaune nu ar fi ţesut, dacă materialul brut pentru

anvelope nu ar fi realizat, dacă motorul nu ar fi avut

reperele produse, etc, atunci autoturismul nu ar fi

construit în perioada cerută de client.

• Organizarea fabricii ce utilizează acest tip de sistem de

fabricaţie este cea pe baza de produs

Page 22: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Sistemul de producţie de tip continuu prezintă

caracteristici precum:

• timpul de livrare este mai mic decât cel aşteptat de către client;

• cererea pentru produs este previzibilă;

• se menţine un stoc al produselor finite;

• volumul este ridicat;

• produsul are puţine opţiuni;

• există mai muţi potenţiali beneficiari nespecificaţi

Page 23: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Acest tip de producţie utilizează întotdeauna organizarea

pe baza de produse

• linia de producţie este limitată la unul sau foarte puţine

modele de produs.

• Ex.: producţia firelor de nailon, producţia de ciment,

producţia fulgilor de cereale, produselor chimice,

obţinerea componentelor mecanice standardizate –

şuruburi, piuliţe, nituri, etc.

• procesul de producţie este de obicei continuu, cu

materiale semifabricate intrănd într-un capăt al sistemului

şi cu produse finite ieşind la celălalt capăt.

Page 24: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE Caracteristicile tipurilor de producţie funcţie de natura acestor

tipuri

Page 25: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • manopera se referă aici la mărimea timpului de intervenţie

a operatorului uman şi la dificultăţile pe care

automatizarea le înfruntă în înlocuirea elementului uman

(costuri cu calificări, cu salarii compensatorii, etc.).

• Componenta de concepţie indică numărul relativ de ore

dedicat proiectării produsului.

Page 26: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • se poate observa modul în care tipul fabricaţiei dictează

momentul în care apare profitul ca urmare a introducerii

automatizării prin utilizarea sistemelor integrate de

fabricaţie – CIM.

• Daca se foloseste CAD, aceasta ajută foarte mult când

componenta de concepţie are pondere mare.

• Componenta de concepţie indică faptul că în fabricaţia de

tip proiect există o ocazie excelentă de a beneficia de

ajutorul CAD-ului, dar efectul CAD-ului asupra unei

operaţii de fabricaţie continuă este cel mai probabil minim

deoarece componenta de concepţie este scăzută.

Page 27: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Se poate afirma că un singur proces manual sau un

pachet software poate fi utilizat pentru a îndeplini

cerinţele de producţie ale celor cinci categorii de sisteme

de fabricaţie.

• Selectarea unui proces sau a unei aplicaţii software

necesită cunoaşterea până la detaliu a operaţiilor

productive.

• Implementarea unei soluţii de fabricaţie integrată CIM

necesită o cunoaştere completă a sistemului de fabricaţie,

a ceea ce trebuie îmbunătăţit sau automatizat, iar primul

pas în acest sens este clasificarea corectă a acestuia.

Page 28: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Clasificarea fabricaţiei după strategia utilizată de către

firmă se bazează pe mai mulţi factori, dintre care cei mai

importanţi sunt:

- timpul de livrare a produsului către client;

- timpul total de fabricaţie.

Page 29: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Timpul de livrare către client reprezintă durata maximă

de timp în care un client obişnuit este dispus să aştepte

livrarea produsului după ce a făcut comanda.

• De exemplu, consumatorul se aşteaptă ca mărcile sale

preferate de produse să fie disponibile în momentul în

care doreşte să le cumpere. Foarte rar consumatorul va

aştepta o livrare dacă marca aleasă nu este disponibilă, ci

va alege un produs concurent sau va cumpăra produsul

de la un alt furnizor.

• criteriul de câştigare a comenzii este livrarea imediată,

adică un timp de aşteptare egal cu zero.

Page 30: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Timpul total de fabricaţie identifică durata maximă de

timp dintre primirea unei comenzi şi livrarea produsului

finit.

• Timpul total de fabricaţie şi timpul de livrare către client

trebuie să fie acelaşi.

• Atunci când o maşină nouă (un autoturism) cu opţiuni

specifice este comandată de la un furnizor, clientul este

dispus să aştepte livrarea doar timp de câteva săptămâni.

• De aceea fabricanţii de automobile trebuie să adopte o

strategie de producţie care să permită o concordanţă între

timpul de livrare şi nevoile clientului.

Page 31: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Strategiile de fabricaţie folosite în scopul de a potrivi

timpul de livrare către un client cu cel total de fabricaţie

sunt grupate în patru categorii:

• concepţie inginerească la comandă – Engineer to order – ETO;

• fabricaţie la comandă – Make to order – MTO;

• asamblare la comandă – Assembly to order – ATO;

• fabricaţie cu stocuri – Make to stock – MTS.

Page 32: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Concepţia inginerească la comandă – ETO. Un

fabricant din această categorie produce fie un produs

care este în prima fază a curbei ciclului de viaţă, fie un

produs complex cu o concepţie unică fabricat în cantităţi

foarte mici. Din această categorie fac parte:

- produse ale industriei de construcţii:

- poduri, uzine chimice, linii de producţie de automobile, etc.

- produse mari cu opţiuni speciale, care sunt fixate în timpul

producţiei:

- avioane de pasageri, vapoare, turbine cu aburi.

Page 33: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Fabricaţia la comandă -MTO presupune că

toate procesele de inginerie şi de proiectare sunt

proiectate şi că procesul de producţie s-a dovedit

a fi bun. Fabricanţii folosesc această strategie

atunci când cererea este imprevizibilă şi atunci

când timpul de livrare către client permite ca

procesul de producţie să înceapă în momentul

primirii unei comenzi. Noile maşini-unelte de

dimensiuni mari şi configuraţie complexă

constituie un exemplu pentru această strategie

de producţie.

Page 34: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Asamblarea la comandă - ATO. Motivul principal pentru care

fabricanţii adoptă această strategie este acela că timpul de

livrare către client este mai mic decât timpul total de fabricaţie.

• Ex: industria de automobile (sistemele de fabricaţie de tip linie)

• folosită atunci când amestecul de opţiuni ale produselor poate

fi prevăzut statistic: de exemplu procentajul autoturismelor cu

patru uşi în raport cu cele cu două uşi asamblate săptămânal.

• subansamblurile şi părţile componente din produsul final sunt

trecute într-un stoc al componentelor finite astfel încât

programul montajului final este determinat de către comanda

clientului.

• John DEER şi General Motors constituie câteva exemple de

companii care utilizează această strategie de producţie.

Page 35: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Fabricaţia cu stocuri – MTS este folosită din

două motive:

• tipul de livrare către client este mai mic decât timpul

total de fabricaţie;

• produsul are o configuraţie fixată, impusă, cu puţine

opţiuni, astfel încât cererea poate fi prevăzută cu

acurateţe.

Page 36: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Dacă nivelul pozitiv al stocului (raftul magazinului nu este

niciodată gol) pentru un produs reprezintă un criteriu de

câştigare a comenzii, atunci este folosită această

strategie.

• Atunci când acest criteriu este riguros, produsele sunt, de

cele mai multe ori, stocate în depozite de distribuţie

localizate în zonele cu foarte multă populaţie.

• Această opţiune este de obicei ultima fază a ciclului de

viaţă al unui produs şi are loc la un volum de producţie

maxim.

Page 37: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

Comparatie intre activitatile de productie

Page 38: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Timpul total de fabricaţie este o funcţie de trei activităţi

foarte importante în dezvoltarea producţiei:

• concepţia părţii mecanice,

• fabricaţia şi

• asamblarea.

• Asamblarea la comandă are două perioade de livrare;

utilizarea subansamblurilor produce cel mai mic timp de

livrare pentru tehnologia ATO. Fabricarea pentru stoc –

MTS, are un timp total de fabricaţie egal cu zero deoarece

clientul nu este dispus să aştepte, iar livrarea trebuie

făcută imediat.

Page 39: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • curba ciclului de viaţă a produsului şi strategiile de

producţie

Page 40: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • un produs este introdus pe piaţă, cererea este de obicei

scăzută -> strategie de fabricaţie la comandă nu

epuizează resursele companiei.

• se măreşte cererea ->o strategie de asamblare la

comandă menţine timpul de livrare al produsului egal cu

cel al produselor concurente, fără a ţine în stoc produse

finite.

• momentul de vârf al cererii->strategie de fabricaţie pe stoc

pentru a preîntâmpina comenzile clienţilor şi pentru a

menţine cota piesei.

• Costul menţinerii în stoc a produselor finite este redus de

către eficienţa datorată volumului mare

Page 41: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE

Concepţie la

comandă

Fabricaţie la

comandă

Asamblare la

comandă

Fapricaţie

cu stoc

Proiect ☺ - - -

Atelier - ☺ - -

Repetitiv - ☺ - ☺

Linie - - ☺ ☺

Continuu - ☺ - ☺

Comparaţia dintre strategiile şi sistemele de fabricaţie

Page 42: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Deşi cererea clientului şi timpul de livrare determină

strategia de producţie, în două dintre cazuri fabricantul poate să aleagă tipul sistemului de fabricaţie ce va fi utilizat.

• Esenţa discuţiei despre clasificarea sistemelor de fabricaţie şi a strategiilor de fabricaţie este acela că tipurile de industrii sunt diferite.

• Procesul de clasificare ajută la înţelegerea unora dintre asemănările şi deosebirile existente.

• devine mult mai uşor să se preintâmpine provocările exterioare, să se identifice criteriile de câştigare a comenzilor, să se implementeze principiile fabricaţiei integrate – CIM, să se ajusteze ideile de management, să se integreze sistemele hardware şi software şi să existe o competitivitate ridicată piaţa mondială.

Page 43: 1. introducere+clasificare

CLASIFICAREA TIPULUI DE

FABRICATIE • Utilizând cunoştinţele de ordin general despre produsele

tehnice se poate face o clasificare a acestora după criteriul strategiei de producţie folosite ( ETO– concepţie la comandă; MTO – fabricaţie la comandă; ATO – asamblare la comandă; MTS – fabricaţie cu stoc).

• Din punctul de vedere al strategiilor de fabricaţie, în continuare sunt prezentate modurile de fabricaţie al câtorva produse des întâlnite:

• computer MTS;

• hard disk pentru PCMTS

• autoturism Pontiac MTS; ??

• motor electric ATO;

• piese schimb pompe MTO;

• alternator auto MTS, ATO;

• fabrică ETO;


Top Related